Sunteți pe pagina 1din 35

1.

Reprezintă tratamentul inițial pentru orice pacient cu CMD idiopatică simptomatică:


A. Nitrații cu durată de acțiune scurtă
B. Beta-blocantele
C. Nitrații cu durată de acțiune lungă
D. Inhibitori ai enzimei de conversie sau antagoniști ai receptorilor angiotensinei II
E. Inotrop pozitive

2. Despre tratamentul cardiomiopatiei hipertrofice este ADEVĂRAT că:


A. Se recomandă implantarea unui cardiodefibrilator tutuor pacienților cu CMH pentru profilaxia
primară a tulburărilor de ritm maligne
B. La pacienții asimptomatici utilizarea beta-blocantelor reduce riscul morții subite
C. Propafenona, cu efect inotrop negativ, pare a fi eficientă în tratamentul tahicardiilor ventriculare din
CMH, dar cu efect negativ pe functia diastolică
D. Diureticele sunt contraindicate în CMH datorită scăderii excesive a presarcinii
E. Antagonistii canalelor de calciu ca terapie de rezervă reduc hipertrofia ventriculară stângă prin
efectul lor inotrop negativ

3. Reprezintă contraindicații absolute ale fibrinolizei în STEMI următoarele cu EXCEPȚIA:


A. Hemoragie intracraniană în antecedente
B. Hemoragie gastrointestinală în ultima lună
C. Tratamentul anticoagulant oral
D. Neoplazii cerebrale
E. Disecția de aortă

4. Electrostimularea atrială „overdrive” pentru tratamentul flutter-ului atrial este indicată la:
A. Formele asimptomatice la pacienți cu atrii dilatate
B. Cei la care medicația nu poate fi administrată din cauza efectelor adverse
C. În formele repetitive și refractare, pentru a se evita șocurile electrice repetate și numeroase
D. Pacienți cu trombi atriali
E. Formele care asociază bloc atrioventricular total

5. După infarctul miocardic acut, sunt predictori ai unei tahiaritmii ventriculare spontane și letale
următorii cu EXCEPȚIA:
A. Episoadele de tahicardie ventriculă nesusținută
B. Sincope
C. Potențiale ventriculare tardive
D. Extrasistole joncționale
E. Scăderea fracției de ejecție

6. Care dintre următoarele forme ale blocului sinoatrial (BSA) NU pot fi identificate pe ECG de
suprafață:
A. BSA de gradul II
B. BSA de grad II și de grad III
C. Doar BSA de grad I
D. BSA de gradul I și de gradul III
E. Toate formele pot fi identificate pe electrocardiograma de suprafață
7. În cazul stenozei mitrale coronarografia este indicată preoperator la toți pacienții valvulari cu cel
puțin una dintre următoarele criterii, cu EXCEPȚIA:
A. Cel puțin un factor cardiovascular prezent
B. Bărbați peste 40 de ani
C. Istoric de boala coronariană
D. Regurgitare tricuspidiană
E. Femei la menopauză

8. Sunt cauze de insuficiență mitrală acută următoarele, cu EXCEPȚIA:


A. Edem pulmonar acut
B. Infarct miocardic acut
C. Endocardita infecțioasă
D. Dehiscență de proteză valvulară
E. Traumatisme toracice sau valvulare

9. Reprezintă unul dintre criteriile majore Duke de diagnostic al endocarditei infecțioase:


A. Anevrisme micotice
B. O hemocultură pozitivă
C. Regurgitări valvulare nou apărute
D. Noduli Osler
E. Condiții predispozante

10. Caracteristic la examenul obiectiv al pericarditei constrictive NU găsim:


A. Șoc apexian palpabil deplasat lateral
B. Puls paradoxal
C. Jugulare turgescente
D. Edeme
E. Hepatomegalie

11. Sunt factori cu rol în întreținerea și progresia HTA următorii factori, CU EXCEPȚIA (p152):
A. Obezitatea
B. Diabetul zaharat
C. Hipocolesterolemia
D. Sedentarismul
E. Sindromul de apnee în somn

12. Sunt cauze de HTA secundară următoarele afecțiuni, CU EXCEPȚIA (p153):


A. Sindromul Conn
B. Feocromocitomul
C. Pielonefrita
D. Displazia fibromusculară
E. Hipoparatiroidismul

13. Despre HTA din coarctația de aorta sunt adevărate afirmațiile, CU EXCEPȚIA (p153):
A. Este de obicei diagnosticată in copilărie.
B. HTA persistentă postcorecție chirurgicală implică un mecanism de activare anormală a
baroreceptorilor.
C. Se caracterizează prin vasoconstricție generalizată și locală prin obstrucție, hiperperfuzie renală și
creșterea sintezei de renină.
D. Este o formă de HTA secundară.
E. La nivelul membrelor inferioare se înregistrează o TA mai scăzută.

14. Despre feocromocitom este adevărat că (p153):


A. Cauza este o tumoră localizată in corticosuprarenală.
B. Reprezintă 5% din cazurile de HTA.
C. 20% din tumori pot fi localizate bilateral.
D. Se poate asocia cu carcinomul medular tiroidian, neurofibromatoza, tumorile pancreatice.
E. Localizarea este strict la nivelul suprarenalei.

15. Urmatoarea categorie este considerată HTA normal inaltă (p158):


A. 130-140/90-99 mmHg
B. 130-139/85-89 mmHg
C. 140-159/85-89 mmHg
D. 130-149/90-99 mmHg
E. 120/129/80-84 mmHg

16. Pe lângă HTA, factorii de risc pentru AVC sunt următorii, CU EXCEPȚIA (p161):
A. Creatinina serica
B. Diabetul zaharat
C. Antecedentele de boala cardiacă
D. Hipertrofia ventriculară dreaptă pe ECG
E. Fibrilația atrială

17. Despre măsurile nonfarmacologice utilizate în tratamentul HTA sunt adevărate următoarele, CU
EXCEPȚIA (p163):
A. Efectele nicotinei sunt: vasopresor, creșterea rezistentei la insulină, obezitatea viscerală și progresia
nefropatiei.
B. Dieta DASH se referă la consumul de fructe și legume în cantitate de 300 g/zi, reducerea aportului
de grăsimi saturate și colesterol.
C. Cantitatea de sare admisă zilnic la pacienții cu HTA este de 3,8 g/zi.
D. Activitatea fizică regulată cel puțin 30 de minute pe zi reduce valoarea TA cu 4-9 mmHg.
E. Reducerea consumului de alcool scade valorile TA în medie cu 10 mmHg.

18. Cauzele de insuficiență cardiacă prin scaderea eficientei contractile sunt următoarele, CU
EXCEPȚIA (p174):
A. Cardiomiopatii primare
B. Distrofia Duchenne
C. Deficitul de carnitină
D. Antraciclinele
E. Șunturi intracardiace

19. Substanțele vasoconstrictoare produse in exces in insuficiență cardiacă sunt următoarele, CU


EXCEPȚIA(p175):
A. Arginin vasopresina
B. Neuropeptidul Y
C. Urotensina II
D. Bradikinina
E. Endotelina

20. Complicații ale șocului cardiogen sunt următoarele, CU EXCEPȚIA (p189):


A. Accidente vasculare hemoragice
B. Insuficiența renală acută
C. Alcaloza
D. Hipoxemia
E. Infarctul mezenteric

21. Iradierile tipice ale anginei pectorale au următoarele localizări, cu EXCEPȚIA:


A. La baza gâtului
B. În mandibulă
C. Pe marginea ulnară a brațului stâng
D. Pe marginea radială a brațului drept
E. În ambele brațe

22. Este adevarata afirmatia :


A. In STEMI inferior complicat cu ruptura septului interventricular se asociaza tulburari de ritm
B. FV la pacientii cu STEMI care apare in primele 48h are un prognostic mai prost decat cea tardiva
C. In tara noastra, rata de mortalitate initiala, in spital, prin SCA non ST este de aproximativ 7%
D. Este importanta realizarea diagnosticului diferential intre SCA non ST si angina instabila
E. Dintre cauzele de HTA sistolica izolata face parte fistula arterio-venoasa

23. Terapia medicamentoasă antianginoasă constă în administrarea de, cu EXCEPȚIA:


A. Nitroglicerină sublingual
B. Beta blocante
C. Calciu-blocante sau nitrați cu acțiune prelungită, la pacienții care nu tolerează beta-blocantele
D. Calciu-blocante sau nitrați cu acțiune prelungită, în combinație cu beta-blocante, la pacienții care
nu au răspuns inițial la beta-blocante
E. Statine cu durată scurtă de acțiune

24. Sunt afirmații adevărate referitoare la angina microvasculară, cu EXCEPȚIA:


A. Se mai numește și sindrom X coronarian
B. Este mai frecventă la femei, cu un raport femei/bărbați de 3:1
C. Durerea este de cele mai multe ori indusă de efort și calmată de repaus
D. Determinarea rezervei de flux coronarian prin metode invazive reprezintă testul standard de
diagnostic al ischemiei microvasculare
E. Tratamentul farmacologic constă în administrarea de alfa-blocante

25. Sunt afirmații adevărate despre ischemia silențioasă, cu EXCEPȚIA:


A. Reprezintă documentarea ischemiei în absența anginei sau echivalentelor de angină
B. Episoadele de ischemie silențioasă au o variație circadiană și sunt mai frecvente în timpul dimineții
C. Prezența episoadelor ischemice nocturne indică o afectare bi- sau tri- coronariană sau a trunchiului
coronarei stângi
D. Ecografia Doppler de carotide confirmă întotdeauna diagnosticul
E. Monitorizarea Holter ECG oferă informații diagnostice importante și ajută la stratificarea riscului

26. Sunt afirmații adevărate despre angina variantă (Printzmetal), cu EXCEPȚIA:


A. Este produsă prin spasm coronarian la nivelul unei artere coronare epicardice mari, determinând
ischemie critică
B. Pe ECG se asociază supradenivelare de segment ST tranzitorie
C. Apare de obicei în a doua parte a nopții, în repaus și are durată prelungită (de obicei sub 30 de
minute)
D. Complicațiile cele mai importante sunt reprezentate de infarctul miocardic și de aritmiile
ventriculare/blocurile atrioventriculare
E. Testul la ergonovină are indicație absolută în sarcină, aritmii ventriculare necontrolate, infarct
miocardic recent

27. Referitor la infarctul de ventricul drept (VD), sunt adevărate următoarele, CU EXCEPȚIA:
A. este cel mai frecvent asociat cu STEMI inferior
B. se prezintă cu hipotensiune
C. se prezintă cu hipertensiune
D. se prezintă cu lipsa stazei pulmonare
E. se prezintă cu creșterea presiunii venoase centrale

28. Intervalul de timp până la apariția în sânge a markerilor serici pentru diagnosticul STEMI este de:
A. 3-12 ore
B. 48 ore
C. 36 ore
D. 72 ore
E. 5-10 zile

29. Diagnosticul pozitiv, precum și stratificarea riscului, la pacienții cu simptomatologie de SCA, se


face pe baza, cu EXCEPȚIA:
A. Anamnezei
B. Examenului clinic
C. ECG-ului
D. Determinării markerilor cardiaci
E. Holterului de tensiune

30. Sunt forme clinice particulare în SCA non-ST, cu EXCEPȚIA:


A. Angina de novo sau cu debut recent
B. Angina agravată sau crescendo
C. Angina de repaus
D. Angina post infarct precoce
E. STEMI

31. Următoarele informații sunt adevărate CU O EXCEPȚIE:


A. Se consideră HTA la o valoare a tensiunii arteriale peste 140/90mmHg
B. HTA este un fenomen calitativ, care este reponsabil de creșterea riscului de boală coronariană și
accident vascular cerebral
C. La nivel mondial afectează 1 miliard de oameni și se apreciază că în anul 2025 va crește numărul la
1,5 miliarde
D. Prevalența HTA crește proporțional cu vârsta astfel la persoanele cu vârstele cuprinse între 35-65
incidență este de 30-40%, iar între 60-75 de ani peste 50% au HTA
E. Prevalenta HTA este mai mare în Europa față de SUA

32. Următoarele afirmații despre HTA sunt false CU EXCEPȚIA:


A. Este afecțiune cronică mai răspândită în SUA decât în Europa
B. Rata de control a tensiunii arteriale cu actualele clase de medicamente antihipertensive depășește o
treime din numărul de pacienți
C. Rata de control a tensiunii arteriale explică scăderea incidenței insuficientei cardiace și a bolilor
cronice renale
D. La pacienții cu risc crescut cardiovascular îndeosebi cei cu boală coronariană se recomandă
scăderea tensiunii arteriale la valori sub 120/80 mmHg
E. Relația HTA și riscul de mortalitate cardiovasculară este demonstrată ca fiind progresivă în funcție
de valorile tensiunii sistolice si diastolice

33. Următoarele afirmații despre HTA sunt adevărate, CU EXCEPȚIA:


A. Se descriu 3 variante de HTA : HTA sistolică a adultului tânăr, HTA diastolică a vârstei mijlocii,
HTA sistolică a varstniclui
B. Formele clinice în relație cu severitatea sau circumstantele de manifestare sunt: HTA malignă ,
HTA de halat alb, HTA mascată
C. HTA de halat alb reprezintă creșterea valorii TA doar în contextul consultației medicale (TAS>
135mmHg, TAD> 85 mmHg) în restul timpului având valori medii de 120/80 mmHg
D. HTA malignă se definește prin valori tensionale foarte mult crescute și refractare și prin manifestări
severe ale oragnelor țintă afectate( edem papilar, hemoragii retiniene)
E. HTA mascată este opusul HTA de halat alb cu valori normale în timpul consultației și crescute în
restul timpului

34. Debitul cardiac este determinat de următorii factori, CU EXCEPȚIA:


A Contractilitatea miocardică
B. Frecvența cardiacă
C. Presarcina (tonus vascular, rigiditatea și capacitatea venoasă)
D. Sistem nervos autonom
E. Competența valvelor cardiace

35. Este FALSĂ afirmația:


A. Angina Prinzmetal poate asocia BAV
B. Apar mai frecvent BAV-uri in angina varianta cand spasmul este pe interventriculara anterioara
C. Spasmul focal apare mai frecvent pe coronara dreapta in angina varianta
D. Se face diagnosticul diferential al anginei Prinzmetal cu BRGE
E. Angina Prinzmetal se poate asocia cu migrena

36. În etiopatogeneza HTA esențiale sunt încriminate mai multe mecanisme, CU EXCEPȚIA:
A. Anomalia monogenică a canalelor de sodium din rinichi, urmate de retenție de apă și sare –
sindromul LIDDLE
B. Polimorfismul genetic de exemplu gena angiotensinogenului
C. Sistemul nervos simpatic care determină creșterea frecvenței cardiace, a debitului cardiac și a
nivelului plasmatic și urinar de catecolamine
D. Sistemul renină- angiotensină- aldosteron
E. Sistemul catecolaminelor circulante descărcate în sistuatii de stress

37. Care din următorii factori NU au rol în întreținerea și progresia HTA:


A. Obezitatea
B. Sindromul de apnee în somn
C. Hipercolesterolemia și sedentarismul
D. Fumatul și consumul de alcool
E. Consumul de zahăr și grăsimi

38. HTA de cauză renoparenchimatoasă se întâlnește în următorele situații, CU EXCEPȚIA:


A. Glomerulonefrită acută și cronică
B. Pielonefrită
C. Uropatie obstructivă
D. Stenoză uni sau bilaterală de arteră renală
E. Nefropatia diabetică

39. HTA sistolică izolată apare în următoarele patologii, CU EXCEPȚIA:


A. Insuficiență aortică valvulară
B. Tireotoxicoză
C. Boala Paget
D. Hiperparatiroidismul
E. Fistulă arteriovenoasa

40. Alte cauze de HTA secundară sunt următoarele :


A. Hipertiroidismul și hiperparatiroidismul
B. Sindromul Cushing
C. Sindromul de apnee în somn, hiperaldosteronismul, sarcină
D. Stresul acut chirurgical, stenoză de arteră renală, excesul de corticoizi
E. Alcool, nicotină, medicamente imunosupresive

41. Forme de manifestare a bolii coronariene cronice sunt următoarele, CU EXCEPȚIA :


A. Insuficiența mitrală ischemică
B. Aritmiile cardiace ischemice
C. Angina pectorală
D. Hipertensiune arterială pulmonară severă asociată cu angina prin ischemie de ventricul drept
precipitată de efort fizic
E. Ischemia miocardică silențioasă

42. Sunt FALSE următoarele afirmații, CU EXCEPTIA :


A. Din fiziopatologia SCA face parte și tromboza coronariană acută și non-ocluzivă, suprapusă pe o
placă de aterom vulnerabila, mai ales cand este vorba despre placi de tip fibroame, ce apar de obicei la
subiectii cu disfunctie endoteliala.
B. Din fiziopatologia SCA face parte si tromboza coronariana acuta si non-ocluziva, suprapusa pe o
placa de aterom vulnerabila, mai ales cand este vorba despre placi de tip fibroame, ce apar de obicei la
subiectii cu inflamatie pan-coronariana.
C. Din fiziopatologia SCA face parte si tromboza coronariana acuta si non-ocluziva, suprapusa pe o
placa de aterom vulnerabila, mai ales cand este vorba despre placi de tip fibroame, ce apar de obicei la
subiectii cu disfunctie endoteliala, inflamatie pan-coronariana si/sau ateromatromboza cerebrala.
D. Vasospasmul coronarian este rareori asociat in fiziopatologia SCA
E. Boala Takayasu fac parte din etiologia unui SCA

43. Una dintre următoarele afirmații este FALSĂ :


A. Dobutamina are efect inotrop și cronotrop pozitiv
B. Norepinefrina este un medicament recomandat de primă intenție pacienților cu șoc cardiogen
C. Din terapia farmacologică în ICC cu fracție de ejecție scăzută fac parte IEC, betalocantele și
antialdosteronicele ce trebuie utilizate la toți pacienții
D. In ICC, diureticele sunt o medicație indispensabilă
E. Principalul efect terapeutic al digoxinului este cel inotrop pozitiv.
44. Diagnosticul diferențial în SCA non-STEMI NU se face cu:
A. Embolia pulmonară
B. Colita ulcero-hemoragică
C. Pneumonia
D. Tako-Tsubo
E. Traumatisme cardiace

45. HTA renovasculară:


A. Dintre mecanismele principale care duc la creștera TA face parte vasoconstricția determinată de
angiotensină
B. Ca frecvență reprezintă aproximativ 2% din cazurile de HTA
C. Doar stenoza renală bilaterală a arterei renale reprezintă cauza acestei patologii
D. Stenoza arterei renale se produce prin displazie fibromusculară la adulți
E. Un mecanism care duce la creșterea TA este creșterea volumului, evidentă mai ales în cazul
stenozelor unilaterale

46. HTA :
A. Cel mai puțin frecvent motiv pentru consultația medicală ambulatorie
B. Se apreciază că în 2025 vor fi 15 miliarde de bolnavi
C. HTA diastolică a vârstei mijlocii (40-60 ani) netratată adesea evoluează spre o forma de HTA
sistolică și diastolică
D. Controlul TA reduce riscul evenimentelor coronariene majore cu 35-40%, riscul de AVC cu 20-
25% și pe cel al insuficienței cardiace cu până la 50%
E. În țari cu sisteme de asistență medicală foarte performante, procentul de control al TA nu depășește
1/3 din pacienți

47. Despre tratamentul anticoagulant sunt FALSE următoarele afirmații, CU EXCEPȚIA :


A. Dintre inhibitorii indirecți ai coagulării fac parte heparina nefracționată, HGMM, fondaparina
B. HMM inhibă factorul Xa si IIIa în raport de 2/1
C. Bivalirudina aparține inhibitorilor indirecți ai trombinei
D. Anticoagulantele folosite în tratamentul SCA non ST se aleg doar în funcție de eficiența lor
E. La pacienții cu SCA non ST tratați invaziv tardiv, anticoagulantele și antiagregantele sunt
adjuvantele obligatorii

48. NU este contraindicație absolută a tratamentului fibrinolitic :


A. Disecție de aortă
B. Boală cunoscută, cu sângerare
C. Chirurgie majoră în ultimele 3 luni
D. Puncții în zone necompresibile in ultimele 24 h
E. AVC cu substrat incert în antecedente
49. Rezistența vasculară periferică depinde de următoarele, CU EXCEPȚIA:
A.Vâscozitate
B. Lungime vasculară
C. Rigiditate
D. Volum, tonus vascular
E. Lumen vascular

50. Localizarea cea mai tipică din angina pectorală este:


A. Precordială, în punct fix
B. Retrosternală, cu caracter difuz
C. În epigastru, cu iradiere în bară
D. Latero-toracic stâng, cu iradiere în punct fix în axilă
E. În umeri, dorsal sau în brățară

CM
51. Echivalențele anginoase :
A. Pot fi singurele manifestări clinice ale bolii coronariene stabile
B. Pot fi accese de dispnee, slăbiciune, stări prelipotimice
C. Se întâlnesc mai frecvent la femei și la vârstnici
D. Se întâlnesc mai frecvent la bărbați
E. Sunt reprezentate de durerea retrosternală, cu caracter difuz
Pg 106 A B C

52. Afecțiunile psihice care intră în diagnosticul diferențial al anginei pectorale sunt:
A. Anxietatea, atacurile de panică
B. Depresia
C. Tulburările somatiforme
D. Pleurezia
E. Sindromul Tietze
Pg 108 A B C

53. Au risc redus (mortalitate < 1% / an), în cadrul algoritmului de stratificare a riscului în boala
coronariană stabilă, cei cu:
A. Scor de risc redus la testul ECG de efort
B. Disfuncție ventriculară stângă severă la efort (FEVS < 35%)
C. Defecte mici sau absente la scintigrafia miocardică de stres
D. Disfuncție ventriculară stângă severă de repaus (FEVS < 35%)
E. Absența tulburărilor de cinetică la ecocardiografia de stres sau tulburări minime
Pg 109 A C E

54. La pacienții cu angină pectorală, angioplastia coronariană PCI sau by-pass-ul aorto-coronarian
CABG:
A. Sunt recomandate pentru pacienții cu una sau mai multe stenoze coronariene semnificative și care
continuă să prezinte angina sub tratament farmacologic maximal
B. Sunt recomandate pentru pacienții cu una sau mai multe stenoze coronariene semnificative și
prezintă risc înalt la stratificarea riscului
C. Sunt recomandate pentru pacienții cu una sau mai multe stenoze coronariene semnificative și
prezintă risc scăzut la stratificarea riscului
D. Sunt recomandate pentru pacienții cu stenoze < 30 %
E. Terapia de revascularizare vizează leziunile vasculare critice (>70%, iar pentru trunchiul coronarei
stângi > 50%)
Pg. 110 A B E
55. Obiectivele majore ale tratamentului anginei pectorale presupun:
A. Reducerea deceselor premature
B. Creșterea costurilor de îngrijire
C. Prevenirea infarctului miocardic
D. Prevenirea insuficienței cardiace
E. Eliminarea/reducerea simptomelor de ischemie miocardică
Pg 109 A C D E

56. Alte forme de manifestare ale bolii coronariene cronice ce nu asociază durerea toracică sunt:
A. Ischemia miocardică silențioasă
B. Insuficiența cardiacă ischemică
C. Aritmiile cardiace ischemice
D. Insuficiența mitrală ischemică
E. Angina pectorală stabilă
Pg 105 A B C D

57. În boala coronariană stabilă, arteriografia coronariană:


A. În urma evaluării ne-invazive este recomandată pacienților cu risc înalt
B. Este recomandată ca primă metodă de evaluare la pacienții supraviețuitori unui episod de moarte
subită sau cu aritmii ventriculare maligne
C. Este recomandată ca primă metoda de evaluare la pacienții cu boală coronariană cronică ce dezvoltă
manifestări de insuficiența cardiacă
D. Este întotdeauna contraindicată
E. Este indicată periodic, la 6 luni
Pg 109 A B C

58. Sunt ADEVĂRATE afirmațiile despre angina microvasculară (sindromul X coronarian):


A. Afectarea microvasculară este sugerată de o durată mai lungă a durerii dupa întreruperea efortului
B. Prezintă răspuns lent sau inconstant la administrarea de nitroglicerină
C. Nitrații cu durată lungă de acțiune au efect la cei la care nitroglicerina administrată sublingual
oprește episodul anginos
D. Substituția estrogenică reduce semnificativ frecvența episoadelor anginoase
E. Apare doar la bărbați
Pg 112 A B C D

59. În ceea ce privește tratamentul ischemiei silențioase:


A. Beta-blocantele par să fie cele mai eficiente
B. Antagoniștii de canale de calciu sunt mai puțin eficienți decât beta-blocantele
C. Nitrații suprimă ischemia la doar 35% dintre pacienți
D. Nu este necesar tratament niciodată, întrucât nu există angină
E. Nu este necesar tratament niciodată, nici când se obiectivează ischemia pe ECG
Pg 113 A B C

60. Insuficiența mitrală ischemică:


A. Acută, este prost tolerată clinic și are prognostic nefavorabil fără tratament adecvat rapid
B. Cronică, secundară unui infarct, crește incidența insuficienței cardiace
C. Acută, determină o supraîncărcare de volum bruscă atât a AS cât și a VS, provocând congestie
pulmonară acută
D. Acută, se dezvoltă lent, fiind foarte bine tolerată întotdeauna
E. Atât acută cât și cronică sunt bine tolerate fără tratament
Pg 116 A B C

61. Din punct de vedere morfopatologic, cele 3 stadii de evoluție a STEMI sunt:
A. Fază acută (necroză miocardică)
B. Fază de evoluție (dezvoltarea țesutului de granulație)
C. Fază de infarct miocardic vechi (cicatrizarea zonei necrozate)
D. Faza de necroză centrală de cazeificare
E. Faza de steatonecroză
Pg 119 A B C
62. Procesul de remodelare ventriculară stângă postinfarct miocardic:
A. Implică atât zona miocardului infarctat, cât și segmentele adiacente și cele la distanță
B. Creșterea rigidității în diastolă a VS apare precoce
C. Apare disfuncția diastolică, cu creșterea presiunii telediastolice intraventriculare stângi
D. Apare doar la tineri sub 20 ani
E. Apare doar la vârstnici peste 80 ani
Pg 119 A B C

63. Conform clasificării hemodinamice Forrester, în șocul cardiogen:


A. Crește presiunea din capilarul pulmonar > 18 mmHg
B. Scade indexul cardiac < 2.2 L/ min/m2
C. Presiunea din capilarul pulmonar reflectă presiunea de umplere VS
D. Presiunea din capilarul pulmonar crește în condiții de scădere a funcției contractile VS
E. Presiunea din capilarul pulmonar scade în condiții de scădere a funcției contractile VS
Pg 121- 122 A B C D

64. În diagnosticul diferențial al STEMI intră:


A. Pericardita acută
B. Disecția acută de aortă
C. Embolia pulmonară
D. Pneumotoraxul spontan
E. TBC
Pg 125 A B C D

65. Contraindicațiile absolute ale tratamentului fibrinolitic sunt :


A. AVC ischemic în ultimele 6 luni
B. Hemoragia intracraniană
C. Disecția de aortă
D. Neoplazii ale sistemului nervos central
E. Puncția venoasă la nivelul antebrațului
Pg 127 A B C D

66. Cauzele hematologice ce fac parte din diagnosticul diferențial al SCA non-ST sunt:
A. Anemia
B. Criza de sicklemie
C. Ulcer peptic
D. Embolia pulmonară
E. Discopatia cervicală
Pg 141 A B

67. Măsurile inițiale ce se adresează combaterii durerii din SCA non-ST presupun administrarea de:
A. Oxigen pe mască/sondă nazală 4-6 L/min
B. NTG sublingual sau iv
C. Morfina 3-5 mg iv, dacă durerea este severă
D. Heparina nefracționată
E. HGMM
Pg 142 A B C

68. Prevenția secundară după un SCA non-ST urmărește:


A. Încetinirea progresiei aterosclerozei
B. Reducerea riscului de deces, de (re)infarctare
C. Reducerea riscului de insuficiență cardiacă congestivă
D. Accelerarea progresiei aterosclerozei
E. Creșterea riscului de deces, de (re)infarctare
Pg 147 A B C
69. Măsurile terapeutice pe termen lung după un SCA non-ST cuprind:
A. Continuarea aspirinei 75-100 mg/zi toată viața
B. Continuarea tratamentului antiplachetar dual timp de 12 luni
C. Administrarea de beta-blocant la pacienții cu disfuncție de VS (FE< 40%)
D. Administrarea de diuretice de ansă
E. Administrarea de statine, având ca țintă terapeutică nivele de LDL-colesterol > 70 mg/dL
Pg 147 A B C

70. Coronarografia trebuie efectuată de urgență, în scop diagnostic, în următoarele situații:


A. La pacienții cu SCA non-ST cu risc înalt
B. La pacienții cu angină recurentă și modificări dinamice ST-T sau troponine crescute
C. La pacienții cu diagnostic diferențial neclar, în pofida examinărilor imagistice neinvazive
D. Nu se efectuează de urgență
E. Coronarografia nu este utilă în scop diagnostic
Pg 140 A B C

71. Explorările de laborator de rutină utilizate în evaluarea bolnavului cu tensiune arterială sunt:
A.Glicemia a jeun, colesterol total, HDL cholesterol, trigliceride
B. Potasemia recoltată fără garou
C. Creatinină serică și urinară
D. Microalbuminuria care reflectă afectarea barierei glomerulare
E. Acid uric seric, hiperuricemia, calcemia, magnezemia
R: A, B,D PAG 156

72. Semnele sugestive pentru afectarea de organ sunt următoarele :


A. Sufluri pe arterele carotide, defecte senzoriale și motorii
B. Modificări la fundul de ochi
C. Ritmuri cardiace anormale, gallop, raluri pulmonare
D. Edeme gambiere, asimetria pulsurilor periferice, leziuni ischemice cutanate
E. Palparea de rinichi mari , stigmate cutanate
R: a, b,c,d

73. Examinările paraclinice recomandate în context de HTA nu sunt următoarele CU EXCEPȚIA:


A. ECG, ecografie cardiacă
B. Explorări de laborator: glicemie a jeun, cholesterol total și fracțiile sale, TG
C. Efectuarea testului de tolerantă alterată la glucoză când glicemia depășește 100 mg%
D. Ecografie Doppler carotidiană
E. Măsurarea indicelui braț-gleznă, Ecografie Doppler arterial periferic când indicele gleznă braț este
peste 0,9
R: A,B,D pag 157

74. Clasificarea HTA cuprinde următoarele:


A. HTA sistolică izolată
B. HTA diastolică izolată
C. HTA borderline
D. HTA sistolico-diastolică sau HTA continuă
E. HTA continuă sau HTA instabilă
R: A, B,C pag 158
75. Aprecierea afectării subclinice de organ se realizează prin evidențierea următorilor parametrii CU
EXCEPȚIA:
A. Hipertrofia ventriculară stângă : ECG, ecocardiografie
B. Grosimea peretelui carotidian>1,2 mm sau plăci aterosclerotice
C. Velocitatea undei pulsului carotido-femural>13 m/sec
D. Indicele braț-gleznă <0.9
E. Microalbuminurie până la 300 mg/24h
R: B,C PAG 159

76. Afectarea clinică a organelor țintă ceea ce reprezintă boală cuprinde următoarele CU EXCEPȚIA:
A. AVC ischemic și hemoragic sau tranzitor
B. Angină pectorală, hipertrofie ventriculară stângă, insuficiență cardiacă
C. Boală arterială periferică
D. Proteinurie<300 mg/24h
E. Nefropatie când creatinină crește peste 1,5 mg/dl la femei și peste 1,4 mg/dl la bărbați
R: B, D, E pag 160

77. Tratamentul HTA cuprinde următoarele măsuri nonfarmacologice:


A. Modificarea stilului de viață care se referă la reducerea greutății, program de alimentație
hipoglicemică, hiposodată, activitate fizică regulată
B. Abandonarea fumatului datorită efectului de stimulare simpatică și eliberarea de catecolamine
C. Reducerea greutății cu menținerea IMC între 17,9-24,9 kg/m2
D. Activitate fizică regulată aerobic cel puțin 30 minute pe zi
E. Reducerea aportului de sodium la sub 100 mmoli/zi
R: B, D,E pag 163

78. Măsurile terapeutice utilizate în controlul și tratarea HTA sunt :


A. Diureticele utilizate sunt: inhibitori ai anhidrazei carbonice, diuretic de ansă, diuretice
economisatoare de potasiu, diuretice tiazidice
B. Inhibitorii adrenergici centrali: clonidina, metidopa, prazosin
C. Blocanți ai receptorilor adrenergici de tip alfa 1 blocanți indicați la pacienții cu adenom de prostata’
D. Vasodilatatoare directe: hidralazina, minoxidilul
E. Blocanții de canale de calciu: dihidrinopiridinele cu acțiune vasodilatatoare periferică
R: A,C,D,E pag 166

79. Următoarele afirmații despre HTA sunt adevărate:


A. La vârstnici primele opțiuni sunt reprezentate de blocanții de calciu și diureticile tiazidice
B. La diabetici se preferă IEC, sartanii și mai recent inhibitorii de renină- aliskiren
C. La bolnavii coronarieni sunt de evitat betablocantele și se prefer blocantele de calciu mai ales în caz
de angină
D. La pacienții cu afecțiuni renale ( nefropatie diabetică sau nondiabetica) se preferă diuretice, IEC și
sartani
E. În sarcină se prefer metildopa ( maxim 2g/zi) betablocantele cu acțiune alfa și beta blocantă –
labetalol
R: A, B,D PAG 168

80. Mijloacele de tratament intervențional utilizate în HTA sunt:


A. Pentru displazia fibromusculara se utilizează angioplastia percutană cu balon sau cu stent
B. În hiperaldoteronismul primar se va accepta rezecția chirurgicală în cazul adenomului solitar
C. În sindromul Cushing –rezectia chirurgicală a unei tumori adrenale sau microchirurgie selectivă
transfenoidala în caz de adenom hipofizar
D. Coarctație de aortă – două abordări chirugicala și intervențională la alegerea pacienului
E. Feocromocitom – nu este necesară intervenție chirugicala, va urma tratament cu alfa și betablocante
R: a,b,c pag 169

81. În insuficiența cardiacă stângă predomină următoarele simptome, CU EXCEPȚIA :


A. Stază venocapilara pulmonară ( dispnee)
B. Debit cardiac crescut cu edeme de membre inferioare
C. Debit cardiac scăzut ce determină intoleranță la efort
D. Jugulare turgescente
E. Edeme periferice
R: B, D,E pag 173

82. Dispneea în insuficiența cardiacă se caracterizează prin următoarele:


A.dispnee în urma scăderii presiunii venocapilare ca o consecință a scăderii debitului cardiac
B. dispnee de repaus cu ortopnee care se ameliorează la schimbarea poziției din decubit dorsal cu
poziția cu toracele ridicat
C. dispnee paroxistică nocturnă
D. edem pulmonar acut cardiogen caracterizat prin dispnee de repaus, saturația scăzută a oxigenului în
sângele venos și raluri subcrepitante
E. dispneea apare inițial la efort și progresează spre dispnee de repaus
R: B, C,E PAG 176

83. Simptome mai puțin specifice în insuficiența cardiacă sunt:


A. Dispnee de repaus
B. Oboseală
C. Tuse nocturnă
D. Hemoptizii
E. Anorexie
R: C,D,E PAG 176

84. Despre peptidele natriuretice sunt adevărate următoarele, CU EXCEPȚIA:


A. Petidele natriuretice sunt sintetizate și stocate doar în miocardul atrial
B. Creșterea presiunii sau dilatarea cavităților cardiace determină eliberarea acestora
C. La pacienții în acut sau la agravarea simptomatologiei cu NT-pro BNP<300 pg/ml sau BNP sub
100 pg/ml exclude o IC
D. La pacienții cu debut progresiv valorile NTpro BNP sub 125 pg/ml și BNP sub 35 pg/ml exclude o
IC
E. Scăderea concentrației acestor peptide natriuretice presupune epuizarea miocardică și e un semn de
IC
R: A, E pag 177

85. Alte investigații care sunt utilizate în evaluarea IC sunt:


A. Testul de efort pentru obiectivarea simptomelor
B. Ecocardiografia transesofagiana
C. Ecocardiografia transtoracica’
D. Electrocardiogramă
E. Coronarografia la pacienții cu boală coronariană
R: A,B,E pag 178
86. Terapia farmacologică utilizată în IC cu fracție de ejecție scăzută nu cuprinde următoarele, CU
EXCEPȚIA:
A. Inhibitorii de enzimă de conversie
B. Blocanții de receptori de angiotensină II
C. Betablocantele
D. Antagonistii receptorilor pentru mineralocorticoizi
E. Blocantele alfaadrenergice
R: A,B C,D PAG 179

87. Efectele inhibitorilor enzimei de conversie a angiotensinei I sunt:


A. Reduc mortalitatea în primul an de terapie
B. Reduc spitalizările pentru insuficiență cardiacă
C. Ameliorează toleranța la effort
D. Ameliorează calitatea vieții
E. Scad morbiditatea
R: B,C,D PAG 179

88. Contraindicațiile de administrare a IECA sunt :


A. Istoric de angioedem
B. Hiperpotasemia peste 5,5 mmol/l
C. Creatinină serică peste 2 mg/dl
D. Rinichi unic chirurgical
E. Stenoză bilaterală de arteră renală
R: A,E pag 180

89. Despre digoxin următoarele afirmații sunt FALSE:


A. Se administrează pentru reducerea spitalizărilor în IC cu FEVS>45%
B. Se introduce pentru controlul frecvenței cardiace împreună cu betablocant sau în locul acestuia
C. La pacienții cu ritm sinusal doza de digoxin este de 0,5 mg po/zi cu excepția persoanelor în vârstă
D. În fibrilație atrială cu alura ventriculară rapidă se poate folosi o digitalizare rapidă
E. Se inițiază cu 0,25 mg iv la 8 ore fără bolus, doză maximă 2 mg/zi
R: A,C,E pag 182

90. Efectele adverse cardiace în utlizarea digoxinului sunt:


A. Extrasistole atriale
B. Tahicardie atrială
C. Fibrilație atrială
D. Tahicardie ventriculară
E. Fibrilație ventriculară
R: A,B,D,E PAG 182

91. Sunt criterii de diagnostic pentru cardiomiopatia dilatativă următoarele, cu EXCEPȚIA:


A. Diametrul telesistolic al VS (DTSVS) >2,7 cm/mp suprafață corporală
B. Fracția de ejecție (FE) a VS < 45%
C. Fracția de scurtare (FS) < 35%
D. Diametrul telediastolic al VS (DTDVS) <2,7 cm/mp suprafață corporală
E. Fracția de ejecție (FE) a VS <35%
Răspuns: A,C,D,E pag 195

92. Despre manifestările clinice în cardiomiopatia dilatativă NU se poate spune că:


A. Insuficienta cardiacă dreaptă este un semn tardiv
B. Durerea toracică este prezentă la toți pacienții cu cardiomiopatie dilatativă
C. Distensia venelor jugulare apare în insuficiența cardiacă dreaptă
D. Insuficiența cardiacă dreaptă este un semn de prognostic prost
E. Galopul presistolic apare odată cu producerea decompensării
Răspuns: B, E pag 197

93. Sunt adevărate următoarele afirmații despre tratamentul cardiomiopatiei dilatative, cu EXCEPȚIA:
A. Medicația inotrop pozitivă – digitalică – reprezintă tratamentul inițial pentru orice pacient cu CMD
idiopatica simptomatică
B. Propafenona în doze mici pe termen lung și-a dovedit eficiența în reducerea aritmiilor ventriculare
C. Măsurile nefarmacologice includ restrângerea activității fizice
D. Betablocantele sunt contraindicate în tratamentul cardiomiopatiei dilatative deoarece scad
capacitatea de efort
E. Diureticele pot fi utilizate pentru ameliorarea retenției hidrosaline și a dispneei
Răspuns: A, B, D pag 199

94. În cardiomiopatia hipertrofică, ischemia miocardică este cauzată în principal de:


A. Ateroscleroza accelerată
B. Relaxarea izovolumetrică incompletă
C. Creșterea masei miocardice insoțită de dispariția diastolei ventriculare
D. Creșterea necesarului de oxigen
E. Îngustarea lumenului arterelor coronare intramiocardice și scăderea rezervei dilatatorii
Răspuns: B, D, E pag 200

95. Urmatoarele diferențe dintre CMR și pericardita constrictivă sunt FALSE:


A. spre deosebire de pericardita constrictivă, caracteristică CMR este discordanța dintre presiunile de
umplere stângi și drepte
B. pacienții cu pericardită constrictivă au tipic presiunea de umplere VS mai mare cu minim 5mmHg
fata de presiunea de umplere VS
C. presiunea sistolică în artera pulmonară este >50mmHg în pericardita constrictivă
D. de obicei, în CMR șocul apexian este palpabil
E. la pacienții cu CMR timpul de relaxare izovolumetrică variază cu mișcările respiratorii
Răspuns: B, C, E pag 204-206

96. Conform clasificării Vaughan-Williams actualizată, reprezintă antiaritmice de clasa IB


următoarele:
A. moricizină
B. mexiletin
C. disopiramidă
D. tocainidă
E. lidocaină
Răspuns: B, D, E pag 209

97. Despre flutter-ul atrial este FALS că:


A. apare adesea la un cord sănătos
B. masajul sinusului carotidian nu întrerupe flutter-ul auricular
C. pentru conversia electrică a flutter-ului atrial la ritm sinusal se poate aplica un șoc electric extern
asincron de energie mica 10-50 Joule
D. pentru conversia medicamentoasă la ritm sinusal se folosesc cel mai adesea antiaritmice de clasa II
E. pentru menținerea ritmului sinusal după converseia flutterului atrial se realizeaza ablația totală a
nodului atrioventricular completată cu implantarea unui pacemaker VVIR
Răspuns: A, C, D, E pag 212-213

98. Afirmații FALSE despre restabilirea ritmului sinusal în fibrilația atrială:


A. se poate realiza doar prin șoc electric extern
B. este contraindicată administrarea de droguri antiaritmice înaintea conversiei electrice
C. conversia electrică electivă trebuie precedată de anticoagulare orală
D. conversia medicamentoasă se indică pacienților cu fibrilație atrială permanentă
E. conversia electrică facilitată de administrarea drogurilor antiaritmice este nesemnificativă
Răspuns: A, B, D, E pag 215-216

99. Despre aritmiile ventriculare este adevărat că:


A. tratamentul extrasistolelor ventriculare în absența unei cardiopatii organice constă în psihoterapie și
înlăturarea factorilor precipitanți
B. substratul clinic cel mai obișnuit al tahicardiei ventriculare este sindromul de QT lung
C. suprimarea torsadelor de vârf prin administrarea intravenoasă de sulfat de magneziu acționează
favorabil și în absența hipomagneziemiei
D. beta-blocantele reprezintă tratamentul preferat în cazul extrasistolelor ventriculare asimptomatice la
pacienții cu infarct miocardic vechi și o fracție de ejecție mai mare de 35%
E. electrocardiograma în tahicardiile ventriculare evidențiaza disociație atrio-ventriculara, capturi sau
fuziuni ventriculare.
Răspuns: A, C, D, E pag 217-221

100. Pot reprezenta forme de manifestare a bolii de nod sinusal:


A. bloc sinoatrial
B. ritm joncțional
C. bradicardia sinusală
D. fibrilația atrială
E. tahicardie ventriculară
Răspuns: A, B, C, D pag 225

101. Care dintre următoarele afirmații legate de blocurile atrio-ventriculare NU sunt adevărate:
A. blocul atrio-ventricular gradul I nu este decelabil pe electrocardiograma de suprafață
B. blocul atrio-ventricular gradul III este o formă severă a blocului de gradul II, în care 2 sau mai
multe unde P sunt blocate
C. la pacienții cu BAV grad III pacingul se recomandă numai atunci când intervalul PR nu se poate
adapta odată cu creșterea frecvenței și este mai mare de 300ms
D. electrocardiografic, BAV grad II tip I este caracterizat prin perioadele Luciani-Wenckebach
E. BAV grad III se caracterizează prin intreruperea bruscă a funcției de pomă a inimii
Răspuns: A, B, C, E pag 226-228

102. Sunt ADEVĂRATE următoarele afirmații despre stenoza mitrală:


A. sindromul Lutembacher asociază stenoza mitrală postreumatismală cu defectul de sept ventricular
B. pacienții sunt simptomatici în condiții de repaus dacă aria valvulară este peste 1,5 m2
C. în stenoza mitrală largă, electrocardiograma poate fi normală
D. cea mai frecventă complicație a stenozei mitrale este fibrilația atrală
E. noile anticoagulante orale pot fi indicate la pacienții cu fibrilație atrială și stenoză mitrală
reumatismală pentru profilaxia evenimentelor tromboembolice
Răspuns: C, D pag 233-236
103. Sunt opțiuni de tratament intervențional în stenoza aortică:
A. valvuloplastia cu balon
B. implantarea valvei aortice transcateter (TAVI) la pacienții cu risc operator scăzut
C. cardiostimulare permanentă
D. angioplastie cu stent
E. tratamentul chirurgical ca terapie de elecție
Răspuns: A, E pag 241

104. Despre tabloul clinic în insuficiența aortică este adevărat:


A. simptomatologia apare precoce
B. simptomele apar concomitent cu dilatația și disfuncția ventriculară
C. este caracteristic pulsul parvus et tardus
D. poate fi decelată uruitura sistolică Austin-Flint
E. sunt prezente semne periferice de debit cardiac crescut
Răspuns: B, E pag 242

105. Despre afectarea valvei pulmonare NU este adevărat că:


A. în stenoza pulmonară electrocardiograma are aspect de hipertrofie venriculară stângă
B. electrocardiograma la pacienții cu insuficiență aortică are aspect de hipetrofie ventriculară dreaptă
C. suflul de insuficiență mitrală este un suflu sistolic
D. când este necesar, tratamentul stenozei pulmonare se face prin inlocuire valvulară cu proteză
metalică
E. stenoza pulmonară este rareori o malformație congenitală
Răspuns: A, C, D, E pag 245

106. Afecțiuni predispozante pentru apariția endocarditei infecțioase sunt:


A. prezența unui cateter venos
B. hipertrofie ventriculară dreaptă
C. boală valvulară
D. o coronarografie efectuată în ultimele 6 luni
E. consumul prelungit de antibiotice
Răspuns: A, C pag 247

107. Proceduri cu risc crescut pentru endocardită infecțioasă sunt, cu EXCEPȚIA:


A. administrarea de antibioterapie cu 30 de minute înaintea unei intervenții stomatologice
B. manevre stomatologice care presupun manipularea regiunii periapicale a dinților
C. implant de material protetic la pacienți valvulari
D. manevre stomatologice cu perforarea mucoasei orale
E. endoscopia căilor respiratorii
Răspuns: A, C,E pag 249

108. Sunt semne prezente în tamponada cardiacă:


A. hipotensiune arterială
B. jugulare turgescente
C. bradicardie
D. dispnee
E. pete Roth
Răspuns: A, B, D pag 251
109. Complicațiile cele mai frecvente ale endocarditei infecțioase sunt:
A. insuficiență respiratorie
B. accidente embolice
C. aritmii maligne
D. hemoragii Janeway
E. abces splenic
Răspuns: B, E pag 248

110. Următoarele afirmații despre tratamentul pericarditei acute exsudative sunt FALSE:
A. pericardiocenteza se face electiv în tamponada cardiacă
B. sulfasalazina se administrează de elecție pentru prevenția recurențelor
C. în pericardita din disecția de aortă este contraindicată pericardiocenteza
D. într-un prim episod de pericardită acută exsudativă se poate administra colchicină
E. în pericarditele purulente este de preferat drenajul chirurgical
Răspuns: A, B

111. Afirmații ADEVĂRATE despre HTA sunt:


A. HTA este atât o boală, cât și un factor de risc pentru afecțiuni cardiace, cerebrale, renale
B. Rata de control a HTA nu depășește 50% din numărul pacienților hipertensivi
C. Deși HTA este considerată > 140/90, riscul de boală coronariană și de accident vascular cerebral
este prezent încă de la valori ale TA>100/70
D. HTA este cel mai comun factor de risc cardiovascular, greu identificabil și posibil de tratat
corespunzator
E. Valoarea sistolică este considerată mai importantă decât cea diastolică
Corect: A, E. Pag 149-150

112. Forme clinice de HTA sunt:


A. HTA “malignă” – valori foarte mari la debut, ușor corectabile prin medicație antihipertensivă
B. HTA de “halat alb” – valori crescute doar în cadrul consultației medicale
C. HTA “mascată” – valori normale în cadrul consultației, dar mari în restul timpului
D. HTA “malignă” – cu afectare severă a organelor țintă
E. HTA “mascată” – care nu poate fi diagnosticată decât prin monitorizare continuă
Corect: B, C, D. Pag: 150-151

113. Factori care influențează debitul cardiac sunt:


A. Competența valvelor cardiace
B. Frecvența cardiacă
C. Postsarcina
D. Sistemul nervos autonom
E. Contractilitatea miocardică
Corect: A, B, D, E. Pag 151

114. Cauze de HTA sistolică izolată sunt:


A. Insuficiența valvulară aortică
B. Hipotiroidia
C. Fistule arterio-venoase
D. Coarctația de aortă
E. Creșterea rigidității aortei
Corect: A, C, E. Pag 154
115. Indicatori de HTA secundară pot fi:
A. Episoade de anxietate, palpitații, transpirații, cefalee
B. Utilizare de contraceptive orale
C. Istoric de infecții urinare, hematuria
D. Utilizare de antiinflamatoare nesteroidiene
E. Istoric personal și familial de boală cardiovasculară
Corect: A, B, C, D. Pag 155

116. Explorări de laborator, de rutină, la pacientul cu HTA sunt:


A. NT-proBNP
B. Cholesterol total, HLD, LDL, TG
C. Acid uric
D. Creatinină
E. Amilază
Corect: B, C, D. Pag 156

117. Factori de risc cardiovascular sunt:


A. Vârsta >50 de ani la bărbați și >60 de ani la femei
B. Valoarea TA crescută
C. Glicemie a jeun > 90 mg/dl
D. Test de toleranță la glucoză normal
E. Istoric familial de boală cardiovasculară prematură (<55 de ani pentru bărbați; <65 de ani pentru
femei)
Corect: B, E. Pag 159

118. Afirmații ADEVĂRATE despre inhibitorii sistemului renină-angiotensină-aldosteron sunt:


A. Cuprind: inhibitorii enzimei de conversie, sartanii și inhibitorii direcți de renină
B. Inhibitorii enzimei de conversie sunt mai puțin eficienți la vârstnici
C. Diureticele scad eficiența inhibitorilor enzimei de conversie
D. Blocanții receptorilor de angiotensină II au efect de protecție renală superior altor clase de
antihipertensive
E. Adăugarea unui sartan la o doză maximă de IECA crește efectul antihipertensiv.
Corect: A, B, D; Pag 166-167

119. Cu excepția methyldopa, alte medicamente antihipertensive care pot fi administrate în sarcină
sunt:
A. Alfa-beta-blocante (labetalol)
B. Beta-blocante pure
C. Blocantele canalelor de calciu de tip retard
D. Inhibitorii enzimei de conversie
E. Diuretice
Corect: A, C, E. Pag 168.

120. Afirmații ADEVĂRATE despre tratamentul invaziv/chirurgical al HTA, sunt:


A. În displazia fibromusculară este obligatorie implantarea de stent la nivelul arterei renale pentru
scăderea ratei de restenoză
B. Se adresează în exclusivitate pacienților cu HTA reno-vasculară
C. Pacienții cu HTA + coarctație de aortă pot beneficia de tratament chirurgical sau intevențional în
funcție de particularitățile anatomice și funcționale
D. Denervarea simpatică renală îmbunătățește controlul TA prin scăderea eliberării renale de
noradrenalină
E. Denervarea simpatică renală se poate practica la pacienți cu valori TA > 140 mmHg care nu pot fi
controlate medicamentos, dacă au o rată a filtrării glomerulare sub 45ml/min/1.73m2
Corect: C, D. Pag 168-170.

121. Afirmatii adevarate :


A. Proteina C reactiva are valoare aditiva fata de factorii de risc conventionali in predictia riscului de
evenimente cardio-vasculare
B. In ischemia silentioasa, monitorizarea Holter ekg are o specificitate de aprox 79% si o sensibilitate
de aprox 75%
C. In angina Prinzmetal nitratii previn vasospasmul
D. Insuficienta mitrala ischemica cronica are indicatie chirurgicala mai ales daca FEVS>30% si
pacientul necesita by-pass aorto-coronarian
E. Clasificarea Killip in cazul pacientilor cu STEMI este utila pentru stratificarea riscului la 30 zile

Raspunsuri : A, D (pag 107, 113, 117, 121)

122. In boala coronariana cronica :


A. Riscul intermediar de mortalitate de refera la o rata de 1-3%/an
B. Tulburarile de cinetica pe mai mult de 2 segmente la ecocardiografia de stress, cu doze mici de
dobutamina (< 10mg/min/kg) incadreaza pacientul in clasa de risc inalt
C. Se face diagnostic diferential cu hipertiroidia
D. Arteriografia coronariana ca prima metoda de evaluare este recomandata pacientilor cu risc inalt
E. Algoritmul de stratificare se bazeaza pe evaluarea ne-invaziva in raport cu probabilitatea pre-test de
boala coronariana
Raspunsuri : A, C, E (pag 109)

123. Legat de clasificarea Killip sunt FALSE :


A. Clasa II se refera prezenta zgomotului 3
B. Mortalitatea la 30 zile a pacientilor cu STEMI Killip III este 34%
C. Se foloseste pentru diferentierea cauzelor de afectare hemodinamica la pacientii cu STEMI
D. Congestia pulmonara cu raluri de staza in mai putin de jumatate din campurile pulmonare defineste
clasa II, acesti pacienti avand o mortalitate de 12% la 30 zile
E. Pentru pacientii din clasa IV, mortalitatea depaseste 50%
Raspunsuri : B, C, D (pag 121)

124. Boala coronariana ischemica se manifesta clinic prin :


A. Durere retrosternala iradiata in mandibila
B. Criza anginoasa cu debut crescendo la frig
C. Eructatii mai frecvent la barbati
D. Dispnee
E. Stari prelipotimice mai ales la femei si la varstnici
Raspunsuri : A, B, D, E (pag 106)

125. La pacientul hipertensiv :


A. Curba presiune arteriala-natriureza este deplasata la stanga
B. Prezinta nivele crescute de catecolamine
C. Nivelul de Ca++ este crescut
D. Aceeasi cantitate de sare este eliminata intr-un timp mai indelungat
E. Cresterea tonusului celulelor musculare netede vasculare la acesti pacienti explica eficienta
tratamentului cu IECA in HTA
Raspunsuri : B, C, D (pag 152)
126. Sunt adevarate afirmatiile :
A. IECA in ICC se administreaza in doze progresive pana la doze maximale
B. IECA in doze maxima in ICC reduc mortalitatea inca din primele 3-6 luni
C. Este contraindicata administrarea de IECA la pacientii cu K+ seric de cel putin 5 mmol/l
D. In ICC cu FEVS scazuta, doza de initiere cu Ramipril este de 2,5 mg/zi, cu crestere progresiva pana
la doza tinta de 10-20mg x2/zi
E. Se asociaza IECA cu betablocatele penru scaderea spitalizarilor pentru toti pacientii cu IC si fractie
de ejectie normala
Raspunsuri : A, B, C (pag 179-180)

127. Explorări de laborator de rutină la pacientul cu HTA :


A. Creatinina serică
B. Ecg
C. Analiza urinei
D. Potasemie (recolare cu garou)
E. Glicemie a jeun
Raspunsuri : A, C, E (pag 156)

128. HTA se poate complica cu :


A. Boală vasculară periferică
B. Boala renală cronică
C. Tulburările de conducere
D. Boală coronariană ischemică
E. Insuficiență cardiacă
Raspunsuri : A, B, D, E (pag 160-161-162)

129. Sunt adevarate afirmatiile :


A. Trialul INVEST a comparat doua medicatii antihipertensive la pacienti cu infarct miocardic acut, a
confirmat un risc crescut al mortalitatii la pacientii cu TA diastolica < 75 mmHg
B. Relatia HTA-ateroscleroza-colesterol este foarte importanta in producerea AVC
C. Factori de risc pentru AVC sunt HTA, mai ales TA diastolica, diabetul zaharat, hipertrofia
ventriculara stanga pe ECG, fibrilatia atriala
D. Tratamentul HTA la varstnici reduce incidenta IC cu aprox 50%
E. Infarctele cerebrale date de arterele mari intra- sau extracraniene sunt in directa legatura cu procesul
aterosclerotic
Raspunsuri : D, E (pag 160-161-162)

130. Despre IC sunt FALSE :


A. Au indicatie de ICD in preventia primara pentru reducerea riscului de moarte subita pacientii cu
ICC clasa II-III NYHA cu FE <35% in ciuda terapiei optime farmacologice de peste 6 luni, la pacientii
cu speranta de supravientuire >1 an cu status functional mediu
B. Au indicatie de ICD in preventia primara pentru reducerea riscului de moarte subita pacientii cu
ICC clasa II-III NYHA cu FE <35% in ciuda terapiei optime farmacologice de peste 6 luni, la pacientii
cu speranta de supravientuire >1 an cu status functional bun
C. Au indicatie de ICD in preventia secundara pentru a reduce riscul de moarte subita la pacientii cu
aritmii (tahicardie ventriculara, fibrilatie atriala) cu stabilitate hemodinamica, cu speranta de
supravietuire >1 an, cu status functional bun
D. Nicio clasa farmacologica nu a obtinut o reducere a morbi-mortalitatii la pacientii cu IC diastolica
E. Calciu blocantele, IECA si ARA fac parte din medicatia care antagonizeaza activarea
neuroendocrina in ICC
Raspunsuri: A, B, C, E (pag 184)

131. Tulburari circulatorii care stau la baza IC acute :


A. Sunturi
B. Embolia pulmonara
C. Leziuni cerebro-vasculare
D. Regurgitari valvulare
E. Supraincarcare volemica
Raspunsuri : A, B (pag 187)

132. In EPA :
A. Doza maxima de furosemid in primele 24 h este de 100 mg
B. Dozele mari de morfina pot produce depresie respiratorie in special la varstnici
C. Nitroglicerina se administreaza in perfuzie continua incepand cu doza de 5-10 micrograme/min
D. Oprirea brusca a dobutaminei poate determina cefalee si tahifilaxie
E. Morfina combate anxietatea si durerea precordiala intensa
Raspunsuri : B, E (pag 190-191)

133. Despre socul cardiogen sunt adevarate urmatoarele, CU EXCEPTIA :


A. Dopamina creste debitul cardiac si discret perfuzia renala
B. Dozele renale de dopamina sunt >3 micrograme/kg/min
C. Balonul de contrapulsatie intra-aortica este de rutina in socul cardiogen secundar IMA
D. Tratamentul vasopresor si introp pozitiv are efecte benefice pe termen lung prin cresterea perfuziei
tisulare si reducerea congestiei
E. Cardioversia electrica se adreseaza tahiaritmiilor atriale sau ventriculare acute cu impact
hemodinamic clasa III sau IV
Raspunsuri : A, B, D (pag 192-193)

134. Angioplastia primara coronariana este indicata de electie in socul cardiogen :


A. Cand acesta apare ca si complicatie a STEMI
B. Cand apare ca si complicatie a NON- STEMI
C. Secundar aparitei unui BRS nou aparut pe ekg
D. Cand pacientul aociaza un BRS vechi pe ekg
E. In toare cazurile de mai sus
aspunsuri : A, B, C (pag 193)

135. Testele scintigrafice de efort se recomanda ca prima explorare pentru boala coranariana
ischemica :
A. Pacientilor cu anomalii semnificative pe ekg de repaus
B. Pacientilor cu BAV grad III
C. Pacientilor cu cardiostimulator permanent tip VVI
D. Pacientilor cu blocuri bi si trifasciculare
E. Pacientilor cu WPW
Raspunsuri : A, C, E (pag 107)

136. Situatii care pot genera angina pectorala in absenta unor leziuni semnificative coronariene sunt
CU EXCEPTIA :
A. Hipoxemia datorata bolilor pulmonare incipiente
B. Valvulopatii mitrale severe
C. Hipotiroidia
D. Abuzul de cocaina
E. Cardiomiopatie hipertrofica obstructiva

Raspunsuri: A, B, C, D (pag 109)

137. Insuficienta mitrala ischemica


A. In forma cronica determina hipertrofie concentrica a ventrculului stang
B. Severitatea ei ramane constanta in timpul episoadelor de ischemie miocardica
C. Este un predictor independent de deces cardio-vascular
D. Mortalitatea operatorie este mai mare deat in cazul insuficientei mitrale non-ischemice
E. Prognosticul pe termen lung este mai putin satisfacator ca al insuficientei mitrale non-ischemice
Raspunsuri : C, D, E (pag 116, 117)

138. Dinamica markerilor serici folositi in diagnosticul STEMI este :


A. Troponina T atinge valoarea maxima la 12-48h fara reperfuzie
B. CK-MB se normalizeaza la 48-72h
C. Troponina I se normalizaza in 5-14 zile
D. In caz de reperfuzie miocardica precoce, markerii de necroza miocardic ating varful enzimatic mi
rapid
E. In caz de reperfuzie miocardica precoce, valoarea maxima atinsa de markerii de reperfuzie este mai
mica
Raspunsuri : A, B, D (pag 124)\\

139. Despre diagnosticul diferential al STEMI sunt adevarate, CU EXCEPTIA :


A. Se face cu pericardita acuta, disectia acuta de aorta, durerea auriculara, spasm esofagian
B. In disectia acuta de aorta – durere de intensitate mare, caracter « sfasietor »
C. Diagnosticul diferential cu pericardita acuta este transat ecocardiografic
D. Unele afectiuni gastroenterologice se pot insoti de durere retrosternala
E. In pneumotoraxul posttraumatic – durerea se instaleaza brusc si se asociaza cu dispnee intensa
Raspunsuri : A, E (pag 125)

140. Din clasificarea Topol de risc crescut fac parte, cu EXCEPTIA:


A. Angina> 20 min
B. Vasta > 75 ani
C. Suflu de regurgitare mitrala nou apararut sau agravat
D. Functie sistolica deprimata cu FE<40%
E. Angina pectorala cu modificari dinamice de unda T
Raspunsuri : A, E (pag 142)

141. Despre hipertensiunea arterială sunt adevărate următoarele: (p149-150)


A. Riscul de boala coronariană și de AVC este prezent la valori >115/75 mmHg.
B. Prevalența HTA creste proporțional cu vârsta: la persoanele peste 70 de ani prevalența HTA
depașește 70%.
C. HTA este un predictor major pentru apariția insuficienței cardiace si a insuficienței renale.
D. Valoarea diastolică este considerată ca fiind mai importantă decât valoarea sistolică.
E. HTA e responsabilă de 47% din cazurile de AVC si de 54% din cazurile cu boală coronariană.
Raspuns ABC
142. Următoarele afirmatii sunt adevărate, CU EXCEPȚIA (P150):
A. HTA sistolică a adultului tanăr este datorată unei hiperactivități parasimpatice.
B. HTA sistolică a vârstnicului se caracterizează prin TAS>140 mmHg si TAD<90 mmHg.
C. Magnitudinea presiunii pulsului reflectă gradul de rigidizare vasculară.
D. HTA sistolică a adultului tanăr este mai frecvent intalnită la femei.
E. HTA diastolică a vârstei mijlocii se datorează depunerii intraparietale de colagen.
Raspuns ADE

143. Următoarele afirmații sunt adevărate (p150-151):


A. HTA malignă se definește prin valori tensionale foarte crescute si refractare si prin manifestările
severe ale organelor ținta afectate.
B. Controlul TA reduce riscul de AVC cu 35-40%.
C. HTA de “halat alb” se caracterizează prin valori crescute doar in contextul consultatiei medicale,
fiind mai frecvent întalnită la adulții tineri.
D. HTA de “halat alb” evolueaza într-un interval de 10 ani către o forma clasică de HTA.
E. Controlul HTA reduce riscul insuficienței cardiace cu până la 50%.
Raspuns ABE

144. Sunt FALSE următoarele afirmații (p152):


A. Aproximativ 30% din hipertensivi au activitate reninincă scazută, 60% normală, 10% crescută.
B. La hipertensivi curba presiunii arteriale-natriureză este deplasată la stânga.
C. Sistemul vascular contribuie in patogeneza si progresia HTA prin disfuncția endotelială, rigiditatea
si remodelarea vasculară.
D. La hipertensivi schimbul ionilor Na și Ca este stimulat.
E. Catecolaminele nu alterează raspunsul renal la variațiile volemiei.
Raspuns BDE

145. Despre examinările recomandate in HTA, NU sunt adevărate următoarele (p157):


A. ECG poate obiectiva hipertrofie ventriculară stângă cu sau fară pattern de tip strain.
B. Indicele de raport grosime intimă-medie <0,9 este patologic.
C. Se efectueaza examinarea eco-Doppler arterial periferic dacă indicele gleznă – braț este >0,9.
D. Se efectuează test de toleranță la glucoză orala dacă glicemia a jeun depășește 110 mg%.
E. Ecocardiografia evaluează și cuantifică masa ventriculară stângă crescută.
Raspuns BC

146. Parametrii pentru aprecierea afectării subclinice de organ sunt următorii, CU EXCEPȚIA (p159):
A. Microalbuminurie (>300 mg/24h).
B. Velocitatea undei de puls carotido-femural < 12 m/sec.
C. Indice braț – gleznă >0,9.
D. Creșterea creatininei serice >1,3-1,5 mg/dl la femei și >1,2-1,4 mg/dl la bărbați.
E. Grosimea peretelui carotidian >0,9 mm.
Raspuns ABCD

147. Sunt adevărate următoarele (p159):


A. Risc adițional scăzut – TA normală (TAS 120-129 mmHg, TAD 80-84 mmHg) si prezența a 1-2
factori de risc
B. Risc adițional moderat – HTA grad 3 si 1-2 factori de risc
C. Risc adițional înalt – HTA grad 3 (TAS ≥180 mmHg, TAD 100-109 mmHg), fară factori de risc
D. Risc adițional foarte înalt – HTA grad 1 (TAS 140-159 mmHg, TAD 90-99 mmHg), boală
cardiovasculară sau renală
E. Risc adițional înalt – HTA grad II (TAS 160-179 mmHg, TAD 90-99 mmHg), ≥3 factori de risc,
SM, AOT sau DZ
Raspuns AD

148. Despre HTA si tulburările de ritm NU sunt adevărate următoarele afirmații (p161):

A. HTA reprezintă un factor de risc pentru aritmii atriale, ventriculare si moarte subită.
B. Dintre aritmiile atriale, flutterul atrial este cea mai frecvent întalnită la hipertensivi.
C. Hipertrofia ventriculară, fibroza intramiocardică, hipotrofia miocitară sunt mecanisme incriminate
in aritmogeneză.
D. Dintre aritmiile ventriculare, extrasistolele ventriculare si tahicardiile ventriculare complexe sunt
mai frecvente la hipertensivi .
E. Fibrilatia atriala se asociază cu un risc crescut de accident vascular cerebral si insuficientă cardiacă.
Raspuns BC

149. Următoarele afirmații despre boala cerebrovasculară ca și complicație a HTA sunt FALSE
(p161):
A. In infarctele lacunare, mecanismul fiziopatologic este de lipohialinoză.
B. AVC hemoragic are o stransă legatură cu HTA si mai ales cu întreruperea tratamentului.
C. Beta-blocantele sunt mai eficiente decât blocantele receptorilor de angiotensină în reducerea TA.
D. 60% din pacienții cu infarcte cerebrale date de arterele mari intra- sau extracraniene sunt
hipertensivi.
E. Se recomanda reducerea rapidă a TA imediat după un AVC.
Raspuns CDE

150. Despre complicatiile HTA sunt adevărate următoarele (p160-161-162):


A. Riscul de insuficiență cardiacă este mult mai mare legat de TA sistolică decat de cea diastolică.
B. Relatia HTA-colesterol-ateroscleroză este foarte importantă in determinismul AVC.
C. La pacienții cu hemodializă riscul de evenimente cardiovasculare este de 10-30 de ori mai mare față
de populația generală.
D. Riscul de insuficiență cardiacă este de două ori mai mare la femeile hipertensive față de
normotensive și de două ori mai mare la barbați.
E. Accidentul vascular cerebral este direct legat de efectul presiunii arteriale ridicate, in timp ce boala
cardiacă ischemică se corelează direct cu ateroscleroză.
Raspuns ACE

151. Beta-blocante cu efect alfa-blocant sunt (p166):


A. Labetalol
B. Timolol
C. Sotalol
D. Carvedilol
E. Esmolol
Raspuns AD

152. Despre tratamentul farmacologic al HTA sunt adevărate următoarele (p166-167-168):


A. Adăugarea unui sartan la o doză maximă de IEC crește efectul antihipertensiv.
B. Aliskirenul in combinație cu sartanii oferă efect antihipertensiv suplimentar si de protecție a
organelor țintă.
C. Primele opțiuni in tratamentul HTA la vârstnici sunt diureticele tiazidice si blocantele de calciu.
D. Medicația de elecție in sarcină pentru controlul HTA este Methyldopa (250 mg x 2/zi, maximum 4
g pe zi).
E. Beta-blocantele pure (fara acțiune alfa asociată) sunt indicate ca alternative la Methyldopa în
tratamentul HTA in sarcină.
Raspuns BCD

153. Despre explorările din ICC sunt adevărate următoarele, CU EXCEPȚIA (p177):
A. Un traseu ECG absolut normal exlcude ICC.
B. La pacienții cu debut acut sau agravare a simptomelor, valori ale NT-proBNP sub 125 pg/ml sau ale
BNP sub 35 pg/ml exclud ICC.
C. Dopplerul tisular permite analiza detaliată a contracției VS, fiind util în decelarea precoce a
disfuncției VS in stadiul asimptomatic.
D. FE are valoare normală peste 60%.
E. FE se calculează dupa formula: (volum telediastolic VS – volum telesistolic VS) / volum telesistolic
VS.
Raspuns BDE

154. Următoarele afirmații despre tratamentul insuficienței cardiace cronice cu FE scazută sunt
adevărate (p179-180-181):
A. Beta-blocantele sunt recomandate împreună cu IECA la toți pacienții cu FE ≤40%, pentru
reducerea riscului de spitalizare pentru IC și a riscului de deces prematur.
B. Ivabradina trebuie utilizată pentru reducerea riscului de spitalizare in IC la pacienții in ritm sinusal
cu FE ≤35%, cu frecvență cardiacă ≤ 70/min si simptome persistente, in ciuda terapiei cu o doză
maxim tolerată de beta-blocant, IECA si antialdosteronic.
C. Antialdosteronicele sunt recomandate pacienților cu simptome persistente (clasele II-IV NYHA) si
o valoare a FE ≤35% deja in terapie cu IECA si beta-blocant, pentru reducerea riscului de spitalizare
pentru IC si a riscului de deces prematur.
D. Digoxinul poate fi administrat pentru reducerea spitalizărilor pentru IC la pacienții cu FE ≤ 35% si
simptome persistente in ciuda terapiei cu beta-blocant, IECA sau ARA si antialdosteronic.
E. Combinația hidralazină – izosorbid dinitrat, poate fi considerată o alternativă la IECA sau ARA în
caz de intoleranță pentru a reduce riscul de spitalizare in IC si de deces prematur la pacienții cu FE
≤45% si VS dilatat (sau FE ≤35%), la pacienții tratați optim cu beta-blocant si antialdosteronic.
Raspuns ACE

155. Despre tratamentul farmacologic in insuficiență cardiacă cronică cu FE scazută sunt FALSE
următoarele (p179-180-181)
A. Terapia anticoagulantă este indicată la toți pacienții.
B. Doza țintă de bisoprolol este de 10 mg/zi.
C. Creatinina serică ≥ 1,5 mg/dl este o contraindicație de administrare a IECA.
D. Dublarea dozei de antialdosteronice se face la interval de 4-8 săptamani.
E. Eplerenona are ca efect advers ginecomastia.
Raspuns ACE

156. Sunt adevărate următoarele afirmații despre digoxin ca opțiune de tratament în insuficiență
cardiacă cu FE scazută(p182):
A. La pacienții în ritm sinusal, doza administrată este de 0,25 mg po/zi.
B. Sindromul de preexcitație este o contraindicație de administrare.
C. La doze terapeutice crește tonusul simpatic si scade tonusul vagal.
D. Are o fereastra terapeutică mare.
E. Disfuncția renală, bolile pulmonare, hipotiroidia cresc riscul de supradozaj.
Raspuns ABE
157. Tabloul clinic în edemul pulmonar acut cardiogen evidențiază următoarele (p188):
A. Tensiune arterială scazută.
B. Dispneea are debut brusc si accentuare progresivă, însoțita de anxietate extremă.
C. Tegumentele sunt reci, cianotice, datorită debitului cardiac scăzut si a suprastimularii simpatice.
D. Se pot asocia raluri bronșice, in special ronflante.
E. Daca evoluția este favorabilă, simptomatologia respiratorie si cardiovasculară se remite mai rapid
decât s-a instalat.
Raspuns BC

158. Referitor la investigațiile paraclinice din insuficiență cardiacă acută sunt FALSE următoarele
afirmații (p189-190):
A. ECG este frecvent normală la pacienții cu ICA.
B. Radiografia cord-pulmon poate evidenția cardiomegalie, desen perivascular accentuat în special
perihilar și în câmpurile medii și inferioare, modificări infiltrative perihilar în aripi de fluture.
C. Măsurarea presiunii blocate din artera pulmonară demonstrează originea cardiogena a EPA dacă
presiunea este mai mică de 25 mmHg.
D. La pacienții cu ICA fară SCA poate fi observată o crestere mică a troponinei.
E. Acidoza este asociată cu un prognostic negativ.
Raspuns AC

159. Despre tratamentul EPA cardiogen sunt adevărate următoarele (p190-191):


A. Torasemidul la doze de 10-40 mg iv are absorbție superioară furosemidului.
B. Asocierea antagonistilor de aldosteron este recomandată în special în edemul pulmonar de cauză
coronariană.
C. Cefaleea si tahifilaxia sunt efecte adverse ale nitroglicerinei care necesită oprirea medicației timp de
72 de ore.
D. Dozele mici de nitroglicerină produc arteriolodilatație.
E. Digitala se administrează în edemul pulmonar cardiogen pentru controlul frecvenței cardiace la
pacientul cu fibrilație atrială.
Raspuns ABE

160. Despre tratamentul farmacologic al șocului cardiogen sunt adevărate următoarele, CU


EXCEPȚIA (p192-193):
A. Levosimendanul este un calciu sensibilizant si vasoconstrictor.
B. Efectele secundare ale milrinonei includ hipotensiunea severă greu reductibilă, aritmiile atriale și
ventriculare.
C. Antagoniștii de vasopresină (tolvaptan) sunt de elecție în șocul septic asociat celui cardiogen.
D. Norepinefrina este un medicament de primă intenție.
E. Efectele piruvatului sunt reversibile în 10 minute de la oprirea tratamentului.
Raspuns AD

161. Boala coronariană cronică include ca manifestări, în afara anginei pectorale, următoarele:
a. Moartea subită de cauză ischemică
b. Insuficiența cardiacă ischemică
c. Ischemia silențioasă
d. Infarctul miocardic acut
e. Insuficiența mitrală organică (R: a, b, c; pag 105)

162. Infarctul miocardic acut de cauză embolică se poate datora:


a. Disecției de aortă propagată la nivel coronarian
b. Endocarditei infecțioase
c. Tumorilor benigne de cord stâng
d. Bolii Takayasu
e. Trombozei venoase profunde prin embolie paradoxală (R: b, c, e; pag 119)

163. Afecțiunile cardiovasculare ce necesită diagnostic diferențial cu angina pectorală sunt:


a. Tromboembolismul pulmonar
b. Miopericardita acută
c. Boala ulceroasă
d. Disecția de aortă toracică
e. Hipertensiunea pulmonară severă (R: b,d; pag 108)

164. În situații de creștere a troponinei, diagnosticul diferențial al STEMI se va face cu:


a. Cardiomiopatia Tako-Tsubo
b. Insuficiența renală acută
c. Sarcina
d. Miocardita
e. Angina pectorală stabilă (R: a, b, d; pag 123)

165. Tratamentul edemului pulmonar acut din infarctul miocardic acut include:
a. Morfină iv
b. Nitroglicerină iv
c. Diuretice iv dacă tensiunea arterială este <90 mmHg
d. Ventilație cu presiune pozitivă în lipsa răspunsului la tratament
e. By-pass aortocoronarian în toate situațiile (R: a, b, d; pag 131)

166. Tratamentul șocului cardiogen din infarctul miocardic acut cuprinde:


a. Fluide intravenos administrate rapid
b. Dobutamină dacă tensiunea sistolică este < 90 mmHg
c. Dopamină dacă tensiunea sistolică este <90 mmHg
d. Revascularizare miocardică de urgență
e. Diuretice pentru scăderea tensiunii arteriale (R: c, d; pag 131-132)

167. Electrocardiograma în primele ore ale apariției STEMI are următoarele aspecte specifice:
a. Supradenivelare de segment ST de ≥0,1 mV în derivațiile V2 și DII, DIII
b. Unde T pozitive ample și simetrice
c. Supradenivelare de segment ST prezentă în minim două derivații contigue
d. Unde Q patologice
e. Bloc major de ramură stângă cunoscut anterior (R: b, c; pag 122)

168. Rolurile medicației antianginoase în angina pectorală stabilă sunt următoarele:


a. Beta-blocantele pentru ameliorarea simptomelor și scăderea necesarului de oxigen al inimii
b. Calciu-blocantele pentru controlul simptomelor la pacienții intoleranți la beta-blocante
c. Nitroglicerina intravenos pentru ameliorarea simptomelor
d. Clopidogrelul pentru efectele antiagregante plachetare
e. Ivabradina si nicorandilul ca terapii de linia a doua (R: a, b, e; pag 110)

169. Un pacient cu istoric de STEMI infero-lateral cu prezentare tardivă în urmă cu o lună, se prezintă
la reevaluare. Decizia de explorare coronarografică în scopul unei eventuale revascularizări se va lua
în funcție de:
a. Persistența simptomatologiei anginoase
b. Fracția de ejecție a VS la ecocardiografie
c. Cuantificarea ecocardiografică a insuficienței mitrale moderate ischemice
d. Prezența ecografică a unei lame de lichid pericardic
e. Electrocardiograma de repaus de aspect normal (R: a, b, c; pag 124)

170. Obiectivele majore ale tratamentului anginei pectorale stabile sunt următoarele:
a. Revascularizarea coronariană de urgență
b. Reducerea numărului de spitalizări și investigații
c. Menținerea sau ameliorarea capacității funcționale
d. Reducerea deceselor de cauză non-cardiacă
e. Prevenirea complicațiilor bolii coronariene (infarct miocardic, insuficiență cardiacă) (R: b,c,e; pag
109)

171. Următoarele caracteristici pledează pentru diagnosticul de angină variantă/Prinzmetal:


a. Apare mai frecvent la femei în premenopauză
b. Singurul factor de risc recunoscut este fumatul
c. Prezintă orar fix în repaus și are durată prelungită
d. Se asociază cu test de efort ECG intotdeauna pozitiv
e. Se poate asocia cu migrena și sindromul Raynaud (R: b, c, e; pag 113)

172. Următoarele afirmații despre insuficiența mitrală ischemică sunt FALSE:


a. Insuficiența mitrală acută este bine tolerată prin mecanisme compensatorii
b. Poate avea un caracter dinamic, cu accentuare în cursul episoadelor de ischemie
c. Se poate datora unor complicații mecanice ale infarctului miocardic acut
d. Se datorează sechelelor reumatismului articular acut
e. Necesită în toate cazurile înlocuirea valvei cu o proteză (R: a, d, e; pag 116-117)

173. Terapia de prevenție a riscului de infarct și deces în angina pectorală stabilă include:
a. Aspirină 75-160 mg/zi indefinit
b. Calciu-blocante non-dihidropiridinice
c. Beta-blocante numai la pacienții cu fracție de ejecție VS normală
d. Inhibitori de enzimă de conversie la toți pacienții hipertensivi și diabetici care nu au contraindicații
e. Statine (R: a,d,e; pag 110)

174. Următoarele afirmații privind miocardul siderat sunt adevărate:


a. Caracterizează o disfuncție contractilă reversibilă după infarctul miocardic acut
b. Apare în ischemia cronică îndelungată
c. Fiziopatologic este similar noțiunii de miocard hibernant
d. Este o disfuncție contractilă ireversibilă indiferent de terapie
e. Apare în ischemia acută după restabilirea fluxului coronarian (R: a, e; pag 120)

175. Despre tratamentul anticoagulant în sindroamele coronariene acute următoarele afirmații sunt
adevărate:
a. Heparina nefracționată are biodisponibilitate redusă și necesită monitorizare prin aPTT
b. Fondaparina inhibă selectiv și indirect factorul Xa și se administrează de elecție la pacienții cu
intervenție coronariană percutană
c. Enoxaparina se administrează atât pacienților tratați conservator cât și înaintea revascularizării
intervenționale
d. Bivalirudina se recomandă ca alternativă la heparină+ inhibitorii GP IIb/IIIa la pacienții selectați
pentru terapie invazivă cu risc crescut de sângerare
e. Tratamentul anticoagulant oral se admnistrează timp de un an tuturor pacienților (R: a, c, d; pag
145-146)

176. Argumentele diagnosticului de infarct miocardic complicat cu șoc cardiogen imediat după
prezentarea la camera de gardă sunt următoarele:
a. Hipertensiune arterială
b. Tensiune arterială sistolică <90 mmHg, tegumente reci
c. Tensiune arterială sistolică <90 mmHg, tegumente calde
d. Absența ralurilor pulmonare de stază
e. Raluri de stază până la apex-urile pulmonare (R: b, e: pag 121)

177. Legat de tratamentul antiplachetar în sindroamele coronariene acute, următoarele afirmații sunt
FALSE:
a. Clopidogrelul este un inhibitor reversibil al receptorilor GP IIb/IIIa
b. Ticagrelorul intră în acțiune în cca 30 de minute
c. Prasugrelul este antiagregantul de elecție pentru pacienții cu istoric de accident vascular cerebral
d. Clopidogrelul este singurul antiagregant care nu se oprește înaintea unei intervenții chirurgicale
majore
e. Inhibitorii de glicoproteină plachetară IIb/IIIa se utilizează doar la pacienții cu risc înalt și tratați
invaziv precoce (R: a, c, d; pag 143-144)

178. În blocul atrio-ventricular (BAV) complet din infarctul miocardic acut, următoarele afirmații sunt
adevărate:
a. BAV asociat STEMI inferior este de obicei tranzitor și nu necesită cardiostimulare
b. BAV asociat STEMI anterior prezintă ritm de scăpare instabil cu complexe largi
c. BAV din STEMI inferior prezintă frecvent ritm de scăpare peste 40/minut
d. BAV din STEMI anterior nu necesită cardiostimulare permanentă
e. BAV din STEMI inferior prezintă de obicei complexe QRS înguste (R: a, b, c, e; pag 133)

179. Caracteristicile specifice anginei microvasculare sunt următoarele:


a. Apare la o populație mai tânără decât cea cu angină stabilă de cauză aterosclerotică
b. 40% din pacienți sunt bărbați
c. Durerea apare cel mai frecvent în repaus
d. Testul ECG de efort este de obicei pozitiv
e. ECG de repaus prezintă modificări inconstante (R: a, d, e; pag 111-112)

180. Următoarele afirmații caracterizează miocardul hibernant:


a. Reprezintă o cicatrice fibroasă post-infarct
b. Este o zonă cu disfuncție contractilă reversibilă
c. Apare în zile sau săptămâni după o ischemie acută urmată de restabilirea fluxului coronarian
d. Fiziopatologic, este similar cu miocardul siderat
e. Este consecința unei ischemii cronice cu reducerea fluxului coronarian dar menținerea viabilității
celulare (R: b, e; pag 120)

181. Tahicardia ventriculară pe electrocardiogramă se caracterizează prin:


A. frecvența ventriculară între 100-250/min, regulat
B. durata QRS de maxim 120ms
C. se observă disociație atrioventriculară, capturi sau fuziuni ventriculare
D. torsada vârfurilor: fenomen R/T, tahicardii polimorfe, debut printr-o extrasistolă ventriculară
E. studiul electrofiziologic nu poate să deceleze mecanismul de inducere
R: A, C, D Pag: 220

182. Bradicardiile se caracterizează prin:


A. scădere sub 60 bătăi/min a ritmului cardiac
B. poate fi determinată prin scăderea automatismului cardiac
C. la persoanele sănătoase, în timpul somnului se poate ajunge până la 20 bătăi/min
D. bradicardia sinusală la un bolnav cu hipertrofie ventriculară stângă importantă este asimptomatică
E. cardiostimularea electrică înlocuiește artificial funcția de automatism a inimii
R: A, B, E, Pag. 221-222
183. Tratamentul flutterului atrial cuprinde:
A. restabilirea ritmului sinusal
B. prevenirea recurențelor
C. tratamentul curativ
D. controlul frecvenței supraventriculare
E. tratamentul antitahicardic
R: A, B, C, E Pag: 212

184. Fibrilația atrială:


A. una dintre cele mai frecvente tulburări de conducere
B. depolarizare atrială totală, strict organizată
C. pierderea efectivă a contracției atriale
D. dintre factorii de risc incriminați: înaintarea în vârstă, sexul masculin, diabetul zaharat,
hipertensiunea arterială
E. insuficiența cardiacă congestivă poate fi o cauză sau o consecință
R: C, D, E Pag: 213

185. Terminarea tahicardiei paroxistice supraventriculare se poate face cu ajutorul:


A. manevrelor vagale, chiar și fără control ECG
B. administrarea de Perindopril
C. administrarea de adenozină
D. administrarea de Verapamil sau Diltiazem
E. administrarea de digoxină
R: C,D,E Pag 211

186. În cazul infarctului miocardic acut asociat tahicardiei paroxistice supraventriculare:


A. utilizarea adenozinei este benefică
B. este preferat un agent blocant al canalelor de calciu
C. este preferat un agent beta-blocant
D. poate fi utilizat Esomeprazol
E. utilizarea adenozinei este periculoasă
R: C,E Pag 211

187. Semnele în insuficiența mitrală:


A. Suflu holosistolic la baza cordului
B. Zgomot 1 diminuat
C. Zgomot 2 dedublat
D. Suflu diastolic pe marginea stângă a sternului
E. Zgomot 1 accentuat
Pag 237, B,C

188. Simptomele în stenoza aortică sunt:


A. Angina
B. Dispneea la efort
C. Edemele gambiere
D. Sincopele
E. Dispneea paroxistică nocturnă
239, A,B,D,E

189. Tahicardia ventriculară:


A. Are ritm regulat
B. Complexe QRS peste 120 msec
C. Frecvența atrială este 100-250/min
D. Apare disociația atrioventriculară
E. Apar capturi și fuziuni pe traseul ECG
Pag 220, A, B, D, E

190. Se indică implantare de stimulator permanent:


A. La pacienți cu bloc AV grad 2 tip 2 și grad 3, indiferent de simptome
B. La pacienți cu bloc AV grad 2 tip 1
C. În sindromul de sinus carotidian (dominant cardioinhibitor) și sincope recurente
D. În sincopa reflexă, recurentă, la pacienți peste 40 de ani, cu pauze documentate
E. La pacienți asimptomatici cu bradicardie sinusală
Pag 224, A, C, D

191. Este contraindicată administrarea de Verapamil în caz de:


A. hipertensiune
B. hipotensiune
C. cardiomegalie
D. disfuncție sistolică de ventricul stâng
E. tratament cronic cu betablocante
R: B,C,D,E Pag: 211

192. Vegetaţia, leziune caracteristică a endocarditei infecţioase, poate conţine următoarele:


A. eritrocite
B. trombocite
C. fibrină
D. celule inflamatorii
E. microorganisme
Pagini: 247
Răspuns corect: B,C,D,E

193. Endocardita infecţioasă cu hemoculturi negative:


A. apare în 85% din cazuri
B. apare la pacienţii trataţi anterior cu antibiotice
C. apare când etiologia este determinată de bacili Gram negativi din grupul HACEK
D. este frecvent determinată de streptococi orali
E. apare când etiologia este determinată de bacterii intracelulare (Chlamydia, Coxiella burnetii,
Bartonella)
Pagini: 247
Răspuns corect: B,C,E

194. Sunt considerate proceduri cu risc crescut pentru endocardită infecţioasă:


A. examinările endoscopice de căi respiratorii
B. examinările endoscopice digestive
C. examinările endoscopice urinare
D. manevrele stomatologice care implică manipulare gingivală
E. manevrele stomatologice care implică perforarea mucoasei orale
Pagini: 249
Răspuns corect:D,E

195. Este adevărat despre extrasistola ventriculară, cu EXCEPȚIA:


A. complex QRS cu depolarizare ventriculară tardivă
B. complex QRS cu o durată de maxim 120ms
C. cele mai frecvente cauze: cardiopatia ischemică, miocardite, prolaps de valvă mitrală și displazia
aritmogenă de ventricul drept
D. electrocardiografic: unda P absentă, complex QRS cu aspect de bloc de ramură
E. pot fi izolate, bigeminate, trigeminate sau cvadrigeminate
R: A, B PAG 217

196. Factorii externi cardiaci, care pot determina flutter atrial sunt:
A. hipoxemia
B. hipotermia
C. pneumotoraxul
D. bronhopneumonia obstructivă cronică
E. tireotoxicoza
R: A, C, D, E Pag 211-212

197. Simptomele în insuficiența aortică:


A. Dispnee de efort
B. Angină pectorală
C. Palpitații
D. Edeme gambiere
E. Sincope
Pag 242, A,B,C,E

198. Examenul clinic în insuficiența aortică decelează:


A. Puls celer et altus
B. Puls parvus et tardus
C. Suflu diastolic în zona apicală
D. Semn Muller
E. Uruitură Austin Flint
Pag 242 A, D,E

199. În clasificarea Vaughan Williams, din clasa IA fac parte:


A. Xilina
B. Procainamida
C. Flecainida
D. Chinidina
E. Propafenona
Pag 209, B, D

200. Avantajele restabilirii și menținerii ritmului sinusal din fibrilația atrială sunt:
A. Întreruperea fenomenelor de remodelare
B. Oprirea medicației antiaritmice
C. Creșterea debitului cardiac
D. Profilaxia accidentelor embolice
E. Ameliorarea simptomelor
Pag 216, A, C, D, E