Aritmii + tulburări de conducere.

Stopul cardiac
Un singur răspuns corect

1*. Tratamentul curativ (definitiv) al tahicardiei paroxistice supraventriculare este:

A. Adenozina
B. Ablaţia cu radiofrecvenţă
C. Socul electric
D. Manevre vagale sub control EKG
D. Verapamil
R = B (pg 211)

2*. Tahicardia ventriculară poate genera următoarele manifestări clinice, cu excepţia:

A. Palpitaţii
B. Sincopă
C. Edem unilateral al piciorului
D. Dispnee
E. Angină pectorală
R = C (pg 219)

3*. Care dintre afirmaţiile ce urmează este corectă privind fibrilaţia atrială?
A. Frecvenţa QRS este 350-600/min
B. Ritmul ventricular este neregulat
C. Undele P sunt prezente şi normale
D. Sunt prezente unde Q patologice în cel puţin două derivaţii contigue
E. Segmentul ST este elevat în cel puţin două derivaţii contigue
R : B (pg 215)

4*. Următoarele reprezintă potenţiale consecinţe ale fibrilaţiei atriale, cu excepţia:

A. Insuficienţa cardiacă
B. Tahicardiomiopatia
C. Accidentele tromboembolice
D. Stenoza aortică
E. Infarctul cerebral
R = D (p 214-215)

5*. Următoarele sunt utilizate pentru controlul frecvenţei ventriculare în fibrilaţia atrială, cu
excepţia:
A. Heparina
B. Digoxin
C. Verapamil
D. Diltiazem
E. Betablocante
R = A (p 216)

6*. Prevenirea accidentelor embolice în fibrilaţia atrială se realizează cu:

A. Digoxin
B. Betablocante
C. Amiodarona
D. Anticoagulante
E. Blocante ale canalelor de calciu
R = D (p 215)

7*. Următoarele reprezintă cauze potenţial reversibile de bloc atrio-ventricular, cu excepţia:

A. Infarctul miocardic acut
B. Antagoniştii vitaminei K
C. Tulburările electrolitice
D. Digoxinul
E. Betablocantele
R = B (p 228)

8*. Care este cel mai frecvent mecanism electric al stopului cardiac?
A. Tahicardia supraventriculară
B. Tahicardia ventriculară
C. Fibrilaţia ventriculară
D. Activitatea electrică fără puls
E. Bradiaritmii severe
R = C (p 229)

9*. Care dintre următoarele nu reprezintă o cauză structurală de stop cardiac:

A. Infarctul miocardic acut
B. Cardiomiopatia hipertrofică
C. Cardiomiopatia dilatativă
D. Acidoza
E. Displazia aritmogenă de ventricul drept
R = D (p 229)

10*. Care este tratamentul curativ în flutterul atrial cu recurenţe frecvente şi sever simptomatice?
A. Socuri electrice repetate
B. Adenozina
C. Ablaţia prin curenţi de radiofrecvenţă
D. Anticoagularea orală
E. Masajul sinusului carotidian
R = C (p 213)

11*. Cât durează un atac de fibrilaţie atrială paroxistică?

A. Minimum 30 secunde
B. Mai puţin de 7 zile
C. Minimum 24 ore
D. Mai mult de o zi
E. Mai puţin de 6 luni
R = B (p 214)

Multiple choice:
12. Următoarele reprezintă tulburări de conducere:
A. Blocul atrioventricular
B. Sindromul Brugada
C. Blocul sinoatrial
D. Fibrilaţia atrială cu răspuns ventricular înalt
E. Blocul de ramură
R = A, C, E (pg 208)

13. Următoarele sunt adevărate privind electrocardiograma în tahicardia paroxistică

supraventriculară:
A. Frecvenţă rapidă (150-200/min)
B. Ritm regulat
C. Unde P normale
D. Debut gradat al aritmiei
E. Complex QRS larg
R = A, B (pg 210-211)

14. Blocantele canalelor de calciu utilizate ca medicaţie antiaritmică sunt:

A. Propafenona
B. Diltiazem
C. Amiodarona
D. Sotalol
E. Verapamil
R = B, E (p 209)

15. Următoarele sunt adevărate privind tahicardia ventriculară:

A. Complex QRS larg
B. Este o cauză potenţială de moarte subită cardiacă
C. Reprezintă succesiunea a minimum 3-4 complexe de origine ventriculară
D. Poate degenera în fibrilaţie ventriculară
E. Frecvenţa cardiacă este sub 100/min
R = A, B, C, D (pg 220)

16. Electrocardiograma în fibrilaţia atrială evidenţiază:

A. O frecvenţă atrială de 350-600/min
B. Ritm ventricular regulat
C. O frecvenţă ventriculară de 120-150/min
D. Scurtarea segmentului PR
E. Unde ‘’f’’ de fibrilaţie care îşi schimbă continuu amplitudinea, durata şi direcţia
R = A, C, E (pg 215)

17. Următoarele sunt folosite în tratamentul pe termen lung în tahicardia ventriculară:

A. Medicaţia simpatomimetică
B. Medicaţia antiaritmică
C. Ablaţia pe cateter
D. Implantarea defibrilatorului cardiac automat
E. Medicaţia parasimpatolitică
R = B, C, D (p 220)

18. Următoarele sunt adevărate privind cardiostimularea permanentă:

A. Stimulatorul cardiac este plasat într-un buzunar subcutan
B. Impulsurile electrice sunt conduse către inimă
C. Impulsurile electrice sunt conduse prin catetere electrod endovenoase
D. Electrozii sunt conectaţi la un generator de pulsaţii extracorporal
E. Electrozii sunt poziţionaţi în contact cu endocardul cavităţilor cardiace drepte
R = A, B, C, E (pg 222)

19. Următoarele sunt corecte privind codificarea pacemaker-elor:

A. Poziţia I arată camera unde are loc stimularea
B. Poziţia III arată camera unde are loc detecţia
C. Poziţia II arată răaspunsul la detecţie (declanşare sau inhibiţie)
D. Poziţia IV arată prezenţa (R) sau absenţa (O) unui mecanism de modulare a frecvenţei
E. Poziţia V arată dacă este prezent sau nu (O) pacing-ul multisite în atriu (A), ventricul (V) sau
ambele (D)
R = A, D, E (p 223)

20. Care dintre următoarele afirmaţii privind aritmia respiratorie sunt adevărate?
A. Frecvenţa de descărcare a nodului sinusal este mai mare în expir, comparativ cu inspirul
B. Reprezintă un aspect normal la tineri
C. Se accentuează cu vârsta
D. Pulsul este neregulat
E. Necesită terminarea prin şoc electric
R = B, D (pg 223)

21. Manifestările de boală a nodului sinusal includ:

A. Bradicardie sinusală
B. Oprire sinusală
C. Tahiaritmii supraventriculare
D. Extrasistole ventriculare
E. Tahicardie ventriculară
R = A, B, C (p 225)

22. Etiologia bolii de nod sinusal poate fi:

A. Familială
B. Degenerativă
C. Ischemică
D. Administrarea de medicamente antiaritmice
E. Torsada de vârfuri
R = A, B, C, D (pg 225)

23. Care dintre afirmaţiile privind blocurile atrio-ventriculare sunt corecte?

A. Blocul atrioventricular de grad trei se caracterizează printr-o disociere completă între
activitatea atrială şi cea ventriculară
B. Blocul atrioventricular de grad trei prezintă trei unde P în faţa fiecărui complex QRS
C. Blocul atrioventricular de grad trei poate să apară în prezenţa fibrilaţiei atriale
D. Blocul atrioventricular de grad unu generează frecvenţe ventriculare foarte joase
E. Blocul atrioventricular de grad unu este caracterizat de scurtarea intervalului PR
R = A, C (pg 227-228)

24. Care dintre următoarele sunt posibile cauze reversibile de bloc atrioventricular?
A. Infarctul miocardic acut
B. Tulburările electrolitice
C. Sclerodermia
D. Inflamaţia sau hipotermia datorate unor factori ce pot fi evitaţi
E. Administrarea de digoxin, verapamil, betablocante
R = A, B, D, E (p 228)

25. Cauze dobândite de bloc atrioventricular total sunt:

A. Leziuni degenerative
B. Ischemia miocardică
C. Post ablaţie cu radiofrecvenţă
D. Efort excesiv
E. Consumul de băuturi cu conţinut de cafeină
R = A, B, C (p 227)

26. Cardiostimularea permanentă este indicată în:

A. Bradicardia sinusală asimptomatică
B. Tahicardia paroxistică supraventriculară
C. Boala de nod sinusal simptomatică
D. Blocul atrioventricular de grad trei, indiferent de prezenţa simptomelor
E. Blocul atrioventricular de grad unu, asimptomatic, cu funcţie ventriculară normală
R = C, D (p 224, 225, 228)