Gusa tiroidiana non-toxica

Gusa non-toxica defineste cresterea in dimensiuni a

glandei tiroide, neasociata cu modificari functionala,
inflamatorii sau neoplazice
Sinonime: gusa coloida nodulara, gusa multinodulara, gusa
simpla nontoxica, struma nodosa.
Afecteaza mai ales femeile, sex ratio B:F= 1:8. Tiroida este
afectata fie difuz (la gravide si adolescente) fie
multifocal/multinodular la femeile peste 50 de ani.
Cauze: deficit de ion, si raspuns inadecvat la TSH cu
hiperplazie si hipertrofia celulelor foliculilor tiroidieni; litiu
(agent gusogen); idiopatice
Clinic: pacienti eutiroidieni, rar hipertiroidie datorita aparitiei
unui nodul ,, toxic autonom, hiperfunctional (sdr. Plummer);
disconfort la nivelul gatului, disfagie, disfonie-voce
bitonala/ragusita, senzatie de suforcare dispnee inspirator sau
stridor, angorjarea venoasa ,uneori durere locala.
Gusa nodulara non-toxica
Aspecte macroscopice
In gusa difuza, tiroida este marita de dimensiuni si volum peste 40 g,
simetric, cu aspect cenusiu-sticlos pe sectiune, datorita coloidului
excesiv
In gusa nodulara, glanda este marita asimetric cu aspect
multinodular pe sectiune. Nodulii au culoare gri-albicios, sau rosiatic-
cenusiu, gelatinos. Nodulii sunt separati de benzi fibroase. Se pot
observa zone hemoragice, chistice, calcificate sau necrotice
Gusa nodulara non-toxica Aspecte macroscopice
Gusa simpla nontoxica
difuza (gr II)
Gusa nodulara nontoxica
(gr III)
Gusa difuza non-toxica Aspecte microscopice
In gusa simpla nontoxica difuza exista hipetrofie si hiperplazia
celulelor epiteliale foliculare, cu formarea ocazionala de
structuri papilare; foliculii au dimensiuni diferite, coloidul
este prezent in cantitate redusa.
Gusa nodulara non-toxica Aspecte microscopice
Se caracterizeaza prin prezenta microscopica a nodulilor
tiroidieni de dimensiuni variate, unii cu o cantitate mare de
coloid (aspect chistic). Foliculii au epiteliul aplatizat si sunt
separati de septuri fibroase dense. Se pot identifica calcificari
distrofice (postnecrotice) si depozite de hemosiderina
(cauzate de hemoragii interstitiale)
Tiroidita Hashimoto
Def: Este o boal inflamatorie autoimun, ce apare frecvent la
femei tinere sau de vrst mijlocie, caracterizat prin prezena
unor auto-anticorpi anti tireoglobulin i anti-microzomiali
(peroxidaze).
Sinonime: tiroidita cronica limfomatoasa, gusa limfomatoasa,
tiroidita autoimuna, struma lymphomatosa
Se asociaza cu multiple boli autoimune (LES, PR, DZ, hepatita
autoimuna, anemie pernicioasa)
Genetic: asociata cu haplotipul HLA-DR5 si DR3, precum si cu
sindroame genetice de tipul sdr. Down, Turner, Klinefelter sau
polimorfisme ale genei CTLA-4.
Cauze: imunologice, genetice, deficit de seleniu, posibil infectioase
(HHV-6)
Risc crescut de a dezvolta limfom non-Hodgkin cu celule B
Clinic: evolutie lenta, hipotiroidie cu perioade tranzitorii de
hipertiroidie (bouts hyperthyroidism/ hashitoxicoza)
Tiroidita Hashimoto Aspecte macroscopice
Tiroida este marita de volum simetric, cu greutate intre
60-100g., capsula intacta.
Pe sectiune are aspect nodular, carnos, cenusiu-palid
Hakaru Hashimoto (18811934)
Tiroidita Hashimoto Aspecte microscopice
Forma hipertrofica: infiltrat limfo-plasmocitar difuz, cu
formare de foliculi limfoizi cu centri germinativi si foliculi
tiroidieni izolati, atrofici, distorsionati cu celule Hurthle
/oxifile (celule degenerate din epiteliul folicular cu citoplasma
abundenta, eozinofila, granulara cu multe mitocondrii).
Fibroza interstitiala extinsa, care nu depaseste capsula.
Boala Basedow- Graves
Boala autoimuna caracterizata de: hipertiroidism
endogen, gusa difuza, oftalmopatie (exoftalmie) si
dermopatie (mixedem pretibial)
Cea mai frecventa cauza de hipertiroidie la pacientii sub 40 ani.
Sex ratio B:F= 1:7
Cauze: autoimune (Ig anti receptor TSH, antitireoglobulina,
antiperoxizomi) genetice (HLA-DR3 si B8), stresul, infectioase
(Yersinia enterocolitica ?! ), fumat
Clinic: gusa difuza simetrica,
hipertiroidism, palpitatii, tremor IC
la batrani, HTA, tahicardie, diaree,
iritabilitate, exoftalmie, slabiciune,
malabsortie,edem pretibial, scadere
in greutate, manie, insomnie, apetit
crescut, anxietate, agitatie, depresie,
intoleranta la caldura, etc.
Robert James Graves
(1796 1853)
Carl von Basedow
(1799 1854)
Boala Basedow- Graves- Aspecte clinice
Gusa difuza simetrica, Mixedem pretibial, Exoftalmie
Boala Basedow- Graves- Aspecte macroscopice
Gusa difuza simetrica, cu greutate peste 40g si cu
capsula intacta. Consistenta este ferma, aspect neted,
rosu-inchis pe suprafata de sectiune.
Boala Basedow- Graves- Aspecte microscopice
Aspect hiperplastic difuz cu vascularizatie
abundenta. Celulele epiteliale foliculare sunt columnare
si formeaza structuri papilare in lumenul folicular.
Coloidul este in cantitate scazuta, palid colorat, cu
aspect crestat/festonat/dantelat marginal (datorita
aparitiei unor vacuole de rezorbtie) in apropierea
celulelor epiteliului folicular.
Infiltrat inflamator limfoid (cu celule T) interstitial
cu formarea de foliculi limfoizi cu centru clar
germinativ
Administrarea de iod determina involutia epiteliului
folicular si fibroza interstitiala.
Boala Basedow- Graves- Aspecte microscopice
Hiperplazie difuza a epiteliului
folicular cu vascularizatie abundenta
si formare de structuri papilare .
Folicul limfoid cu centru clar
germinativ si infiltrat inflamator
limfocitar interstitial
Coloidul in cantitate scazuta, palid
colorat, cu aspect dantelat marginal

Oftalmopatia Basedow- Graves-
Aspecte microscopice
In oftalmopatia Graves, tesutul periorbital si muschii
orbitei prezinta initial edem (datorita acumularii de GAG),
apoi fibroza si infiltrare limfocitara

Poliomielita
Poliomielita (paralizie infantil) este o boal infecioas,
contagioasa, viral acut, specifica omului cu transmitere fecal-
oral (enteroviroza) ce afecteaza mai ales coarnele anterioare ale
maduvei spinarii si celulele stem din creier.
n 1% dintre cazuri virusul ptrunde n SNC, infectnd i distrugnd
preferenial neuronii motori, avnd ca efect slbiciune muscular
i paralizie flasc. Poliomielita coloanei vertebrale este forma cea
mai comun caracterizat prin paralizie asimetric, care de cele mai
multe ori implic picioarele.
Epidemiologie: rspndire global, epidemii n zone temperate i
reci, nspre tropice n tot cursul anului. Boal a copilriei (din
primele luni de via), bieii sunt afectai cu 10-30% mai mult ca
fetiele.
Cauza: Virsul polio (Enterovisul C, Fam. Picornaviridae)
Se incearca eradicarea bolii (obiectiv major OMS). La 5 mai 2014
OMS si ONU instituie starea de urgen de sntate public de
interes internaional ca urmare a reaparitiei epidemice a
poliomielitei in Asia, Africa si Orientul Mijlociu

Poliomielita - Etiopatogenie
Virusul polio: 28 nm, ARN, 3 tipuri antigenice, rezistent la frig,
sensibil la cldur (30 min. la 60C), - n ap rezist 4 luni, rezistent la
eter, cloroform, alcool, compui cuaternari de amoniu, distrus de
ageni oxidani (ap oxigenat,permanganat de potasiu, UV).
Transmitere fecal-orala. Contagiozitate foarte mare. Neurotropism.
Karl Landsteiner, Constantin
Levaditi si Erwin Popper, descopera
virusul polio in 1909 si reproduc
boala la maimute.
Karl Landsteiner
( 1868 -1943)
V. polio are poarta de intrare digestiva, unde se si
multiplica si apoi se extinde ggl regionali apoi
urmeaza o viremie minora cu localizarea si
multiplicarea lui in celulele SRE apoi poate urma o
viremie majora sau invadarea SNC virusul avand efect
citopatic direct asupra neuronilor motori din coarnele
anterioare ale mduvei spinrii.
Nu exista tratament specific. Exista vaccin.
Poliomielita Aspecte clinice
Efect Proporia cazurilor
[4]

Asimptomatic 9095%
Boal uoar 48%
Meningit neparalitic
aseptic
12%
Poliomielit paralitic 0.10.5%
Poliomielit spinal 79% din cazurile cu paralizie
Poliomielit bulbospinal 19% din cazurile cu paralizie
Poliomielit bulbar 2% din cazurile cu paralizie
Incubaia: 7-14 zile
BOALA MINOR:
- Febr,
- Catar respirator,
- Mialgii,
- Manifestri digestive,
- Iritabilitate, cefalee,
somnolen.
Poliomielita abortiv
vindecare.
BOALA MAJOR: Forma paralitic:
- paralizii brusc instalate, asimetrice, inegale;
intereseaz muchii centurilor,
- sd. meningian persist,
- modificri neuro-vegetative:
- tulburri vaso-motorii,
- transpiraii profuse,
- glob vezical.
- mialgii exagerate de micare,
- stare de contien pstrat.
PERIOADA SECHELARA
- ncepe la 2-3 ani de la debut,
- paralizia se nsoete de:
- atrofii muscular,
- deformaii ale segmentelor lezate,
- tulburri trofice.
Deformaii:
- picior valg, varus ecvin, balant,
-deformaii ale coloanei,
- deformaii ale bazinului.
Poliomielita Aspecte macroscopice
Coarnele medulare, ariile mielinizate si nucleii motori din punte si
bulb prezinta mici arii hemoragice si congestia vasculara adiacenta,
Odata cu progresia bolii apar cavitati in substanta cenusie a coarnelor
anterioare medulare
Tardiv apare atrofia cornului medular anterior si degenerescenta
radacinii nervoase adiacente si a nv periferici.
Poliomielita bulbo spinala: atrofia tegmentului pontin, nucleilor bulbari si
coarnelor anterioare ale maduvei spinale cervicale si arii focale hemoragice
Poliomielita Aspecte microscopice
Se identifica neuronofagie marcata a neuronilor motori din coarnele
anterioare de catre celule gliale care se aglomereaza si fagociteaza
celulele infectate (glioza)
Infiltratul inflamator initial este cu PMN, apoi devine limfocitic care se
aseaza marginal in jurul vaselor sangine din cornul anterior medular si
la nivelul vaselor meningeene.
In cortexul motor inflamatia e minima si se observa ,,nodulii gliali
(agregate de celule gliale in jurul celulelor infectate sau corpilor
apoptotici). Cornul aterior este paucicelular si atrofic
Poliomielita Aspecte microscopice
Neuronofagie
,,Noduli gliali si neuron
motori apoptotic
Marginatie limfocitara
perivasculara
Glioza si
paucicelularitatea si
infiltrat inflamator
limfocitar in cornul
medular anterior
Encefalita virala
Infectiile virale sunt cea mai frecventa cauza de encefalita.
Un numar considerabil de virusuri neurotrope afecteaza
atat SNC cat si leptomeningele determinand
meningoencefalite.
O caracteristica a encefalitelor virale este ca virusurile neurotrope
prefera o anumita populatie celulara pe care o infecteaza si pot
determina sau nu efect citopatic. De exemplu virusul rabic prefera
neuronii in timp ce virusul J.C. prefera oligodentrocitele.
Selectivitatea se pastreaza si pt zonele anatomice afectate: de ex.
virusul herpetic afecteaza mai mult zonele temporale.
Unele infectii apar mai frecvent la copil (viruzul varicelo-zosterian)
pe cand altele apar si la adult (Virusul herpetic). Infectia poate
aparea in plina stare de sanatate sau la imunocompromisi
Clinic: cefalee, febra, confuzie, halucinatii,tremor, stare generala
alterta, fotofobie, redoare de ceafa, varsaturi in jet si alte manifestari
specifice legate de infectia sistemica cu un anumit virus (neurotrop)



Encefalita virala Aspecte macroscopice
Meningele este hiperemic, congestiv, creierul este usor
edematiat, consistenta scazuta fata de normal. Pot exista arii
de hemoragie si necroza, uneori cu localizare specifica pentru
un anumit tip de virus.

Encefalita virala Aspecte microscopice
Encefalita virala Aspecte microscopice
Encefalitele virale au 3 caractere histologice, indiferent de virus:
satelitoz cu neuronofagia neuronilor distrui






infiltrate limfocitare perivasculare n manoane
Glioza cerebrala (hiperplazia celulelor gliale in urma a mortii neuronale)

Encefalita virala- Aspecte microscopice
Arbovirusurile produc acumularea limfocitelor perivascular n
spaiile Virchow-Robin, asociat cu degenerare neuronal si prezenta
de vacuole in celulele gliale
Encefalita virala - Aspecte microscopice
Virusul Herpes Simplex 1 (ce produce cea mai frecvent form de
encefalit), determin necroz extins a lobului temporal,
microhemoragii, infiltrate limfocitare perivasculare i produce un
efect citopatic incluzionar intranuclear, producnd nuclei ground-
glass (sticl mat), sub forma corpilor Cowdry A.
Encefalita virala - Aspecte microscopice
Citomegalovirusul determina encefalita cu microcefalie si
calcificari cerebrale la fat in utero, uneori in contextul sdr
TORCH. Incluziile sunt intranucleare, cu halou in jurul incluziei
si aspect general de ,, ochi de bufnita/ochi de peste
Encefalita virala - Aspecte microscopice
Virusul rabic produce meningoencefalita fatala, prin
diseminarea de-a lungul nervilor periferici (neuroni cu corpii
Babes Negri intracitoplasmatici)
Encefalita virala - Aspecte microscopice
In infecia cu HIV, apar caracteristic celule gigante
multinucleate perivascular si reactivarea sau infectia cu virusul
JC (John Cunningham) care afecteaza preponderent celulele
oligodendrogliale si produce leucoencefalopatia multifocala
progresiva.
MENINGITA PURULENT
Inflamaie acuta exudativ/ purulent ntlnit la
nivelul SNC cu ngroarea meningelui datorit
congestiei capilare i exudatului purulent format
din lichid de edem + fibrin + PMN

o Etiologie: meningococ, pneumococ, Haemophilus
influenzae, Escherichia colli, streptococ, slafilococ
etc.
o Clinic: dureri de cap intense, febr, fotofobie,vom,
creterea presiunii intracraniene, rigiditate nucal,
convulsii, purpura fulminans, deficit motor .a.


MENINGITA PURULENT- Aspecte macroscopice
Encefalul i mduva spinrii apar mrite de volum i
congestionate. LCR poate fi tulbure sau purulent. Leptomeningele
este ngroat, fr luciu, congestionat i uneori poate prezenta
depozite purulente (material cremos de culoare galben-verzui sau
galben-cenuiu, murdar, n funcie de agentul etiologic).
Cantiti variate de puroi se gsesc n spaiul subarahnoidian de
pe convexitatea sau de la baza neurocraniului.
MENINGITA PURULENT- Aspecte microscopice
Meninge ngroat ce conine vase hiperemiate, edem,
numeroase PMN, rare limfocite, mononucleare, filamente
de fibrin, piocite i bacterii. Straturile externe ale cortexului
cerebral sau ale maduvei spinrii pot prezenta PMN
aglomerate n jurul vaselor (marginaie leucocitar)

SCHWANNOMUL

Def.: Tumora benigna a nervilor periferici (a
tecilor nervoase) ce deriva din celulele Schwann.
Sinonime: neurilemmom,neurinom, neurolemmom

Macroscopic: Tumora solitara, circumscrisa,
incapsulata, gri-albicioasa, ferma ce se gaseste pe
traiectul nervilor periferici/ intracranieni (cel mai
adesea intereseaza nervul VIII= neurinom de
acustic), frecvent excentrica .
Diametru 2-3cm +/-focare de ramolisment degenerativ
chistic.


SCHWANNOMUL Aspecte macroscopice
Tumora solitara incapsulata,
circumscrisa, gri-albicioasa cu
focare de ramolisment
degenerativ chistic.

SCHWANNOMUL Aspecte microscopice

-Zone bogat celulare :
celule fusiforme cu nucleii
dispusi in palisada (corpii
Verocay) pe un fond lax
sau uneori mixoid = zone
Antoni A
-Zone plexiforme cu
celularitate scazuta,
aranjament neregulat =
zone Antoni B
-Vase ingrosate, hialinizate, in jurul lor fiind
frecvent aspect pseudopalisadic, stroma contine
putine fibre de colagen si reticulina
SCHWANNOMUL Aspecte microscopice

Zone Antoni A cu corpi Verocay
Zone Antoni B
Corpi Verocay (detaliu)
SCHWANNOMUL Aspecte microscopice

Zone Antoni B
Zone Antoni A
Vas cu perete
hialinizat
Capsula