Ingrijirea specifica a pacientilor cu patologie chirurgicala a sanului LP 8 ( AMG3)

1 .Inflamatii acute
Aceste leziuni inflamatorii acute ale sanului, pot interesa tesutul glandei propriu-zis ( mastita),
sau tesutul grasos din jurul glandei ( perimastita ), iar in functie de modul aparitiei sunt acute sau
cronice.
Mastita – reprezinta o inflamatie acuta a glandei mamare, se mai numeste abcesul mamar, este
specifica in perioada de lactatie, in primele 3 saptamani post-partum, prin traumatismele repetate
date de suptul nou-nascutului, si in anumite cazuri datorita lipsei unei igiene corecte a glandei.
Ea prezinta doua faze de evolutie:
1. Galactoforita ( inflamatia in acelasi timp sau succesiv a mai multor canale galactofore ) :
durere, glanda creste in volum, apar scurgeri mamelonare la compresie sau spontan.
2. Abcesul mamar : resprezinta momentul in care supuratia depaseste canalele galactofore
si patrunde in glanda. Se aceentueaza semnele de inflamatie, sanul creste in dimensiuni,
si are o suprafata neregulata.

Paramastita – este inflamatia acuta a tesutului adipos, al mamelei, inocularea poate fi directa
sau prin difuziune de la o mastita.
Forme de paramastita: abces tuberos ( hidrosadenita), abces premamar, abces retromamar,
Tratamentul – profilactic : se efectueaza igiena, verificare bacteriologica , toaleta corecta a
sanului, si a cavitatii bucale a nou-nascutului, punere in repaus a sanului prin intreruprea
alaptarii, se pot aplica comprese reci, punga cu gheata, tratament antiinflamator si antiinfectios
dupa caz.
Antibioterapia- in anumite situatii trebuie instituit cat mai precoce, de obicei Amoxacilina-
Clavulanat , Cefalosporine, pentru aproximativ 10 zile.
In cazul evolutiei spre abces , tratamentul este unul chirurgical: incizie, evacuare ,debridare,
drenarea colectiei.
NB! Daca in urma tratamentului conservator, evolutia este una nefavorabila, pacienta va fi
directionata spre investigatii mai amanuntite imagistice , existand si suspiciunea unei leziuni
neoplazice. ( RMN, Echografie, punctie-aspirativa)
2.Inflamatii cronice
Mastita cronica lemnoasa : de obicei este rezultatul unei mastite acute tratate gresit, sau
consecinta unei agresiuni microbiene, evolutia este una lenta, unde se observa marirea in volum a
sanului, apar nodozitati la suprafata sanului, iar daca localizarea sa este mai profunda apare si
aspectul de coaja de portocala.
Galactocelul , apare in perioada de lactatie , si reprezinta a o varianta a mastitei cronice, abcesul
mamar va comunica cu mai multe canale galactofore.( contine lapte si puroi).
Tuberculoza mamara : de obicei unilaterala, apare cu predilectie in cadranul supero-extern, apar
noduli mici cu continut cazeos, cu tendinta la confluare si fistulizare.
Sifilis mamar : rar, leziunea primara se numeste sancrul doicilor, iar inocularea este directa prin
gura sugarului cu sifilis congenital si mamelonul mamei.

Tumori benigne ale sanului.

 Tumori epitelio-conjunctive
Acestea sunt uni au bilaterale, apar la varste mai tinere, de obicei sunt bine delimitate,
nedureroase, mobile, cu evolutie clinica in functie de ciclul menstrual.
Tumori conjunctive: -lipoame , fibroame, mixoame, angioame, mioame.
Caracteristici: neadereante, nedureroase, mobile, evolutie lunga, lipseste adenopatia axilara,
iar daca este prezenta este constitutionala.
Tratamentul consta in mamectomia sectoriala, cu examen histopatologic.
Fibroadenomul : reprezinta cea mai frecventa tumora benign ace apare la femeia tanara, fiind
incapsulata, unilaterala, nu doare spontan si la palpare, nu apare adenopatie in mod normal.
Se pare ca etiologia sa este una hormonala, deoarece sa observant o crestre rapida in volum in
sarcina si involueaza la menopauza.
Se excizeaza chirurgical , prin tumorectomie sau sectorectomie, daca nu se resoarbe spontan, iar
examenul histopatologic este obligatoriu deoarece aproximativ 3 % se malignizeaza.
Adenofibromixomul tumora rara, de dimensiuni mari , ce seamana cu frunzele de arbore ,
reprezentand de multe ori evolutia unui adenofibrom intracanalicular.
Dupa menopauza poate involua, sau se poate sarcomatiza.
Tratament -excizie chirurgicala.
 Tumori epiteliale : reprezentate de adenomul mamar, o tumora dura , iar manifestarile
clinic sunt aceleasi ca si la adenofibroma ( fibroadenoma), diferenta nu este decat
histopatologica.
Tratamentul consta in rezectie sectoriala ( sector mamar) si examen histopatologic.
 Tumori vegetante intra-canaliculare sau epiteliom dendridic papilar, sunt rare , apar la
femei intre cu varste cuprinse intre 30-50 de ani , apar scurgeri mamelonare. Evolutia sa
este una lenta dar cu risc de malignizare.
Tratament chirurgical prin interventii limitate la femeia tanara iar cele mai in varsta se
recurge la mastectomie.
  Tumori vasculare : se dezvolta in stroma comjuctiva , respective endoteliu vascular ,
acestea fiind reprezentate de angioame si endotelioame ( poate avea aspect malign)

Boala Paget ( cancerul areolei si mamelonului)

Reprezinta o stare precanceroasa , ce apare la femeile de 45-60 de ani, este unilaterala.

Aceasta boala, debuteaza ca o eczema cronica, manifestandu-se prin aparitia unor cruste albicios-galbui,
la nivelul mamelonului, ele fiind aderente, ulterior in locul acestor cruste, apare o ulceratie,
pruriginoasa, care obliga pacienta sa se scarpine, iar crustele care se desprind se refac rapid.

In timp se va extinde mai departe de limitele areolei mamare, iar dupa o perioada de ani de zile , ajunge
si invadeaza ganglionii axilari.

Tratamentul consta in excizie larca si radioterapie pre si post operator, leziunea avand o evolutie
imprevizibila.

Tumorile maligne ale sanului

Al doile tip de cancer ca si frecventa la femei, dupa cancerul de col uterin, dar prezent si la
barbati raportul fiinde femei/barbate : 100/1. Rata mare a agresivitatii datorita , depistarii
tardive de cele mai multe ori , sunt descoperite intamplator intr-un stadiu destul de avansat,
prin autoexaminare cand deja elementele patologice sunt evidente pentru pacienta.
De obicei, aceste tumori sunt nedureroase, iar cand a invadat muschiul sau planul muscular ,
devine imobila, si cand pielea este invadata , capata aspectul cojii de portocala.
Evolutia tumorii este variabila, in functie de forma clinica, dar in general apare ulceratia.
Factori de risc :- iradiere mamara sub 30 de ani , inclusive ultraviolet, dieta bogata in grasimi si
dulciuri, traumatisme mici si repetate, stresul, alcoolul, contraceptive orale, varsta 45-49 si 60-
65, istoric de cancer mamar in familie, leziuni preexistente canceroase,obezitate , deficite
immune, factori genetici.
NB ! Orice tumoara mamara sau formatiune tumoarala trebuie privita ca maligna pana la
proba contrarie !

 Sarcoamele : sunt tumori de origine conjunctiva ce apar la femeile intre 30-40 de ani ,
cea mai cunoscuta sau frecventa forma este fibrosarcomul.
- Consistenta moale, cand sunt sectionate au in interior pseudochiste, tendinta la
invazia tesuturilor din jur.
Prognostic rezervat , mastectomia se face fara excizia ganglionara deoarece, invazia
are loc pe cale sanguina si foarte rar pe cale limfatica .
 Epitelioamele: este al doilea cancer ca si frecventa la femeie, are o incidenta maxima
intre 45-50 de ani, este stimulat de estrogeni.
- Tendinta la metastazare rapida, diagnostic dificil, este nedureros initial.
Clinica tumorilor maligne : lipseste durerea in faza initiala, pot aparea scurgeri mamelonare
sanghinolente, este dura, nu este bine delimitate, apare semnul cojii de portocala.
Metode de depistare :
1. Autoexaminarea cea mai importanta , se efectueaza in fata oglinzii , de catre
pacienta , dupa perioada de menstruatie, la o saptamana, prin observarea volumului
sanilor, consistentei, forma , pozitia acestora, palpara initial in ortostatism si ulterior
in decubit dorsal, aceasta permitand depistarea unor eventuale, formatiuni,
nodozitati.
2. Investigatii paraclinice :
- Echografia mamara bilaterala/ Sonoelastografia mamara
- Mamografia bilaterala ( se recomanda obligatoriu dupa varsta de 40 de ani si cand
este cazul , chiar si la varste mai tinere , daca exista suspiciune de cancer mamar
- RMN: ghideaza foarte bine asupra diagnosticului , de tumora benigna sau maligna
- Computer Tomograf contribuie la depistarea unei eventuale formatiuni/nodul.

Diagnosticul de certitudine il pune intotdeuna examenul

histopatologic!!!!!