DEFIBRILAREA

 Termen utilizat pentru a desemna livrarea

nesincronizată cu complexul QRS a unui şoc
electric.

 DEA parte integrantă a suportului vital

bazal (majoritatea opririlor cardiace fiind sau
transformându-se la un moment dat în FV, a carei
tratament de elecţie este defibrilarea )

 Şocul electric depolarizare sincronă,

apoi repolarizare sincronă a miocardului ( "zero
electric")
Tehnica defibrilării

 Poziţia pacientului

 Poziţia resuscitatorului

 Pregătirea şi poziţionarea padelelor

 Atenţionarea

 Energia utilizată

 Verificarea eficienţei
Caracteristicile defibrilării

 Precocitatea
Probabilitatea de succes scade în paralel cu timpul scurs de la instalarea
opririi cardiace
Iniţiată în primele 3-5 min poate dubla sau tripla şansele de succes a RCR
 "Shock first vs. CPR first"
Dacă nu a fost posibilă în primele 5 min de la instalarea opririi cardiace se
recomandă 2 min de RCR înaintea defibrilării
 Scurtarea intervalului între ultima compresie sternală şi
şoc
"1- shock protocol"

! 2005 – Nu se mai recomandă verificarea ritmului

pe monitorul ECG imediat după defibrilare
Majoritatea victimelor trec imediat postresuscitare
printr-o perioadă de asistolie sau AEFP 2 min
RCR imediat postdefibrilare
Energia utilizată în defibrilare
 curent monofazic – iniţial 360 J şi continuă cu aceeaşi
energie la următoarele şocuri.

 curent bifazic - iniţial o energie de 200 J, apoi energii

crescânde de 300 J şi 360 J.

! FV/TV fară puls recurentă – valoarea energiei utilizate pt

următorul şoc va fi aceea care a convertit ritmul
 PARAMETRU CARDIOVERSIE DEFIBRILARE

Energia 50-100 J 200 J

iniţială
Sincroniza- DA NU
rea cu
complexul
QRS
Indicaţii TPSV Fibrilaţia ventriculară
Flutter atrial paroxistic Tahicardia ventriculară
Fibrilaţia atrială paroxistică fără puls
Tahicardia ventriculară cu Tahicardia ventriculară
puls polimorfă cu puls
 Şocul electric extern

 Defibrilare - livrarea  Defibrilarea –urgenţă maximă,

nesincronizată cu complexul QRS cât mai repede posibil, fără nici
a unui şoc electric. o pregatire

 Cardioversie - livrarea  Cardioversia – chiar în urgenţă

sincronizată cu complexul presupune unele pregătiri:
QRS a unui şoc electric.
- monitorizare ECG şi NIBP
Sincronizarea evită livrarea
- oxigenoterapie
şocului în perioada refractară
relativă a ciclului cardiac, - acces venos
perioadă în care şocul electric - arsenal de resuscitare
poate induce fibrilaţie pregătit
ventriculară. - analgezie şi sedare
 SVA – cuprinde:

1. Defibrilarea ?????? Automat vs manual

2. MCE
3. Eliberarea căilor aeriene şi ventilaţia artificială
4. Obţinerea accesului venos / căi de administrare a
drogurilor
5. Aplicarea algoritmilor de tratament specifici formei de
oprire cardiacă
+
!!! Tratamentul cauzei de oprire cardio-
respiratorie
A doua/prima fază a RCR;

Are ca scop:
• Păstrarea funcţiei organelor vitale;
• Promovarea reluării circulaţiei spontane;
• Stabilizarea postresuscitare;
• Protecţia cerebrală postresuscitare;

Se practică cu: echipament

aparatură,
materiale sanitare şi
droguri.
 Eliberarea căii aeriene şi ventilaţia artificială

Se face prin instrumente medicale:

Pipe oro/nasofaringiene
Măşti faciale – balon autogonflabil
Intubaţia traheală
Metode alternative: masca laringiană, obturator esofagian,combitub-
ul, traheostomia

*Avantaje intubaţie orotraheală:

-eliberarea şi menţinerea patenţei căii aeriene
-protecţie faţă de aspiraţia de conţinut gastric
-administrare de O2 100%
-cale de administrare droguri
-acces de durată la cale aeriană
-aspiraţia traheală
Semne clinice de intubaţie traheală
corectă

vizualizarea trecerii sondei printre

corzile vocale

expansiune toracică simetrică

murmur vezicular prezent egal bilateral

prezenţa vaporilor de apă pe sondă la

ventilaţie

lipsa zgomotelor aerice în epigastru

CARACTERISTICILE VENTILAŢIEI
MECANICE ÎN SVA LA ADULT

 Volum curent 6-8ml/kg

 Frecvenţa 8-10/minut

 Oxigen 100%

 Fără PEEP

 Nu se întrerupe masajul cardiac

extern pentru ventilaţie
Căi de administrare a drogurilor în RCR

Calea intravenoasă
periferică – cale
standard

Calea intraosoasă

Calea intravenoasă Adrenalina

centrală Atropina
Xilina
Calea intratraheală Vasopresina
Bicarbonatul de sodiu
Amiodarona
Procainamida
Sulfatul de magneziu
Dopamina
Soluţii volemice
 Acces venos periferic

Avantaje Dezavantaje

tehnică simplă fără riscuri timpul lung de circulare a

semnificative drogurilor
timp scurt de instalare uşurinţa pierderii accesului
fără întreruperea masajului venos
cardiac extern
 Acces intraosos

 Este a doua opţiune de acces venos în RCR.

 Oferă acces la un plex venos necolababil, deci, administrarea

drogurilor este similară administrării venos centrale.

 Există truse dedicate cu toate materialele necesare.

 Doza medicamentelor în administrarea intraosoasă este aceeaşi

ca în administrarea intravenoasă.

 La bolnavul hipovolemic cu acces venos periferic imposibil

accesul intraosos oferă o bună alternativă de refacere a volemiei.
Acces venos central
Avantaje
timpul scurt de circulaţie a drogurilor
administrarea de volum mare în timp
scurt
acces venos sigur şi de durată
se pot administra soluţii
hipertone/catecolamine
Dezavantaje
întreruperea temporară a
masajului cardiac extern
timp lung de instalare
complicaţii cu risc vital
 Administrare endotraheală

 administrarea se face prin instilare pe sonda

traheală

 doză de 2-2,5 ori mai mare decât la administrarea iv

 drogurile se diluează în NaCl 0,9% 5-10ml

 5 ventilaţii viguroase cu balonul autogonflabil

! NAVEL
NALOXONE
ATROPINE
VASOPRESSIN
EPINEPHRINE
LIDOCAINE
Algoritm de tratament
Monitorizarea în RCR

 Ecg

 CO2
Forme electrice de oprire cardiacă

 Fibrilaţia ventriculară
Şocabile
 Tahicardia ventriculară fără puls
 Activitatea electrică fără puls:
• Disociaţia electro-mecanică
•Pseudodisociaţia electro-mecanică
•Ritmul idio-ventricular
•Ritmuri de scăpare Nonşocabile
•Bradiasistolia

 Asistolia

! Identificarea formei electrice de oprire cardiacă

permite aplicarea algoritmului optim de RCR
Fibrilaţia ventriculară/ Tahicardie
ventriculară fără puls
Activitate electrică fără puls
Asistolia
Indicatori ai succesului resuscitării

reluarea circulaţiei spontane

internarea în spital

recuperarea neurologică

externarea din spital