INGRIJIREA PACIENTULUI CU INTERVENTIE CHIRURGICALA PE TUBUL DIGESTIV

ANATOMIA

Aparatul digestiv
-este alcatult din totalitatea organelor care indeplinesc importanta functiei de digestie si absortie a
alimenteror.
APARATUL DIGESTIV cuprinde:
 TUBUL DIGESTIV
 ANEXELE TUBULUI DIGESTIV
TUBUL DIGESTIV sau TRACTUL DIGESTIV- este un conduct lung de 10-12 m, care comunica cu mediul
exterior prin cele doua extrimitati ale sale (superior-orificiul bucal, inferior -anusul).
Tubul digestiv incepe de la nivelul fetei prin cavitatea bucala strabate gatul, toracele, abdomenul, bazinul si se
termina prin anus.
El prezinta mai multe portiunii:
Cavitatea bucala
Faringe
Esofag
Stomac
ores Sore
• Intestinal gros
Anus
ANEXELE TUBULUI DIGESTIV cuprinde o serie de glande dispuse in lungul acestui conduct:
Glandele salivare
Ficatul
Pancreasul

FIZIOLOGIA
digestia reprezinta descompunerea alimentelor si transformárilor lor fizico-chimice in elemente simple in stare de
a fi absorbite
 digestia bucala - alimentele sunt farâmitate, amestecate cu saliva, amilaza salivarà transformá amidonul
in elemente simple. Se formeazã bolul alimentar care trece in esofag prin actul de deglutitie
 digestia gastrica - stomacul se umple, bolul alimentar se amestecá cu sucul gastric (contine acid
clorhidric, fermenti proteolitici si lipolitici), proteinele se transformá pânã la stadiul de peptone, se
formeazá chimul alimentar care trece in duoden prin actiunea mecanica a stomacului
 digestia intestinal - etapa finalá a procesului unitar al digestiei alimentelor in intestin functia secretorie
este indeplinitã de:
 pancreasul exocrin, prin sucul pancreatic ce contine tripsina, lipazã, amilazà
  ficatul, prin secretia biliará ce confine saruri biliare cu rol in digestia si absorbtia grásimilor si vitaminelor
liposolubile. Pigmentii biliari dau culoarea scaunului
 glandele intestinale, prin sucul intestinal ce contine fermenti proteolitici, lipolitici si glucolitici.
Aceste secretii duc la fragmentarea principiilor alimentare pânã la formele asimilabile:
- aminoacizi, acizi grasi si glicerinã, monozaharide
Absorbtia se realizeazà: - slab la nivelul cavitátii bucale
 la nivelul stomacului (pentru alcool si unele medicamente)
 la nivelul intestinului gros pentru apá, sáruri minerale, vitamina K
 la nivelul intestinului subtire - monozaharidele la nivelul jejunului, glicerina si acizii grasi in prima
portiune a intestinului subtire, aminoacizii in tot intestinul subtire. in urma acestor procese chilul
intestinal lichid este transformat in masa fecaloida ce contine 90% resturi alimentare, 10% mucus,
epiteli, leucocite, bacterii, care se eli-mina prin procesul de defecatie.

MASURI DE PREVENIRE A BOLILOR DIGESTIVE

 vizeazà reducerea numárufui de cazuri noi de imbolnavire.

 constá in:
 dispensarizarea persoanelor cu risc crescut, persoane cu teren ulceros (descendenti din familii, in care
unul sau ambii párinfi au ulcer gastroduodenal).
 dispensarizarea persoanelor cu simptome nespecifice.
. - educarea populatiei privind igiena buco-dentará (dentitie buná, care sá asigure masticatia).
 reia alimentarea pe cale naturalá dupá 3-10 zile de la încetarea durerilor, cu 400-500 ml ceai/24 ore,
supá de zarzavat strecuratã, biscuiti, apoi regimul se imbogateste treptat, cafeaua, alcoolul, grasimile
find interzise
 administreazá tratamentul prescris antialgic, antiinflamator, antihemoragic, antienzimatic
 urmáreste raportul ingestia/excreta
 monitorizeazà semnele vitale, presiunea venoasà centralã
 instaleazà sonda vezicalà permanentà si urmáreste diureza
 introduce sonda gastricà pentru aspiratie continua
 recolteazã produse (sânge, urina) pentru cercetarea glicemiel, amilazemiei, ureei, creatininei, testelor
de coagulare amilazuriei
 pregâteste pacientul pentru ecografie, radioscopie toracica

PEEGATIREA PREOPERATORIE

PREGÂTIREA PREOPERATORIE:
OBIECTIVE SPECIFICE:
 Pregátirea pacientului pentru operatie prin :
o restrictionarea aportului de alimente si lichide
o pregatirea câmpului operator (suprafata cutanata)
o recoltarea produselor pentru examene de laborator
o efectuarea igienei personale si a altor nevoi de bazà
o asigurarea sigurantei pacientului dupã administrarea medicatiei preanestezice
 Pregätirea documentelor pacientului pentru operatie prin:
o revederea semnaturii consimtamântului chirurgical
o completarea cu acuratete a listei operatorii
 Furnizarea, preoperator, de informatii si instructiuni pacientului si familiei.
PRINCIPII DE INGRIJIRE;
 Operatia este un eveniment important in viata pacientului, generator de stress fizic si psihic.
 Teama de spital, de anestezie, de operatie, de suferina postoperatorie fac ca bolnavii sa fie anxiosi,
agitati, deprimati psihic.
 Incizia operatorie determinã durere si predispune la infectii.
 Anestezicele si drogurile analgezice au efect depresiv asupra organismului diminuând durerea dar si
capacitatea de reactie a pacientului fata de stimuli din mediul inconjurätor.
PREGÂTIREA OPERATORIE SPECIALA:
OBIECTIVE:
 Corectarea deficientelor organismului.
 Restabilirea echilibrului fiziologic pentru a suporta actul operator.
 Evitarea complicatiilor grave in timpul sau imediat dupà operatie.
 
INDICATHI
 Pacientii cu rise operator crescut creat de aparatul sau organul pe care se va interveni.
 Pacientii cu afectiuni preexistente (tarati): cardiovasculare, pulmonare, hepatice, renale,
diabet zaharat.
MÄSURI SPECIFICE
MÁSURI SPECIFICE LEGATE DE AFECTIUNILE PREEXISTENTE
 Se recomanda obtinerca avizului de la medicul specialist in domeniu (cardiolog, internist, neurolog, etc)
cu specificarea riscului anestezico-chirurgical si eventual, a mäsurilor terapeutice necesare atât pre-, cât
si postoperatorii.
 Se vor evita interventile pentru afectiuni cronice in primele 6-12 luni dupà un infarce miocardic acut
 Se converteste medicatia cardiacã si antihipertensiva sau de reglare a glicemiei pe cale orala in terapie
parenterala pânã la reluarea tranzitului si alimentatiei postoperator.
 Se face reechilibrarea hematologicã parenterala (transfuzii) in cazul pacientilor cu anemie severa,
pregperator.
 Se aplica másuri specifice pentru pacientii hepatici:
o dieta hipercaloricã predominant glucidica
• vitaminoterable
o reducerea aportului de proteine pentru a scâdea riscul de aparitie a encefalopatiei portale (la cirotici).
 Se recomanda profilaxia riscurilor: infectios, tromboembolic si al hemoragilor digestive acute "de stress"
la pacientii cu rise major.
PREGATIREA PREOPERTORIE Á DE URGENTÃ DEFINITIE:
 Pregâtirea preoperatorie pentru interventia chirurgicalã efectuat in primele 2-3 ore de la internare sau in
primele 4-6 ore (in caz de semiurgentã).
 Pregâtirea preoperatorie pentru urgentele majore cu rise vital.
OBIECTIVE:
 Salvarea vietii pacientului.
 Prevenirea complicatiilor intra, si postoperatorii imediate.
MÄSURI PREOPERATORII DE URGENTA:
Másurile se aplica in sala de operatie si se refer la:
 toaleta sumarã pe regiuni insistându-se pe aseptizarea regiunii pentru operatie
 monitorizarea functiilor vitale si vegetative
 desocarea bolnavului socat
 recoltarea de urgent a sângelui pentru: HLG, glicemie, uree, teste decoagulare, grup sanguin si factor
Rh
 administrarea premedicatiei