Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
LUCRARE DE PRACTICA
ROLUL
ASISTENT-ULUI MEDICAL
IN ÎNGRIJIREA PACIENTILOR CU
DIABET ZAHARAT TIP II
ELEV:BOHANCANU
ANDREEA
CLASA:A.M.G ID
BRASOV
2020
CAPITOLUL I -ANATOMIA SI FIZIOLOGIA PANCREASULUI
1.1 Anatomia pancreasului
1.2.Fiziologia pancreasului
CAPITOLUL II -DIABETUL ZAHARAT
2.1. Diabetul zaharat
2.2.Simptomatologie
2.3.Clasificare
2.4.Investigatii
2.5.Diagnostic
2.6.Tratament
2.6.1.Tratament igieno-dietetic
2.6.2.Tratamentul medicametos
CAPITOLUL III -ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL IN INGRIJIREA
PACIENTULUI CU DIABET ZAHARAT
3.1. ROLUL PROPRIU
3.1.1.Asigurarea conditiilor de spitalizare
3.1.2.Rolul asistentului medical in examinarea clinica a pacientului
3.1.3.Supravegherea pacientului
3.1.4.Pregatirea preoperatorie si ingrijirea post operatorie
3.1.5.Rolul asistentului medical in alimentatia pacientului
3.1.6.Rolul asistentului medical in educatia sanitara a pacientilor cu diabet
zaharat
3.2.ROLUL DELEGAT
3.2.1.Rolul asistentului medical in examinarea paraclinica
3.2.2.Rolul asistentului medical in administrarea paraclinica
3.3.Descrierea a doua tehnici
3.3.1. Măsurarea şi notarea diurezei
3.3.2.Măsurarea şi notarea tensiunii arteriale(TA)
CAPITOLUL IV-STUDIU DE CAZ
Caz nr I
BIBLIOGRAFIE
CAPITOLUL I
1.1.ANATOMIA PANCREASULUI
1.2.FIZIOLOGIA PANCREASULUI
Vascularizația
Arterele
Capul pancreasului este vascularizat de cele două arcade pancreaticoduodenale,
anterioară și posterioară. Arcada pancreaticoduodenală anterioară se formează prin
anastomoza dintre artera pancreaticoduodenală superioară anterioară (ramură din
artera gastroduodenală) și ramura anterioară a arterei pancreaticoduodenale
inferioare ramură din artera mezenterică superioară). Arcada pancreaticoduodenală
posterioară se formează prin anastomoza dintre artera pancreaticoduodenală
superioară posterioară)(ramură din artera gastroduodenală) și ramura posterioară a
arterei pancreaticoduodenale inferioare (ramură din artera mezenterică superioară).
Corpul și coada pancreasului sunt vascularizate de ramurilepancreatice ale arterei
splenice: artera pancreatică dorsală,artera pancreatică inferioară,artera
prepancreatică artera pancreatică mare și artera cozii pancreasului.
Venele
Drenajul venos al capului și colului pancreasului se face prin venele
pancreaticoduodenale superioare posterioare spre trunchiul venei porte hepatice și
prin venele pancreaticoduodenale spre vena mezenterică superioară.Drenajul venos
al corpului și cozii pancreasului se face prinintermediul venelor pancreatice spre
vena splenică și de aici spre vena portă hepatică.
Limfaticele
Iau naștere la nivelul septurilor interlobulare, conduc limfa inițial spre nodurile
limfatice pancreatice superioare și inferioare, pancreaticoduodenale superioare și
inferioare splenice și mezenterice superioare
Inervația
Provine din plexul celiac, de la care pleacă fibre nervoase care ajung învecinătatea
pancreasului pe calea plexurilor periarteriale, hepatic, splenic și mezenteric superior
și apoi la parenchimul pancreatic pe calea plexului pancreatic.
CAPITOLUL II
DIABETUL ZAHARAT
2.1.DEFINITIE
Diabetul zaharat este o boală metabolică cu evoluţie cronică, transmisă genetic sau
câştigată în timpul vieţii, caracterizată prin perturbarea metabolismului giucidic,
însoţită sau urmată de perturbarea celorlalte metabolisme (lipidic, proteic,
mineral).Apare datorită unei secreții insuficiente de insulină la nivelul celulelor β
pancreatice.
2.2.SIMPTOMATOLOGIE
2.3.CLASIFICARE
DIABET ZAHARAT tip I.
insulinodependent;
deficit absolut de insulină;
întălnit mai des sub 30 de ani;
90-95% din cauză autoimună;
cca. 5% este idiopatic
DIABET ZAHARAT. tip II.
non insulinodependent;
cauzat de insulino-deficienţă sau rezistenţă periferică la insulină ;
în 80% din cazuri apare la persoanele obeze
DIABET ZAHARAT secundar:
din boli endocrine, sdr. genetice, malnutriţie,alte boli ale pancreasului.
DIABET ZAHARAT gestaţional
poate să apară în sarcină (după săptămâna 20), datorită hormonilor
secretaţi de placentă;
se tratează cu insulina
(nu se dau antidiabetice orale, afectează fătul);
după naştere acest tip dispare sau poate să rămână pentru toată viaţa.
2.4.INVESTIGATII
1. electrocardiograma
2. teste de laborator:HLG,glicemia,functia renala,ionograma,acid uric,probe
hepaticee,probe inflamatorii,examen sumar
urina,urocultura,calcemie,magnezieme,profil lipidic,HbA1C
3. examen fund de ochi
4. radiografie toracica
2.5.DIAGNOSTIC
Diagnosticul DZ se pune pe baza simptomelor sugestive (poliurie, polidipsie,
scadere ponderala inexplicabila), la care se determinarea glicemiei bazale din
plasma venoasa..
Conform recomandarilor OMS(1999),pentru stabilirea diagnosticului de diabet
zaharat sunt necesare cel putin doua determinari ale glicemiei bazale cu valori
≥126 mg/dl in absenta simptomatologiei sau se efectueaza TTGO,daca glicemia
bazala este ≥110mg/dl si <126mg/dl.
Interpretarea TTGO:
Glicemie bazala <110mg/dl la 2h<140 mg/dl NORMAL 110-125<140
IFG(izolat)<110≥140IGTm(izolat) 110-125 140-199 IFG+IGT♦≥126≥200
DIABET ZAHARAT-Conform Clasificarii OM,IGT este definit prin nivel
"nediabetic"al glicemiei bazale (<126mg/dl+nivel la 2h post 75 g glucoza oral intre
144-199 mg/dl;prin urmare,in acceptiunea clasificarii OMS,IGT defineste atat IGT
"izolat" cat si IFG+IGT
2.6.TRATAMENT
Tratamentul este curativ şi profilactic. Tratamentul curativ este: igieno-dietetic,
medicamentos şi balneofizioterapeutic. Tratamentul incepe prin triada:dieta,efort
fizic si medicatia orala.
2.6.1.TRATAMENT IGIENO-DIETETIC
Asistenta trebuie să cunoască toate principiile acestui tratament si si-i explice
bolnavului rolul acestuia:
a) Igiena diabeticului
asistenta va face educaţie sanitară bolnavului privind respectarea regulilor de
igienă şi riscul apariției infecţiilor prin neglijarea acestora:
curatenie corporală zilnica(dus sau baie generala cu apa si sapun);
schimbarea lenjerie de corp zilnic;
îngrijirea danturii spălare după fiecare masă şi tratarea cariilor;
tăierea corectă a unghiilor şi igiena picioarelor,
prevenirea infecţiilor urinare pin igiena organelor genitale;
b) Exercițiul fizic are efecte benefice cum ar fi:
amelioreaza sensibilitatea la insulina,
normalizează metabolismul intracelular al diabeticului;
scade colesterolul total şi trigliceridele creste HDL-colesterolul scazand
astfel riscul de accidente coronariene
scade insulinemia, ceea ce diminul deasemenea riscul coronarian, de aceea
se recomanda:
gimnastică, mers pe jos, alergare, mers pe bicicleta, innot, gradinarit.
c)Regimul alimentar reprezinta cea mai importanta masura terapeutica pentru
echilibrarea diabetului zaharat el este indispensabil tuturor formelor de boală.
Dieta trebuie individualizată în funcție de sex,activitate fizică,preferințe
alimentare,disponibilitățile financiare,precum si de caracteristicile biologice ale
diabetului(prezența sau nu a obezitatii, dislipidemie,hipertensiunii arteriale,
afectării renale sau a altor tulburări ce necesită o ajustare dieto-terapeutică precisă).
2.6.2.TRATAMENTUL MEDICAMETOS
1.Monoterapia
Metforminul este cea mai utilizată biguanida ,acționează în principal prin inhibarea
gluconeogenezei hepatice și scăderea glicemiei bazale.Monoterapia cu metformin
poate induce scădere a HbA1c cu 1,5 procente.In general toleranță este bună,cele
mai comune efecte adverse fiind cele gastrointestinale(diareea).Monoterapia cu
metformin nu se însoțește de episoade hipoglicemice sau de creștere în greutate.
Acidoza lactică se întâlnește rar și numai atunci când nu au fost respectate
contraindicațiile(insuficiență cardiacă,renală sau hepatică).Tratamentul cu
metformin este contraindicat la cei cu transaminaze mai >ca 3 x Normal,la femeile
cu creatinină> 1.4 mg/dl și la bărbații cu creatinina>1.5 mg/dl,la cei cu vârstă >80
de ani și la cei cu insuficiență cardiacă congestivă.
Sulfonilureicele pot constitui o acțiune terapeutică la pacienți cu IMC<25kg/m2 .
Se recomandă inițierea tratamentului cu doze minime respectând-se posologia
(administrare in priza unică sau multiple)cu titrare la 5-7 zile.Efectul
hipoglicemiant al sulfonilureicelor se datorează,în principal creșterii,secreției de
insulină.Efectul advers este cel mai important în cadrul tratamentului cu
sulfonilureice îl reprezintă hipoglicemia.Există însă sulfonilureice de generație mai
nouă cu un risc scăzut de hipoglicemie cum ar fi gliclazida(Diaprel MR) sau
Glimepiridul(Amarayl).Pacientului tratați cu sulfonilureice pot înregistra o creștere
ponderala moderata~2kg.Sulfonilureicele sunt contraindicate la pacienții cu
transaminaze<3 x Normal și la cei cu creatinina>2 mg/dl.
Glinidele stimulează secreția de insulină ca și sulfonilureicele,deși au situs-uri de
legare diferite la nivel de receptor.Au timp de înjumătățire plasmatică mai redus
decât sulfonilureicele și necesită administrarea mai frecventă.Glinidele au aceleași
efecte asupra creșterii ponderale ca și sulfonilureicele insă hipoglicemia este mai
rară datorită efectului de scurtă durată.Repaglinid-ul(Novonorm)este
reprezentantul de clasă.
Inhibitorii de alfa glicozidaza reduc rata de digestie a polizaharidelor la nivelul
porțiunii proximale a intestinului subțire cu limitarea hiperglicemiei postprandiale,
fără să producă hipoglicemie.Sunt mai puțin eficienți asupra scăderii HbA1c(induc
o scădere cu~0.5-0.8 procente).Cele mai frecvente reacții adverse sunt cele
gastrointestinale și aceste pot conduce la întreruperea medicației la 25-45% din
pacienți.
Tiazolidindionele(sau glitazonele)sunt agonisti ai receptorilor PPARᵧ receptor si
cresc sensibilitatea la insulina la nivelul tesutului muscular,adipos si
hepatic("insulin sensitisers ).Efectele adverse cele mai des intalnite sunt cresterea
ponderala si retentia hidrica.
Insulina insulinoterapia în monoterapie la pacientul cu diabet zaharat tip 2 are o
eficiență dovedită în funcție de comorbidati,de anumite stări
fiziologice(sarcină,lactație), de contraindicațiile de administrarea medicației orale
sau de intoleranța la medicație orală,de acceptarea pacientului,se poate opta de la
început pentru tratamentul cu insulină.Opțiunile obișnuite de inițiere a
insulinoterapiei sunt:insulină bazală,cu durata de acțiune prelungită,în administrare
unica sau în asociere cu medicația orală și insulina premixată în două prize zilnic.
2.Terapia orala combinata
Se instituie în lipsa echilibrării metabolice corespunzătoare,la nivelul țintelor
propuse exclusiv prin monoterapie.
Se poate utiliza la pacienții cu diabet zaharat tip 2 nou descoperit,cu
glicemie a jeun ≥240 mg/dl dar <300 mg/dl(corpi cetonici urinari
absenți)și/sau HbA1c ≥9,0% dar <10,5%. Cea mai frecvent utilizată
combinație este asocierea de biguanide cu sulfonilureice.
Glicemia a jeun ≥300 mg/dl și/sau HbA1c >10,5%.In această situație de
obicei spitalizarea este necesară și cel puțin initial se impune tratamentul cu
insulină.
CAPITOLUL III
3.1.ROLUL PROPRIU
STUDIU DE CAZ
Nume: A
Prenume: I
Vârsta: 46 ani
Sex: Masculin
Domiciliu: BV
Ocupatie:Macaragiu
Religie: Ortodoxa
Limba: Romana
Alergii:Nu se stie
Antecedente personale:Nesemnificative
Antecedente heredo-colaterale:
DATE VARIABILE
Inaltime 1,65 cm
Greutate 50 kg
Temperatura 36,5
Respiratie 16 r/min
Puls 75 bpm
TA 130/73 mmHg
Data internari:01.02.2020
Data externari:08.02.2020
MOTIVELE INTERNARII
ANALIZE
HEMATOLOGIE
1.Hemoleucograma
MCH 28 pg 27.00-35.00
RDW-CV 14 % 11.00-16.00
PDW 16 fi 9.00-17.00
MPV 13 fi 9.00-13.00
P-LCR 45 % 11.00-45.00
PCT 0.155 % 0.08-0.35
2.
3.
4.SUMAR URINA
PH 5.5 5.50-6.50
GRILA DE DEPENDENTA
S E P
PLAN DE INGRIJIRE
Diagnostic de Obiective Interventii Evale
nursing
Rol propriu Rol delegat
1.Alimentarea - Pacientul să -Explorez gusturile bolnavului la diferite Recoltez sânge -În urma
si hidratarea se alimenteze categorii de alimente; -Învăț bolnavul și urină pentru îngrijirilor
inadecvata prin și hidrateze în valoarea energetică a alimentelor și necesarul examenele de acordate
surplus datorata raport cu în funcție de activităţile fizice și vârstă; laborator; bolnavul se
diabetului nevoile sale -Alcătuiesc un regim alimentar hipocaloric; - Administrez alimentează
zaharat cantitative și - Urmăresc bolnavul să consume numai medicația și hidratează
manifestata calitative în 24 alimente cuprinseîn regim; prescrisă de corect.
prin ore; - Urmăresc orarul și distribuţia meselor; medic: -Pacientul
polidipsie,poliu -Bolnavul să - Stabilesc rația alimentară cu: proteine 13- medicație este
rie,scadere in obțină 15%, lipide 30-50%, glucide 50% în 24 ore, hipoglicemiant echilibrat
greutate. echilibrul la adult 2/3 glucide complexe cu absorbție ă pe cale orală, psihic.
metabolismulu lentă și 1/3 glucide simple cu absorbţie sulfamide
i glucidic; rapidă, repartizate pe diferite mese și hipoglicemiant
- Pacientul să adaptate efortului fizic. Când pacientul are o e sau biguanide
fie conștient activitate ușoară îi recomand 30-35 cal/kg și urmăresc
că prin corp/24 ore. Numărul meselor în 24 ore: 4-6 efectele
respectarea mese (3 mese principale și 2-3 gustări); secundare ale
alimentației și - Aleg alimentele în funcţie de conținutul de acestora
a glucide; (greţuri,
tratamentului -Constientizez bolnavul de importanta vărsături,
poate duce o activitătilor zilnice. epigastralgii,
viata normală; - Împreună cu bolnavul, stabilesc un program inapetenţă);
- Pacientul să de activități - Administrez
fie echilibrat fizice, în funcţie de gusturi medicaţia
psihic și de capacitate; adjuvantă:
- Permit bolnavului exprimarea vitaminoterapia
sentimentelor, emoţiilor; , KCL
- Îl învăț tehnici de relaxare - La nevoie,
administrez
medicație
sedativă