FUNDATIA ECOLOGICA GREEN

ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARA BRASOV

SPECIALIZAREA:A.M.G

LUCRARE DE PRACTICA

ROLUL
ASISTENT-ULUI MEDICAL
IN ÎNGRIJIREA PACIENTILOR CU
DIABET ZAHARAT TIP II

ELEV:BOHANCANU
ANDREEA
CLASA:A.M.G ID

BRASOV
 2020
CAPITOLUL I -ANATOMIA SI FIZIOLOGIA PANCREASULUI
1.1 Anatomia pancreasului
1.2.Fiziologia pancreasului
CAPITOLUL II -DIABETUL ZAHARAT
 2.1. Diabetul zaharat
 2.2.Simptomatologie
 2.3.Clasificare
 2.4.Investigatii
 2.5.Diagnostic
 2.6.Tratament
 2.6.1.Tratament igieno-dietetic
 2.6.2.Tratamentul medicametos
CAPITOLUL III -ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL IN INGRIJIREA
PACIENTULUI CU DIABET ZAHARAT
3.1. ROLUL PROPRIU
 3.1.1.Asigurarea conditiilor de spitalizare
 3.1.2.Rolul asistentului medical in examinarea clinica a pacientului
 3.1.3.Supravegherea pacientului
 3.1.4.Pregatirea preoperatorie si ingrijirea post operatorie
 3.1.5.Rolul asistentului medical in alimentatia pacientului
 3.1.6.Rolul asistentului medical in educatia sanitara a pacientilor cu diabet
zaharat
3.2.ROLUL DELEGAT
 3.2.1.Rolul asistentului medical in examinarea paraclinica
 3.2.2.Rolul asistentului medical in administrarea paraclinica
 3.3.Descrierea a doua tehnici
 3.3.1. Măsurarea şi notarea diurezei
 3.3.2.Măsurarea şi notarea tensiunii arteriale(TA)
CAPITOLUL IV-STUDIU DE CAZ
 Caz nr I

BIBLIOGRAFIE
 CAPITOLUL I

1.1.ANATOMIA PANCREASULUI

PANCREASUL este o glandă mixtă, anexată tubului digestiv, cântărind în

medie,omul viu 80-90 grame, de culoare roz-cenușie în perioadele de repaus
digestive și roșiatică în timpul activității, cu suprafață lobulată și având o
consistență fermă, dar elastică.
Este dispus transversal, retroperitoneal, anterior de coloana vertebrală,posterior de
stomac, între duoden (la dreapta) și splină (la stânga).
Mijloace de fixare
Mijloacele de fixare ale pancreasului sunt reprezentate de:
- conexiunea dintre capul pancreasului și duoden, în care se deschid
ductul pancreatic și ductul pancreatic accesor;
- fascia de coalescență retroduodenopancreatică a lui Treitz;
- vasele și nervii pancreasului;
- presa abdominală;
- ligamentul pancreaticosplenic.
Morfologie externă
Din punct de vedere descriptiv pancreasul prezintă patru porțiuni:capul, colul,
corpul și coada(fig.63)
Capul pancreasului (Caput pancreatis)
Reprezintă porțiunea cea mai voluminoasă a organului, situată în concavitatea
cadrului duodenal. Are forma circulară și prezintă două fețe,anterioară și
posterioară și o circumferință.
Colul pancreasului (Collum pancreatis)
Reprezintă porțiunea mai îngustată a pancreasului, situată între cap și corp. Este
delimitat superior de incizura superioară în raport cu artera gastroduodenală, iar
inferior de incizura inferioară, în raport cu vasele mezenterice superioare, care din
planul retropancreatic ajung în planul prepancreatic. Prezintă două fețe, o față
anterioară, acoperită de peritoneul parietal posterior și care vine în raport prin
intermediul vestibulului bursei omentale, cu porțiunea pilorică a stomacului și o
față posterioară în raport cu trunchiul venei porte hepatice.
Corpul pancreasului (Corpus pancreatis)
Are forma prismatic triunghiulară și prezintă trei fețe –
anterosuperioară,posterioară și antero-inferioară și trei margini –
superioară,anterioară și inferioară.
Coada pancreasului (Cauda pancreatis)
Este situată între cele două foițe ale ligamentului pancreaticosplenic și este
orientată spre hilul splinei, nivel la care vine în raport cu vasele splenice.

1.2.FIZIOLOGIA PANCREASULUI

Pancreasul are secreție dublă, funcționând atât ca o glandă exocrină, anexă a

tubului digestiv, cât și ca o glandă endocrină.
Partea exocrină a pancreasului reprezintă peste 97% din volumul glandei și
este formată din celule care secretă sucul pancreatic.
Partea endocrină a pancreasului reprezintă 1-3% din volumul glandei și este
alcătuită din grupuri mici de celule (insule celulare) care secretă hormoni,
înconjurate de capilare sangvine. Celulele endocrine sunt de două tipuri: celule
care secretă hormonul glucagon (circa 20%) și celule care secretă hormonul
insulină (circa 70%). Hormonii pancreatici au, în principal, rol în reglarea
concentrației de glucoză din sânge.
Insulina este principalul hormon din organism care scade concentrația
glucozei în sânge prin stimularea pătrunderii glucozei în celule și utilizarea ei la
nivelul acestora. Insulina depune glucoza sub o formă de rezervă în ficat și în
mușchi și transformă glucidele în lipide în țesutul hepatic și în țesutul adipos.
Insulina stimulează și sinteza de proteine.
Glucagonul exercită un efect opus insulinei, crescând concentrația de glucoză în
sânge. Acest hormon stimulează și descompunerea lipidelor și a proteinelor.

Vascularizația
Arterele
Capul pancreasului este vascularizat de cele două arcade pancreaticoduodenale,
anterioară și posterioară. Arcada pancreaticoduodenală anterioară se formează prin
anastomoza dintre artera pancreaticoduodenală superioară anterioară (ramură din
artera gastroduodenală) și ramura anterioară a arterei pancreaticoduodenale
inferioare ramură din artera mezenterică superioară). Arcada pancreaticoduodenală
posterioară se formează prin anastomoza dintre artera pancreaticoduodenală
superioară posterioară)(ramură din artera gastroduodenală) și ramura posterioară a
arterei pancreaticoduodenale inferioare (ramură din artera mezenterică superioară).
Corpul și coada pancreasului sunt vascularizate de ramurilepancreatice ale arterei
splenice: artera pancreatică dorsală,artera pancreatică inferioară,artera
prepancreatică artera pancreatică mare și artera cozii pancreasului.
Venele
Drenajul venos al capului și colului pancreasului se face prin venele
pancreaticoduodenale superioare posterioare spre trunchiul venei porte hepatice și
prin venele pancreaticoduodenale spre vena mezenterică superioară.Drenajul venos
al corpului și cozii pancreasului se face prinintermediul venelor pancreatice spre
vena splenică și de aici spre vena portă hepatică.
Limfaticele
Iau naștere la nivelul septurilor interlobulare, conduc limfa inițial spre nodurile
limfatice pancreatice superioare și inferioare, pancreaticoduodenale superioare și
inferioare splenice și mezenterice superioare
Inervația
Provine din plexul celiac, de la care pleacă fibre nervoase care ajung învecinătatea
pancreasului pe calea plexurilor periarteriale, hepatic, splenic și mezenteric superior
și apoi la parenchimul pancreatic pe calea plexului pancreatic.

CAPITOLUL II

DIABETUL ZAHARAT

2.1.DEFINITIE
Diabetul zaharat este o boală metabolică cu evoluţie cronică, transmisă genetic sau
câştigată în timpul vieţii, caracterizată prin perturbarea metabolismului giucidic,
însoţită sau urmată de perturbarea celorlalte metabolisme (lipidic, proteic,
mineral).Apare datorită unei secreții insuficiente de insulină la nivelul celulelor β
pancreatice.

2.2.SIMPTOMATOLOGIE

 poliurie (urinează 4-5 l/24 ore

 polidipsie, ingestia 2-5 l de lichide /24ore
 polifagie accentuată în special la tineri
 scădere ponderală, ca urmare a catabolismului și
pierderilor de material energetic( glucoză)
 astenie fizică și intelectuală
 crampe musculare
 halena acetonică
  prurit genital și infecții genitale fără răspuns la tratamentele
obișnuite
 manifestările unor complicații (plăgi nevindecabile, furunculoză)

2.3.CLASIFICARE
DIABET ZAHARAT tip I.
 insulinodependent;
 deficit absolut de insulină;
 întălnit mai des sub 30 de ani;
 90-95% din cauză autoimună;
 cca. 5% este idiopatic
DIABET ZAHARAT. tip II.
 non insulinodependent;
 cauzat de insulino-deficienţă sau rezistenţă periferică la insulină ;
 în 80% din cazuri apare la persoanele obeze
DIABET ZAHARAT secundar:
 din boli endocrine, sdr. genetice, malnutriţie,alte boli ale pancreasului.
DIABET ZAHARAT gestaţional
 poate să apară în sarcină (după săptămâna 20), datorită hormonilor
secretaţi de placentă;
 se tratează cu insulina
(nu se dau antidiabetice orale, afectează fătul);
 după naştere acest tip dispare sau poate să rămână pentru toată viaţa.

2.4.INVESTIGATII
1. electrocardiograma
2. teste de laborator:HLG,glicemia,functia renala,ionograma,acid uric,probe
hepaticee,probe inflamatorii,examen sumar
urina,urocultura,calcemie,magnezieme,profil lipidic,HbA1C
3. examen fund de ochi
4. radiografie toracica

RECOLTAREA DE TESTE SANGVINE PENTRU MASURAREA

GLICEMIEI
Rapid, usor de recoltat, folosind o picatură de sânge capilar din deget, lobul
urechii sau calcaie (bebelusi), testul glicemic este o metodă uzuală de monitorizare
a nivelului glucozei din sânge la pacientii cu diabet, de screening de
depistare a hipoglicemiei neonatale, sau de diagnostic diferential intre coma
diabetică si nondiabetică. Proba poate fi luată în spital cât si la domiciliul
pacientului.
Materiale necesare:
- manusi;
- glucometru portabil;
- tampoane alcoolizate;
- comprese tifon;
- bandaj adeziv.
Pregatirea echipamentului:
- se va verifica glucometrul si toate accesorile acestuia (ace, reserve, banda de
citire,baterie etc.).
Recoltarea:
- confirmarea identitătii pacientului (pentru a se evita confuzia si a nu se lua
analize la un alt pacient);
- se comunică pacientului ce i se va face, i se va explica procedura pentru a-i
reduce anxietatea si a ne asigura de cooperarea sa;
- se spala mainile bine si se pun mănusi;
- se selectează locul punctiei (deget sau lobul urechii pentru adulti, călcâie pentru
nounascut);
- daca este necesar, pentru dilatarea capilarelor, se pot aplica comprese calde,
umede timp de 10 minute;
- se sterge locul ales pentru punctie cu alcool si apoi se usucă cu o compresă;
- se pregăteste glucometrul (se calibrează si se deschide) si apoi se punctionează
locul dintr-o singură miscare scurtă si rapidă;
- dupa punctionare se va evita să se facă compresie sau să se “stoarca” locul,
pentru a evita amestecarea sangelui capilar cu alte fluide tisulare;
- se lasă să curgă picatura de sânge pe banda pregatită a glucometrului, asigurandu-
ne că este suficientă pentru citirea rezultatului;
- dupa recoltare se mentine compresie pe locul punctionării până se opreste
sângerarea;
- dupa oprirea sângerării se aplică un bandaj adeziv;
- se notează rezultatul, data si ora.
Consideratii speciale:
- se va evita recotarea din locuri edematiate, cianotice. Dacă nu se poate obtine
sânge
capilar, se va punctiona o venă cu seringa si se va pune din seringă
pe banda
glucometrului o picatură mare de sânge;
- dacă pacientul va trebui să folosească acasă glucometrul si să îsi recolteze singur
trebuie învătat să o facă corect cel mai indicat fiind să i se ofere si un ghid scris de
folosire a glucometrului. De asemenea va trebui să stie care sunt valorile glicemice
anormale pentru care va trebui sa vină la spital;
Rezerva alcalină
- se recoltează sânge venos pe heparină, sau cu sistem vacutainer; normal 27mEq/l
scade în diabetul decompensat.
Examene de laborator ale urinei
Glicozuria
- se recoltează urina din 24 ore într-un borcan curat, gradat. Din întreaga cantitate
se trimite la laborator 150-200 ml urină. Pe eticheta ce însoteste produsul se
specific cantitatea de urină /24 ore. Normal glicozuria este absentă.
Dozarea corpilor cetonici
- se recoltează urina /24 ore, se trimit la laborator 150 ml de urină. Prezenta
corpilor cetonici în urină se întâlneste în coma diabetică si la pacientii cu vărsături
prelungite.
Toleranta la glucide
Scop: stabilirea dozei de insulină ce urmează a se administra;
- se administrează pacientului timp de 3 zile, în alimentaţie o cantitate fixă de
glucide(ex. 200 g);
- zilnic se recoltează urina din - 24 de ore (pentru glicozurie) şi sânge (pentru
dozarea glucozei);
- se face media glicozuriei pe cele 3 zile şi se scade din cantitatea
de glucide administrate în 24 de ore.
Exemplu: media glicozuriei este 80 g/24 ore. Aceasta se scade din 200 g de glucide
administrate zilnic, ceea ce înseamnă că 120 g de glucide sunt tolerate, iar 80 g
netolerate. Pentru acestea din urmă se administrează insulină (o unitate pentru 2 g
de glucoză în urină);
- dacă pecientul nu prezintă glicozurie sau 10 g/24 ore, se consideră o bună
toleranţă la glucide.
Examenul fundului de ochi Oftalmoscopia F.O
Pune în evidentă o sază pupilară (semn de HTA intracraniană si atrofie optică);
Tehnica:
- examinarea se face într-o cameră obscură cu ajutorul oftalmoscopului, care
măreste elementele de 15-20 ori.
Prin oftalmoscopie directă se examinează: corpul vitros, retina, pupila nervului
optic (sau pata oarbă), macula (pata galbenă), vasele retiniene.
Pregătirea pacientului
- este necesr ca pupila să fie dilatată, în acest scop asistenta medicală va instila 1-2
picături de hamatropină 1% sau mydrium în sacul conjunctival, cu 30 min înainte
de examinare.
Atentie! administrarea de hematropină si mai ales de atropină este contraindicată
în glaucom.
Imediat după efectuarea fundului de ochi (F.O) se poate măsura tensiunea în
artera centrală a retinei (TACR); pregătirea este comună pt. ambele examinări.
Valoarea normală a TACR=35mmHg+-10.
Examenul F.O. si T.A.C.R. se indică în tumorile cerebrale, bolile neurologice,
pulmonare, renale, DZ,et

2.5.DIAGNOSTIC
Diagnosticul DZ se pune pe baza simptomelor sugestive (poliurie, polidipsie,
scadere ponderala inexplicabila), la care se determinarea glicemiei bazale din
plasma venoasa..
Conform recomandarilor OMS(1999),pentru stabilirea diagnosticului de diabet
zaharat sunt necesare cel putin doua determinari ale glicemiei bazale cu valori
≥126 mg/dl in absenta simptomatologiei sau se efectueaza TTGO,daca glicemia
bazala este ≥110mg/dl si <126mg/dl.
Interpretarea TTGO:
Glicemie bazala <110mg/dl la 2h<140 mg/dl NORMAL 110-125<140
IFG(izolat)<110≥140IGTm(izolat) 110-125 140-199 IFG+IGT♦≥126≥200
DIABET ZAHARAT-Conform Clasificarii OM,IGT este definit prin nivel
"nediabetic"al glicemiei bazale (<126mg/dl+nivel la 2h post 75 g glucoza oral intre
144-199 mg/dl;prin urmare,in acceptiunea clasificarii OMS,IGT defineste atat IGT
"izolat" cat si IFG+IGT

2.6.TRATAMENT
Tratamentul este curativ şi profilactic. Tratamentul curativ este: igieno-dietetic,
medicamentos şi balneofizioterapeutic. Tratamentul incepe prin triada:dieta,efort
fizic si medicatia orala.
2.6.1.TRATAMENT IGIENO-DIETETIC
Asistenta trebuie să cunoască toate principiile acestui tratament si si-i explice
bolnavului rolul acestuia:
a) Igiena diabeticului
asistenta va face educaţie sanitară bolnavului privind respectarea regulilor de
igienă şi riscul apariției infecţiilor prin neglijarea acestora:
 curatenie corporală zilnica(dus sau baie generala cu apa si sapun);
 schimbarea lenjerie de corp zilnic;
 îngrijirea danturii spălare după fiecare masă şi tratarea cariilor;
 tăierea corectă a unghiilor şi igiena picioarelor,
 prevenirea infecţiilor urinare pin igiena organelor genitale;
b) Exercițiul fizic are efecte benefice cum ar fi:
 amelioreaza sensibilitatea la insulina,
 normalizează metabolismul intracelular al diabeticului;
 scade colesterolul total şi trigliceridele creste HDL-colesterolul scazand
astfel riscul de accidente coronariene
 scade insulinemia, ceea ce diminul deasemenea riscul coronarian, de aceea
se recomanda:
 gimnastică, mers pe jos, alergare, mers pe bicicleta, innot, gradinarit.
c)Regimul alimentar reprezinta cea mai importanta masura terapeutica pentru
echilibrarea diabetului zaharat el este indispensabil tuturor formelor de boală.
Dieta trebuie individualizată în funcție de sex,activitate fizică,preferințe
alimentare,disponibilitățile financiare,precum si de caracteristicile biologice ale
diabetului(prezența sau nu a obezitatii, dislipidemie,hipertensiunii arteriale,
afectării renale sau a altor tulburări ce necesită o ajustare dieto-terapeutică precisă).

EXEMPLU REGIM CARE CONTINE 150 gr. ZAHAR

Dimineata:250 g lapte,ori cafea cu lapte sau ceai
30 g paine
10 g unt,ridichi,patlagele rosii,ardei gras
Ora 10: 30 g branza,un mar
Pranz: a)o supa de carne degresata
b)150-200 g peste sau carne slaba sau branza
c)150-250 g legume,5%spanac,conopida,etc.preparate cu 20 g
untdelemn,unt sau untura
d)o salata de 5%castraveti,rosii,ardei,vinete,etc.
e)150 g fructe
f)50 g paine
 g)150 g vin(nu dulce)facultativ
Ora 16: Un ceai facultativ
Seara: Ca la pranz
La culcare:Un mar

.REGIM MODERAT HIPOSODAT,HIPOCALORIC

Felul alimentului Canititatea
permisa
1. Fară hidrati de carbon
Carne: vacă, vitel, pasăre får piele, slabi de porc, miel 150 gr sau
Peste: fara piele, proaspat sau congelat 200 gr sau
Branzeturi: telemea slaba de vaca desărată, eas, urdă, brânză de 150
vaca
Grasimi: untdelemn, margarina
Smantana: ocazional
Legume: varză, varză roşie, bruxelles, conopidă, spanac, 800-1000 gr
dovlecei,
fasole verde, bame, praz, salata, sparanghel, rosii, păpădie,
măceşe, vinete, ciuperci, ardei gras, stevie, castraveti, untisor
2. Obigatoriu zilnic pe cântar
10%FRUCTE PROASPETE: mere acrisoare, fragi, capsuni,
zmeură, caise, visine, cireșe timpurii,pere, piersici, portocale,
pepene verde cântărit cu coajă,grapefruit, kiwi
LEGUME: sfeclă, morcov, telină, pătrunjel, ceapă 300 gr
4% LAPTE dulce sau actu, sana, kefir, iaurt 500 ml
20% CARTOFI, orez, gtis, paste fainoase, mazăre, fasole boabe - 200 gr
cântărite fierte
50% PAINE veche de o zi 180 gr
Sau mamaliga pripită 180x4=720gr
NU se vor fierbe cartofi, morcovi, ţelină sau paste fainoase în
ciorbă. Se fierb separat, se clatesc, se scurg si apoi se cântăresc.
BĂUTURI ALCOOLICE: vin alb sec, tuică, coniac, vodca,
whisky - ocazional
CEAI, CAFEA NEAGRA - ocazional, îndulcite cu zaharină
3. Interzise
Făinurile, biscuitii, cozonacul, produsele de patiserie, legumele
uscate (bob, linte), castanele, zahărul, ciocolata
prăjiturile, bomboanele, dulceţurile și gemurile preparate cu
zahăr, berea, vinul dulce, lichiorul, mustul, siropul,
 băuturile răcoritoare dulci, strugurii, prunele, curmalele,
smochine, stafidele, halva, rahat

2.6.2.TRATAMENTUL MEDICAMETOS
1.Monoterapia
Metforminul este cea mai utilizată biguanida ,acționează în principal prin inhibarea
gluconeogenezei hepatice și scăderea glicemiei bazale.Monoterapia cu metformin
poate induce scădere a HbA1c cu 1,5 procente.In general toleranță este bună,cele
mai comune efecte adverse fiind cele gastrointestinale(diareea).Monoterapia cu
metformin nu se însoțește de episoade hipoglicemice sau de creștere în greutate.
Acidoza lactică se întâlnește rar și numai atunci când nu au fost respectate
contraindicațiile(insuficiență cardiacă,renală sau hepatică).Tratamentul cu
metformin este contraindicat la cei cu transaminaze mai >ca 3 x Normal,la femeile
cu creatinină> 1.4 mg/dl și la bărbații cu creatinina>1.5 mg/dl,la cei cu vârstă >80
de ani și la cei cu insuficiență cardiacă congestivă.
Sulfonilureicele pot constitui o acțiune terapeutică la pacienți cu IMC<25kg/m2 .
Se recomandă inițierea tratamentului cu doze minime respectând-se posologia
(administrare in priza unică sau multiple)cu titrare la 5-7 zile.Efectul
hipoglicemiant al sulfonilureicelor se datorează,în principal creșterii,secreției de
insulină.Efectul advers este cel mai important în cadrul tratamentului cu
sulfonilureice îl reprezintă hipoglicemia.Există însă sulfonilureice de generație mai
nouă cu un risc scăzut de hipoglicemie cum ar fi gliclazida(Diaprel MR) sau
Glimepiridul(Amarayl).Pacientului tratați cu sulfonilureice pot înregistra o creștere
ponderala moderata~2kg.Sulfonilureicele sunt contraindicate la pacienții cu
transaminaze<3 x Normal și la cei cu creatinina>2 mg/dl.
Glinidele stimulează secreția de insulină ca și sulfonilureicele,deși au situs-uri de
legare diferite la nivel de receptor.Au timp de înjumătățire plasmatică mai redus
decât sulfonilureicele și necesită administrarea mai frecventă.Glinidele au aceleași
efecte asupra creșterii ponderale ca și sulfonilureicele insă hipoglicemia este mai
rară datorită efectului de scurtă durată.Repaglinid-ul(Novonorm)este
reprezentantul de clasă.
Inhibitorii de alfa glicozidaza reduc rata de digestie a polizaharidelor la nivelul
porțiunii proximale a intestinului subțire cu limitarea hiperglicemiei postprandiale,
fără să producă hipoglicemie.Sunt mai puțin eficienți asupra scăderii HbA1c(induc
o scădere cu~0.5-0.8 procente).Cele mai frecvente reacții adverse sunt cele
gastrointestinale și aceste pot conduce la întreruperea medicației la 25-45% din
pacienți.
Tiazolidindionele(sau glitazonele)sunt agonisti ai receptorilor PPARᵧ receptor si
cresc sensibilitatea la insulina la nivelul tesutului muscular,adipos si
hepatic("insulin sensitisers ).Efectele adverse cele mai des intalnite sunt cresterea
ponderala si retentia hidrica.
Insulina insulinoterapia în monoterapie la pacientul cu diabet zaharat tip 2 are o
eficiență dovedită în funcție de comorbidati,de anumite stări
fiziologice(sarcină,lactație), de contraindicațiile de administrarea medicației orale
sau de intoleranța la medicație orală,de acceptarea pacientului,se poate opta de la
început pentru tratamentul cu insulină.Opțiunile obișnuite de inițiere a
insulinoterapiei sunt:insulină bazală,cu durata de acțiune prelungită,în administrare
unica sau în asociere cu medicația orală și insulina premixată în două prize zilnic.
2.Terapia orala combinata
 Se instituie în lipsa echilibrării metabolice corespunzătoare,la nivelul țintelor
propuse exclusiv prin monoterapie.
 Se poate utiliza la pacienții cu diabet zaharat tip 2 nou descoperit,cu
glicemie a jeun ≥240 mg/dl dar <300 mg/dl(corpi cetonici urinari
absenți)și/sau HbA1c ≥9,0% dar <10,5%. Cea mai frecvent utilizată
combinație este asocierea de biguanide cu sulfonilureice.
 Glicemia a jeun ≥300 mg/dl și/sau HbA1c >10,5%.In această situație de
obicei spitalizarea este necesară și cel puțin initial se impune tratamentul cu
insulină.
 CAPITOLUL III

ROLUL ASISTENT-ULUI MEDICAL IN INGRIJIREA

PACIENTULUI CU DIABET ZAHARAT

3.1.ROLUL PROPRIU

3.1.1.Asigurarea conditiilor de spitalizare.

Scopul spitalizării pacienților fiind vindecarea,se va urmări crearea unor condiții
prielnice necesare vindecării și ridicării forței de apărare a organismului scoaterea
lui de sub eventualele influențe nocive ale mediului înconjurător.
După repartizarea in salon pacienților li se aduce la cunoștință regulamentul de
ordine interioară a spitalului,drepturile și obligațiile pe care le au pe parcursul
internării,apoi li se prezintă structura secției(sala de mese.toaletă,sala de tratament,
cabinetul personalului medical).Atmosfera din salon trebuie sa fie cât mai
primitoare și liniștitoare,paturile să fie distanțate pentru ca pacienții să nu se
deranjeze reciproc,mobilierul să fie estetic și ușor lavabil,temperatura camerei
optimă între 20-24 de grade°C.
Liniștea este primordială și asigură confortul pacienților.In acest scop,se va
inlatura toți excitantii auditivi,vizuali,olfactivi sau gustativi cu efecte negative
asupra sistemului nervos.Se va evita căderea obiectelor metalice,scartaitul
ușilor,personalul medical va purta papuci cu talpa moale și silențiosi.
Salonul trebuie aerisit ori de câte ori este nevoie.

3.1.2. Rolul asistentului medical in examinarea clinica a pacientului.

In examinarea clinica asistentul,trebuie sa pregateasca pe cat posibil,psihic si fizic
pacientul,sa-i explice investigatiile care i se vor face si in caz de nevoie sa il
linisteasca.
 3.1.3.Supravegherea pacientului
Asistentul trebuie sa supravegheze pacientul,in ceea ce priveste
medicamentatia,daca acesta o respecta,daca urmeaza indicatiile medicului,astfel
incat acesta sa poata ajunge la rezultatele dorite,De asemenea pot aparea
complicatii in diabet zaharat:
 hipoglicemia - pacientul trebuie să aibă asupra lui 15 gr hidrocarbonati (3
bucăti de zahăr);
 edemul insulinie - apare la pacientii nou descoperiti din cauza
retentiei hidrosaline la începutul initierii tratamentului cu insulină;
 lipodistrofia hipertrofică - creşterea în volum a tesutului adipos
nevascularizat ceea ce încetineşte mult absorbtia insulinei;
 lipodistrofia atrofică - diminuarea tesutului adipos subcutanat la
locul administrării insulinei, mai frecvent la femeile tinere;
 alergia locală - edem, noduli, eritem pruriginos sau dureros
 cu exceptia hipoglicemiei pe care o sesizează bolnavul, celelalte vor fi
interpretate şi evaluate de medicul specialist.

3.1.4.Pregatirea preoperatorie si ingrijirea postoperatorie

.Pregătirea preoperatorie a diabeticilor. Terenul diabetic pe care evoluează
boala chirurgicală poate fi compensat, decompensat și în acidoză(nu se recomandă
operația decât în caz de maximă urgență).a) Diabeticii compensații necesită regim
alimentar și tratament medicamentos.Glicemia nu trebuie adusa obligatoriu la
valori normale, cifre de 150- 180mg % permit intervenția chirurgicală.b)Diabeticii
decompensati necesita corectarea denutriție și acidozei, corectarea tulburărilor
hidroelectrolitice.Primordială este terapia cu insulină.c) Bolnavii diabetici cu
urgențe chirurgicale au riscuri foarte mari.Ei vor fi tratati energetic intra și
postoperator(dietă și insulinoterapie)

3.1.5.Rolul asistentului medical in alimentatia pacientului

Deasemenea trebuie sa-l supravegheze in cee ace priveste alimentatia
acestuia,sa-l sfatuiasca si sa tine cont de regimul alimentar impus.
In cazul in care pacientul nu respecta indicatiile asistentului se poate,sesiza
medicul astfel incat ,sa-l faca sa inteleaga.
Asistenta va explica bolnavului modul de preparare a alimentelor.
 Reguli ce trebuie respectate:
 nu se va folosi niciodată zahăr în prepararea alimentelor
 să folosească alimente permise din toate grupele rational
 prăjirea în grăsime este contraindicată recomandandu-se fierberea sau
coacerea
 prepararea sosurilor se facă fără făină
 pâine dacă se consumă prăjită se va cântări totdeauna inainte de
prajire întrucât prin deshidratare crește cantitatea de glucide
 fructele și legumele consumate coapte sau fierte se vor cântări înainte
 pastele făinoase cântărite în stare crudă conțin o cantitate mare de
glucide 80%.Prin fierbere se îmbibă cu apă marindu-si volumul de 4
ori.Cântărite sub această formă vor conține doar 20% glucide.Deci se
preferă cântărirea sub această formă.
Exemplu de meniu:
Dimineață-lapte cu cafea(250ml),pâine 60(g) cu brânză de vaci(100g)+1ardei
gras;
Supliment ora 10:00-pâine cu unt (40g=1felie)+parizer(100g) și fructe(100g);
Prânz -felul 1-supă limpede de legume cu pâine(20g);
Felul 2-perișoare(pui,vită)cu verdețuri și piure de cartofi;
Felul 3-compot de fructe(100g) îndulcită cu ciclamat sau sucrazin;
Supliment ora 16-brânză telemea cu roșii și pâine40g, fructe 100g
Cina - salată asortată cu pâine o felie,budincă de orez cu carne,sau crema de ou la
ceașca;
Ultimul supliment ora 21-22 -o cană de lapte 200ml+1/2 felie pâine;
Concluzii -numărul de calorii trebuie să fie de 2.800 cal/zi, numărul de mese – 5-
6/zi din care 3 principale și 2-3suplimente.

3.1.6.Rolul asistentului medical in educatia sanitara a pacientilor

Educația sanitari a diabeticului se adresează pacientului, familiei cat și staff-
ului "medical (medic, asistenta, dietetician, ingrijitoare).
Regimul de viata al diabeticului:
 respectarea regimului alimentar cel puţin 5 mese pe zi, ultima masă la ora
21-22;
 interzicerea fumatului;
 efectuare de exerciţii fizice moderate;
 pregătirea mesei inainte de administrarea insulinei,
 prevenirea hipoglicemiilor postinsulinice se face prin ingerure de alimente in
lipsă se ingeră zahăr sau miere de albini;
  respectarea igienei tegumentelor și mucoaselor este obligatorie pentru
prevenirea
 infecțiilor se recomanda duş zilnic si igiena cavităţii bucale dupa fiecare
masa;
 igiena picioarelor - purtare de sosete de burnbac şi pantofi comozi, taierea
corectă a unghiilor dezinfectia cu alcool a tuturor escoriaţiilor;
 efectuarea controalelor medicale periodice - EKG, TA, oscilometrie, ex.
Oftamologic;
 vaccinare antigripală anuala,
 purtarea CI. eliberată de Centrul Antidiabetic in care să se specifice daca
este insulino-dependent pentru prevenirea accidentelor posibile
 Pacienţii diabetici sunt instuiți să poarte cartea de identitate a diabeticului,
care este completată în colaborare cu medicul curant de la centrul
antidiabetic
 Cunostintele necesare privind regimul alimentar, administrarea injectiilor si
regimul de viaţă al diabeticului se obţin prin actiuni perseverente ale echipei
medicale prin cooperare cu pacientul şi familia.
Mijloace şi metode de educatie sanitari sunt:
 interviu şi dialog intre medic. pacient, asistent medical - pacient:
 informarea scris prin pliante, brosuri, foi de alimentatie si echivalenti,
 informare audio-vizuala prin dispozitive, filme, benzi video, servicii
telefonice specializate

3.2. ROLUL DELEGAT

3.2.1.Rolul asistentului medical in examinarea paraclinica

Asistenta pregateste si asigura transportul pacientilor pentru efectuarea
examinarilor radiologice,electrocardiografice,fonocardiografice,spirografice si alte
explorari paraclinice,pe care le va cere medical.
Rolul asistentului este acela de a pregati pacientul de a-i masura
tensiunea,pulsul,greutatea de asemenea si pregatirea pshica a acestuia.
Printre sarcini se mai numara si:
 -adunarea,verificarea si pregatirea instrumentarului necesar
-dezbracarea si imbracarea pacientului
-aducerea bolnavului in conditii necesare examinarilor
-deservirea medicului cu instrumente
-asezarea bolnavului in pat dupa examinare

3.2.2.Rolul asistentului medical in administrarea medicamentelor

Asistentul trebuie sa administreze medicamente numai la indicatia
medicului,sa fie atent la administrarea acestuia,pentru a nu se depasi dozele
prescrise de el,astfel punand in pericol viata pacientului.

3.3.Descrierea a doua tehnici

3.3.1. Măsurarea şi notarea diurezei

Diureza reprezintă cantitatea de urină eliminată din organism timp de 24 ore.
Scop:
• Obţinerea datelor privind starea morfofuncţională a aparatului renal şi asupra
altor îmbolnăviri
• Cunoaşterea volumului diurezei
• Efectuarea unor determinări caliatative (analize biochimice) din cantitatea totală
de urină emisă
Urmărirea bilanţului circulaţiei lichidului în organism = bilanţul lichidul (intrări –
ieşire).
Materiale necesare
-se pregătesc recipiente : vase cilindrice gradate, cu gât larg, spălate şi clătite cu
apă distilată
(pentru a nu modifica compoziţia urinei) şi acoperite; se poate utiliza orice borcan
de 2-4 litri pe care-l vom grada noi cu creion dermograf sau pe benzi de leucoplast
-se informează pacientul asupra necesităţii colectării corecte a urinei şi asupra
procedeului
-colectarea începe dimineaţa, la o anumită oră, şi se termină în ziua următoare, la
aceeaşi oră
Pentru o determinare corectă
1. pacientul urinează dimineaţa la o oră fixă; această cantitate de urină, de la prima
emisie, se
aruncă
2. se colectează, apoi, toate urinele emise în decurs de 24 de ore până a doua zi, la
aceeaşi oră, păstrându-se şi urina de la ultima emisie
De reţinut
- golirea vezicii trebuie să se facă înainte de defecare pentru a împiedica procesele
de fermentaţie, se vor adăuga, la urina colectată, cristale de timol
- recipientul de urină este etichetat cu numele pacientului, număr salon, număr pat,
se ţine la răcoare şi ferit de lumină, pentru a preveni descompunerea urinei
- după golirea recipientului, acesta se va spăla şi dezinfecta conform cerinţelor
- pentru examene fizice (cantitate, aspect, miros) se recoltează urina din 24 de ore
- pentru examene chimice-se recoltează 100ml de urină
Precizare. Pentru determinarea toleranţei la glucide, 100 ml de urină se vor recolta
din cantitatea totală de pe 24 de ore
Notarea diurezei
Diureza se notează zilnic în foaia de temperatură a pacientului
- prin haşurarea pătrăţelelor corespunzătoare cantităţii de urină şi zilei respective
- spaţiul dintre două linii orizontale a foii de temperatură corespunde la 100 ml de
urină
- cantitatea de urină eliminată în 24 de ore, în mod normal, este de aproximativ
1500 ml.

3.3.2.Măsurarea şi notarea tensiunii arteriale(TA)

SCOP-evaluarea funcţiei cardio-vasculare(forţa de contracţie a inimii
determinată de elasticitatea şi calibrul vaselor).
Tensiunea arteriala=presiunea exercitata de sangele circulant asupra peretilor
arteriali,determinata de 4 factori:
1)debitul cardiac
2)forta de contractie a inimii
3)elasticitatea si calibrul vaselor de sange
4)vascozitatea sangelui
ELEMENTE DE APRECIAT:
-tensiunea arterială sistolică(maxima)
-tensiunea arterială diastolică(minima)
MATERIALELE NECESARE:
-aparat pentru măsurarea tensiunii arteriale cu manometru
-stetoscop biauricular
-tampon de vată
-tavita renala
-alcool
-creion roşu sau pix cu mină roşie
-foaia de temperatura/carnetel individual
INTERVENŢIILE ASISTENTEI:
-pregătirea psihică a bolnavului;
-asigurarea repausului fizic şi psihic timp de 15 minute;
-spălarea pe mâini;
-se aplică manşeta pneumatică pe braţul pacientului,sprijinit şi în extensie;
-se introduc olivele stetoscopului în urechi dupa ce se dezinfecteaza cu
tampoane cu alcool(inclusiv membrana stetoscopului)
-se pompează aer în manşeta pneumatică,cu ajutorul pompei de cauciuc
până la dispariţia zgomotelor pulsatile;
-se decomprimă progresiv aerul din manşetă prin deschiderea
supapei,până când se percepe primul zgomot arterial(care reprezintă
valoarea tensiunii maxime);
-se reţine valoarea indicată de acul manometrului pentru a fi consemnată;
-se continuă decomprimarea zgomotelor arteriale devenind mai dese;
-se reţine valoarea indicată de acul manometrului în momentul în care
zgomotele dispar,aceasta reprezentând tensiunea arterială minimă;
-se notează în foia de temperatură valorile obţinute cu o linie orizontală de
culoare roşie,socotindu-se pentru fiecare linie a foii o unitate coloană de
mercur;
-se unesc liniile orizontale cu linii verticale şi se haşurează spaţiul
rezultat.
VALORI NORMALE ALE TENSIUNII ARTERIALE:
1-3 ani 75-90/50-60 mmHg
4-11 ani 90-110/60-65 mmHg
12-15 ani 100-120/60-75 mmHg
Adult 120-140/75-90 mmHg
Varstnic >150/>90 mmH
 CAPITOLUL IV

STUDIU DE CAZ

DATE RELATIV STABILE

Nume: A

Prenume: I

Vârsta: 46 ani

Sex: Masculin

Domiciliu: BV

Ocupatie:Macaragiu

Religie: Ortodoxa

Limba: Romana

Alergii:Nu se stie
Antecedente personale:Nesemnificative

Antecedente heredo-colaterale:

- Mama-preinfart in 2017;HTA gradul II

- Tata:DIABET ZAHARAT TIP 2 INSULINO-NECESITANT

- 2 copii aparent sanatosi

DATE VARIABILE

Inaltime 1,65 cm

Greutate 50 kg

Temperatura 36,5

Respiratie 16 r/min

Puls 75 bpm

TA 130/73 mmHg

Data internari:01.02.2020

Data externari:08.02.2020

Sectia:NUTRITIE SI BOLI METABOLICE

Istoricul bolii : .pacient in varsta de 46 de ani , se interneaza pentru urmatoarele

simptome polidipsie, poliurie,scădere in greutate

Diagnostic: - diabet zaharat tip II

MOTIVELE INTERNARII

Pacient in varsta de 46 de ani se prezinta la serviciul UPU acuzand

polidipsie, poliurie,scădere in greutate si astenie.Pacientul afirma ca
simptomatalogia a debutat in urma cu 3 luni si s-a accentuat in urma cu 7
zile.
Se interneaza pentru investigatii si tratament de specialitate.

ANALIZE
HEMATOLOGIE

1.Hemoleucograma

Investigatie Valoare obtinuta UM Valori biologice de

referinta

Numar leucocite 8.05 10*3/uL 4.00-10.00

Numar eritroricite 5.01 10*6/uL 4.00-5.50

Hemoglobina 14 g/dl 12.50-17.40

HCT 42.4 % 31.00-51.00

VEM 84.6 fi 81.00-102.00

MCH 28 pg 27.00-35.00

MCHC 33.1 g/dl 32.00-36.00

Numar trombocite 136 10*3/uL 150.00-450.00

RDW-SD 50.7 fi 37.00-54.00

RDW-CV 14 % 11.00-16.00

PDW 16 fi 9.00-17.00

MPV 13 fi 9.00-13.00

P-LCR 45 % 11.00-45.00
 PCT 0.155 % 0.08-0.35

2.

Investigatie Valoare UM Valori biologice

obtinuta de referinta

Hemoglobina 7.1 % 4.80-5.90

glicozata

3.

Investigatie Valoare UM Valori biologice 02.02

obtinuta de referinta

LDH(lactat 240 U/l 135.00-225.00 199

dehidrogenaza)serica

CK(creatinkinaza) 180 U/L 26.00-174.00 125

CK-MB(creatinkinaza 19 U/L 0.00-24.00

MB)

Uree serica 37.8 mg/dl 10.00-50.00

Creatina serica 0.87 mg/dl 0.50-1.20

Glucoza serica 200 mg/dl 75.00-105.00 190

TGO(transaminaza 27 U/L 5.00-48.00

glutamica
oxaloacetica)

TGP(transaminaza 25 U/L 5.00-41.00

glutamica piruvica)

Sodiu seric 139.29 mmo/L 136.00-145.00

Potasiu seric 4.45 mmo/l 3.50-5.10

4.SUMAR URINA

Investigatie Valoarea U/M Valori biologice de Tip

obtinuta referinta proba

Examen complet urina Urina

(sumar+sediment)

LEUCOCITE URINARE negativ NEGATIV

NITRITI negativ NEGATIV

PROTEINE TOTALE negativ NEGATIV

URINARE

PH 5.5 5.50-6.50

BILIRUBINA URINARA negativ NEGATIV

DENSITATE URINARA 1010 1010.00-1030.00

CORPI CETONICI negativ NEGATIV

ERITRORICITITE negativ NEGATIV

URINARE

GLUCOZA URINARA pozitiv NEGATIV

UROBILINOGEN 0.2 E.U/dl 0.20-0.40

Examenul sedimentului Rare cellule

urinar epiteliale,rare
leucocite
EXAMEN CLINIC GENERAL: -stare generală relativ bună. Afebril;

Tegumente si mucosae: normal colorate

Tesut conjunctiv: adipos normal reprezentat

Sistem ganglionar: ganglioni nedurerosi,nepalpabili

Sistem muscular: normoton,normokinetic

Sistem osteo-articular:aparent integru

EXAMEN OBIECTIV LA INTERNARE - TA 135/72 mm Hg, AV = 75 b/m

BIOLOGIC-hiperglicemie moderata ,sediment urina glucoza prezenta

APARAT RESPIRATOR- torace normal conformat, care participă la mişcările

respiratorii, murmur vezicular prezent, sonoritate pulmonară prezentă.

APARAT CARDIOVASCULAR- AMC in limite normale. Soc apexian spatiul V

ic stanga pe LMC. TA 140/70 mm Hg, AV = 80 b/m

ECG LA INTERNARE RS AV 75 bpm,ax QRS 0 grade ,fara modificari

semnificative de repolarizare

EKG LA EXTERNARE stationar

Radiografie cord-pulmon-transparente pulmonare in limite normale

Ecografie abdominala-ficat in limite normale;colecist transonic;cai biliare

nedilatate,pancreas omogen in limite normale;RS.RD fara calculi sau dilatati
,structura ecografica in limite normale; splina omogena,prostata omogena cu
aspect normal;vezica urinara transonica,fara modificariparietale;

Concluzie:organe abdominale ecografic normale

Examen fund de ochi FO AO=papile contur net,excavatie C/D=0,3 vase și retina
centrala de aspect normal

Consult diabetologic Diagnostic Diabet zaharat tip II.Se recomanda regim si

tratament medicamentos

GRILA DE DEPENDENTA
 S E P

Nevoile Manifestari de Surse de Problema de Grad de

fundamentale dependenta dificultate dependenta dependenta

1.Nevoia de a se polidipsie, diabet zaharat Alimentatia si hidratarea dependent

alimenta si poliurie,scăderea in inadecvata prin surplus
hidrata greutate

2.Nevoia de a poliurie diabet zaharat eliminare inadecvata dependent

elimina cantitativ si calitativ

3.Nevoia de a Scăderea in greutate, diabet zaharat pericol de complicaţii dependent

evita pericolele poliurie, polidipsie, acute (coma hipo-sau
astenie hiperglicemică) sau
cronice (scăderea
acuității vizuale
retinopatie,dureri în
membrele inferioare -
nevrite, arterite)

4.Nevoia de a anxietate diabet zaharat comunicare ineficienta la dependent

comunica nivel afectiv

5.Nevoia de a anxietate diabet zaharat lipsa de cunostinte asupra dependent

învăța cum sa isi obiceiurilor de viata
pastreze
sanatatea.

PLAN DE INGRIJIRE
Diagnostic de Obiective Interventii Evale
nursing
Rol propriu Rol delegat

1.Alimentarea - Pacientul să -Explorez gusturile bolnavului la diferite Recoltez sânge -În urma
si hidratarea se alimenteze categorii de alimente; -Învăț bolnavul și urină pentru îngrijirilor
inadecvata prin și hidrateze în valoarea energetică a alimentelor și necesarul examenele de acordate
surplus datorata raport cu în funcție de activităţile fizice și vârstă; laborator; bolnavul se
diabetului nevoile sale -Alcătuiesc un regim alimentar hipocaloric; - Administrez alimentează
zaharat cantitative și - Urmăresc bolnavul să consume numai medicația și hidratează
manifestata calitative în 24 alimente cuprinseîn regim; prescrisă de corect.
prin ore; - Urmăresc orarul și distribuţia meselor; medic: -Pacientul
polidipsie,poliu -Bolnavul să - Stabilesc rația alimentară cu: proteine 13- medicație este
rie,scadere in obțină 15%, lipide 30-50%, glucide 50% în 24 ore, hipoglicemiant echilibrat
greutate. echilibrul la adult 2/3 glucide complexe cu absorbție ă pe cale orală, psihic.
metabolismulu lentă și 1/3 glucide simple cu absorbţie sulfamide
i glucidic; rapidă, repartizate pe diferite mese și hipoglicemiant
- Pacientul să adaptate efortului fizic. Când pacientul are o e sau biguanide
fie conștient activitate ușoară îi recomand 30-35 cal/kg și urmăresc
că prin corp/24 ore. Numărul meselor în 24 ore: 4-6 efectele
respectarea mese (3 mese principale și 2-3 gustări); secundare ale
alimentației și - Aleg alimentele în funcţie de conținutul de acestora
a glucide; (greţuri,
tratamentului -Constientizez bolnavul de importanta vărsături,
poate duce o activitătilor zilnice. epigastralgii,
viata normală; - Împreună cu bolnavul, stabilesc un program inapetenţă);
- Pacientul să de activități - Administrez
fie echilibrat fizice, în funcţie de gusturi medicaţia
psihic și de capacitate; adjuvantă:
- Permit bolnavului exprimarea vitaminoterapia
sentimentelor, emoţiilor; , KCL
- Îl învăț tehnici de relaxare - La nevoie,
administrez
medicație
sedativă

2.Eliminarea - Pacientul să Zilnic, fac bilanțul hidric măsurând cu - Corectez În urma

inadecvata fie echilibrat conştiinciozitate ingestia și excreţia; dezechilibrul îngrijirilor
cantitativ si hidro- - Cântăresc zilnic pacientul; acido-bazic, în acordate
calitativ electrolitic și - Corectez dezechilibrul hidric prin funcţie de pacientul este
datorata DZ acido-bazic; hidratarea sau reducerea aportului de lichide rezerva echilibrat
manifestata - Pacientul să și electroliți, în funcție de ionograma serică alcalină, la hidro-
prin poliurie. nu prezinte și urinară; indicația electrolitic și
complicaţii - Asigur igiena corporală riguroasă; medicului; acido-bazic și
cutanate, - Servesc pacientul la pat cu urinar și bazinet - Administrez nu prezintă
respiratorii dacă este cazul; antiseptice complicații
sau urinare; - Schimb lenjeria de pat și de corp ori de câte urinare, cutanate,
ori este nevoie: sulfamide, respiratorii
antibiotice la sau urinare.
indicația
medicului,
conform
antibiogramei
3.Pericol de - Pacientul să - Asigur condițiile de mediu adecvate pentru - În coma În urma
complicatii beneficieze de a evita pericolele; hiperglicemică: îngrijirilor
acute sau un mediu de - lau măsuri sporite de evitare a infecţiilor Administrez acordate
cronice siguranță; nosocomiale(aerisirea salonului, condiții de doza de pacientul
datorata DZ - Pacientul să cazare,microclimat, respectarea circuitelor, insulină beneficiază
manifestata fie echilibrat alimentaţie, ordinară de un
prin scadere in psihic; -lau măsuri sporite de evitare a infecţiilor recomandată de mediu de
greutate, - Pacientul să nosocomiale(aerisirea salonului, condiţii de medic pe cale siguranţă,
poliurie, își satisfacă cazare, microclimat, respectarea circuitelor, subcutanată și este
polidpsie. nevoile în alimentaţie,aprovizionare cu apă, intravenoasă la echilibrat
anxietate funcţie de îndepărtarea reziduurilor, sterilizare, intervalul psihic și își
starea de curățenie,dezinfectie); stabilit; satisface
sănătate și - Favorizez adaptarea persoanei la noul Recoltez nevoile în
gradul de mediu; periodic sânge funcţie de
dependenţă. - Creez un mediu optim pentru ca pacientul pentru starea
să își poată exprima emoțiile, nevoile; monitorizarea lui de
- Ajut pacientul să își recunoască anxietatea; glicemiei, al sănătate.
- Furnizez explicaţii clare și deschise asupra rezervei
îngrijirilor programate; alcaline și
- Evaluez manifestările dedeshidratare: urină pentru
aspectul pielii și a mucoaselor ; glicozurie;
- Monitorizez funcțiile vitale și vegetative; Reechilibrez
- Educ pacientul cu privire la păstrarea hidroelectroliti
igienei corporale, în general, și a c și acido-bazic
picioarelor,in special, pentru a preveni pacientul prin
excoriațiile, fisurile, bătăturile, perfuzii cu ser
care se pot infecta ușor; fiziologic,
- Sesizez unele modificări care au drept soluție Ringer
cauză diverse complicaţii: schimbări ale sau Fischer și
comportamentului (obnubilarea), transpirații, soluție de
respirație Kussmaul, coma; bicarbonat de
 - Ajut și suplinesc pacientul în satisfacerea sodiu 14%;
nevoilor organismului; - În coma
- Determin pacientul să participe la luarea hipoglicemică:
deciziilor privind îngrijirile; Administrez la
- Aplic măsuri de prevenire a complicațiilor recomandarea
septice medicului
soluție
glucozată
hipertonă 10-
20%, 250-500
ml/oră, repetat,
până la
revenirea din
starea de
comă și
reluarea
alimentației pe
cale naturală,
sub controlul
glicemiei
4.Comunicarea - Pacientul să - Pun în valoare capacitățile, talentele și - Administrez În urma
ineficienta la se poată realizările anterioare ale bolnavului; medicația îngrijirilor
nivel afectiv afirma, să aibă Dau posibilitatea pacientului să ia singur prescrisă: acordate
datorata DZ o percepţie decizii; antidepresive, pacientul are
manifestata pozitivă - Învăț bolnavul tehnici de afirmare, de anxiolitice o percepţie
prin anxietate. de sine comunicare și de relaxare; pozitivă de
- Pacientul să - Pun la dispoziția pacientului exemple de sine și este
fie ferit de diabetici cu evoluţie favorabilă îndelungată; ferit de
pericole - Ajut bolnavul să identifice posibilităţile pericole
interne sau sale de a asculta,de a schimba idei cu alții, interne
externe de a crea legături semnificative; externe.
- Antrenez bolnavul în diferite activități care
să îi dea sentimentul utilități.

5.Lipsa de - Pacientul să Explorez nivelul de cunoștințe a In urma

cunostinte acumuleze bolnavului privind boala,modul de îngrijirilor
asupra noi manifestare,modul de participare la acordate
obiceiurilor cunoștințe; intervenții și la procesul derecuperare; pacientul a
de viata - Pacientul să - Stimulez dorinţa de cunoaștere; acumulat
datorata DZ dobândească - Motivez importanta acumulării de noi noi
manifestata atitudini, cunoștințe; cunoștințe
prin anxietate. obiceiuri și - Conștientizez bolnavul asupra propriei despre boala
deprinderi responsabilități privind sănătatea; sa și a
noi -Verific dacă bolnavul a înțeles corect dobândit
mesajul transmis și dacă și-a însușit atitudini,
cunoștințele; obiceiuri și
- Tin lecţii de formare a deprinderilor desprinderi
igienice, alimentație rațională, mod de noi.
viaţă echilibrat, administrare a diferitelor
tratamente;
- Încurajez și ajut la dobândirea noilor
deprinderi

EPICRIZA:Pacient in varsta de 46 ani se prezinta la serviciul UPU acuzand

poliurie,polidipsie,scadere in greutate,astenie, instalate de aproximativ 3 luni
accentuate in ulimele 7 zile. Investigatiile efectuate pe parcursul internarii releva
hemoglobina glicozata ,glucoza urinara si serica peste limite normale precum si
antecedentele familiale cu DZ ,pun diagnosticul de diabet zaharat tip II insulino-
independent. Pe parcursul internarii sub tratament pentru reducerea glicemiei
evolutia a fost favorabila.Pacientul se externeaza dupa 7 zile ameliorat stabil clinic
si hemodinamic,cu recomandarile de mai jos:

1.Repeta peste o luna uree ,glicemie.

2.Control boli de nutritive si diabetologie prin ambulator peste 1 luna.
3.Regim hiposodat,hipoglicemic 1,5-2 l/zi,hipolipidic
4.Eforturi fizice in limita tolerantei.
5.Dispensarizare Cabinet Medicina de Familie.
6.Automonitorizarea glicemiei..
 BIBLIOGRAFIE

 ,,EDITURA DIDACTICA SI PEDAGOGICA ,,R.A.-BUCURESTI 1995

 ,,MANUAL DE MEDICINĂ INTERNĂ,,CORNELIU
BORUNDEL,EDITURA ALL, BUCURESTI 2009.
 ,,TEHNICI DE EVALUARE SI INGRIJIRI ACORDATE ASISTENTILOR
MEDICALI,, LUCREŢIA TITIRCĂ, EDITURA VIATA
MEDICALA,BUCURESTI 2001.
 „ MANUAL DE NURSING,MACEAN CRIN ,EDITURA ALL
EDUCATIONAL ,BUCURESTI 2002.
 ..ASOCIATIA DE NURSING,PROCEDURI DE NURSING
1,EX.PONTO,CONSTANTA 2007.