ONCOLOGIE

9.10.2020

Tumora maligna este o masa anormala de tesut a carei crestere in exces

si fara coordonare fata de tesuturile normale persista si dupa disparitia
stimulilor care au declansato .
Morbiditatea prin cancer ( incidenta ) variaza in functie de localizarea
acestuia .
La barbati pe primul loc este cancerul pulomonar dupa avem stomac si
colon, prostata, pancreas, vezica urinara .
La femei : cancer mamar dupa avem cancer de stomac si colon ,
cancer de col uterin, cancer pulomonar, cancer uterin .
Etiologia cancerului (cauze )
1. Agenti fizici :radiatii ionizante , ultraviolete)
2. Factori chimici : poluare , produsi toxici industriali, medicamente
3. Factori de risc comportamentali (tutun, alcool, alimentatie )
4. Factori virali si parazitari
5. Factori genetici

Celule capabile sa se multiplice intr un ritm accelerat raspund la stimuli

externi , factori de crestere si hormoni .
Celula normala are un ceas biologic care masoara in luni care este fix
pentru fiecare parte dupa care celula moare .
Cancerul este o boala caracterizata prin acumulare de celule care raman
imature functional si care numai pot fi controlate la numarul de diviziuni
Celula canceroasa are caracteristici semnificative :

Ion Cristian Alexandru - ONCOLOGIE

 - Ea are origine clonala : provin dintr o singura clona maligna
- Aceste celule capata imortalitate
- Acestea invadeaza organismul si produc metstaze
- Ele au capacitate de multiplicare infinita
Cresterea tumorala se masoara prin timpul de dedublabre (nr de zile
in care tumora isi dubleaza volumul )
Timpul de dedublare este de 4 saptamani pt cancerul testicular ,
este de 14 saptamani in cancerul mamar , 21 de saptamani pt cancer
pulmonar si 90 saptamani cancerul de colon .
Cele mai frecvente metastaze sunt localizate la ficat , plaman, os,
ganglion si metastaze cerebrale .
Exista localizari preferentiale caracteristice anumitor tumori , ex
metastaze ovariene in cancerul mamar , in cancerul de piele avem
melanom malign care metastazeaza in ficat, in cancerul pulmonar
avem in glandele suprarenale .
Starile precanceroase nu sunt obligatorii in dezvoltarea unui cancer,
exemple de stari precanceroase :
- Polipoza intestinala
- Gastrita cronica atrofica
- Boala inflamatorie intestinala ( recto-colita ulcero-hemoragica )
Din punct de vedere histologic leziunile precursoare se clasifica in 3
grade de gravitate :
1. Hiperplazie : formarea in exces a unui anumit tip de tesut
histologic normal care poate fi tipic sau atipic
2. Metaplazie : transformarea morfologica si functionala a unui tesut
diferentiat intr-un alt tesut diferentiat , exemplu : epiteliul cilindric
din endocol se transforma in epiteliu pavimentos
3. Displazie consta in anomalii celulare dar si in anomalii de
arhitectura a unui tesut adult ., leziunile displazice pot sa ramana

Ion Cristian Alexandru - ONCOLOGIE

 mult timp intr un stadiu reversibil.Leziunea displazica are 3 stadii :
usor , mediu si sever .Forma severa este considerata carcinom
insituu .
Unii specialisti considera ca carcinomul insituu corespunde stadiul
zero de cancer ( cancer incipient )
Screeningul afectiunilor maligne permite depistarea bolii precoce ,
examene citologice negaticea intr-un an pentru femeile active sexual
Screeningul cancerului mamar , examenul facut de o persoana
calificata din 3 in 3 ani si pana in 40 de ani si anual dupa varsta de 40
de ani . Mamografie initiala 30 – 35 de ani in fiecare an
Screeningul cancerului de prostata , tuseu rectal anal la barbatii peste
50 de ani, screening cancerului de colon si rect , testul hemoragiei
oculte anal .
Morfopatologia tumorilor maligne

23-10-2020

Tumorile pulmonare

Din epiteliul bronsic si mai rar din parenchimul pulmonar pot lua nastere
tumori, inafara de tumorile maligne care provin din epiteliul bronhiilor
plamanule constituie unul din sediile de predilectie ale tumorilor metastatice .
Metastazele sunt deobicei multiple au forme de noduli ce variaza de la 2-3
mm pana la 9-12 cm , ele sunt localizate la periferia plamanilor nu produc

Ion Cristian Alexandru - ONCOLOGIE

 compresiune pe bronhii si astfel evolueaza timp indelungat fara simptome
deobicei fiind diagnosticate intamplator .
Simptomatologie :
- Perioada asimptomatica 3-12 luni
- Primul simptom la aproximativ jumatate din bolnavi este
-tusea ,care este uscata , iritativa si accentuata de efortul fizic
- Hemoptizia : la debut dureaza cateva zile , apare si dispare in mod
neregulat , sputa este striata cu sange mai rar colorata omogen
- dureri toracice : dureri persistente ce cresc progresiv in intensitate
- dispnee : simptom tardiv ce apare in ultimele luni de viata ale
pacientului
- anorexie, slabire, oboseala, febra :apar foarte tarziu deobicei cand
neoplasmul numai poate fi operat

Investigare radiologica :
- Crestere de volum unilaterala a umbrei unui hil pulmonar : marginea externa
a umbrei apare neregulata cu prelungiri spre tesutul pulmonar
- La alti bolnavi imaginea sub forma de umbra care se observa este imaginea
atelectaziei produsa de obstructia bronsica . Unul sau mai multe segmente
pulmonare lipsite de aer produc o imagine triunghiulara omogena cu
margine concava(neteda) la exterior . Atelectazia produce retractia grilajului
costal, ridicarea diafragmei , deplasarea traheei si mediastinului spre partea
bolnava , uneori prin umbra de atelectazie se observa o imagine mai densa
care este tumora
- Tumorile care iau nastere din bronhiile mici au aspect de nodul rotund
omogen

Tomografia este cea care precizeaza sediul , intinderea , structura

tumorilor hilare si eventuala prezenta a stramturilor bronsice .

Ion Cristian Alexandru - ONCOLOGIE

 CANCERUL ESOFAGIAN

Este o forma severa de cancer datorita invadarii precoce a organelor din

vecinatate (trahee, aorta , bronhii ) cea mai frecventa localizare este in
segmentul inferior .
Simptomatologie :
- apare tarziu in evolutia bolii, apare disfagia (dificultatea de a inghitii ),
initial este intermitenta dar rapid devine continua si progresiva chiar pentru
lichide , durerea este simtita retrosternal sau dorsal sau din cervicala
- Unii pacienti pot simtii o arsura retrosternala
- Tulburari necaracteristice : intervin tardiv si sunt regurgitatii , varsaturi ,
greata, sialoree( hipersalivatie ) , subfebrilitate
Examen radiologic : in localizarile inalte se pot observa neregularitati ale
reliefului mucoasei (pliuri deviate , intrerupte sau ingrosate ) , se poate observa si o
rigidate a segmentului sau o lacuna (lipsa de substante ) . Atunci cand se observa
rigididatea peretelui se constata disparitia peristaltismului esofagian
Schirul apare rar stenozeaza complet si scurteaza esofagul determinand rigiditatea
completa a peretilor (cancer infiltrativ pe tot esofagul )
In forma ulceroasa se observa in incidentele de profil aspectul de nisa
Forma proliferativa apare ca o imagine lacunara la examenul radiologic baritat

CANCERUL GASTRIC

Este cea mai frecventa localizare viscerala a cancerului (aproximativ jumatate

din nr de cancere )
Simptomatologie :

Ion Cristian Alexandru - ONCOLOGIE

 - In faza de debut nu exista nici un simptom , initial pot sa apara tulburari de
apetit care merg pana la anorexie , pacientul simte desgust , repulsie pentru
proteine , grasimi animale , paine
- Tulburari dispeptice sunt manifestari necaracteristice :
-disconfort epigastric , balonare abdominala, greata , pirozis , eructatii ,
regurgitatii , varsaturi : aceste tulburari devin constant progresive
- fenomene dureroase care pot fi similare cu durerile din ulcer
- varsaturile sunt mai ales alimentare ele survin deobicei dimineata fara
greata fara efort , au aspect fluid numit apa canceroasa , atunci cand tumora
ulcereaza varsatura are aspect de zat de cafea

Examen radiologic

In perioada de debut principalele aspecte intalnite sunt rigiditatea ,

modificarile pliurilor mucoase , spasmul si eroziunile . Rigiditatea se
constata sub forma unei zone peste care unde peristaltica sare (semnul
scandurii pe valuri ) , modificarile mucoasei sunt sub forma de ingrosari ale
pliurilor care au traiecte neregulate si care numai prezinta suplete fiind
infiltrate
In forma avansata se pot observa :
- rigiditatea in anumite situatii ea poate fi totala stomacul este mic, rigid, fara
relief (limita plastica )
- nisa maligna este cea care este produse de cancer , apare ca o zona rigida
infiltrata sau vegetanta retrasa din conturul gastric , pliurile mucoasei sunt
intrerupte , rigide, retractate si fixe
- imagine lacunara constituie un defect de umplere a stomacului cu un contur
sters si cu mucoasa invecinata rigida si infiltrata acesta fiind aspectul in
cancerul in forma vegetanta
La examenul endoscopic cancerul gastric ulcerat se prezinta ca un crater cu
o baza de implantatie larga si neregulata cu margini zdrentuite sau nodulare
cu fundul acoperit de zone cu tesut granulatie ,mucus. Pliurile mucoasei
dezordonate si neregulate se opresc la distanta de ulceratii .

CANCERUL DE FICAT (HEPATIC)

Ion Cristian Alexandru - ONCOLOGIE

 Tumorile maligne pot fi primitive sau secundare metastatice
Cancerul primitiv se dezvolta rar in ficatul sanatos apare pe ficatul cu
ciroza .
Cele mai multe cancere pleaca de la celula hepatica si sunt denumite
hepatoame ,cand punctul de pornire este canalul biliar sunt denumite
colangioame . Rar pot sa apara adenom , sarcom, melanom.

Simptomatologie
- slabire
- inapetenta
- stare febrila
- anemie
Obiectiv pacientul are hepatomegalie dura regulata (cancer masiv ) sau
neregulata (cancer nodular) dureroasa spontan sau la palpare

Tumorile pancreasului : majoritatea sunt maligne cu origine in tesutul

glandular exocrin (adenocarcinom ) mai frecvent in epiteliul canalicular si
mai rar in celule acinoase .
Durerea este situata profund in epigastru sau perii ombilicali ,ea se
agraveaza noaptea si in pozitie de decubit dorsal si se amelioreaza in pozitie
ortostatica sau in pozitie aplecat inainte .
Icterul are aspect de icter prin obstructie (urina inchisa la culoare, scaun
decolorat, prurit intens) .
Radiologic se evidentiaza marimea de volum a pancreasului prin semne
indirecte si anume impingerea organelor din jur (hemidiafragmul stang,
cadrul duodenal largit si deformat ).

9-11-2020

Examen in semirepletie cu compresie dozata , evidentiaza leziunile de

dimensiuni mici.
Examen in repletie completa : se apreciaza dimensiunile , forma , pozitia si
conturul segmentului examinat

Ion Cristian Alexandru - ONCOLOGIE

 Urmarirea tranzitului substantei de contrast

3 Radiografiile
4. Irigoscopia si irigografia : suspensia baritata este introdusa pe cale
rectala , ele studiaza radiologic colonul si portiunea terminala a intestinului
subtire .
5. Examene cu dublu contrast : se efectueaza prin asocierea unui strat subtire
de substanta radio- opaca , aderent la peretii organului cu o cantitate de gaz
(obtinut in cazul stomacului prin ingerarea unei potiuni efervescente ) , sau
de aer ( insuflat in colon )

Afectiunile stomacului

Tehnica examenului radiologic : explorarea radiologica a stomacului

urmareste evidentierea formei dimensiunilor si pozitiei stomacului, a
reliefului mucoasei precum si studiul tonusului al peristalticii si evacuarii
gastrice . Dupa examenul abdominal pe gol se administreaza suspensie
baritata in cantitate redusa care permite evidentierea reliefului mucoasei
(examen in strat subtire ) . Forma stomacului si apreciaza in repletie
completa , compresia dozata a regiunii abdominale superioare ofera indicatii
asupra integritatii si supletei curburilor .
Inafara de pozitia ortostatica se face examinare in decubit dorsal (pentru
umplerea polului superior al stomacului ) si in decubit ventral (procubit )
pentru studierea regiunii antrale .
Aprecierea tonusului se face prin urmarirea modului de umplere a
stomacului adica prin destinderea peretilor in raport cu cantitatea de bariu
ingerat .
Cinetica gastrica este relevata de ritmul si amplitudinea undelor
peristaltice .
Evaluarea desfasurarii tranzitului prin cardia si pilor se face prin
observarea modului de trecere a substantei de contrast .

Ion Cristian Alexandru - ONCOLOGIE

 Imaginea radiologica a stomacului normal

1. Stomacul normoton :forma de carlig sau litera J cu 2 portiuni (verticala

si orizontala ) , pilorul ce este ultimul segment al antrului gastric este
situat in dreapta coloanei la nivelul vertebrelor L1 – L2
2. Stomacul hiperton contractat, strans are forma unui corn cu pozitie
inalta si un pronuntat traiect oblic
3. Stomacul hipoton este mult alungit in sens vertical (stomac lung, ingust )
cu polul inferior ajungand uneori la nivelul bazinului

Relieful gastric

Apare sub forma unor benzi transparente produse de pliurile mucoasei ,

separate prin opacitatea bariului patruns in depresiunile dintr pliuri , au
grosime de 3-6 mm si contur net si regulat .

Modificari de pozitie a stomacului

1. deplasarea : se produce in orice directie ,e datorata formatiunilor

patologice din vecinatate , deobicei apar amprente pe zona afectata
2. ptoza gastrica : deplasarea caudala in care polul superior al
stomacului pierde contactul cu diafragmul
3. eventratia (relaxarea) diafragmatica apare ascensiunea pronuntata ,
permanenta a hemidiafragmului stang care antreneaza polul superior
gastric si flexura splenica a colonului
4. consta in patrunderea partiala a acestuia in cavitatea toracica printr-
un orificiu diafragmatic
5. hernia hiatala :deplasarea unei portiuni din polul superior al
stomacului prin orificiul esofagian al diafragmului , poate fi
permanenta sau intermitenta, reductibila sau fixata .

Ion Cristian Alexandru - ONCOLOGIE

 Modificari de forma ale stomacului :
1. stomacul in cascada : in incidenta frontala stomacul pare separat in 2
segmente distincte (superior si inferior )
2. volvulus gastric : reprezinta torsiunea (rasucirea ) partiala sau totala a
stomacului in jurul unui ax dispus variabil

Afectiuni ale stomacului

Gastritele : procesele inflamatorii acute se traduc prin :

- modificari functionale : hipersecretie , tranzit accelerat prin hipertonie si
hiperchinezie sau tranzit intarziat prin hipotonie
- modificari morofologice : constau in edemul pliurilor de mucoasa acoperite
in mare masura de mucus
Gastritele cronice :
- se caracterizeaza functional prin hipersecretie, hipertonie si peristaltism
- modificarile morfologice sunt :
1. Gastrite hipertrofice : pliurile gastrice devin sinoase, ramificate ,
partial intrerupte , neuniform ingrosate si rigide
2. Gastrita atrofica : pliurile au un calibru redus , pot sa dispara in
totalitate in anumite regiuni , mucoasa capatand un aspect neted nestructurat

Ulcer gastric : semnul radiologic direct de certitudine al ulcerului gastric

este nisa ulceroasa insotita in majoritea cazurilor de semne indirecte
functionale si morfologice .
Nisa atunci cand este situata pe una din modificarile stomacului apare ca o
opacitatea care proemina caracteristic din conturul curburii respective , nu isi
modifica forma prin compresie , sediul cel mai frecvent este pe mica curbura
(portiunea verticala ) , forma variata , dimensiuni de cativa mm pana la 2 -3
cm cu contur net si regulat .
In jurul nisei ulceroase apare o zona de edem si infiltrat inflamator care
apare pe imagine ca o baza transparenta care separa baza nisei de lumenul gastric .
Forme particulare de nisa gastrica :
- nisa giganta (baza larga de implantare )
- nisa in platou (are adancime redusa )

Ion Cristian Alexandru - ONCOLOGIE

 - nisa penetranta : are deobicei forma ovalara , se situeaza exclusiv pe
portiunea micii curburi, in timpul manevrelor de imobilizare ea este fixa cea
ce demonstreaza ca a penetrat in ficat sau pancreas .
Semne indirecte de ordin functional sunt hipersecretia, hipertonie si
hiperperistaltism .
Semne indirecte morfologice :modificarile reliefului in care pliurile mucoasei
sunt ingrosate, neregulate , intrerupte uneori in vecinatatea imediate a nisei prin
edemul periulceros , convergenta pliurilor spre nisa este un semn caracteristic de
benignitate .
Stenoza pilorica poate fi consecinta unui ulcer piloric sau a dezvoltarii unui
proces tumoral (stenoza maligna ) .
Stenoza ulceroasa este cea mai frecventa are evolutie indelungata si aspect
radiologic tipic , stomacul este mult marit de volum, alungit cu polul inferior in
micul bazin si largit transversal , contine o cantiatate considderabila de lichid si
resturil alimentare in care bariul se disperseaza (lichid de staza ) , are contur
regulat, initial se observa unde peristaltice dar stomacul devine aton si achinetic ,
tranzitul se face cu mare greutate alimentele persistand in stomac chiar si 24 de
ore.
Stenoza maligna de antru piloric , apare cu un contur neregulat , zimtat , are
pereti rigizi lipsiti de peristaltism iar zone de tranzit alimentar este ingustata marcat
,tranzitul este dificil dar se mentine astfel incat dilatatiile stomacului sunt rare .
Stomacul operat : controlul radiologic de rutina a stomacului operat se face la
10-14 zile dupa interventie pentru evaluarea desfasurarii tranzitului , el devine mai
concludent dupa 4-8 saptmani (evidentierea complicatiilor post=operatorii )
.Manifestari patologice post-operatorii :
- la nivelul bontului gastric frecvent apare gastrita (ingrosare de relief si modificari
de tonus, cinetica si evacuare ) uneori se observa ulcer peptic (imagine tipica de
nisa de mici dimensiuni cu pliuri convergente .
- la nivelului bulbului de anastomoza apare stomita = ingustarea pana la stenoza
insotita de reducerea tranzitului
- la nivelul anselor jejunale poate sa apara ulcer peptic post-operator

Ion Cristian Alexandru - ONCOLOGIE

 Sindrom jejunal (dumping) se caracterizeaza prin evacuarea precipitata a
bontului gastric , aspect hipoton al jejunului si tranzit jejunal rapid .
Duoden
Aspectul radiologic normal al bulbului si cadrului duodenal
Bulbul duodenal : segmentul intermediar se continua cu duodenul 2 descendent
cu care formeaza o flexura , el merge paralel cu dreapta coloanei (inferior prezinta
o noua inflexiune ) se continua cu duodenul 3 care are traiect descendent si se
situeaza in fata coloanei , acesta se continua cu duodenul 4 care se uneste cu prima
ansa jejunala .
Tranzitul prin cadrul duodenal este asigurat prin contractii de tip peristaltic si
dureaza 60-90 de secunde .
Anomalii congenitale ale duodenului : ele intereseaza calibrul , lungimea si
dispozitia segmentelor , modificari care impiedica modificarea cadrului duodenal
normal .
Diverticuli duodenali sunt expansiuni ale peretilor duodenului care pot avea in
structura toate straturile peretelui sau numai mucoasa exteriorizarea facanduse prin
zone de rezistenta scazuta ale peretilor , diverticulii pot fi unici sau multiplii .
Duodenite (sunt deobicei sucundare ulcerulu gastrointestinal afectiunilor
pancreasului) sunt inflamatii alea mucoasei duodenale , ele constau in :
- tulburari functionale :hipertonie (reduce calibrul duodenului ) , hiperchinezie
(tranzit accelerat) iar uneori hipotonie (crestere de calibru) iar tardiv poate sa
apara staza bulbara .
- modificari organice constau in dezorganizarea reliefului mucoasei care chiar
se poate sterge in final , contur neregulat al duodenului , calibru ingustat si
neuniform
Ulcer duodenal in 90 % din cazuri este localizat la nivelul bulbului duodenal
Semnul radiologic de certitudine este nisa situata de regula pe una din fetele
bulbului foarte rar pe curburi ,rareori depaseste un centimetru insotita de pliuri
convergente .
Semnele indirecte insotitoare functionale si morfologice sunt asemanatoatre cu
cele din ulcerul gastric .

Ion Cristian Alexandru - ONCOLOGIE

 Afectiuni ale intestinului subtire : examinarea intestinului subtire se face prin
urmarirea progresiei suspensiei baritate , reprezentarea globala a intestinuluipoate
fi obtinuta pirn ingerarea unei mici cantitati de bariu (10-16 ml) la intervale de 10
minute pana la aparitia in imagine a cecului .
Anselele jejunuluise proiecteaza in regiunea superioara a hemiabdomenului
stang si in regiunea periombilicala , ileonul apare in partea inferioara a
hemiabdomenului drept si in micul bazin , calibrul 2-3 cm si este dependent de
tonusul peretilor , relieful mucoasei evidentiat la examenul in strat subtire este
reprezentat de pliuri cu aspect regulat , atunci cand continutul intestinal stagneaza
pliurile se orienteaza perpendicular pe conturul peretilor ,in faza de golire a
intestinului orientarea pliurilor este longitudinala .
Tranzitul se efectueaza intr-un ritm variat in mod obisnuit capul coloanei
baritate atinge valvula iliocecala la 3-4 ore de la ingestie iar evacuarea completa a
intestinului subtire necesita 6-8 ore .
Afectiuni
1. diverticuli intestinali : opacitati rotunde multiple , dimensiuni variabile
situate pe conturul organelor
2. enterite nespecifice : inflamarea mucoasei
3. ileita terminala (boala Krohn) afecteaza cu predominanta ileonul terminal ,
are cauze obscure , este caracterizata prin modificari functionale ale ansei
ileale terminale mai ales hipotonie si staza
Modificarile morfologice apar relativ tarziu si constau in atrofia pliurilor
mucoasei , infiltratia peretilor care transforma ileonul terminal intr-un tub
rigid , aparitia de imagini lacunare multiple datorata unei mici ulceratii , in
faze tardive domina fibroza retractila care produce ingustarea neregulata a
lumenului si aparitia de stenoze ,segmentul afectat este total lipsit de
peristaltism , iar ansele situate deasupra stenozelor apar hipotone dilatate cu
staza , in situatii grave peretele poate fi stizat .

Afectiunile apendicelui cecal : opacifierea cu substanta de contrast a

apendicelui se poate obtine in cursul examenului standard al intestinului si
colonului prin administrare perorala sau prin clisma a substantei baritate , ea
poate fi pusa in evidenta examinand regiunea ileocecala la 4-8 ore de la
Ion Cristian Alexandru - ONCOLOGIE
 ingestie sau la 24 de ore odata cu investigarea colonului , in cursul
irigoscopiei umplerea cu bariu a apendicelui se poate realiza efectuand un
masaj usor al regiunii cecului .
Pentru opacifierea mai sigura a organului se practica tehnica Czeppa care
consta in administrarea odata cu substanta baritata a unei cantitati de 5-10 gr
sulfat de sodiu , examenul regiunii se face la 8 ore de la administrare
apendicele apare ca un organ tubular cu lungime de 5-10 cm calibru de 4-6
mm inserat pe conturul medial sau pe fata posterioara a cecului , in mod
normal se opacifiaza omogen ,are calibru uniform si este mobil la compresie.
Inflamatiile apendicelui produc deseori manifestari reflexe patologice la
nivelul :
- la nivelul stomacului (hipochinezie, hiperchinezie si spasme pilorice )
- la nivelul duodenului (staza prin hipotonie)
- la nivelul intestinului (dischinezie )
- la nivelul cecului (staza)
- la nivelul colonului (tulburari de tranzit )

23-11-2020
FICATUL SI PANCREASUL

Tehnici imagistice (CT, RMN, ecografie, scintigrafia izotopica )

Patologie hepatica :
1. ciroza hepatica : cele mai semnficative imagini sunt obtinute cu scintigrafie
readio-izotopica (izotopul radioactiv care se folosesete este technetiu 99 ) si
prin CT

Ion Cristian Alexandru - ONCOLOGIE

 In scintigrama hepatica se observa anomalii de fixare caracteristice
concomitent cu intensificarea imaginii splinei .
CT-ul informeaza asupra dimensiunilor normale a ficatului si splinei si
evidentiaza corect modificarile tesutului hepatic .
2. chistul hidatic hepatic (este a doua localizare ca frecventa dupa plamani )
3. tumori maligne primare (adenocarcinoame ) ) la CT si RMN (ofera cele
mai corecte date iamgistice )
4. tumori maligne secundare (metastaze ) la CT si RMN

Diagnosticul afectiunilor pancreatice

Pancreasul este organ abdominal profund radiotransparent , deci nu poate fi

investigat cu tehnica radiologica curenta , afectiunile pancreasului sunt evidentiate
prin semne indirecte obtinute la examenul radiologic gastro-duodenal si cu ajutorul
colangio colecistografiei .
Scintigrafia pancreatica se utilizeaza izotopul radioactiv seleniu 75 care se
concentreaza intr-o cantitate suficienta in pancreas si produce o imagine
interpretabila .

Afectiunile aparatului urinar

Tehnici de examinare
1. Radiografia renala simpla pe gol
Se face fara substanta de contrast , este de fapt o radiografie a regiunii
abdominale care cuprinde organele apratului urinar mai putin uretra , este
corect efectuata atunci cand superior se observa coastele 11 si 12 iar inferior
marginea superioara a simfizei pubiene . Ofera elemente orientative cu

Ion Cristian Alexandru - ONCOLOGIE

 privire la morfologia rinichilor (dimensiuni, forma, pozitie si contururi ),
evidentiaza formatiuni anormale radio-opace (calculi biliari).
2. Urografia intravenoasa , ea consta in injectarea intravenoasa a unei substante
de contrast care contine iod , substanta ce se elimina rapid si in totalitate prin
rinichi opacifiind urina si astfel se pune in evidenta aspectul morfologic ,
tonusul si motilitatea aparatului urinar precum si functiile de concentratie ,
secretie si excretie urinara . Substantele de contrast iodate in concentratie de
50 %, 70 % sunt injectate numai dupa o prealabila testare a tolerantei
pacientului la iod .
Contraindicatiile urografiei :insuficienta renala , insuficienta hepatica ,
astm bronsic , insuficienta circulatorie si stari febrile .
Urografia intrevenoasa este precedata intotdeauna de radiografia renala
simpla. Pacientul este pregatit anterior investigatiei (in cele 2 – 3 zile
premergatoare se elimina alimentele care fermenteaza si cu reziduuri dense )
, pentru a favoriza concentrarea substantei de contrast in urina pacientul este
supus restrictiei hidrice complete in intervalul de 12 ore ce precede
examenul , in mod obisnuit se efectueaza expuneri radiologice la 5 – 1 5 –
30 de minute dupa injectarea substantei de contrast urmarindu-se aparitia si
progresia acesteia in diferitele segmente ale cailor de excretie , in situatii
particulare urmarirea se face minut de minut iar alteori examenul se
prelungeste la o ora sau chiar 2-3 ore .
Urografia intravenoasa este asociata uneori cu compresia abdominala si
astfel se pot pune in evidenta modificari morfologice ale cailor de excretie
inaparente in urografia simpla .
3. Pielografia ascendenta : consta in injectarea substantei de contrast iodate pe
calea unei sonde prin uretra si vezica pana in ureter si bazinet
Investigatia ofera informatii corecte despre supletea si contractilitatea
peretilor vezicali .
4. CT : evidentiaza corect structurile renale , conturul rinichilor si rapoartele
acestora cu formatiunile anatomice vecine , se poate face fara pregatirea
pacientului si poate fi efectuat uneori cu injectarea unei substante de contrast
iodate cu eliminare renala care creste intensitatea opacitatii tesutului renal
5. Investigarea radio-izotopica utilizeaza radionuclizi emitatori de radiatii
gama (iod 131 ,technetziu 99 ) si permite studierea functiei rinichilor si
obtinerea imaginii scintigrafice = nefrograma izotopica .
6. Ultrasonografia : este ecografia si pune in evidenta corect structurile dense
patologice (calculii ) .

Ion Cristian Alexandru - ONCOLOGIE

 7. RMN este investigatia care obtine cele mai apropiate imagini de realitatea
anatomica .

Aspect radiologic normal al rinichiului

Pe radiografia renala simpla si la urografie rinichii produc imagini caracteristice
mai intens opace decat testul adipos care ii inconjoara .
Rinichii sunt alungiti vertical cu contur vertical convex, extremitati rotunjite
polul superior fiind mai ascutit , sunt localizati pe o parte si alta a coloanei
vertebrale in vecinatatea imediata a marginii muschilor psoas.
Imaginea rinichiului drept se intinde de la corpul vertebrei T12 pana la apofiza
transversa a vertebrei L3 , rinichiul stang este situat obisnuit cu 2-3 cm mai sus ,
axul longitudinal al rinichiului este intre 9-12 cm si cel transversal 6-7 cm ,
dimensiunile variaza in functie de sex si varsta , la copii rinichii sunt relativ mari in
raport cu celelalte organe abdominale . In inspir datorita miscarii diafragmei
rinichii coboara 1-2 cm .
RMN-ul ofera informatii precise ,diferentiaza foarte bine zonele renale corticala
si medulara si diferentiaza corect formatiunile vasculare care deservesc rinichii.
Caile de excretie sunt evidentiate in cursul urografiei atunci cand substanta de
contrast injectata opacifiaza treptat diferitele segmente ale caii de excretie , in mod
normal calicele normale incep sa devina aparente la 2-3 minute de la injectarea
substantei radio-opace si sunt complet si net reprezentate dupa 5 minute de la
inceperea injectarii , atunci cand bazinetul cuprinde substanta de contrast in
cantitate suficienta ( la 5 minute dupa injectare ) el se observa ca o formatiune
opaca triunghiulara cu varful orientat spre inauntru si in jos continuandu-se cu
ureterul .
Ureterele apar pe urografie sub forma unor opacitati in banda cu largime
neuniforma (2-3 mm ) dispuse pe o parte si alta a coloanei vertebrale .
Vezica urinara se investigheaza corect pe urografie sau cistografie :
- In stare de repletie completa (plina ) apare ca o opacitate rotunda sau ovalara
, omogena dispusa in partea superioara a pelvisului

Ion Cristian Alexandru - ONCOLOGIE

 - In repletie incompleta forma opacitatii este aproximativ triunghiulara cu
conturul superior usor concav si cu varfurile laterale rotunjite

Fiziologia secretiei si excretiei urinare in imaginea

radiologica

Secretia renala :in timpul urografiei sunt urmarite :

1. Momentul aparitiei substantei de contrast in caile de excretie
2. Gradul si simetria opacifierii cailor de excretie bilaretale
In mod normal substanta de contrast intra in actiune in primele minute
de la injectare 2-3 minute opacifierea este maxima la 12-15 minute apoi
descreste si la 20-30 de minute devine slab perceptibila , la majoritatea
persoanelor normale opacifiera calicilor renale incepe in 50-60 secunde
iar a vezicii urinare incepe la 2-3 minute de la injectare
Capacitatea de concentrare a substantei de contrast de catre cei 2 rinichi
creeaza un anumit grad de intensitate a opacitatii cailor urinare intesitatea
este egala sau comparabila de cele 2 parti
Excretia urinara : examenul urografic permite evalurea starii
functionale a cailor de excretie sub aspectul a 2 proprietati
fundamentale :
1. Tonusul
2. Contractilitatea
Tonusul normal se traduce printr-o anumita largime a cavitatilor
opacifiate comparabila de cele 2 parti care exprima un volum

Ion Cristian Alexandru - ONCOLOGIE

 corespunzator al acestora dependent in mare masura de starea de
contractie permanenta a musculaturii parietale adica de tonus.
Aprecierea contractilitatii caii de excretie implica urmarirea undelor
contractile peristaltice de la calicile renale pana la vezica urinara (sub
aspectul vitezei ,ritmului si duratei lor :
- Viteza de propagare a undei de contractie de la bazinetul renal spre vezica
este de 2-3 cm pe secunda
- Frecventa contractiei ureterului este foarte variabila cuprinsa intre 1-10 unde
pe minut
- Amplitudinea contractiilor creste cu cat undele se apropie de vezica .

4-12-2020

Devine constanta in insuficienta renala

- Absenta secretiei : lipsa de opacifiere a caii de excretie dupa 30 de minute de
la injectare
Cauze :
- Absenta congenitala a unui rinichi
- Un rinichi exclus functional
- Tumori, traumtisme
- Modificarea concentratiei :reducerea capacitatii tesutului renal de a
concentra substanta de contrast duce la aparitia unor imagini in calicele
renale de intensitate slaba
Cand se evidentiaza unilateral se suspicioneaza tuberculoza renala .

2.Tulburarile excretiei urinare : deobicei sunt consecinta unui obstacol care

impiedica scurgerea normala a urinii si declanseaza un efort deosebit din partea
musculaturii netede (bazinet ureter) cu consecinte variabile asupra lumenului
acestor organe .
Hipertonia : dimenisuni reduse ale calicelor bazinetului vezicii urinare .

Ion Cristian Alexandru - ONCOLOGIE

Hiperchinezia : insoteste deobicei hipertonia , este modalitatea de a invinge un
obstacol instalat pe calea urinara si poate fi vizualizata prin exagerarea
peristaltismului .
Spasm : o contractie exagerata si durabila a musculaturii organelor tubulare , pe
urografie coloana opaca stagneaza persistent producand uneori distensia spatiilor
supraiacente .
Hipotonia si atonia : reducerea starii de contractie permanenta insotita de
alungirea fibrelor musculare urmata de dilatatie segmentelor afectate .
Staza : incetinirea sau oprirea tranzitului la nivelul unui segmanet al aparatului
urinar urmate de stagnarea urinii opacifiate .
Modificari dimensionale :
1. Rinichi de volum redus (poate fi congenital , hipoplazic sau atrofic ,
consecinta a tuberculozei renale )
2. Rinichi de volum crescut :patologic (rinichi polichistic – tumora ) ,
hipertrofic compensator ( rinichi unic congenital sau chirurgical )
Modificari de forma : anomalie congenitala (rinichi in potcoava ) .
Modificarile contururilor : in prezenta formatiunilor chistice si tumorale .
Modificari de pozitie : deplasari datorate unor procese din vecinatate sau ele
pot fi consecinta ectopiei sau ptozei renale .

Modificari morfologice la nivelul cailor de excretie :

1. Dilatatia
Sindrom = semne plus simptome
Sindromul clinico radiologice reprezentat de dilatatia permanenta a
cavitatilor intra-renale insotita de atrofia tesutului renal se numeste
hidronefroza renala
2. Stenoza (strictura )
3. Dezorientarea : dispozitia normala a segmentelor caii de excretie poate fi
modificata in stari patologice care produc compresia sau ca rezultat al unor
anomalii de dezvoltare (ex: rinichiul polichistic in care se observa
dezorientari insotite de alungiri la nivelul calicelor renale).

Ion Cristian Alexandru - ONCOLOGIE

 4. Ulceratie :pierdere de substanta a tesutului renal , se evidentiaza
neregularitati ale conturului si mici cresteri de calibru
5. Lacuna : reprezinta expresia radiologica a formatiunilor tumorale dezvoltate
pe calea de excretie (pe urografie se observa zone transparente neopacifiate
de substanta de contrast dispuse central sau marginal ) poate sa apara si din
cauza calculilor radio-transparenti si cheaguri sanguie de dimensiuni mari
6. Amputatie : disparitia totala sau partiala din imaginea urografica a unui
segment al caii de excretie (disparitie unei calice renale datorate
tuberculozei)

Anomalii congenitale aparat urinar

Anomalii ale rinichilor :

1. Anomalii de numar :
- Agenezia unui rinichi (te nasti cu un singur rinichi)
- Rinichi supraumerar (dimensiuni reduse , cale de excretie proprie si este
pozitionat ectopic )
- Rinichi dedublat : provine din separarea incompleta , inegala , a tesutului
unui rinichi
2. Anomalii de volum : hipoplazie(mai mic) si hiperplazie (mai mare )
3. Anomalii de forma
4. Anomalii de pozitie
Anomali de forma :
- rinichi in potcoava : polii omologi sunt sudati intre ei prin tesut renal sau
fibros
- Rinichi sigmoid :rezulta prin sudarea unei zone numita istm a polului
superior al unui rinichi cu polul inferior a celuilalt
Anomalii de structura :
- Chistul renal solitar :este o cavitate cu pereti netezi de forma rotunda cu
continut lichidian clar contine un lichid dezvoltat in tesutul renal, se
evidentiaza usor la ecografie si la urografie
- rinichiul polichistic
ANOMALII DE URETER SI BAZINET :
Anomalii de vezica urinara :
Ion Cristian Alexandru - ONCOLOGIE
 - agenezia (nascut fara vezica urinara )
- vezica biloculara
- vezica dubla sau septata
Litiaza urinara

Investigatia litiazei urinare

1. radiografia renala simpla evidentiaza direct calculii radio-opaci (80 90 % din
totalul calculilor ), se evidentiaza sub forma de opacitati intense bine
conturate de forma si dimensiuni variate dispuse pe aria renala sau pe
traiectul probabil al cailor de excretie . Pe radiografia de profil calculii
situati intrarenal in calice bazinet se proiecteaza pe coloana vertebrala .
Datorita variabilitatii normale sau patologice a pozitiei rinichiului si cailor
urinare prezenta unui calcul se confirma prin urografie singura ce stabileste
cu certitudine pozitia reala .
2. ultrasonografia(ecografia )

Tuberculoza renala : se produc modificari de tesut renal initial ulceratii ,

procese cu puroi , ulterior in aceasta masa de puroi pot sa apara calcificari,
se produc distrugeri de tesut renal , se produc eroziuni la nivelul calicelor , la
nivelul bazinetului si ureterului apar stenoze .
Cele 3 semne : ureter dilatat , bazinet ingustat si calicii dilatate sunt
patognomonice pentru tuberculoza aparatului urinar chiar in absenta altor
modificari radiologice .

Tumori renale :

Tumori benigne :
- adenom
- fibrom
- angiom
- hemangiom
- papilon
Tumori maligne :cele mai frecvente sunt cele de origine epiteliala
(adenocarcinom ), pot sa apara si sarcomul si sunt relativ frecvente tumorile
secundare (metastaze ), un cancer special este nefroblastomul embrionar-
tumora Wilms .
Investigatii :

Ion Cristian Alexandru - ONCOLOGIE

 - radiografie renala simpla : evidentiaza dimensiuni ale rinichilor, forma ,
contur ,eventuale calcificari si deplasarea organelor vecine
- urografia : pune in evidenta modificarile caii superioare de excretie
consecutive compresiei, invaziei sau obstructiei produsa de tumora
- arteriografia renala : importanta deosebita pentru precizarea prezentei si
naturii unei tumori , tumorile maligne au o retea vasculara abundenta
dispusa anarhic pe fondul careia se pot observa arii avasculare
corespunzatoare tesuturilor necrozate
Tumorile benigne sunt lipsite de vascularizatie, ele pot deforma reteaua
vasculara a rinichiului din vecinatate prin impingere
- examenul scintigrafic : stabileste dimensiunile ,localizarea tumorii
- investigarea CT : da posibilitatea evidentierii corecte a tumorii si a relatiilor
ei cu organele din jur evidentiind in acelasi timp invazia vaselor mari si
prezenta metastazelor
- RMN : ofera informatii despre tumora, organele din vecinatate si vasele care
deservesc rinichiul

Sindromul pseudo-tumoral : anumite formatiuni expansive dezvoltate in tesutul

renal (chistul solitar , chistul hidatic , tuberculomul si abcesul ) pot realiza
radiologic imagistic asa numitul sindrom pseudo-tumoral .
Chistul hidatic : pe radiografia simpla deformeaza conturul rinichiului datorita
dimensiunilor mari si prezinta calcificari sub forma unui lizereu opac de aspect
circular , examenul urografic evidentiaza deformarile produse de chist si
deplasarile la nivelul rinichiului si cailor de excretie .

Ion Cristian Alexandru - ONCOLOGIE