1. Organele genitale interne sunt: himen,col uterin,mucoasa uterine endometru,uter , fimbrii, vagin,tuba uterina ovare.

. organelle genital externe muntele lui venis , labile mari/mici , organelle erectile . Glandele anexe ale ap, genital. sunt glandele bartholini, glandele lui scane, glandele vestibulare , gld mamare. 2. Tulburarrile in execs: menoragie hemoragie mentruala prelungita, 1. polimenoreee intervale menstruale scurte 2. metroragia - hemoragie neregulata , acciclica , survenita intre 2 menstre successive. 3. memometroragia sangerari abundente in timpul menstruatie insotite de sangerari si in afara perd menstruale. 3. TULBURARI IN MINUS ALE MENTRUATIEI Hipomenoreea cantitate redusa de menstra, oligomenorea intervale lungi intre menstre , amenoreea absenta menstruatiei. 4. Simptomele sindromului intermentrual ( neplaceri la ovulatie) : durere localizata in partea inferioara a abdomenului insotita de sangerare vaginala usoara si iritatie . 5. Hemoragia : cause endocrine- hiperfoliculinemie, tulb tiroidiene , dismetabolice , dupa trat hormonale , boli de sange , locale (fibrom, polipi, chist ovarian sarcina ectopica, cancer) . Localizare la nivelul organelor ginitale , cantitatea este crescuta depasind 200 g , ritmul este discontinuu in cancer fibrom sarcina uterina, inflamatii , tumori de ovar; In hemoragiile postmenstruale si premenstruale ,. Aspectul sangelui difera in fucntie de cauza rosu deskis in avort, fibrom . Rosu inkis negricios in sarcina extrauterina. Rosu spalacit , fetid in cancer . 6. Leucoreea: cauza: in tricomoniaza : - leucoree spumoasa, aerata, cu miros de varza murata, insotita de prurit . In gonoree , este abundenta cremoasa verzuie , insotita de prurit. a. In candidoza este grunjoasa , de consistenta si culoarea iaurtului , in cancerul genital este rozata , fetida , cu aspect de spalatura de carne. b. In vaginita diabetica este abundenta , cu depozite albe , si prurit intens. c. In vaginita senila este moderata subtire , uneori mucopurulenta fetida, , asociata cu prurit si mici gheaguri. d. In cervico-vaginita este nespecifica moderata fara prurit. 7. Durerea pelvina apare in afectiuni ginecologice , inflamatorii in sarcini patologice , dismenoree dispareunie , este loclizata in hipocondru si fosele iliace , iradiaza catre vulva si vagin , ulterior catre lombe intensitatea fiind proportinale cu leziunea gasite, Durerea poate fi de intensitate mare in

sarcina ectopica rupta , perforatia piosalpinsului , torsiunea unei tumori , criza intermenstruala pote fi : - acuta in inflamatiile genitale, iminenta de avort, fibrom uterin . Subacuta in unele tumori . Cronica in inflamatiile cornice , tulb de statca uterine .Periodica manif pre/menstrual. Dispreunia durere in timpul contactului sexual 8. Interventiile asistentei fata de pacienta cu eliminari menstruale si vaginale inadecvate: - asigura repaus la pat         efectueaza spalari vaginale cu solutii antiseptice aplica pansament absorbant si il fixeaza in T schimba pansamentul des invata pac tehnici de relaxare protejeaza patul cu musama si aleza linistete pac in leg cu prob sa in cazul interventiilor explica scopul efectuarii acestora in cazul dispareuniei aparuta dupa nastere se recd reluarea actului sexual dupa 6 sapt de la nastere, deasemenea se recomanda rabdare si blandete asigura psihoterapie sexuala calmeaza durerea cu antialgice adm med sedative la indicatia medicului consta preg pac pt examene ginecologice.

   9. In ce

Pregatirea fizica toaleta organelor genital externe,informeaza pac sa goleasca vezica si rectul, ofera lenjerie lejera , transporta pacienta in sala de examinare, aseaja pacienta in pozitie comoda , care asigura relaxarea ( poz ginecologica), pregatirea materialelor necesare , culege propriile informatii interviul . Pregatirea psihica expplica tehnica , scopul si necesitatea ei , obtine acordul informat , linistete pacienta . 10. Pregatirea pac pt invetig secretiilor.  cervico-vaginale: conditii de recolare nu se face irigatie vagianla , nu se introduce medicamente locale , interzis contactul sexual cu 48 h . Se face examenul bacteriologic (pt diagnostic si antibiograma, ) citologic (pt satbilirea tipului de cellule descuamate sau desprinse din col ) , parazitologic ( din secretia proaspata pt tricomonas) , pt depistarea Candidei .  Citotumoral Babes- papanicolau este un examen citologic utilizat pt depistarea precoce a cancerului de col si corp uterin. Se recolteaza din fundul de sac posterior , din endocol,si din nivelul jonctiunii epiteliului pluristratificat pavimentos al exocolului cu epiteliul unistratificat

    

cilindric endocervical . Celule impartite in 5 clase pot avea urm semnificatii : C1 celule absolute normale C2 celule cu modificari minime , benigne , de tip inflamator C3 celule anormale , suspecte , neconcludente pentru malignitate; C4 celule cu caracter puternic sugestiv neoplazic; C5 - sunt numeroase celule neoplazice concludente

Curba termica femeia treb sa isi ia temp in fiecare dim inainte sa se dea jos din pat , timp de 3 luni consectiv , urmareste detectarea declajului termic ce apare in momentul ovulatiei , cea mai inalta concentratie de progesteron ce actioneaza asupra centrului termic. este imp ca temp sa se masoare cu acelasi termometr vaginal / oral / rectal . testul este pozitiv daca apare un decalaj termic > 37 , cu aproximativ 12 h inainte de ovulatie. 11. Testul Lugol detecteaza starile precanceroase ale colului uterin bazanduse pe propietatea epiteliului normal , excorvical si vaginal , de a se colora in brun-acaju, cu o solutie iodo-ioduranta. Poate fi folosit pt depistarea in masa a cancerului de col uterin, Lezinile nu se coloreaza, ceea ce permite efectuare biopsiei dirijate. Colposcopia examenul endoscopic al colului uterin , se realiz dupa badijonare cu acid acetic 2-3 % urmata de efectuarea testului Lahm Schiller . Este metoda suplimentara de cercetare a leziunilor excorvicale , descoperite la examnul cu valve. Biopsia de col consta in prelevarea unui fragment de tesut pt examen histopatologic , In general aceasta analiza este indicata femeilor care au facut un test Papanicolau si acesta atesta celule modificate. Sunt insa si alte situatii cand se cere o colposcopie: - Atunci cand se doreste examinarea unei rani la nivelul colului uterin sau a altor patologii genitale, cum ar fi unele tumori vaginale sau de la nivelul colului uterin etc. - Atunci cand se urmareste evolutia unor patologii (se compara cu o colposcopie anterioara) sau se urmareste eficacitatea unui tratament aplicat pentru o patologie situata la nivelul vaginului sau colului uterin. Pregatirea fizica se face toaleta regiunii , pac se va dezbraca de la brau in jos si va fi acoperit cu un halat de hartie , se va aseza pe masa ginecologica, ajutam medicul in efectuarea tehnicii , medical va introduce un instrument specul vaginal cu care patrunde in vagin si care desparte peretii vaginului pt a vedea mai bn colul daca se observa mdf medical va prelaeva biopsie , ce va fi

examintata la microscop care releva celule canceroase sau nu. Daca pac sangereaza abundent se va folosi un preparat de fier pt a opri sangerarea . Pregatirea psihica explica tehnica si necesitatea ei , obtine consimtamantul informat , solicita informatii cu privire la : existenta unei eventuale sarcini, alergii la anumite medicamente , existenta unor sangerari , existenta unor infectii vaginale ( cervicale sau pelvine) , pacienta sa nu fie la mentruatie in timpul investigatiei aceasta interventie fiind recomandata intre zilele 8-12 dupa menstruatie , 12. Metode de investigatii effectuate la nivelul uterului: Examene endoscopice Histeroscopia cateterism al uterului cu ajutorulu histerometrului . Cel mai bun moment pentru histeroscopie este prima saptamina dupa menstruatie. Daca investigatia se face cu anestezie generala, pacienta va trebui sa nu manance si sa nu bea nimic cateva ore inainte de interventie (de regula incepind cu seara precedenta). Se vor recolta analize uzuale de laborator. Pacineta va fi rugata sa urineze, iar regiunea genitala va fi dezinfectata cu o solutie antiseptica. Uneori, se va administra un medicament care sa relaxeze. Apoi, va fi pregatita pentru anestezie. Pregatirea psihica explica tehnica si necesitatea ei , obtine consimtamantul informat , solicita informatii cu privire la : existenta unei eventuale sarcini, alergii la anumite medicamente , existenta unor sangerari , existenta unor infectii vaginale ( cervicale sau pelvine) Cind este indicata histeroscopia Histeroscopia este utila intr-un important numar de afectiuni uterine: * sinechie uterina (sindrom Asherman) * polip endometrial * singerare ginecologica * fibrom uterin * malformatii uterine * infertilitate * avorturi repetate * aderente * sterilet deplasat * suspiciune de cancer de endometru (cancer uterin) Cind nu este recomandata Colposcopia examenul endoscopic al colului uterin , se realiz dupa badijonare cu acid acetic 2-3 % urmata de efectuarea testului Lahm Schiller . Este metoda suplimentara de cercetare a leziunilor excorvicale , descoperite la examnul cu valve.

Histeroscopia nu este indicata atunci cind esti gravida sau daca ai o infectie vaginala importanta. De asemeni, histeroscopia nu este recomandata daca ai cancer uterin confirmat. Colposcopia examenul endoscopic al colului uterin , se realiz dupa badijonare cu acid acetic 2-3 % urmata de efectuarea testului Lahm Schiller . Este metoda suplimentara de cercetare a leziunilor excorvicale , descoperite la examnul cu valve. Inaintea efectuarii colposcopiei pacienta va informa medicul: - daca este sau daca e posibil sa fie gravida. Un simplu test de urina poate pune diagnosticul de sarcina. Colposcopia nu este contraindicata in timpul sarcinii, insa, biopsia, daca este necesara, poate creste (nesemnificativ) riscul de avortsau poate produce hemoragie importanta - ce medicamente ia sau daca are alergie la vreun medicament - daca prezinta sangerari - daca este sau a fost in tratament pentru o infectie vaginala, cervicala sau pelviana. De asemenea, inaintea colposcopiei poate fi administrat un analgezic ce contine Ibuprofen, mai ales daca este necesara efectuarea biopsiei. Ibuprofenul va diminua crampele determinate de investigatie.Se va evita efectuarea colposcopiei in perioada menstruatiei, deoarece prezenta sangelui poate interfera cu rezultatul. Prima perioada aciclului menstrual, intre zilele 8-12, este momentul cel mai indicat pentru o programare a acestei investigatii. Celioscopia endosopie a cavitatii pelvine , dupa instituirea pneumoperitoneului. permite punctia unor formatiuni chistice , ovariene, lucalizarea sediului obstructiei tubare , precizarea cauzelor unor dureri pelvine. Principalele indicatii : explorarea anatomiei pelvisului , fibroamele uterine, patologia tubara in cazutl infertilitatii trompe blocate , hidrosalpinx , sarcina ectopica , edometriaza, chisturi de ovar. In functie de tipul interventiei pot aparea : dureri in umeri sunt iritatiile diafragmului dispar dupa 2 zile , febra , dureri persistente in abdomenul inferior sau sangerari neobisnuite. Examene radiologice Histerosalpingodrafia examen radiologic al istmului si corpului uterin ,al trompelor verificand permeabilitatea. Poate sa evidentieze malformatii uterine , sterilitate de cauze uterine , sau tubara , tumori endocavitare , nordului , uter infantil , sinechia uterina.

Pregatirea este contraindicata in timpul sarcinii , ea fiind indicata intre menstruatie si ovulatie , in ziua premargatoare se recomanda un laxativ , inainte de efectuarea propriu zisa , se intreaba pac cu privire la antencedentele patologice...Riscurile- expunerea la radiatii , infectia , poate aparea febra sau durere in zilele urmatoare , alergie la subst de contrast , pot aparea usoare sangerari la 1-2 zile dupa investigatie . contactul sexual dupa 3-4 zile. Ecografia examen cu ultrasunete ce evidentiaza tumori, sarcina asciata cu fibrom uterin. Histerometria masoara cavitatea uterina si precizeaza directia acesteia , nu se face in sarcina. 13. Colpopunctia sau punctia fundului se sac si celioscopie VEZI MAI SUS. 14. Metode de examinare a sanului Ecografia principala metoda de depistare a cancerului de san , fiind propusa ca metoda de screening. Postul nu este necesar in ziua testarii, si nici nu trebuie urmata o anume dieta in zilele dinaintea efectuarii mamografiei. La unele femei, produsele ce contin cafeina (cum ar fi cafeaua, cola, si ciocolata) pot sa faca sanii sa fie mai sensibili. Din acest motiv, femeile care sunt sensibile la cafeina ar trebui sa opreasca consumul de cafeina pentru 2 saptamani inainte de efectarea testului. Fazele ciclului menstrual nu afecteaza calitatea imaginii; oricum este de preferat sa efectuati o mamografie atunci cand sanii nu sunt durerosi. Evitati perioada preovulatorie si pe cea postovulatorie (jumatatea ciclului) precum si perioada premenstruala. Daca o femeie are inca ciclu menstrual, va descoperi ca ii este mai confortabil sa faca o mamografie la 1-2 saptamani dupa menstruatie, cand sensibilitatea sanilor incepe sa se diminueze. Este de preferat sa purtati haine din 2 piese, cum ar fi pantaloni si bluza, pentru a simplifica dezbracarea pentru efectuarea mamografiei. In orele de dinaintea efectuarii testului, evitati aplicarea de cosmetice, uleiuri, creme si in special talc sau deodorant. Deoarece tesutul mamar se modifica pe parcursul vietii unei femei, medicul radiolog poate sa considere inutila mamografia pentru anumite femei. Densitatea tesutului mamar la femeile tinere face adesea foarte dificila interpretarea mamografiei. De fapt, pe masura ce femeia inainteaza in varsta, se produc unele schimbari in structura sanilor: tesuturile glandulare si cele fibroase isi reduc dimensiunile, si tesutul mamar devine mai gras. Aceste schimbari modifica claritatea unei mamografii, facand-o astfel mult mai usor de interpretat la femeile in varsta, unde cancerul de san va fi mult mai usor de "vazut" cu ajutorul mamografiei.

RMN examen netraumatizant , simplu si rapid; identifica recidivele local unui cancer dupa tratamentul conservator si formatiuni tumorale palpabile , care nu pot fi bine definite de ecografie, evalueaza chimioterapia in preg preoperatorie pt tumorile mamare voluminoase. Inante de efectuare treb info medicul specialist daca pacientul este alergic la medicamnete: subst de contrast nu contine iod, daca exista antecede de alergii la subst de contrast folosite la RMN , daca pac este insarcinata , daca pac are instalat pace maker , un membreu artificial , tija metalica sau orice metal fixat in corp , valve cardiace metalice. Trebuie informat medicul daca pac lucreaza cu metale si daca a suferit interv chirurgicale pe vase sangvine, daca e claustrofob , daca prez alte afect de disfuntie renala , sau siclemie , daca prez orice fel de patch. Asistenta treb sa indeparteze toate ob metalice ale pac , dezbracat , sa foloseasca un halat special, unii pot necesita sedative. Pacientul va tine in mermanenta legatura cu cadrul medical prin intermediul unui microfon. Mamografia reprezinta examinarea cu ajutorul razelor X a sanului. Iradierea este mica si usor de suportat si este echivalenta cu cea de la o radiografie pulmonara sau cu zece minute de expunere la soare, fara sutien, a sanului. Examinarea se face intre a sasea si a saisprezecea zi a ciclului menstrual la ambii sani, pentru fiecare realizandu-se radiografii de fata si oblice si, suplimentar, de profil. Pacienta este asezata cu sanul intre placa de port-film, in partea inferioara, si placa transparenta de plastic (compresorul) de deasupra. Sanul este comprimat intre placi si iradiat pentru cateva secunde. De aceea, este bine sa eviti sa faci mamografii in perioada menstruatiei, cand sanul este mult mai sensibil si dureros. Pentru ca este vorba despre o iradiere, este interzisa la femeile insarcinate, caci sortul de plumb nu ofera o protectie suficienta. Inainte de mamografie, fiecare pacienta semneaza un consimtamant in care va specifica data ultimei menstruatii si este obligata sa anunte medicul de eventualitatea unei sarcini. Tomografia computerizata presupune un grad mai mare de iradiere ca radiografia obisnuita sau ca mamografia si, de aceea, se utilizeaza pentru a cauta o recidiva locala sau o metastaza la sanul celalalt si pentru a evalua volumul tumorii inainte si dupa chimioterapie. De asemenea, este folosita pentru examinarea sanului reconstruit dupa operatie, cu sau fara proteza. Pentru a va pregati in vederea efectuarii unei tomografii computerizate, pacientii sunt rugati sa evite ingerarea de alimente cu cateva ore inainte de investigatie, in special atunci cand se foloseste substanta de contrast. Daca pacientul este alergic la substanta de contrast (care contine iod) sau daca sufera de urmatoarele afectiuni: astm bronsic, probleme cu glanda tiroida, insuficienta cardiaca, diabet zaharat, claustrofobie, trebuie sa anunte personalul

medical. De asemenea, se indeparteaza toate obiectele de metal si anumite obiecte de imbracaminte pentru a obtine o imagine cat mai clara. Termografia se realiz cu raze infrarosu si se bazeaza pe porpietatea tesutului malign , de a avea o tempratura crescuta fata de tesuturile vecine sanatoase sau fata de zona simetrica. Diferenta de temp variaza intr 1-8 grade 15. Vulvovaginita. manifestari de dependenta: - leucoree (poate avea aspect caracteristic) - prurit vulvovaginal, arsuri vaginism, dispareunie - modificari ale mucoasei vaginale si vulvare - se asociaza tulburari de urina Interventii:  incurajeaza cresterea ingestiei de lichide  asigura o dieta echilibrata,asigura odihna  instrieste pacienta : sa se aseze intr-o pozitie care sa favorizeze drenarea secretiilor ; - sa nu foloseasca tampoane intravaginale ; sa nu faca irigatii fara indicatie medicala ; - sa pastreze o igiena locala corespunzatoare, sa poarte lenjerie de bumbac; - sa evite traumatizarea regiunii, sapunurile tari , spray-ul , sarurile de baie , pudrele deodorante cu efect iritant ; - sa raporteze medicului orice semene care anunta recidiva ; - sa se prezinte la cntrol medical periodic .  informeaza pacienta cu privire la : - posibilitatea de reinfectie si transmitere a bolii ; - tratament si modul de aplicare ; necesitatea repausului sexual pe durata tratamentului 10 zile ; - importanta folosirii prezervativului.  apreciaza nivelul de suferinta a persoanei diagnosticata cu boala transmisa sexual , isi rezerva mai mult timp pt a discuta cu pacienta, pt a o asculta si sfatui ajutand-o sa depaseasca perioada de boala. Prolaps: manifestari de dependenta - senzatia de greutatea tractiune dureroasa in hipocondru iradiata in plicile inghinala - senzatia dureroasa in lombe In ambele situatii durerea se accentueaza la effort dar dimineata in decubit doral - tulburari uterine:incontinenta la effort apoi si-n ortostatism, mai tarziu retentie : disurie si polakiurie

- tulburari intestinale : constipatie, incontinenta gazelor sau a materialelor fecale in situatia in care este interesat sfincterul anal - leucoree cand se asociaza leziuni ale colului(infectii cronice , edem, eroziuni) . Interventii:  previne aparitia prolapsului prin: -apararea perineului la nastere ; -ingrijirea corecta a plagii perineale; - impiedicarea relaxarii planseului pelviperineal postpartum imobilizand lauza precoce si sfatuind-o sa contracte si sa relaxeze voluntar musculatura pelviperineala; - instruirea lauzei sa nu forteze planseul prin sedere in pozitie sazand in primele zile de nastere; - instruieste pacienta cu privire la mentinerea igienei locale , prevenirea incontinentei.  spalrea repetata , uscarea regiunii  folosirea tampoanelor absorbante  evitarea efortului fizic si ortostatismului prelungit  evitarea alimentelor care produc gaze si constipatie  observarea cantitatii si aspectului leucoreei , informarea medicului  sfatuieste pacienta sa se prezinte la medic, sa accepte interventia chirurgicala,  asigura pregatirea preoperatorie si ingrijirea postoperatorie  instruieste pacienta cu privire la ingrijirea postoperatorie : - sa evite efortul fizic , - sa evite ortostatismul prelungit si pozitia sezand, - sa evite relatiile sexuale timp de 6-8 saptamani Boala inflamatorie pelvina: manifestari - durere in hipocondru sau in fosele iliace in functie de localizare, jena senzatie de greutate - leucoree prezenta sau absenta , ateori in canmtitate redusa - febra in forma acuta - tulburari urinare - balonare, greata , uneori varsaturi influentarea tranzitului urinar cand este interesat peritoneul pelvin - tulburari menstruale - oboseala, indispozitie Interventii: Asistenta se preocupa de asigurarea conditiilor de odihna si relaxarea , cresterea confortului, repaus fizic pozitie relaxata , ajutor din partea familiei , calmarea durerii cu antialgice , igiena locala, apreciaza nivelul de cunostinte ale pacientei si gradul de anxietate , discuta cu pacienta , posibilitatea aparitiei unor complicatii(durere cronica, sterilitatea / sarcina ectopica ) , riscul alterarii sanatatii prin parteneri sexuali multiplii

Informeaza pac cu privire la :  BTS si prevenirea acestora  importanta tratamentului si controlului medical  importanta cresterii aportului de lichide in caz de febra , varsaturi  adm trat cu antibiotice , si AINS conform prescriptiei medicale medicale, monteaza la nevoie perfuzie endovenoasa  instruieste pacienta sa evite ortostatismul prelungit , frigul umezeala, sa combata constipatia deoarece favorizeaza congestia pelvina , sa poarte lenjerie de bumbac , sa nu introduca tampoane intravaginale , masoara temperatura , puls , TA, inregistreaza valorile. 16. Analize de laborator- preoperator. hemoleucograma, hematocrit , grup sanguin, Rh, uree sanguina, glicemie, VSH,TS,TC, timp Howell , Timp Quick, examen de urina, examen radiologic toracic, EKG, examn al secretiilor vaginale. In functie de varsta si tarele bilogice existente medicul poate sa solicite si alte explorari : fibrinogen si colsterol in sange. 17. Pregatirea locala preoperatorie; Se face in functie de obiceiul sectiei , de regula incepand cu o zi inainte de operatie , cu o seara inainte se indeparteaza pilozitatea pubiana , se face baia generala , se imbraca bolnava cu rufarie . regiunea pe care se face incizia se dezinfecteaza cu alcool si se acopera cu comprese sterile , daca acest lucru nu a fost facut , pregatirea se poate realiza si in ziua interventiei , prin spalarea si uscarea regiunii urmata de dezinfectia cu alcool sau tinctura de iod , cu ocazia pregatirii regiunii se observa daca in vecinatatea zonei nu exista puncte de foliculina ,eczeme , intertrigo, deoarece sunt surse de infectie postoperatorie, in dimineata interventiei se masoara temperatura si TA , se indeparteaza lacul de unghii , este atentionata sa nu isi dea cu ruj , explicandu-I k astfel pot fi mai bn urmarite functiile circulatorii si respiratorii a caror tulburare intraoperatorie se evidentiaza prin cianoza unghiiilor si buzelor. Inainte de a intra in sala isi goleste vezica , se poate monta o sonda permanenta , se face spalatura vaginala. 18. Reluarea alimentatiei:  se face treptat , cu prudenta fara sa se aplice o dieta severa  administratrea de lichide per os se face imediat ce au incetat varsaturile (daca au existat) si va consta , in prima zi de ceai , apa limonada , zeama de compot apoximativ 300 ml  a 2 a zi poate sa primeasca supa strecurata alaturi de lichide dulci ( apox 1000 ml/24h)

 dupa aparitia scaunului se adauga branza de vaci , iaurt, smantana carne fiarta ,  in continuare alimentatie completa , variata , vitaminizata. 19. Prevenirea complicatiilor postoperatorii. a) Complicatii pulmonare se previn prin exercitii repiratorii , imediat ce este posibil , tuse asistata si tapotaj , la nevoie , asezarea bolnavei intr-o pozitie adecvata b) Complicatii tromboembolice sunt depistate la timp si sunt prevenite printr-o supreveghere atenta a membrelor inferioare , masaj usor in sensul circulatiei de intoarcere ; - la nevoie conform indicatiilor medicale tratam cu anticoagulante . c) Infectia se previne la nivelul plagii prin pansament aseptic ; - in cazu; interventiilor pe cale vaginala se spala perineul cu solutie sterila de cateva ori pe zi si dupa fiecare eliminare ; - zona se mentine uscata , se controleaza tampoanele perineale , pentru a putea urmari evolutia , asistenta sa poata descrie culoarea , cantitatea si mirosul secretiei drenate ; - tratm cu anticiotice , la indicatia medicului , mai ales atunci knd a avut o infectie inaintea interventiei , completeaza masurile de profilaxie d) Externarea bolnavei treb sa reprz un bilant al ingrij acordate , sa dea prilejul asist sa refelecteze asupra obiectivelor pe care si le-a propus si rezultatelor obtinute; - particularitati de ingrijire inperioada internarii cat si de adaptare dupa externare prezinta bolnavele cu interventii mutilante in principal in histerectomia si mamectomia.

INSTRUIRE PRACTICA. 1) Ce contine trusa chirurgicala obstetricala. Foarfeca uterina dr;cb.24,0cm Specul vaginal Cusco mic ,mediu,mare Specul vaginal Graves mic ,mediu,mare Specul vaginal Colli mic ,mediu,mare Valva vaginala Kristeller mica medie,mare Valva vaginala Eastman mica,medie,mare Valva vaginala Doye mica,medie,mare Specul Auvard 2 Lbs ,3 Lbs Set dilatatoare Hegar 14 buc. nr. 4...17 Set dilatatoare Hegar 12 buc. nr. 3,5...14,5 Dilatator Hegar nr.3;3,5;;16,5;17

Histerometru gradat Sim 32,0cm Pensa ptr. col uterin Schroder 25,0cm Pensa ptr. col uterin Schroder 25,0cm Pensa ptr. col uterin Pozzi 25,0cm Pensa uterina Museux dr;cb. 24,0cm Pensa uterina Jacobs dr;cb 21,0cm Pensa ptr.biopsie Schubert 26,0cm Pensa ptr. biopsie Faure 24,0cm Pensa ptr. biopsie Wittner 23,0cm Pensa ptr. biopsie Van Doren Pensa ptr. biopsie Alexander 28,0cm Chiureta ginecologica Recamier 26cm nr.010 Chiureta ginecologica Recamier 31cm nr.010 Chiureta ginecologica Thomas 28cm nr.16 Pelvimetru Martin 33,0cm Pensa resturi placenta Winter dr;cb. 28cm 2) Spalatura vaginala Def: Prin spalatura vaginala se intelege introducerea unui curent de lichid apa sau solutie medicamentoasa in vagin care dupa ce spala peretii vaginali se evacueaza pe langa canula. SCOP: -terapeutic indepartarea continutului vaginal, dezlipirea produselor patologice de pe mucoasa - dezinfectia locala inaintea interv chirurgicale - calmarea durerilor - reducerea proceselor inflm. MATERIALE: - de protectie- paravan, prosoape, traversa musama , invelitori de flanela - sterile- canula vaginala , irigator , vata , - nesterile- stativ pt irigator, bazinet - medicamente- 2 l solutie medicamentoasa (apa oxigenata, solutie cloramina, permanganat de K 1/2000, oxicianura de mercur 1/4000 solutie sublimat 1%) Pacienta: -psihic- se anunta si se explica necesitatea efectuarii examenului - fizic :- se izoleaza patul cu paravan , se protejeaza patul cu musama si aleza, se aseaza pac in poz ginecologica, se introduce bazinetul sub bazinul femeii , se spala org genit cu apa si sapun , se acopera regiunea vulvei cu un strat subtire de vaselina. 3)

4) 5) Ce se urmareste la examenul clinic general : Se observa:  culoarea tegumentelor : paloare in anemii, galben ca paiul (posibil cancer)  aspectul general : conformatie , repartizarea tesutului adipos , eventuale localizari , caracteristice , inlatime, repartizarea pilozitatii. 6) Examenul sanului La inspectie se observa : asimetria sanilor prin marirea anormala, a unuia din cauza unui proces tumoral , proces inflamator , sau micsorarea sanului din cauza unui proces de retractie. Sunt evidentiate modificari de contur , retractia mamelonului modf tegumentare eritem edem. La palpare practicata cu fetele palmare ale degetelor aflate in extensie si alaturate , prin miscari circulare, succesive , se pun in evidenta noduli. Pot aparea secretii mamelonare determinate de o tumora hipofizara (prolactinom) scurgeri sersanguinolente in cancer. Semne si simptome: DUREREA apare in afectiuni ginecologice inflamatorii , in sarcina patologica , dismenoree , dispareunie. - este localizata in hipogastru si fosele iliace , iradiaza catre vulva si vagin , alteori catre lombe , intensitatea fiind proportionala cu leziunile gasite. - poate fi : * supraacuta de intensitate mare in sarcina ectopica rupta , perforatia pisaolpinxului , torsiunea unei tumori , criza intermenstruala * acuta in inflamatii genitale , iminenta de avort , fibrom uterin * subacuta in unele tumori *cronica in inflamatiile cronice ,tulburari de statica uterina * periodica manifestata premenstrual sau menstrual. 7) Supravegherea functiilor vitale si vegetative pre si postoperator sunt aceleasi ca si in cazul chirurgiei generale mai putin complexe pe cale vaginala Obiectivele specifice urmaresc ca pacienta:  sa aiba o respiratie normale sa i se asigure ventilatie adecvata pt prevenirea complicatiilor pulmonare  sa-si pastreze functia cardio- circulatorie la un nivel corespunzator , sa aiba o buna circulatie periferica  sa-si mentina in limite optime balanta hidro-electrolitica  sa fie capabila sa accepte noua imagine corporala.

a) Temeperatura usor scazuta dupa interventie poate sa cresca pana la 38 in prima zi , pt ca apoi sa scada in limite normale , mentinerea temperaturii peste 37 sau aparitia febrei in zilele urmatoare este semn de infectie b) Respiratia ampla , rara imediat dupa operatie datorita anesteziei devine usor accelerata din cauza durerii postoperatorii si a anxietatii, revine la normal dupa 24-36 h . Mentinerea unui ritm alert vadeste o complicatie pulmonara iar respiratia zgomotoasa arata o obstructie .Mobilizarea porecoce are un rol deosebit in prevenirea complicatiilor postoperatorii, de asemenea tusea asistat, tamponajul toracic , exercitiile respiratorii. c) Pulsul treb urmarit , deoarece cresterea frecventei si scaderea volumului sunt semnele prabusirii circulatiei sau hemoragiei in primele ore . In urmatoarele zile trebuie corelat cu valorea temperaturii , dat fiind faptul ca in interventiile pe micul bazin complicatiile tromboembolice sunt frecvente, se verifica aspectul membrelor inferioare. d) Tensiunea arteriala este in directa corelatie cu pulsul , se observa culoare unghiilor , buzelor , tegumentelor e) Diureza nu sufera modificari importante , prima mictiune apare de regula dupa 6 ore de la interventie. Se poate instala retentia de urina de la inceput din cauza dezechilibrului vasosimpatic, sau poate sa fie secundara dupa indepartarea sondei. se evidentiaza prin lipsa eliminarii si aparitia globului vezical , se anunta medicul , se face sondaj vezical ,. La bolnava cu sonda: - se verifica permeabilitatea si se evita cudare , dupa indepartare se verifica golirea vezicii din 4/4 h in conditiile unui aport normal de lichide, infectia urinara favorizata de sondaj poate fi prevenita prin respectarea conditiilor de asepsie si antisepsie si aplicand un unguent antibiotic in jururl meatului urinar