SINECHIILE UTERINE

Definitie: reprez existent de aderente intrauterine constituite prin coalescenta , ce unesc doi pereti ai cavitatii uterine
prin fibre fibroconjunctive sau fibromusculare. Se mai numeste si sdr Asherman daca apare dupa chiuretajul uterin.

Sinechiile uterine pot fi : corporeale sau cervicoistmice.

Etiologie:

Frecventa sinechiilor uterine este f mare , fiind de cele mai multe ori asiptomatice. Cauzele cele mai frecvente sunt
reprezentate de:

-evacuarea uterului : dupa chiuretajul postpartum au o frecventa crescuta, dar cele postabortum sunt mult mai
frecvente;

-miomectomie;

-agresiuni chimice sau fizice;

-sinechii spontane- in general sunt tuberculoase si pot fi totale ( insotite de amenoree primara) sau partiale ( se manif
prin hipomenoree). Au drept urmare sterilitatea care poate fi definitiva.

Anatomie patologica- sinechiile totale sunt extreme de rare. Sinechiile corporeale sunt extreme de frecvente , de
intindere si localizare variabila, putand fi unice sau multiple.

Predomina la niv coarnelor uterine si in reg. supraistmica.Consistenta este variabila , de la o simpla coalescenta la
texturi fibroase sau fibromusculare.

Forme anatomo-patologice :

-sinechiile cervico-istmice postabortum –se localizeaza la niv orificiului intern. Cavitatea uterina este libera sau
exista hematometrie

-sinechiile cervicoistmice –aparute in urma chiuretajului endocervical se localizeaza la niv orificiului extern. =
determina hematometrie si hematocervix

-sinechiile corporeale.

Fiziopatologie – In cazul sinechiei pottraumatice , in urma indepartarii stratului bazal al endometrului se reduce
procesul de regenerare epiteliala, favorizand cicatrizarea vicioasa.

Amenoreea asociata sinechiei neobliterante are origine reflexa si inhiba modificarile vasculare ce conditioneaza
eliminarea endometrului.

In cazul obliterarii istmice apar hematometria si hematosalpinxul – situatii care favorizeaza producerea
endometriozei.

Diagnostic :

Manifestarile clinice ale sinechiilor sunt variate si diferite ca intensitate. Principalele simptome sunt :

1.amenoreea totala- care poate fi primara ( de origine tbc) sau secundara ( de origine traumatica). Amenoreea este
rezistenta la cicluri artificiale repetate si se insoteste de fenomene dureroase in pelvis.

2.hipomenoreea marcata – poate fi primara sau secundara.

3.dismenoreea – se manif prin dureri in perioada in care ar trebuie sa apara menstruatia

4.sterilitatea- frecventa in sinechiie posttraumatice si are mecanisme de producere diferite: baraj cervicoistmicpt
ascensiunea spermatozoizilor; obstructia orificiilor tubare; sterilitatea reflexa; scleroza endometriala, oul moare
prcoce intrand in sinechii.

5.avortul cu repetitie – ap mai ales in sinechiile posttraumatice.Avortul se produce prin ocuparea locului de
dezvoltare a oului de catre sinechie prin anomalii de placentatie

6.nasterea prematurea– se intalneste frecvent in prezenta sinechiilor si poate fi acompaniata de moartea antepartum
sau intrapartum a fatului.

7.accidente la nasterea la termen- prezentatii vicioase

8.accidente de delivrenta: placenta praevia, placenta acreta

9.s-a constat ca sinechiile determina malformatii multiple si grave , dintre care amputatia si sindactilia

Investigatii paraclinice

Din anamneza retinem momentul aparitiei simptomelor ( daca sunt legate de efectuarea unui chiuretaj , etc ) si felul
acestora.

Ex clinic genital – arata un uter normal sau usor marit de volum .

Pe histerosalpingografie se observa imagini suggestive: lacune marginale, lacune in plina cavitate, imagini variate cu
diferite localizari.

Clasificarea sinechiilor uterine intracorporeale in 4 grade:

-gr I – sinechie mica intracavitara, contur uterin normal

-gr II- o singura sinechie mare sau 2-3 mici , intracavitare, fara deformatie neta

-grIII – una sau mai multe lacune intr-o caviatte uterine, cu deformari , fara sinechii marginale

-gr IV – lacune ocupand majoritatea ariei uterine

Histeroscopia – poate fi utilizata atat pt diagn sinechiei, cat si pt rezectia ei.

Diagn de certitudine – se poate face numai cu ajutorul histeroscopiei, histerosalpingografia evidentiind numai
prezenta defectului de umplere.

Diagnosticul diferential -

1.Alte cauze de amenoree ( sarcina, lactatia, imperforatia himenala, etc)

Anamneza ( instalarea amenoreei dupa un chiuretaj uterin ) , ex clinic local , existent ovulatiei ( det cresterea temp
bazale) , valorile normale ale estrogenilor , progesteronului, FSH –ului , LH –ului, stabilesc diagnosticul .

Histerosalpingografia evidentiaza sinechia si pun diagnosticul.

2. Alte cauze de sterilitate secundara sau de avorturi repetate ( malformatii uterine, fibroame submucoase , infectii
cronice materne, anomalii cromozomiale )

Instalarea infertilitatii sau a unei sterilitati dupa o nastere la care s-a efectuat un control instrumental sau dupa un
avort cu churetaje repetate trebuie sa sugereze posibilitatea sinechiei uterine. , iar HSG si histeroscopia stabilesc
diagn.

Tratament
1.aderentele cervicoorificilale- se trateaza prin dilatatii sucesive ; se mai poate practica sectiunea bicomisurala cu
bisturiul electric. La acestea se adauga tratament cu estrogeni si antibiotice.

2.aderentele cervicoistmice – tratamentul chirurgical consta in reperarea directiei canalului cervical si forarea zonei
istmice simfizate cu Hegarul sau histerometrul. In present se realizeaza tratamentul histeroscopic al sinechiei
cervicoistmice.

3.sinechiile corporeale – se practica simfizioliza care se poate efectua :

-pe cale joasa – cu bujie metalica ( cu histeroscopul; cu laminarii; cu foarfecele; cu pens apt biopsie sub control
celiscopic; cu bisturiul )

-pe cale abdominala

-pe cale combinata : perineala, abdominala

Sinechiile centrocavitare de gr I si II se trateaza prin dilatatii cervicale , urmate de rezectia histeroscopica cu

electrocauterul rezectoscopului sau cu foarfecele si de introducerea unui dispozitiv intrauterine timp de 3 luni , pt
prevenirea recidivelor.

Sinechiile marginale si cele de gr III si IV – se trateaza intai pe cale joasa , efectuandu=se debridare histeroscopica
cu foarfecele sau rezectoscopul , iar in caz de esec se utilizeaza calea combinata abdomino-vaginala.

Prevenirea readerentelor

Se folosesc 2 categorii de mijloace :

Mijloace mecanice :

-balonet intrauterin
-dispozitiv intrauterin
-sonde vezicale Foley sau Petzer
-balonet de sinechie Musset Eynard

Mijloace biologice :se utilizeaza 5-8 zile sau mai mult : antibiotic; estrogeni timp de 26 zile la care se adauga intre a
16-a si a 26-zi progestative; corticoterapie( instilatii cu hidrocortizon). Dupa cea de-a 2 a menstruatie se practica o
salpingografie de control. Daca pacienta ramane gravida , sarcina este considerate cu risc obstetrical crescut. Se
practica cerclaj al colului uterin la 10 sapt de sarcina si se adm Alilestrenol msau Gravibion pe tot parcursul sarcinii.