Sunteți pe pagina 1din 16

MINISTERUL EDUCAȚIEI

ȘCOALA POSTLICEALĂ
,, HENRI COANDĂ’’ BRAȘOV

Domeniul: SĂNĂTATE ȘI ASISTENȚĂ PEDAGOGICĂ


Calificarea: ASISTENT MEDICAL GENERALIST

LUCRARE DE DIPLOMÃ

ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL ÎN


ÎNGRIJIREA PACIENTEI CU LĂUZIE
PATOLOGICĂ

Îndrumător: Absolvent:
Prof. As. Med. Gen. Stegaru Diana Baias Alexandra

BRAȘOV 2022
Anatomia aparatului genital feminin
• Organele genitale interne sunt:
- trompele uterine
- uterul
- vaginul.
• Organele genitale externe
sunt reprezentate de formaţiunile vulvei:
- muntele lui Venus sau muntele pubian.
- formaţiuniile labiale (labii mari şi labii mici)
- vestibulul vaginal
- organele erectiel (clitorisul şi bulbii vestibulari )
Fiziologia aparatului
genital feminin
• O reprezintă ciclul menstrual ce durează ~28 zile.
• Scop: maturizarea ovulului din ovar
• În prima zi a ciclului scade nivelul estrogenului
• Nivelul crescut al estrogenului coincide cu perioada
ovulației
Definiție
Leuzia patologică - perioda de timp după
naştere în care organismul matern nu îşi revine la
starea morfo-fiziologică premergătoare sarcinii.
Etiologie
• Examinări vaginale multiple datorită monitorizării fetale
interne;
• Terenul lăuzei ( antecedent de tromboflebită, varice);
• Lipsa de igienă a mamei - a mâinilor, tegumentelor
sânilor , lenjeriei;
• placenta praevia, obezitate, infecţie, travaliu prelungit;
Germeni anaerobi: peptococul, peptostreptococul,
bacteroides, clostridium, fusobacterium;
• Germeni aerobi: streptococii grup A, B şi D, enterococul,
Escherichia Coli, Klebsiella, Proteus, Stafilococul auriu;
• Alţi germeni: Mycoplasma, Chlamydia.
Tabloul clinic
1. Febra puerperală
2. Boala tromboembolică în lehuzie.
3. Situaţii particulare: Depresia postpartum
4. Infecţiile vulvo-vaginale-perineale
5. Infecţiile plăgii după operaţie cezariană
6. Infecțiile uterine
7. Infecţii peri şi parauterine
8. Peritonita puerperală
9. Sepsisul şi şocul septic în lehuzie
10. Infecţiile sânului
11. Depresia postpartum
Investigații
• Examenele hematologice (HLG, VSH, trombocite, RCP,
,,profil proteic”;
• Examenele bacteriologice (secreții cervicale, uterine,
puroi provenit din colecțiile pelvine, recoltări
intraoperatorii, biopsie de ecdometru);
• Examene radiologice.
Tratament
• Tratamentul profilactic:
- evitarea decubitului dorsal prelungit în decursul sarcinii;
- mobilizarea precoce după naştere a lăuzei;
- purtarea de ciorapi elastici în sarcină şi la naştere, mai
ales la gravidele care nasc prin secţiune cezariană.
• Tratamentul anticoagulant: Heparină clasică, Clexane
• Tratamentul chirurgical: în histerectomie totală cu
conservarea anexelor dacă sunt îndemne, sau cu
anexectomie daca sunt şi ele afectate ,în gangrena
uterină sau în abcesul utérin ,sau în toaleta cavităţii
peritoneale urmată de rezolvarea leziunii locale şi
drenajul cavităţii peritoneale fără histerectomie.
Evoluție Complicații Prognostic
- Favorabilă în - Septicemia; -Favorabil;
cazul respectării - Șoc toxico-sepitc; -Nefavorabil
măsurilor de - Tromboflebite pelvine în cazul
asepsie/antisepsie (TEP, pleurezie, EP, apariției de
abces pulmonar); Complicații
- Flegmon parametrial;
- Infecții anexiale;
-Peritonita acută difuză
Rolul asistentului medical
Rol propriu:
• Asigurarea condițiilor de spitalizare: Asigurarea repausului la pat;
Monitorizarea funcțiilor vitale și vegetative; Îngrijirea și igienizarea
zilnică a zonei genitale până la dispariția lohiilor etc.
• Rolul asistentului în diagnosticare: Pregătirea psihică și fizică a
pacientei; Participarea la examinarea medicală; Asigurarea
materialelor și instrumentelor necesare examinării etc.
• Supravegherea pacientei: Supravegherea aspectului tegumentelor și
mucoasei vaginale; Menținerea igienei locale și supravegherea zonei
tumefiate cu anunțarea medicului în caz de apariție a modificărilor.
• Rolul asistentului medical în educația sanitară: educ pacienta
asupra importanței stării de sănătate proprii, identific obiceiurile
greșite ale pacientei, corectez deprinderile dăunătoare sănătații,
stimulez dorința de cunoaștere.
Rolul asistentului medical
Rol delegat:
• Rolul asistentului medical în examinarea paraclinică:
- pregătirea psihică și fizică pentru recoltarea produselor pentru examene de laborator
- se administrează la indicația medicului sedative, hipnotice pentru a asigura o odihnă
adecvată a pacientei în timpul nopții;
- investigația paraclinică va cuprinde obligatoriu: grupul sanguin și factorul Rh, hemograma,
glicemia, ureea și creatinina serică, ionograma sanguină, probele hepatice, factorii de
coagulare, sumarul de urină
• Rolul asistentului medical in administrarea medicamentelor :
- respectarea administrării întocmai a medicamentelor prescrise,
- identificarea medicamentelor administrate,
- verificarea calității medicamentelor administrate (fiole fără sediment, culoare modificată),
- respectarea căilor de administrare: per os, subcutanat, intra-muscular, intravenos,
- respectarea dozajului prescris,
- respectarea orarului de administrare (antibiotice etc),
- evitarea incompatibilităților între medicamente;
Studiu de caz
Culegerea datelor :
• Nume și Prenume : M. F.
• Vârsta : 23 ani/ Sex : F.
• Ocupaţia : casnică /Religia : creştin-ortodoxă
• Cetăţenie : română /Domiciliu – Sebeș, comuna Hârseni, județul Brașov
• Antecedente medicale: - heredo-colaterale: - nesemnificative
- personale - fiziologice: - menarhă la 14 ani,ciclu menstrual neregulat.
- patologice: - nesemnificative.
Istoricul bolii : Pacienta precizează că au aparut contracţii uterine dureroase la interval de aproximativ 2
ore, moment în care a anunţat Serviciul de ambulanţă, internându-se cu contracţii uterine dureroase la
interval de o oră.
Diagnostic medical la internare: IG.0P Sarcină la termen , contracţii uterine dureroase , anemie prin
carenţă de fier
Motivele internării: contracţii uterine dureroase
Manifestări de dependenţă: contractii uterine dureroase, anemie prin carenţă de fier, lohii sangvinolente,
constipaţie,, hipotonie şi involuţie uterină lentă, perturbarea somnului, comunicare dificilă,puditate
Examen clinic general: tegumente şi mucoase palide ,acoperite de transpiraţii reci, sistem osteo-articular
aparent integru, sistem muscular –normoton, sistem limfo-ganglionar-nepalpabil, ap.respirator- dispnee, ap.
cardiovascular-T.A. 120/80 mmHg., ap.urogenital – C.U.D. prezente
Data internării:09.02.2022
Data externării:14.02.2022
 Nevoi afectate:
1. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie
2. Nevoia de a elimina
3. Nevoia de a evita pericolele
4. Nevoia de a se alimenta şi hidrata
5. Nevoia de a fi curat , îngrijit
6. Nevoia de a se mişca si a avea o bună postură
 Diagnostic de nursing:
1. Alterarea respirației din cauza anxietății, manifestată prin tahipnee.
2. Perturbarea eliminării lohiilor din cauza hemoragiei, manifestată prin eliminări vaginale în surplus
3. Anxietate din cauza cunoștințelor insuficiente despre nastere, manifestată prin agitație psiho-somatică și motorie
4. Alimentație inadecvată prin deficit din cauza sângerării excesive în timpul nașterii, manifestată prin carență de fier
5. Carențe de igienă din cauza cunoștințelor insuficiente despre alăptare, manifestate prin depunderi de cruste de
lapte în șanțurile mamelonare și areolare
6. Postură șezândă vicioasă din cauza durerii în timpul presiunii greutății corporale pe zona perianală, manifestată
prin adoptarea unei posturi clinostatice
 Obiectivele de îngrijire:
1. Lăuza să prezinte respiraţia şi pulsul în limite normale
2. Reducerea hemoragiei la cantitatea normală în maxim 48 de ore
3. Lăuza să aibă încredere în echipa medicală, să colaboreze şi să nu mai fie agitată
4. Combaterea anemiei
5. Să menţină o igienă adecvată a regiunii peri-anale şi a sânilor
6. Lăuza să facă scurte plimbări
Intervenții cu rol propriu
1. Măsor la interval de 15 minute timp de 2h pulsul, tensiunea şi
respiraţia şi o notez în F.O.
2. Urmărirea cantitativă a lohiilor, aplicarea de pungă cu gheaţă pe
abdomenul lăuzei
3. Susţinere psihică, întelegere, explic necesitatea menţinerii
calmului şi a colaborării cu echipa medicală
4. Încurajarea alimentaţiei la sân a nou născutului, explicarea
necesităţii unui regim alimentar adecvat, fără alimente, fructe şi
legume care fermentează, absenţa sucu-rilor şi băutu-rilor
acidulate
5. Explicarea importanţei toaletei sânilor înainte şi după alaptare
6. Servesc pacienta cu un colac pe care să se așeze pentru a reduce
presiunea din zona genitală
Intervenții cu rol delegat
1. Administrez Entonox 50% O2 + 50% peroxid de
azotîn timpul travaliului
2. Efectuez clismă evacuatorie
3. Administrez Ferro gradumet 2 cp/zi și Ca gluconic
10ml + vit. C 5 ml i.v.
Concluzii
• Protecția lehuzei față de o infecţie și necesitatea menţinerii unei igiene
riguroase permite reluarea raporturilor sexuale numai după 6 saptamani
• În caz de epiziotomie sau ruptură de perineu trebuie controlată cicatrizarea,
înainte de reluarea raporturilor sexuale
• Alaptarea poate fi considerată ca un mijloc contraceptiv, dar care nu exclude
riscul unei sarcini
• Beneficiul alimentaţiei la sân este major, atât pentru echilibrul psihoafectiv al
mamei, cât și pentru bunăstarea sugarului: aport de anticorpi, enzime, asigurarea
unui tranzit intestinal adecvat
• Evacuarea periodică a sânului, în cadrul unei tehnici raționale de lactație (suptul
din 3 în 3 ore), este cel mai bun procedeu pentru instalarea și întreținerea
secreţiei lactate
• Foarte importantă este tehnica de mulgere a sânului care trebuie să i se explice
mamei pentru a exista eficiență în eliminarea laptelui și prevenirea angorjării
sânilor cu riscul mastitei în cazul în care producția de lapte matern este mai
mare decât necesarul alimentar al bebelușului.

S-ar putea să vă placă și