ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL ÎN ÎNGRIJIREA

PACIENTULUI CU BROHOPNEUMONIE OBSTRUCTIVĂ

CRONICĂ CRONIC

Îndrumător:
As. Medical
MUSCELEANU LAVINIA

 Absolvent:
Saulea Andreea
 NOŢIUNI GENERALE DESPRE BRONHOPNEUMOPATIA
CRONICĂ OBSTRUCTIVĂ
Definiție BPOC:
Bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC) este caracterizată de obstrucţia căilor aeriene.
BPOC este o boală inflamatorie a bronhiilor mici cu obstrucție prin bronhospasm, o asociere de bronșită cronică și emfizem
pulmonar. Emfizemul reprezintă o distensie a alveolelor cu distrugere a pereților acestora.
Etipatologenie:
Principala cauză a bronşitei cronice și a emfizemului pulmonar este considerată a fi în primul rând:
1. FUMATUL
2. ROLUL POLUĂRII ATMOSFERICE
3. INFECŢII ACUTE BRONŞICE
4. FACTORI FAMILIARI ŞI GENETICI

Figura 10. PLAMAN BOLNAV DE B.P.O.C

 Semne și simptome:
Ca și semne și simptome principale care apar în manifestarea bolii BPOC:
Dispnee
Tuse
 Spută purulentă
 Tahipnee
 Wheezing expirator
 Cianoză în stadiile avansate.
Diagnostic :
Diagnosticul BPOC se stabilește pe baza anamnezei, examenului clinic al pacientului, radiografie toracică și investigației
respiratorii funcționale reprezentată de spirometrie utilizată pentru determinarea volumului maxim expirator.
Investigaţiile clinice cuprinde următoarele: - semne și simptome
- istoricul bolii
- antecedente personale fiziologice și patologice

- antecedente heredo-colaterale (familiale)

- mediul de viață și de muncă
- examenul fizic al aparatelor și sistemelor
 Investigaţii clinice:

Examenele și explorările funcționale fac parte din investigațiile BPOC-ului, care au un scop
fiecare și anume:
 Radiografia pulmonară
 Examenul de spută
 Examenul electrocardiografic
 Spirometria
 Bronhoscopie sau computer tomograf
 EKG
 Radiografie toracică

Spirometria este un test care măsoară cantitatea de aer pe care o poți inspira sau expira
într-un anumit interval de timp. Pentru a evalua eficiența și rapiditatea plămânilor de a fi
umpluți sau goliți de aer, trebuie să sufli cu putere într-o piesă bucală conectată la un aparat
 Tratament:
Ca și tratament se vor prescrie bronhodilatatoare, oxigen, aerosoli, corticoterapie, antibiotice, gimnastică respiratorie și renunțarea
la fumat.
Tratamentul poate fi:

 Profilactic (combaterea fumatului, poluării, infecţiilor respiratorii, al recidivelor sezoniere cu antibiotice)

 igieno-dietetic (se recomandă un regim de viaţă ordonat, cu respectarea orelor de somn şi veghe, evitarea eforturilor fizice şi
psihice.)

 Medicamentos

 chirurgical (bulectomia sau transplantul pulmonar trebuie recomandate, cu atenţie, în cazuri selectionate de pacienți cu Stadiu IV
de BPOC foarte sever. )
 Tehnica
Recoltarea sputei
Sputa este un produs ce reprezintă totalitatea secreţiilor ce se expulzează din căile respiratorii prin tuse.
Recoltarea sputei este necesară pentru stabilirea agenţilor patologici ai infecţiilor tractului respirator.
Se face:
- înainte de începerea unui tratament antibiotic sau la 5 zile dupa terminarea tratamentului;
-se face dimineaţa pe nemâncate, fără a consuma lichide, fără a se spăla pe dinţi, fără a utiliza apă de gură sau a fuma
și înainte de a-şi pune proteza.

Materiale Necesare:
• recipient cu capac înşurubat cu capacitate de 10-20 ml, baloane cu apă sterilă, mănuşi chirurgicale;
• pacientul va fi instruit să-şi sufle nasul, să-şi debaraseze secreţiile din cavum, să scuipe secreţia bucală, după care î-şi va clăti gura şi va
face gargară repetată cu apă fiartă şi răcită, după care în urma unui efort de tuse secreţia “ruptă din piept” va fi eliminată în cutia Petri sau
recipientul steril cu borcan înşurubat;
• transportul se face în 2 h; în situaţia când se depăşesc 24 h de la recoltare până la prelucrare se adaugă un mediu conservant;
• se recoltează 5-10 ml de secreţie bronho- alveolară adevărată.

Fig.2. 1.Recipient împachetat steril. 1.2. Recipient despachetat.

 STUDIU DE CAZ
Pacientul A I, 63 de ani, este internat la data de 02.05.2014 în spitalul Clinic Judeţean de Urgenţe Braşov cu
următoarele semne şi simptome : - tuse seacă, dispnee de efort, febra moderată (39°C), transpiraţii, fatigabilitate,
anxietate.
În urma investigaţiilor clinice şi paraclinice s-a stabilit diagnosticul de BPOC.
Rolul meu autonom a constat în:
- educ pacientul să renunţe la fumat;
- asigur o poziţie şezând sau semişezând pentru ameliorarea dispneei;
- pregătesc pacientului pentru aplicarea tehnicilor de îngrijire şi în vederea aspirării secreţiilor bronşice;
- observ culoarea tegumentelor şi măsor funcţiile vitale: R,P,TA, supraveghez menţinerea lor;
- urmăresc efectul medicamentelor;
camente bronhodilatatoare: HHC -1 fl/zi iv + pev-500 ml SF;
 Rolul meu delegat a constat în:
- recoltez sânge :hemoleucograma, VSH, uree sanguina, creatinină , TGO, TGP, Ht, Hb.
-recoltez sputa pentru examenul bacteriologic;
- însoţesc pacientul la diferite investigaţii: radiografie toracică, EKG, radiografie pulmonară.
-administrez medicaţia: Gentamicină, Piafen, Alprazolam,Eurespal, Fenobarbital, Paracetamol, Diazepam;
-administrez medicamente bronhodilatatoare: HHC -1 fl/zi iv + pev-500 ml SF;
În urma obiectivelor, a intervenţiilor autonome şi delegate efectuate, evoluţia pacientului a fost favorabilă
şi se externează cu următoarele recomandări:
să evite factorii de risc: alcoolul , tutun, mediu poluant;
să evite efortul fizic intens;
să respecte tratamentul recomandat de doctor: Paracetamol 1tb 1-1-1 , Gentamicină 1 f, 40 mg la 12 ore,
i.v., Diazepan 2 mg 1-0-1, Aprazolam 0,5mg 0-0-1 pe cale orală;
să se prezinte la control periodic.
 Intervențiile asistentului medical pentru pacientul cu BPOC:

• asigurarea pozițiilor care facilitează expansiunea pulmonară și respirația

• aerisirea salonului, asigurarea unui microclimat corespunzător din punct de vedere al temperaturii, umidității
• măsurarea funcțiilor vitale și notarea în foaia de temperatură;
• recoltarea de produse biologice si patologice pentru examinări de laborator;
• administrarea tratamentului medicamentos prescris de medic: tratament etiologic, simptomatic, tratamentul complicațiilor și
urmărirea efectelor acestuia;
• supravegherea stării generale a pacientului si observarea efectului tratamentului pentru prevenirea potențialelor complicații
(septice, toxice, alergice);
• educație sanitară: pacienții si familia vor fi informați despre boala, cum tratează, previne, ce stil si regim de viață trebuie să fie
urmat (renunțarea la fumat e imperativă, scădere în greutate, regim alimentar sănătos, mișcare)
 CONCLUZII
 Bronhopneumopatia cronică obstructivă reprezintă tulburarea ventilaţiei pulmonară datorită obstrucţiei cronice a căilor
respiratorii. Principala cauză a bronşitei cronice și a emfizemului pulmonar este considerată a fi în primul rând a fi fumatul.
Tabloul clinic al pacientului cu BPOC care cuprinde şi bronşita cronică şi emfizemul are următoarele
manifestării: dispnee, tuse cu expectoraţie, wheezing, hipoxemie şi hipercapnie, transpiraţii, febră.
Investigaţiile clinice cuprind următoarele: semne și simptome, istoricul bolii, antecedente
personale fiziologice și antecedente heredo-colaterale (familiale), mediul de viață și de muncă, examenul fizic al aparatelor și sistemelor.
Investigaţiile paraclinice cuprinde următoarele: bronhoscopie, tomografie computerizată,
EKG-ul, radiografia toracică şi spirometria.
Diagnosticul pozitiv al BPOC se susţine pe asocierea criteriilor de bronşită cronică cu
elementul obstructiv persistent şi după controlul spasmului bronşic şi episoadelor de acutizare.
Diagnosticul diferenţial se va face cu cateva boli pulmonare cronice: astmul, artrita,
cancerul pulmonar, cancerul colorectal, osteoporoza, boli cardiovasculare ischemice, fibroza chistică, etc.

Tratamentul în BPOC este: profilactic, igieno-dietetic, medicamentos și chirurgical.

.
VĂ MULTUMESC !