Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale

I.P.Colegiul de Medicină Cahul

Lecție de suport
Subiectul:
Metodele Funcționale de
examinare ale pacientului terapeutic
 Cahul 2020
Metodele instrumentale de diagnostic

Deosebim următoarele grupe de metode de diagnostic instrumental:

I.Metode radiologice
II Metode endoscopice
III Metode ultrasonore
IV Metode radioizotopice
V Metode computerizate
VI Metode Funcționale

Examinarea instrumentală a Sistemului Respirator:

Se determină următoarele grupe de metode instrumentale:

1.Metodele radiologice:
- examenul radiologic a cutiei toracice
-fluorografia
-bronhografia

2.Metodele endoscopice:
- bronhoscopia

3.Metodele funcționale:
-spirometria
-spirografia
-pneumotahometria
-pneumotahografia

Radiografia cutiei toracice

O radiografie toracică este un examen radiologic efectuat cu ajutorul razelor X. Rezultatul este o
imagine care arată diferența dintre oase şi parenchimului pulmonar, comparativ cu țesuturile moi
(mușchi și piele). Oasele sunt structuri care apar mai ușor și mai compact pe imagine decât alte
țesuturi. În prezent, tehnicile de radiologie produc o imagine digitală, care este văzută pe
calculatoare şi rezultatele examenelor sunt livrate la pacient într-un format digital, de obicei, pe
CD sau DVD.

Radiografia toracică cu raze X este utilă ca o evaluare inițială, în cazul:

- Bolilor infecțioase ale plămânilor, cum ar fi pneumonia, bronhopneumonie, pleurezie și
tuberculoză
- Bronșite rezistente la terapiile medicale
- Abcesele și inflamația interstițială
- Boli autoimune ale plămânilor
- Leziuni pulmonare de natură neoplazică

Radiografia toracică cu raze X nu necesită pregătiri speciale. Nu este cerut pacienţilor să

întrerupă rapid alte terapii curente. Se recomandă ca pacientul să poarte haine confortabile și să
elimine orice obiecte din metal (colier, inele, piercing). Oricine poate să fie supus unei examinări
cu raze X, cu excepția femeilor gravide.

Tehnica: Examenul durează aproximativ 5 minute. Examenul se desfășoară într-o cameră izolată
rezervată numai pentru echipamentele raze X. Pacientul este rugat să inspire adânc în timpul
expunerii. Pacienții fără probleme de mobilitate, nu trebuie să fie însoțit și se pot întoarce acasă
imediat după examinare.

Fluorografia constă în efectuarea unor cantități mari de clișee radiologice cu imaginea

plămănilor. Este efectuată cu ajutorul aparatului special- fluorograf care se fixează la aparatul
radiologic, iar fluorogramele ( niște microfotografii) primate se examinează de către medicul
radiolog prin microscop special.Această metodă perminte de a cerceta cu scop profilactic
colective mari la fabric, uzine, școli, instituții, cu scop de a depista tuberculoza pulmonară și alte
prose inflamatorii în pulmoni.

Trimitere la Fluorografie
Mocanu Ion 16 ani
Cahul. Str.Mateevici 113
D-za : Pneumonie?
08.08.2020 semnătura

Bronhografia
 Bronhografia este o metodă radiologică de examinare a bronhiilor cu ajutorul razelor renghen și
a substanței de contrast: iodolipol. Se indică rar în diagnostic.
O indicație strictă este suspecție la bronșectazii.
Scopul:depistarea bronșectaziilor ,abceselor,cavernelor,tumorilor,apreciază starea arborelui
bronșial și prezența anomaliilor de dezvoltare,depistarea proceselor inflamatorii în bronșii.

Pregătirea specială: nu necesită dar totuși înainte de investigație se culege anamneza

alergologică a bolnavilor la preparate din iod și se prescrie trimitere.

Trimitere la Bronhografie
Mocanu Ion 16 ani
Secția :pulmunologie ,sal.nr 5
D-za : Bronșită cronică obstructivă?
08.08.2020 semnătura

Tehnica:
1.Se efectuiază examenul dimineața pe nemâncate în cabinetul radiologic.
2.De la început se efectuiază anestezia mucoasei căilor respiratorii superioare.
3.În lumenul bronhial se introduce iodolipolul.
4.Apoi se face clișeul bronhiilor unde se vede bine arborele bronșial.
NB! O mare importanță se atrage atenție la îngrijirea bolnavului după investigație, deoarece
iodolipolul poate provoca tusa sau să o intensifice și împreună cu sputa se elimină substanța de
contrast.Din această cauză bolnavului i se dă scuipător individual pentru a colecta sputa.

Metodele endoscopice de examinare a Sistemului Respirator

Bronhoscopia
-Este o metodă endoscopică de examinare a traheei și a arborelui bronșial cu ajutorul
bronhoscopului. Bronhoscopul flexibil este alcătuit din material flexibil, cu fibre optice , o sursă
de lumină și ,uneori, o cameră de filmat .

Scopul:explorarea mucoasei traheii și a bronșiilor de ramificație de gradul 1,2,3, deasemenea

este utilizată pentru diagnosticarea eroziunilor și a ulcerelor mucoasei bronhiilor și a tumorii
peretelui bronșic, extragerea corpilor străini, înlăturarea polipilor bronhiilor, tratarea
bronșectaziilor și a abceselor pulmonare.

Trebuie să evitați să mâncați cu 6 până la 10 ore înainte de bronhoscopie. Dacă aveți internare
de zi sau veniți din ambulator este bine să veniți însoțit / însoțită de cineva la bronhoscopie și să
aveți asigurat transport după procedură, deorece nu puteți conduce mașina în ziua în care ați
efectuat bronhoscopia.

Tehnica: Odată ce sunteți relaxat și pregătit, dupa anestezia locală ( cu soluție de dicaină de 1-
3%), medicul va introduce bronhoscopul prin cavitatea bucală , glotă și trahee. Se cercetează
mucoasa acestora și a bronhiilor. Prin bronhoscop pot fi introduse mici instrumente ( perii,
pense) pentru a colecta probe de țesut din căile respiratorii și din plămân necesare pentru
diagnostic dacă e cazul. De asemenea, medicul va « spăla » bronhiile cu ser fiziologic pentru a
recolta celule și secreții pentru diagnostic . În funcție de afecțiunea dumneavoastră, medicul
poate găsi : sânge, mucus, infecție, edem, blocaj sau tumori. La finalul procedurii, bronhoscopul
este retras din căile respiratorii.

Durata unei proceduri de bronhoscopie este relativ mică – până la 30 de minute , din momentul
în care sunteți introdus în sala de bronhoscopie . Efectuarea anesteziei cuprinde cea mai lungă
perioadă de timp din durata totală a procedurii. Ulterior e necesar să aveți un repaus
supravegheat după bronhoscopie ( uneori sunt necesare câteva ore) până trece efectul anesteziei
locale.

Veți putea bea lichide sau mânca alimente solide când gâtul nu mai este deloc amorțit. Revenirea
poate să dureze 1 - 2 ore. Gâtul dumneavoastră poate fi ușor uscat sau puteți avea senzația de «
zgârietură » timp de câteva zile și puteți fi răgușit. Aceste senzații sunt normale după
bronhoscopie, pot să dureze câteva zile și dispar fără tratament.

Trimitere la Bronhoscopie
Mocanu Ion 16 ani
Secția :pulmunologie ,sal.nr 5
 Metodele Funcționale de examinare ale Sistemului Respirator

-Spirografia
–Spirometria
– Pneumotahometria
- Pneumotahografia

Spirografia

Este o investigaţie prin care este măsurată capacitatea de respiraţie a plămânilor. Analiza se
efectuează pentru a cunoaşte cantitatea de aer pe care o persoană o inspiră şi expiră la intervale
anumite de timp, dar şi volumul maxim de aer pe care-l poate conţine plămânii. Procedura este
utilizată pentru a depista afecţiunile cronice ale bronhiilor, plămânilor, pentru a diagnostica şi
evalua corect gravitatea lor şi pentru a le urmări evoluţia. Poate fi utilizată în caz de:
- Pneumonii;
- Bronşite;
- Astm;
- Boli obstructive şi restrictive ale plămânilor;
- Deformări ale cutiei toracice;
- Deformări ale coloanei vertebrale (scolioza);
- Înaintea şi după efectuarea unei operaţii la plămâni sau torace.
Testul este simplu de efectuat, iar o şedinţă de spirografie nu vă răpeşte mai mult de 10-15
minute.
Tehnica: pacientul se aşază pe un scaun şi după ce medicul îi prinde nasul cu un clips nazal, îl
pune să respire doar pe gură printr-un tub flexibil conectat la spirometru. Pacientul va respira,
întâi de toate, obişnuit, aşa cum face de obicei, după care va inspira şi va expira până la ultima
suflare, mai lent, mai rapid, mai profund, mai puternic, . Informaţiile vor fi înregistrate de către
aparat şi redate grafic şi numeric pe ecranul unui computer. Se va afla, astfel, ce volum de aer se
conţine în plămâni la diferite momente ale respiraţiei, dar şi volumul minim şi maxim de aer
inspirat şi expirat pe secundă. Rezultatele la spirografie se obţin imediat şi de obicei, sunt
exprimate în procente faţă de valorile ideale ale funcţiei pulmonare determinate de sex, vârstă,
înălţime şi greutate.

Spirografia poate fi efectuată atât de copii, cât şi de adulţi. O persoană sănătoasă poate să-l
facă oricând, iar o persoană ce suferă de afecţiuni pulmonare ar trebui să-l facă regulat, la
recomandarea medicului curant.
Înainte de efectuarea investigaţiei, ar fi bine să evitaţi mâncarea copioasă şi băuturile acidulate,
dar şi fumatul cu minim 4-5 ore înainte de test. Alegeţi îmbrăcăminte lejeră, care să nu vă creeze
disconfort la inspiraţie şi la expiraţie.

În cazul în care sunteţi astmatic şi administraţi bronhodilatatoare sau corticosteroizi

inhalatori, doriţi o investigaţie prin spirografie, ar fi bine să opriţi medicaţia cu cel puţin 6, 12
sau 24 de ore înainte de efectuarea testului, în funcţie de durata de acţiune a medicamentului.
Spirografia este contraindicată persoanelor care au suferit recent un infarct miocardic sau un
accident vascular cerebral, celor care suferă de boli de inimă severe sau celor care au dureri
toracice sau palpitaţii ale cordului. Totodată, dacă aţi suportat recent o intervenţie chirurgicală de
torace, de abdomen sau scuipaţi sânge, spirografia vă este, deocamdată, interzisă.

Spirometria

Spirometria este o metodă neinvazivă şi precisă de apreciere a funcţiei pulmonare, fiind folosită
pentru diagnosticul şi monitorizarea afecțiunilor pulmonare, precum astmul bronșic, boala
pulmonară obstructivă cronică, bronşita cronică, emfizemul, fibroza pulmonar . De asemenea,
spirometria este utilizată pentru evaluarea eficacității terapeutice a medicamentelor administrate
în cazul patologiei respiratorii. Spirometrul este un dispozitiv folosit pentru măsurarea
volumelor expiratorii și inspiratorii. Pornind de la aceste date se calculează eficiența și viteza de
umplere, respectiv golire a plămânilor.

Tehnica: 1.Pentru evaluarea capacității volumului pulmonar persoana examinată face o

inspirație adâncă,forțată.
 2.Apoi ,închizând orificiile nazale,efectuiază o expirație profundă în tubul spirometrului.
3.Cilindrul intern se ridică și urmărind scara gradată se constată volumul aerului expirat.
Spirograma este o curbă volum-timp, măsurarea fluxului putând fi absolută (PEF-debitul
expirator maxim de vârf sau fluxul maxim de vârf) sau se poate genera o curbă flux-volum a
cărei formă este reproductibilă pentru orice persoană, dar variază considerabil între diferite boli
respiratorii. O realizare deficitară a acestei manevre se caracterizează printr-o reproductibilitate
scăzută.

Trimitere la Spirometrie
Mocanu Ion 16 ani
Secția :pulmunologie ,sal.nr 5
D-za : Astm bronșic?
08.08.2020 semnătura

Pneumotahometria: este o metodă de măsurare a vitezelor maximale ale fluxului de aer la

inspirație și expirație forțată, permite aprecierea stării conductibilității bronhiale.

Pneumotahografia: este o metodă de măsurare a vitezei volumetrice și presiunilor care apar în

diverse faze ale respirației libere și forțate.

Examinarea instrumentală a Sistemului Digestiv:

Deosebim următoarele grupe de investigații instrumentale:

Investigații radiologice:
- Radioscopia stomacului
–Radioscopia intestinului subțire
-Irigoscopia
– Examinările radiologice ale vezicii biliare: colecistografia și colegrafia
Investigațiile endoscopice:
-FGDS
-Rectoromanoscopia
-Colonoscopia
Investigațiile ultrasonore ale organelor cavității abdominale:
-USG a ficatului
-USG a vezicii biliare și ducturilor biliare
- USG a pancreasului
-USG a splinei
Investigațiile radioizotopice de examinare:
- Scintigrafia ficatului
- Examinarea vezicii biliare și ducturilor biliare
-Tomografia computerizată a organelor digestive.
Metodele funcționale:
-sondajul duodenal
– sondajul gastric
 Metode radiologice de examinare a sistemului digestiv:
1.Radioscopia stomacului și a intestinului susbțire :

Definiție: este un examen radiologic a stomacului și intestinului subțire cu administrarea

per orală a substanței de contrast .
Scopul:
 determinarea stării reliefului mucoasei stomacului și intestinului subțire : atrofie,
hipertrofie, deformații, diverticule, defecte de umplere;
 determinarea particularităților funcționale ale stomacului și intestinului subțire:
- motorie, evacuatorie, secretorie;
 determinarea conturului pereților, poziției și deplasarea stomacului.
Etapele decurgerii procedurii:
I. Pregătirea psihologică și fizică a pacientului:
 Asistenta medicală anunță pacientul și-i explică importanța tehnicii pentru diagnostic;
 Îi va relata tehnica decurgerii procedurii;
 Anunță pacientul că examinarea se face la întuneric cu ajutorul aparatelor electrice;
 Lămurește că efectul dăunător al razelor Roentghen va fi evitat cu șorțul de protecție;
 Preîntâmpină pacientul despre efectele neplăcute la înghițirea suspenziei de bariu;
 Cu 2-3 zile înaintea examenului primește un rațion alimentar neflatuent și exclude
medicamentele ce conțin fier, bismut, iod, calciu pe cale orală;
 Seara nu mai târziu de ora 1800, servește o cină ușoară;
 La ora 2200 i se va face o clizmă evacuatoare;
 Procedura se va efectua dimineața în sala de radiologie; pacientul nu trebuie să mănânce,
să bea, să fumeze și să primeacă preparate medicamentoase.
 Asistentul medical conduce pacientul în sala de radioscopie cu bonul de trimitere.
II. Pregătirea utilajelor și materialelor necesare:
 Suspenzia de bariu: - sulfat de bariu 100g, apă 150-200ml, pahar, lingură de lemn;
 Necesarul pentru clizmă evacuatorie;
 Medicamente: - purgative, sorbit 30g;
 Instrumente: sondă duodenală, sondă gastrică, seringă.
III. Participarea la efectuarea examenului:
 Procedura se efectuiază în cabinetul de radioscopie, de către medic și asistentul
medical;
 Pacientul însoțit de asistenta medicală se prezintă în cabinet, se dezbracă, își scoate
toate bijuteriile;
 Asistentul medical pregătește suspenzia baritată în așa mod ca să aibă un aspect- terci
de culoare albă şi conduce pacientul sub ecran;
 Așează pacientul în poziția corespunzătoare;
 Oferă pacientului cana cu suspenzie baritată în mâna stângă, iar pacientul o bea cu
înghițituri mici;
  Face clișee radiologice ale stomacului chiar după întroducerea suspenziei, eliminarea
bariului din stomacul sănătos va începe imediat și se termină în 2-3 ore;
 Dacă necesită de examinat radiologic intestinul subțire se efectuiază radioscopia peste
2-3 ore, iar cecul peste 6-8 ore, după 24 ore se împle colonul în întregime, deaceea
asistentul medical va aduce pacientul în cabinetul radiologic peste ore
corespunzătoare în dependență de organul care necesită de examinat;
 Medicul examinează și fixează imaginea radiologică a stomacului;
 Asistentul medical ajută pacientul să se îmbrace, îl conduce în salon;
 Medicul documentează rezultatele în fișa medicală, care este predată de către asistent
pacientului.
 Informează că peste 2 ore după examinare poate să mănânce.
IV. Reorganizarea locului :
 Vasele și lingurile folosite la prepararea suspenziei baritate vor fi spălate și păstrate în
soluție de detergent;
 Înainte de folosire se clătesc bine cu apă.

Trimitere la Radioscopia
Stomacului
Mocanu Ion 16 ani
Secția :gastrologie ,sal.nr 5
D-za : Gastrită cronică în acutizare?
08.08.2020 semnătura
Irigoscopie:
- examinarea radiologică a intestinului gros cu ajutorul razelor r-en şi a substanţei de contrast ( suspensie
baritară taninizată ) întrodusă în rect prin intermediul clismei cu ajutorul irigatorului Esmarh.
Scopul: determinarea formei, localizării, stării mucoasei intestinului gros şi prezenţa diverselor anomalii de
dezvoltare; afecţiuni organice ale intestinului gros; depistarea inflamaţiei, ulcerelor, tumorilor, hemoroizilor.
Pregătirea pacientului:
1. Se pregăteşte b/ul timp de 3 – 4 zile.
2. Din raţia alimentară se exclud produsele ce provoacă fermentarea în intestin ( meteorism ).
3. În caz de meteorism timp de 3 zile de 3 ori în zi se recomandă purgative.
4. Cu o zi înainte de examinare se exclud medicamentele se scade tonusul şi peristaltica intestinală ca
atropina, papaverina şi altele.
5. Cina uşoară nu mai târziu de 18h, în ajun.
6. După prânz, în ajun – purgative uleioase în volum de 30 ml. ulei de ricină, vegetal pentru înlăturarea
constipaţiei.
7. În ajun, la 20h şi 22h se aplică clisme evacuatorii, pe noapte intra rectal se administrează supozitorii de
bisacodil.
8. Dimineaţa cu 2h înainte de procedură se face o clismă evacuatoare, o clismă sifon după care la necesitate
se pune tubul de evacuare a gazelor.
9. Apoi pacientul este invitat în cabinetul radiologic: desigur nu trebuie să mănânce, să bea, să fumeze, să
primească medicamente, cu trimiterea.
10. Incipient se prepară substanţa de contrast: 200 – 400 g. de sulfat de Ba uscat se dizolvă în 1 l. De apă la
care se adaugă 5 – 10g. de tanină ( pentru o mai eficientă examinare a mucoasei intestinale ); se încălzeşte
pe baia de aburi până la temperatură 37 – 38 grade C; se împle irigatorul Esmarth şi prin intermediul clismei
se introduc în rect.
11. Se efectuează clişee radiologice.
12. După examinare b/ul este luat sub supraveghere de către AM deoarece la el poate apărea dureri
abdominale, slăbiciune generală uneori până la colaps şi necesită intervenţii medicale.

Examinarea radiologică a vezicii biliare și a ducturilor biliare

Colecistografia: este o metodă radiologică de examinare a vezicii biliare şi ducturilor biliare cu ajutorul
razelor roenghen şi o substanţă de contrast bilitrast introdusă per oral.

Trimitere la Colecistografie
Mocanu Ion 16 ani
Secția :gastrologie ,sal.nr 5
D-za : Colecistită cronică?
I. Pregătirea fizică a pacientului:
08.08.2020 semnătura
 Asistenta medicală va pregăti pacientul timp de 3 zile: va primi un regim alimentar lipsit
de deșeuri ( excluderea alimentelor ce conțin celuloză), produse ce fermentează,
deasemenea va evita produsele bogate în celuloză și hidrocarbonate concentrate ( fructe,
legume, lapte dulce, pâine neagră, boboase, dulciuri, etc).
 Va administra preparate carminative ( carbolen 2 pastile de 3 ori/zi, valeriană 1 pastilă de
3 ori/zi, infuzie de mușețel, trifoi, coada-șoarecelui, specie carminativă: mentă, mărar,
valriană);
 Timp de 24 ore va suspenda tratamentul medicamentos;
 În ajunul procedurii pacientul va servi un prânz colecistochinetic compus din ouă,
smântână, unt, pâine albă;
 Va servi o cină ușoară nu mai târziu de ora 1800 ;
 După cinâ va primi substanța de contrast ( se recomandă de primit timp de 14 ore înainte
de examen): pentru testarea sensibilității pacientului la iod, va începe cu o tabletă
sfărâmată aplicând-o pe limbă să se dizolve, dacă nu apar semne de reacție alergică,
atunci peste 15 minute va primi fracționat restul tabletelor ce le va bea cu apă dulce sau
ceai dulce ( în total 4 gr. de bilitrast)
 Se va culca în poziție de decubit lateral drept pe 30 – 60 minute;
 De la administararea substanței de contrast și până la efectuarea examenului pacientul nu
va consuma alimente, nu va lua medicamente;
 Va putea consuma o cantitate mică de lichid sub formă de ceai dulce, ape minerale;
 În ajun seara va bea 30-50 ml de ulei ricină, extract de senă, etc;
 Seara la 2200 i se va efectua o clizmă evacuatoare cu ser fiziologic sau ceai de mușețel
încălzit la temperatura corpului;
 Cu 2 ore înainte de investigație se va repeta clizma evacuatoare;
 Asistentul medical va conduce pacientul ( pacientul are cu sine 2 ouă crude) în cabinetul
radiologic la ora indicată cu trimiterea și foaia de observație clinică.
II. Pregătirea utilajelor și materialelor necesare:
  Substanța de contrast – ce se administrează per oral ( bilitrast 1 g. la 15-20 kg de masă
corporală, bilimină 3-6 g la adulți, iodognost, colevit,etc)
 Necesarul pentru clizmă: Irigatorul Esmarh, canulă sterilă, tub de cauciuc, ploscă, ulei de
vazelină, apă fiartă caldă (4l, la temperatura 22-30gradeC), mușama.
 Remedii medicamentoase:
 Carminative- carbolen, valeriană, infuzie de mușețel, coada-șoarecelui, specie
carminativă;
 Laxative – ulei de ricină, extract de senă, senadexen.
III. Participarea la efectuarea examenului:
 Asistenta medicală ajută pacientul să se dezbrace și să ocupe o poziție de decubit dorsal
pe masa de radiografie;
 Medicul radiolog efectuiază un clișeu radiologic de ansamblu;
 După ce colecistul a fost contrastat, asistentul medical cere pacientului să servească
dejunul colecitochinetic compus din 2 gălbenuși crude de ou, amestecat eventual cu zahar
și lapte rece;
 Peste 40-45 minute după servirea dejunului Bayden, asistentul medical ajută pacientul să
ocupe pe masa de radiografie o poziție de decubit dorsal cu partea dreaptă a corpului mai
ridicată.
IV. Supravegherea pacientului după procedură:
 Asistentul medical eliberează pacientul și îl conduce în salon, unde va continua
supravegherea indicilor vitali ( pulsul, TA, frecvența respirației, scaunul, etc);
 Avizează pacientul că peste 2 ore după investigație în caz de stare satisfăcătoare poate să
servească masa.

Colangiografia (colegrafia): este o metodă radiologică a ducturilor biliare şi a vezicii biliare cu substanţă de
contrast (bilignost) introdusă pe cale intravenoasă .
Scopul procedurii: determină forma , dimensiunile, localizarea, dimensiunile vezicii biliare, prezența și
localizarea calculilor , deformații ale vezicii biliare, prezența tumorilor , gradul de golire a vezicii biliare,
evaluarea funcției de contracție a vezicii biliare.

I. Pregătirea pacientului:
 Asistentul medical anunță pacientul și îi explică necesitatea investigației;
 Pregătește pacientul timp de 2 zile analogic colecistografiei;
 În ajunul procedurii pacientul va fi testat la toleranța organismului la substanța de
contrast: administrează lent intravenos 1-2 ml de soluție de contrast și observă starea
generală a pacientului;
 Asistentul medical fixează efectuarea probei și rezultatul în fișa medicală de observație;
 Dacă pacientul va tolera bine substanța de contrast, seara în ajun cu 2 ore înainte de
culcare și dimneața cu 2 ore înainte de procedură se fac clizme evacuatorii;
 Pacientul nu va consuma alimente băuturi, nu va administra medicamente;
 Asistentul medical conduce pacientul la ora indicată în cabinetul radiologic cu trimiterea
și fișa de observație clinică.
II. Pregătirea asistentului medical:
 Aceeași pregătire ca la colicistografie cu adausuri:
 Asistentul medical culege minuțios anamneza alergologică, antecedentele patologiece;
 Asistentul medical se pregătește către investigație (după standard), spală și dezinfectează
mâinile și îmbracă mănușile sterile.
 Pregătește substanța de contrast : - biligrafină 20% ( bilignost, colevit, pobilan) 20-40 ml,
soluția este încălzită la temperatura corpului.
III. Pregătirea utilajelor și materialelor necesare:
  Substanța de contrast administrată pe calea intravenoasă: sol de 20 % de bilignost 20-40
ml, ace sterile soluție încălzită la temperatura corpului;
 Instrumente și materiale sterile: platou steril cu porttampoane, mănuși sterile, alcool etilic
70%, garou, piernă cu nisip, seringi de unica folosință în volum de 2 ml și 20 ml, tăvițe
renale.
 Necesarul pentru clizmă: Irigatorul Esmarh, canulă sterilă, tub de cauciuc, ploșcă, ulei de
vazelină, apă fiartă caldă (4l, la temperatura 22-30 0 C), mușama.
 Tensiometru și trusa antișoc.
 Remedii medicamentoase:
 Carminative - carbolen, valeriană, infuzie de mușețel, coada-șoarecelui, specie
carminativă;
 Laxative – ulei de ricină, extract de senă, senadexen.
IV. Participarea la efectuarea examenului:
 Asistentul medical ajută pacientul să ocupe o poziție de decubit dorsal pe masa
radiologică, eliberează abdomenul de îmbrăcăminte;
 Eliberează regiunea cubitală de haine și injectează foarte lent ( timp de 10 minute) una
sau 2 fiole de 20 ml de soluție, urmărind starea pacientului.
 Peste 20 minute se efectuiază un clișeu radiologic;
 Peste 20-25 minute medicul radiolog va mai repeta înregistrarea, unde pe clișeu va apărea
imaginea colecistului (dacă nu este extirpat)
 Asistentul medical va ajuta pacientul să servească prânzul colecistochinetic ( dacă
colecistul nu a fost extirpat) și peste 40-45 minute medicul va mai efectua o serie de
clișee radiologice.
V. Supravegherea pacientului după procedură:
 Asistentul medical eliberează pacientul și îl conduce în salon, unde va continua
supravegherea indicilor vitali ( pulsul, TA, frecvența respirației, scaunul, etc);
 Avizează pacientul că peste 2 ore după investigație în caz de stare satisfăcătoare poate să
servească masa.
Metodele endoscopice de examinare a tractului digestiv

Metodele endoscopice spre deosebire de metodele radiologice sunt cu mult mai precise ,ne permite să
determinăm schimbările morfologice în mucoasa tractului digestiv, ceea ce este neaccesibil pentru metodele
radiologice, şi plus la aceasta are multe avantaje atât cu scop diagnostic cât şi curativ.
Din ele fac parte: FGDS, rectoromanoscopia şi colonoscopia
FGDS(fibroesofagogastriduodenoscopia):

- o metodă endoscopică de examinare a esofagului,stomacului şi duodenului.

Se efectuiază cu scop diagnostic si curativ.
Indicaţiile cu scop diagnostic: determină localizarea, caracterul şi gravitatea scimbărilor patologice în aceste
organe, prezenţa ulcerelor, eroziunilor; funcţia de bază fiind depistarea vizuală a tumorilor şi efectuarea
biopsiei cu colectarea bioptatului care se transmite la laboratorul citologic (depistarea tumorii) şi
bacteriologic (depistarea helicobacterului piloric); prezenţa corpilori străini; fotografierea membranei
mucoasei; efectuarea diagnosticului diferencial dintre afectările organice şi funcţionale a mucoasei gastrice;
depistarea sursei sângerării gastrice (localizarea hemoragiei).
Indicaţii cu scop curativ: înlăturarea corpilor străini, înlăturarea prin incizie sau prin electrocuagularea a
popilor; deschiderea procesului purulent; introducerea locală prin gastroscop a preparatelor medicamentoase,
inclusiv preparatelor hemostatice; în caz de hemoragie prin intermediul gastroscopului se efectuează
tamponada locală(buretele hemostatic) sau actual la capătul anterior al gastroscopului se fizează microlazer
care are funcţia de a opri şi sutura vasul lezat ce sângereză.
În cazul când se folosesc gastroscoape mobile contraindicaţii lipsesc pe când la folosirea gastroscoapelor
dure se determină următoarele contraindicaţii: stenoza pilorică; insuficienţa cardiacă şi pulmonară
gravă;infarctul miocardic; ictusul cerebral; deformaţie gravă a coloanei vertebrale. Această procedură este
efectuată de către medicul endoscop; asistat de către AM. AM trebuie să:pregătească pacientul, să
pregătească necesarul să cunoască toate metodele de dezinfectare a porţiunilor aparatului şi să prescrie
trimitere.

Trimitere la FGDS
Mocanu Ion 16 ani
Secția :gastrologie ,sal.nr 5
D-za : Ulcer gastric în acutizare?
08.08.2020 semnătura
Pregătirea pacientului şi tehnica efectuării procedurii:
1. Se lămureşte pacientului că în ajun trebuie să primească o cină uşoară nu mai tîrziu de 18 h.
2. Procedura se efectuiază dimineţa; nu trebuie să mănince, să bea, să fumeze.
3. Se invită bolnavul în cabinetul endoscopic cu prosop .
4. AM lămureşte b/ui că în timpul investigaţiei nu trebuie să vorbească şi să nu înghită saliva dar să o
scuipe în prosop.
5. Înainte de procedură AM controlează prezenţa protezelor dentale, şi în caz dacă dacă sunt indicaţii
medicului (premedicaţie).
6. Poziţia b/ui: culcat în decubit lateral stâng pe masa specială, endoscopică, corpul întins, muşchii relaxaţi;
as/m roagă b/ul să aducă puţin capul pe spate să flecteze piciorul drept în articulaţia genunchiului, palma
stângă se aplică pe umărul drept.
7. În cavitatea bucală se introduce depărtorulde dinţi şi se introduce sonda; în timpul introducerii sondei şi
examinării b/ul trebui să respire profund pe nas.
8. Examinarea durează în mediu 10 min.
9. După procedură nu se permite ca pacientul timp de 1,5 h să bea şi să mănince pînă la dispariţia senzaţiei
de disfagie; iar dacă paralel s-a efectuat şi biopsia sau hemostaza în afară de aceasta se mai recomandă ca
în ziua de examinare să nu digere alimente sau apă fierbinte.
Colonoscopia:
- O metodă endoscopică de examinare a intestinului gros cu ajutorul colonoscopului.
Indicaţii:determină schimbările patologice în mucoasa intestinului gros; edemaţieri,atrofii,hemoragii,
erozii,ulcere;depistarea şi înlăturarea popilor, biopsia în caz de suspecţie la cancer, fotografierea
schimbărilor depistate.
Contraindicaţii: insuficienţa cardiacă, infarctul miocardic ,şoc peritonită.
Pregătirea pacienetului- are scopul de a curăţi foarte bine intestinul gros:
1. Se pregăteşte timp de 3 -4 zile, se recomandă dieta Nr.4 care provoacă meteorism.
2. Cu 2 zile înainte de examen b/ui i se indică purgative saline: 30-50 ml de ulei ricină, vegetal,
măsline.
3. În meteorism intens 20-30 picături de valeriană; infuzie de mentă, de romaniţă,mărar; carbolen,
purghen.
4. Cina în ajun se contraindică (în afară de b/vii cu diabet zaharat, copii şi senilii).
5. Sera în ajun cu 2 h înainte de somn- o clismă evacuatoare (pînă la 1,5-21 de lichid).
6. Pe noapte se dau sedative.
7. Dimineaţa cu 2 ore înainte de investigaţie – clisma evacuatoare cu tubul de evacuare a gazelor.
8. Procedura se face în cabinetul endoscopic pe nemâncate,b/ul prezintă trimiterea.
9. Cu 20 min. înainte de procedură se efectuează premedicaţia: s/c sol de sulfat de atropină sau
platifilină 1ml cu 50 % sol analgină 1ml.
10. Înainte de introducere a colonoscopului orificiul anal se unge cu ulei vaselină.
11. Atent se introduce colonoscopul, şi procedura durează în mediu 1-2 ore.
12. După investigaţie pacientul se află sub supraveghere timp te 12 h.

Trimitere la Colonoscopie
Mocanu Ion 16 ani
Secția :gastrologie ,sal.nr 5
D-za : Colică cronică ,polipi a
intestinului gros?
08.08.2020 semnătura

Rectoromanoscopia:
- Este o metodă endoscopică a porţiunii terminale a intestinului gros( rectul) cu ajutorul
rectoromanoscopului.această metodă este o metodă simplă şi accesibilă în condiţii de policlinică.
Cu scop diagnostic: examinează membrana mucoasă a rectului; determină prezenţa proceselor
patologice, inflamaţiei,hemoragiei,ulcer,tumorilor,polipilor,hemoroizilor şi altele; se indică în caz de
 eliminarea din rect a sângelui, puroiului, prezenţa durerilor de origine neclară; pentru colectarea
frotiurilor pentru colectarea bioptatului pentru analiza histologică şi citologică.
Cu scop de tratament: ungerea şi pudrarea fisurilor; înlăturarea popilor; în caz de constipaţii rebele mai
ales la persoanele bătrîne înainte de diverse proceduri curative (tampoane cu nămol, băi subacvatice).
Contraindicaţii: stări grave ale b/ui inflamaţii acute ale rectului, îngustări cicatriciale a rectului. Rolul
as/m constă în pregătirea pacientului; controlul şi pregătirea intrumentarului şi să ajute medicul în timpul
procedurii, îndeplineşte trimitere.
Tehnica procedurii:

1. Procedura se efectuează dimineaţa pe nemâncate.

2. Poziţia pacientului: geno cubitală sau genohumerală. B/ul se aşează pe genunchi pe masa de pansament şi
se spijină cu umărul sau coatele: ( alta – culcat în decubit lateral drept cu bazinul puţin ridicat ).
3. Tubul rectoscopului se unge cu ulei de vaselină şi apoi se întroducere în rect.
4. După procedură soda se extrage atent şi as/m efectuează toaleta inimă a b/ui.

Trimitere la Rectoromanoscopie
Mocanu Ion 16 ani
Secția :gastrologie ,sal.nr 5
D-za : Rectorolită cronică ulceroasă?
08.08.2020 semnătura

Examinările ultrasonore ale sistemului digestiv ( ecografia )

se examinează ficatul, vezica biliară şi coledocul. UZI apreciază starea ţesutului hepatic, pot fi depistate
chisturile, abcesele, tumorile hepatice prezenţa calculilor în vezică şi de asemenea tumorii în ea şi
în coledoc.
Pregătire specială nu necesită; pacientul dimineaţa pe nemâncate se prezintă în cabinetul de ecografie cu un
prosop şi cu trimitere. Prezenţa totuşi a meteorismului şi a obezităţii reduc gradul de precizie al
informaţiei, de aceea înainte de procedură b/ul timp de 2 – 3 zile trece printr-o pregătire specială.
 Trimitere la UZI a Ficatului Trimitere la UZI a Vezicii biliare
Mocanu Ion 16 ani Mocanu Ion 16 ani
Secția :hepatologie ,sal.nr 5 Secția :hepatologie ,sal.nr 5
D-za : Hepatită cronică? D-za : Colecestită cronică calculoasă?
08.08.2020 semnătura 08.08.2020 semnătura

Metodele de explorare cu radioizotopi:

Se bazează pe posibilitatea înregistrării de către utilajul radiometric a răspândirii şi migrării substanţelor
radioactive introduse în organism. Cel mai frecvent se folosesc preparatele izotopilor cu scurtă
durată a vieţii, actual se aplică frecvent următoarele preparate: roz bengal marcat cu iod radioactiv,
sol. Coloidală de aur. Sol. Sterilă se introduce i/v. Durata investigării e de 60 – 90 min. Rezultatele
se reprezintă grafic în formă de hepatogramă ( scanogramă ).

Trimitere la Scintigrafia Ficatului

Mocanu Ion 16 ani
Secția :hepatologie ,sal.nr 5
D-za : Ciroză hepatic decompensată?
08.08.2020 semnătura

Metodele instrumentale de investigare a cordului:

1. Examinarea radiologică a inimii şi vaselor.
- metoda roentghenologică în două proiecţii; în proiecţie dreaptă ( când pacientul se află cu faţa la ecran
şi cu spatele spre tubul de Roentghen; şi în poziţii oblice când b/ul se aşează spre ecran sub un
unghi de 45 de grade la început cu umărul drept înainte, apoi cu – stângul.
- a) Angiocardiografia este o metodă de investigaţie roentghenologică, care permite a obţine imagini ale
cavităţilor inimii şi ale vaselor magistrale după introducerea în ele a substanţelor de contrast
speciale. Angiografia are o mare importanţă în diagnosticarea viciilor cardiac.
- Deosebim:
- angiocardiografia venoasă ( în vena periferică se introduce substanţa de contrast numită – cardiotrast )
- angiocardiografia selectivă ( substanţa de contrast se introduce prin cateter direct în cavităţile inimii ).
- b) Aortografia - angiografia selectivă a aortei şi a ramurilor ei.
- c) Coronarografia selectivă – permite aprecierea stării arterelor coronariene ale inimii.

Trimitere la Angiocardigrafia Trimitere la Aortografie

selectivă Mocanu Ion 16 ani
Mocanu Ion 16 ani Secția :cardiologie ,sal.nr 5
Secția :cardiologie ,sal.nr 5 D-za :Ateroscleroza arcului aortei?
D-za : Viciu cardiac decompensat? 08.08.2020 semnătura
08.08.2020 semnătura
 ELECTROCARDIOGRAFIA

Definiție: prezintă o reprezentare grafică cu un tipar caracteritic a impulsurilor electrice

generate de inimă.
Scopul: diagnosticarea maladiilor cardiace.
Părțile componente ale ECG-gramei sunt: unda P și T, segmentul PQ și ST și segmentul RR,
complexul QRS, complexul PQRST.
Descifrarea componentelor ECG:
 unda P reprezintă înregitrarea activității electrice a atriilor;
 unda T reprezintă relaxarea ventricolilor și se pregătesc pentru o nouă contracție
cardiacă;
 segmentul PQ transmiterea impulsurilor de la atrii la ventricule;
 segmentul ST apare ca o linie dreaptă ce prezintă repolarizarea cardiacă, dacă acest
segment apare ca o supranivelare sau subnivelare prezină o lezare a mușchiului cardiac
sau că acest mușchi nu primește suficient sânge pentru activitatea sa;
 segmentul RR – intervalul dintre două cicluri cardiace;
 complexul QRS – înregistrarea activității electrice a ventriculilor;
 complexul PQRST- înregistrarea activității electrice a cordului.

Contraindicații nu prezintă.
Etapele decurgerii procedurii:
I. Pregătirea psihologică și fizică a pacientului:
 Informează pacientul despre investigația prescrisă și necesitatea examinării;
 Succint relatează tehnica efectuării procedurii;
 Pregătește psihic pacientul minuțios, căutând să evite orice neliniște, frică sau tensiune
nervoasă;
 În cazul când pacientul este netransportabil, va aduce aparatul în salon, pregătind-ul
pentru efectuarea procedurii la pat;
 Înainte de procedură va urmări ca bolnavul să se odihnească pe scaun timp de 10 minute;
 Să urmărească ca temperatura camerei să fie de cca 20 0 C;
 Dezbracă pacientul de la talie în sus, urmărește ca tegumentele să fie curate, la necesitate
- o pilozitate accentuată se va înlătura;
 Electrozii le aplică în locurile specifice: pe fața internă a antebrațelor, pe fața externă a
gambelor și pe suprafața precordială.
Pregătirea utilajelor și materialelor necesare:
Utilajul necesar: electrocardiograful, gelul, cureaua pentru fixarea electrozilor, vată cu
alcool.
II. Tehnica efectuării procedurii:
 Asistentul medical ajută bolnavul să ocupe poziția comodă (pentru să nu-și încordeze
musculatura) culcată - decubit dorsal pe masă;
 Se conectează electrozii cu cablurile astfel:
- cablul roșu, la brațul drept;
 - cablul galben, la brațul stâng;
- cablul verde, la gamba stângă;
- cablul negru, la gamba dreaptă.
 Monitorizarea ECG în 12 derivații ( 6 derivații precordiale, 3 derivații bipolare standarte
și 3 derivații unipolare de la membre), presupune folosirea a 10 electrozi plasați în modul
următor:
 Pentru derivațiile precodiale (V1-V6), electozii e aplică:
- V1(roșu) – linia parasternală dreaptă, spațiul intercostal IV;
- V2 (galben) – linia parasternală stângă, spațiul intercostal IV;
- V3 (verde) – mijlocul distanței dintre V2 și V4;
- V4 (maro) – linia medioclaviculară, spațiul intercostal V (apexul
cordului);
- V5 (negru) – linia axilară anterioară, spațiul intercostal V;
- V6 (violet) – linia axilară medie, spațiul intercostal V.

 Pentru derivațiile bipolare standarte ( DI, DII, DIII), electrozii se aplică:

- DI – unește brațul stâng cu brațul drept ( DI= L-R );
- DII – unește piciorul stâng cu brațul drept ( DII= F-R );
- DIII – unește piciorul stâng cu brațul stâng ( DIII = F-L).

 Electrocardiograful se pune în contact cu sursa de curent, se verifică funcționarea, se

fixează electrozii și se înregistrează;
 Se efectuiază înregistrarea traseului ECG pe hârtie milimetrică;
 Pe durata efectuării testului, pacientul nu trebuie să se miște sau să vorbească;
 O electrocardiogramă durează în medie 5-10 minute, se poate prelungi în cazul când se
măsoară ritmul cardiac;
  Pentru fiecare bolnav investigat se notează data, ora efectuării, numele, vârsta pe
diagramă.

I. Supravegherea pacientului după procedură:

 După terminarea examenului electrozii și gelul aplicat sunt îndepărtați;
 Pacientul este condus de asistentul medical în salon, unde va fi supravegheat
ulterior;
 Medicul funcționalist examinează minuțios ECG-grama și notează concluzia în
fișa medicală de observație a bolnavului.
II. Reorganizarea locului :
 Utilajul folosit se pune pe masa cu utilaj și se aranjează, ECG-graful se
deconectează de la sursa de curent electric.

Vectocardiografia – o metodă de studiere spaţială a câmpului electric a cordului în întregime

Balistocardiografia – o metodă de înregistrare a mişcărilor mecanice ale corpului, legate de contracţia inimii
şi expulzarea sângelui în aortă şi trunchiului pulmonar.
Ecocardiografia este o metodă de explorare a inimii bazată pe folosirea reflectării impulsive a ultrasunetului
Fonocardiograma ( FCG ) este o metodă de înregistare a fenomenelor sonore apărute în inimă la activitatea
ei. Pentru interpretarea corectă a FCG concomitent se înscrie ECG.
Trimitere la ECG
Mocanu Ion 16 ani
Secția :cardiologie
Metodele instrumentale ,sal.nra5sistemului urinar:
de investigaţie
D-za : Viciu mitral cu stenoză?
08.08.2020pielografia
1. Examenul radiologic a rinichilor: Urografia, semnătura retrogradată

Definiție: este o metodă radiologică de examinare a rinichilor și căilor urinare cu ajutorul

substanței de contrast întrodusă pe cale intravenoasă.
Scopul:
 Determinarea poziției, formei, dimensiunii rinichilor;
 Depistarea tumorilor, calculilor, malformațiilor congenitale;
 Cercetarea bazinetelor renale;
 Cercetarea vezicii urinare.
Indicațiile:
 Pielonefrită;
 Litiaza renală;
 Patologiile renale congenitale;
 Tumori.
Contraindicațiile:
 Insuficiența renală, hepatică și cardiovasculară; stări alergice; boala Bazedov;
tuberculoza pulmonară, sensibilitate mărită la iod; anemiile hemolitice.
Etapele decurgerii procedurii:
I. Pregătirea psihologică și fizică a pacientului:
 Asistentul medical anunță pacientul și-i explică importanța tehnicii pentru diagnostic;
 Îi va relata tehnica decurgerii procedurii;
 Colectează anamneza alergologică;
 Îl avertizează pe pacient despre necesitatea unei pregătiri serioase pentru procedură;
 Pacientul este pregătit timp de 2-3 zile;
 Pe parcursul acestor zile se exclude din rația alimentară produsele care fermentează și
greu dijerabile ca laptele, pâinea neagră, dulciurile, legumele, cartofii, varza, boboasele și
băuturile carbogazoase;
 Se include în rațion produsele alimentare ușor asimilabile și sărace în reziduri: carne
fiartă, pește fiert, supe, lapte acru, pâine albă;
 Pe tot acest interval se recomandă preparate carminative: carbolen 2 tab x3 ori/zi,
valeriană 1tabx3 ori/zi, infuzie de mușețel, coada șoarecelui, trifoi, apă de mărar, specie
carminativă; espumizan 1 tabx3ori/zi;
 Dacă pacientul suferă de constipații se administrează laxative: ulei de recin, extract de
senă, gutalax, purghen, revent, sulfatul de magneziu; în constipații rebele se fac clizme
evacuatorii;
 Cu 1 zi înainte de examen asitentul medical verifică toleranța pacientului la substanța de
contrast. Administrează 1-2 ml de soluție de contrast intravenos lent, după care fixează
efectuarea probei în fișa medicală de obervație. Dacă pacientul prezintă o reacție
hiperergică asistenta anunță medicul.
 În ajunul investigației pacientul servește o cină ușoară nu mai târziu de ora 1800,;
 La ora 2200 i se va face o clizmă evacuatoare;
 În dimineața examenului cu 2 ore înainte de aceasta se mai face o clizmă evacuatoare, la
necesitate se poate de aplicat și tubul de evacuare a gazelor;
 Procedura se va efectua dimineața în sala de radiologie - pacientul nu trebuie să mănânce,
să bea, să fumeze și să primeacă preparate medicamentaese.
 Asistentul medical conduce pacientul în sala de radiografie cu bonul de trimitere.
II. Pregătirea asistentului medical:
 Asistentul medical trebuie să posede cunoștințe despre metoda dată pentru discuția cu
pacientul și instruirea lui;
 Se familiarizează cu indicația medicului pentru examinare;
 Înștiințează serviciul radiologic despre investigația cerută în ordinea urgenței, stabilind
data și ora executării;
 Completează bonul de trimitere;
 Asistentul medical se pregătește către investigație (după standard), spală și dezinfectează
mâinile și îmbracă mănușile sterile.
 Pregătește substanța de contrast în volum de 20-40ml (1-2 fiole), o încălzește la baia de
apă la temperatura de 370C;
 Pregătește tot necesarul pentru efectuarea procedurii.
III. Pregătirea utilajelor și materialelor necesare:
 Substanța de contrast – verografină, urotrasf 1-2 ml pentru probă, 20-40ml pentru
investigare;
 Platou steril, tampoane, pensă, dezinfectant (alcool etilic 700), seringi de unică
folosință de 2 ml, 20 ml, ace sterile, garou, pernă cu nisip,vas pentru deșeuri;
 Remedii laxative, carminative;
 Irigatorul Esmarh, canulă sterilă, ulei de vazelină, apă fiartă caldă (4l), mușama;
 Tonometru, trusa antișoc.
IV. Participarea la efectuarea examenului:
 Asistentul medical ajută bolnavul să ocupe poziția – decubit dorsal, pe masa de
radiografie.
  Roagă pacientul să elibereze abdomenul de îmbrăcăminte;
 Se execută un clișeu radiologic simplu de ansamblu;
 Apoi administrează substanța de contrast, 20-40ml (1-2 fiole), foarte lent timp de
5 min, observând starea bolnavului ;
 Peste 10-20 min se face clișeul radiologic cu contrast care are ca scop să
evaluieze funcția renală;
 La 30-60 min se mai face un clișeu radiologic care are ca scop determinarea
morfologică a întregului sistem renourinar bilateral;

 La necesitate după indicația medicului se mai poate de efectuat încă un clișeu în

poziția verticală a pacientului.
V. Reorganizarea locului de muncă :
 Materialele folosite (seringi, ace, mănuși) se pun într-un vas cu soluție
dezinfectantă;
 Fiolele, tampoanele în cutia pentru deșeuri.
V. Supravegherea pacientului după procedură:
 Pacientul se eliberează, se îmbracă și asistentul medical îl conduce în salon unde
se va continua supravegherea ulterioară a lui;
 Peste 2 ore după investigație pacientul poate să serveasă masa;
 Medicul radiolog examinează clișeele radiologice și notează concluzia în fișa
medicală de observație a bolnavului.
Complicațiile posibile: reacție alergică la substanța de contrast: senzație de arsură, furnicături,
tahicardie, amețeli, stare de rău asmatic în cazul efectuării testului – asistentul medical anunță
medicul și se va renunța la examinare; șoc anafilactic în cazul când se administrează substanța
de contrast – asistentul medical efectuiază intervențiile de urgență.

Trimitere la Urografia iv Trimitere la Pielografia

Mocanu Ion 16 ani retrogradată
Secția :nefrologie ,sal.nr 5 Mocanu Ion 16 ani
examenul endoscopic a sistemului renal:
- cistoscopia este examinarea vezicii urinare cu ajutorul cistoscopului, care reprezintă un tub de metal dotat
cu un sistem optic.

Trimitere la cistoscopie Trimitere la UZI a rinichilor

Mocanu Ion 16 ani Mocanu Ion 16 ani
Secția :nefrologie ,sal.nr 5 Secția :nefrologie ,sal.nr 5
D-za : Cistită cronică? D-za : Glomerulonefrită cronică în
08.08.2020 semnătura acutizare?
08.08.2020 semnătura

metodele de explorare cu radioizotopi (nefrografia radioizotopică) : permite a investiga funcţia

rinichilor cu ajutorul izotopilor radioactivi ca diotrast sau hipuran marcat cu iod radioactiv,
rezultatul primit se înregistraeză pe scanogramă.

Trimitere la Renogramă
Mocanu Ion 16 ani
Secția :nefrologie ,sal.nr 5
D-za : Glomerulonefrită cronică?
08.08.2020 semnătura
Biopsia rinichilor:actualmente, în secţiiile de nefrologie, în scop de diagnosticare se efectuează
microbiopsia rinichilor; pentru explorare se ia o bucăţică de ţesut renal cu ajutorul unui ac pentru biopsie şi
al seringii de aspiraţie. Împunsătura se face din partea lombară în regiunea proiecţiei rinichilor, bioptatul
primit se examinează la microscop pentru depistare agentului patogen în pielonifrită, şi apoi se însămânţează
pentru determinarea sensibilităţii la antibiotice. Dar această procedură se efectuează strict după indicaţie
deoarece ea poate provoca complicaţii grave.

Trimitere la Biopsia rinichilor

Mocanu Ion 16 ani
Secția :nefrologie ,sal.nr 5
D-za :Pielonefrită acută ?
08.08.2020 semnătura