Sunteți pe pagina 1din 8

Imagistica aparatului respirator

Student: Afrăsinei Alexandra-Florina

Specializarea: Medicină Dentară

Anul III, Grupa 1

2023
Cuprins

1. Introducere ........................................................ p. 3

2. Tehnici comune de imagistică utilizate pentru


aparatul respirator............................................... p. 3

3. Metode de investigare ....................................... p. 4

4. Radiografia pumonară ....................................... p. 5

5. Bibliografie ....................................................... p. 8

2
Introducere

Imagistica aparatului respirator se referă la utilizarea diferitelor tehnici de imagistică


medicală pentru a vizualiza și evalua structurile și funcțiile sistemului respirator. Aparatul
respirator este format din organele și țesuturile implicate în respirație, inclusiv plămânii,
trahee, bronhii, bronhiole și alveole.

Tehnici comune de imagistică utilizate pentru aparatul respirator

Radiografie toracică: Este una dintre cele mai obișnuite tehnici de imagistică pentru a
vizualiza plămânii și structurile înconjurătoare. Radiografiile toracice pot oferi informații
despre dimensiunea, forma și starea plămânilor.

Tomografie computerizată (CT): CT-ul oferă imagini detaliate în secțiuni transversale


ale țesuturilor pulmonare. Acesta este util pentru detectarea leziunilor, tumori sau alte
modificări patologice. CT-ul poate evidenția și detalia structurile mici ale plămânilor.

Rezonanța magnetică (RMN): RMN-ul poate fi utilizat pentru imagistica aparatului


respirator, oferind detalii anatomice și funcționale. Deși nu este atât de comun ca CT-ul
pentru vizualizarea plămânilor, RMN-ul poate furniza informații utile, în special în evaluarea
anumitor afecțiuni.

Ecografie toracică: Acesta este un mod de a vizualiza plămânii cu ajutorul undelor


sonore. Deși este mai limitată în comparație cu CT-ul sau RMN-ul, ecografia poate fi utilizată
pentru a ghida intervențiile și pentru a evalua anumite aspecte ale aparatului respirator.

Scintigrafie pulmonară: Această tehnică implică administrarea unui compus


radioactiv și urmărirea modului în care acesta este absorbit de plămâni. Scintigrafia
pulmonară poate ajuta la detectarea emboliilor pulmonare și la evaluarea perfuziei
pulmonare.

Angiografie pulmonară: Acest procedeu implică introducerea unui agent de contrast


în vasele de sânge ale plămânilor pentru a evidenția circulația sângelui și pentru a detecta
eventuale anomalii vasculare.

Aceste tehnici de imagistică sunt esențiale pentru diagnosticarea și monitorizarea


afecțiunilor aparatului respirator, precum pneumonia, tuberculoza, cancerul pulmonar,

3
emboliile pulmonare și altele. Fiecare tehnică are avantaje și limitări, iar alegerea depinde de
informațiile specifice pe care medicul le caută și de necesitățile individuale ale pacientului.

Metode de investigare

Metodele folosite pe scară largă astazi sunt radiografia, radioscopia, computer-


tomografia.

Radiografia simplă ramâne metoda cea mai utilizată în diagnosticul patologiei


pulmonare. Ușor de efectuat, relativ bogată în date diagnostice și cu iradiere mică, radiografia
poate fi efectuată oriunde există un aparat de radiografie și persoana calificată să efectueze
aceasta radiografie.

Tomografia plană mai este folosită în acele servicii care nu au acces la computer
tomografie, în special pentru reducerea principalului dezavantaj al radiografiei plane: sumația
în plan a structurilor spațiale toracale.

Microradiofotografia (MRF) mai este folosită pe alocuri ca și metodă de screening a


pacienților internați, însă aceasta tinde să fie înlocuită de radiografia digitală DDR (direct
digital radiography), ce permite imagini cu calitate mai buna si cu stocare pe mediu digital,
cu eliminarea filmului și a developării umede. Există țări europene în care MRF este complet
scoasă din uz, chiar interzisă, datorită iradierii mari cu rezultat diagnostic sărac

Radioscopia pulmonară, extrem de uzitată în trecut, mai este folosită astăzi fie din
inerție, fie din economie. Dezavantajele acesteia sunt multiple, aducând maximum 30% din
informațiile unei radiografii, iradiind pacientul și medicul radiolog, și fiind lipsită de suport
grafic (film sau imagine stocată digital), ceea ce face imposibilă o reevaluare a imaginii la
nevoie sau trimiterea imaginii către alți specialisti (chirurg, pneumoftiziolog etc). Singurul
eventual avantaj este reprezentat de vizualizarea toracelui în timp real, cu posibilitatea
mobilizării pacientului în timpul examinării, avantaj cu valoare diagnostică redusă.

Ultrasonografia, prin incapacitatea sa de a penetra structurile cu conținut aeric, se


limitează la evaluarea patologiei extrapulmonare, fiind utilă în evaluarea cantităților mici de
lichid pleural sau a altor patologii ale cutiei toracice și ale pleurei.

Computer-tomografia a devenit o metodă extrem de utilă în anumite tipuri de


patologie pulmonară, în special a patologiei tumorale, a bolilor cu expresie interstițială etc.
Nu reprezintă metodă de primă intenție, urmând aproape întotdeauna unei radiografii cu

4
elemente patologice. Sistemele de mare rezolutie permit evaluări de mare finețe ale țesutului
pulmonar, structurilor mediastinale, de perete toracic și pleurale, depășind în precizia
diagnostică toate celelalte metode de diagnostic imagistic.

Rezonanța magnetică deține actualmente un rol minor în evaluarea patologiei


pulmonare, locul său în această ierarhie putându-se modifica în timp, prin dinamica evoluție a
metodei la care asistăm. Coordonarea achiziției cu mișcările respiratorii permit evaluarea
bună a mediastinului și componentelor acestuia, însă rezoluția la nivelul țesutului pulmonar
este actualmente mult inferioară radiografiei și CT. Atunci când este necesară evaluarea
implicării în procesul patologic pulmonar a structurilor coloanei vertebrale toracale, IRM
devine metoda cu cea mai buna performanță, nefiind egalată de nicio altă metodă în
vizualizarea structurilor spinale și în special intrarahidiene.

Radiografia pulmonară

Radiografia pulmonară este o imagine medicală a plămânilor, obținută folosind raze


X. Aceasta oferă medicilor o vedere detaliată a structurilor din interiorul pieptului, inclusiv a
plămânilor, inimii și coastelor. Radiografiile pulmonare sunt folosite pentru diagnosticarea și
monitorizarea diferitelor afecțiuni pulmonare și ale cavității toracice.

Procedura implică expunerea la o mică doză de radiații ionizante, astfel încât este
important să discutați cu medicul dumneavoastră despre beneficiile și riscurile asociate cu
această investigație. Radiografia pulmonară poate fi utilizată pentru diagnosticarea unor
afecțiuni precum pneumonia, tuberculoza, tumori pulmonare, fracturi ale coastelor sau alte
afecțiuni pulmonare și ale cavității toracice.

În timpul procedurii, pacientul stă în fața unei plăci de film sau a unui detector digital,
iar un tub de raze X emite raze X prin corp către plăcile de film sau detector. Aceste raze X
trec prin țesuturile moi, dar sunt absorbite de structurile mai dense, precum oasele și unele
organe, creând astfel o imagine.

Radiografiile pulmonare pot oferi informații valoroase medicului în evaluarea stării de


sănătate a plămânilor și a altor structuri din cavitatea toracică. Cu toate acestea, în unele
cazuri, pot fi necesare și alte investigații imagistice, precum tomografia computerizată (CT)
sau imagistica prin rezonanță magnetică (IRM), pentru o vedere mai detaliată sau pentru
evaluarea unor aspecte specifice.

5
6
Imagine 1. Radiografia pulmonară

Bibliografie
7
1. "Clinical Respiratory Medicine" de Richard K. Albert, Stephen G. Spiro, James R.
Jett - Această carte oferă o perspectivă detaliată asupra practicii clinice în domeniul
medicinei respiratorii, inclusiv metode de investigație.

2. "Pulmonary Function Testing: A Practical Approach" de Jack Wanger- Cartea se


concentrează pe tehnicile de testare a funcției pulmonare, oferind informații practice
și detalii despre interpretarea rezultatelor.

3. "Clinical Respiratory Physiology" de Paul L. Biggins, John T. Sharp, Robb W.


Glenny - Această carte acoperă aspecte detaliate ale fiziologiei respiratorii clinice și
include informații despre tehnici de investigație.

4. "Clinical Handbook of Respiratory Care" de Terry Des Jardins - Cartea oferă o gamă
largă de informații despre îngrijirea respiratorie, inclusiv metode de evaluare și
diagnostic.

S-ar putea să vă placă și