Tteeh HN Niic Ciillee Rra AD Diio O - IIM MA AG Giissttiic CEE

Comisia de Radiologie
T E H N I CI LE R A DI O-I MA G I S T I CE
P ro f . d r. { e rb a n G e o rg e sc u ( B u c u re [t i ) , Dr. Co sm i n A l e x a n d re s c u ( B u c u re [t i ) ,
Dr. O a n a A m z a ( B u c u re [ t i ) , D r. R a d u B a z ( C o n s t a n ] a ) ,
Dr. F l o ri n B ` s \ [ t e a n u ( T i m i [ o a ra ) , P ro f . d r. A n d re i B o n d a ri ( Cra i o v a ) ,
C o n f . d r. I o n C o d o re a n ( B u c u re [ t i ) , D r. D a n a Co s t a c h e ( P i t e [ t i ) ,
Co n f . d r. Mi h a i Co v a l v i c ( Cl u j -N a p o c a ) , P ro f . d r. Ce z a r Da n i i l ( I a [ i ) ,
P ro f . c o n s u l t a n t E m a n o i l P o p e s c u ( B u c u re [ t i ) , Dr. V i o re l R o [ u ( B u c u re [ t i ) ,
Dr. I o a n Ga b ri el S a m o i l e s c u ( De v a ) , Dr. Co n st a n ti n S y l v e st e r ( S f . Gh e o rgh e )
D r. L i a n a T o c ( O ra d e a ) , P ro f . d r. Mi rc e a V l \ d \ re a n u ( B u c u re [ t i )
Index de prescurtãri
BPOC bronhopneumopatie cronicã obstructivã
CT computer tomografie
ECG electrocardiografie
EEG electroencefalografie
HTA hipertensiune arterialã
MRF microradiofotografie
IRM imagisticã prin rezonanþã magneticã
UIV urografie intravenoasã
I. INTRODUCERE
Prezentul document este rezultatul unei munci colective, rãspuns la sugestia
Ministerului Sãnãtãþii ºi la cererea Colegiului Medicilor.
Un Ghid al Practicilor Radiologice ºi Imagistice a devenit imperios în contex-
tul actual determinat de:
1. reeºalonarea importanþei diferitelor tehnici de diagnostic imagistic;
2. introducerea sistemului de platã prin Asigurãri Sociale;
3. eforturile M.S. de reechipare a laboratoarelor de radiodiagnostic cu tehno-
logie modernã.
1. În diagnosticul imagistic modern Radiologia clasicã îºi pãstreazã rolul pri-
mordial în explorarea plãmânului ºi osului (aproape 90% din explorãrile uzuale),
dar pierde din importanþã în rest.
Ecografia a devenit explorarea de bazã pentru multe sisteme ºi organe ca de
exemplu: cordul, cãile biliare, abdomenul copilului, etc.
437
Computer tomografia (CT) este o explorare obligatorie în bolile sistemului ner-
vos, tumorile renale, limfoame abdominale, sau unicã ºi de primã intenþie în tu-
morile secretante suprarenale.
Imagistica prin Rezonanþã Magneticã (IRM) a apãrut foarte târziu la noi, dar
va deveni indispensabilã în studiul bolilor neurologice degenerative, al tumorilor
hipofizare, al bolilor mãduvei spinãrii, articulaþiilor ºi cordului.
Au dispãrut practic complet tehnici ca de exemplu: kimografia ºi retropneu-
moperitoneul, iar altele sunt pe cale de dispariþie: colecistografia oralã, tomo-
grafia planã, etc.
2. Costul examenelor trebuie bine cunoscut. Alegerea examenului celui mai
corespunzãtor unui raport preþ-eficienþã cât mai bun devine obligatoriu. Rambur-
sarea contravalorii acestor examene se va face numai în funcþie de acest raport.
3. Retehnologizarea laboratoarelor de radiodiagnostic trebuie gânditã în
funcþie de noile necesitãþi. Ideea înlocuirii instalaþiilor radiologice învechite în
raport de 1/1 este perimatã. Reducerea numãrului de instalaþii ºi creºterea nu-
mãrului de examene pe fiecare unitate, în program de minimum 12 ore, cu un ser-
vice prompt ºi eficient, aceasta este linia urmãtorilor ani. Ecografia trebuie gene-
ralizatã. CT ºi IRM trebuie regândite ca explorãri de nivel superior, iar echipa-
mentele judicios repartizate în toatã þara.
Transformarea tehnicii de prelucrare a filmului radiografic prin developare au-
tomatã ºi utilizarea filmului sensibil verde sunt necesitãþile imperioase pentru
scurtarea timpului necesar diagnosticului ºi reducerea iradierii.
Indicarea corectã a examenelor iradiante, în special a examenelor radioscopi-
ce ale tractului digestiv trebuie cunoscutã în egalã mãsurã de clinicieni ºi radio-
logi. Radiologul nu este un executant al comenzii clinicianului, ci un partener cu
drepturi egale, apt de a alege cea mai bunã tacticã de urmat pentru îndeplinirea
dezideratelor clinicienilor. În acest sens Radiologia - Imagisticã medicalã devine
o specialitate din ce în ce mai clinicã, iar radiologul din ce în ce mai clinician,
având nevoie de cunoºtinþe cât mai ample ºi mai moderne de clinicã ºi patologie
medico-chirurgicalã.
Orice explorare imagisticã trebuie solicitatã de clinician pe baza unui docu-
ment scris, semnat ºi parafat, conþinând informaþii pertinente cu privire la bol-
nav. Orice examen radio-imagistic trebuie sã se încheie cu un alt document,
conþinând punctul de vedere al radiologului. Ambele documente trebuie sã fie
obligatorii ºi creditate cu valoare medico-legalã. Accesul nelimitat reciproc al
clinicianului ºi radiologului la toate informaþiile privitoare la fiecare bolnav sunt
absolut obligatorii; orice refuz de examen din partea radiologului trebuie însoþit
de o argumentaþie scrisã, serios documentatã.
Practicarea metodelor imagistice nu este posibilã decât pentru cei abilitaþi
printr-un certificat de competenþã sau atestare emis de organele abilitate (Ministe-
rul Sãnãtãþii), în urma parcurgerii de cãtre cel atestat a unui proces de învãþãmânt
sistematic într-o unitate de învãþãmânt superior ºi a unui examen. Practicarea
acestor tehnici de diagnostic fãrã atestare atrage dupã sine sancþiuni.
438
Controlul calitãþii actului radio-imagistic trebuie realizat zilnic, în fiecare ser-
viciu de cãtre personalul mediu ºi validat de cãtre medic. Defecþiunile tehnice,
penuria de consumabile, cheltuielile prea mari nu pot fi o scuzã pentru un act
medical radio-imagistic de slabã calitate.
Prezentul document a încercat sã ia în consideraþie toate aceste principii de
bazã. Pentru redactarea lui s-a folosit ca model un document asemãnãtor apãrut
în Franþa în 1997: Indications des Examens d'Imagerie - 1997, redactat la solici-
tarea organului de stat însãrcinat cu sãnãtatea ºi a Securitãþii Sociale. Ghidul a
fost redactat sub auspiciile CERF (College des Enseignants de Radiologie de
France) ºi al GREF (Groupe de Radiologues Enseignants a Expression Françai-
se), al cãrui vicepreºedinte este Prof. dr. ª. A. Georgescu.
Forma primarã a lucrãrii a fost supusã aprecierii membrilor Comisiei de
Radiologie a M.S. ºi a Comisiei de Radiologie a Colegiului Medicilor. Dupã ope-
rarea modificãrilor sugerate de cei sus-menþionaþi, s-a ajuns la forma definitivã.
Prezentul document are un caracter informativ. El nu reprezintã o lege rigidã
ºi imuabilã. Conþinutul sãu trebuie adaptat, cu cât mai puþine modificãri, reali-
tãþilor locale, în virtutea principiului Hipocratic de a nu face rãu ºi a principiilor
O.M.S. privitoare la actul diagnostic medical de primã intenþie:
- sã fie cât mai la îndemânã
- sã poarte cea mai mare cantitate de informaþii
- sã fie cât mai puþin iradiant
- sã poatã fi urmat de un gest terapeutic.
La ce serveºte un îndreptar de practici imagistice
Un examen imagistic corect prescris ºi executat poate modifica soarta bol-
navului, poate defini calea cea mai bunã pe care o are de urmat în vederea vin-
decãrii ºi poate determina preluarea lui în sarcinã de cãtre Asigurãrile Sociale.
Orice radiografie inutilã sporeºte costurile actului medical ºi iradierea pa-
cientului, ocupã timpul personalului din radiologie ºi în consecinþã este contra
eticii medicale.
Principalele explicaþii ale abuzului de explorãri sunt sintetizate în urmãtoarele
întrebãri:
Are nevoie? O solicitare de examen radiologic poate sã nu modifice cu
nimic soarta bolnavului. Un rezultat pozitiv în cãutarea unei leziuni poate sã nu
aibã nici o consecinþã. Artroza vertebralã se poate diagnostica radiologic, dar ea
este la fel de comunã sau normalã ca ºi pãrul alb sau lipsa de acomodare a
vederii cu distanþa, dincolo de o anumitã vârstã.
În cazul examenelor radiologice mai mult ca sigur negative, ca de exemplu
radiografia pulmonarã la un copil sãnãtos, de asemenea se practicã o risipã
inutilã ºi o iradiere neraþionalã.
Are nevoie acum? Exagerãrile þin ºi de repetarea unor examene radiologi-
ce prea frecvent, mai înaintea trecerii intervalului care i-ar permite unei boli sã
progreseze, sã se vindece sau mãcar ca tratamentul sã fi putut acþiona.
439
Nu cumva bolnavul a fost explorat deja? Din orice examen anterior, reali-
zat în altã parte, se pot obþine informaþii chiar în condiþiile unor examene slabe
calitativ. Repetarea este de evitat. Bineînþeles, examenele incomplete, neutiliza-
bile, trebuie imputate celui care le-a realizat.
Am explicat exact ce aºtept de la acest examen?
O solicitare neînsoþitã de explicaþii cuprinzãtoare expune oricând la adoptarea
unei tehnici necorespunzãtoare. Executarea de filme inutile sau neexecutarea de
filme necesare poate denatura diagnosticul.
II. MODUL DE UTILIZARE A GHIDULUI DE PRACTICI

IMAGISTICE
Lucrarea cuprinde douã capitole:
1. Imagistica generalã: radiologia convenþionalã, computer-tomografia, ima-
gistica prin rezonanþã magneticã ºi scintigrafia. Toate aceste metode sunt eva-
luate în funcþie de semnele clinice, pe organe.
2. Urgenþele medicale
Datele sunt structurate pe trei coloane:
ã stânga: cuprinde situaþia clinicã pentru care se face indicaþia de examen
ã mijloc: cuprinde specificaþia dacã examenul este adecvat
ã dreapta: cuprinde comentarii explicative.
Termenii utilizaþi în coloana din mijloc:
ã RECOMANDAT: indicã investigaþia cea mai eficace. Ea poate fi diferitã de
cea indicatã de clinician (exemplu: ecografie în loc de colecistografie).
ã AMÂNAT CU 2-6 SÃPTÃMÂNI: se adreseazã situaþiilor în care experienþa
a demonstrat cã simptomele unei boli neimportante dispar în timp fãrã urmãri
majore (exemplu: lombalgiile sau cervicalgiile acute).
ã NERECOMANDAT DE RUTINÃ: indicaþia nu este curentã, dar clinicianul dis-
pune de argumente suficiente pentru a presupune o situaþie specialã (exemplu:
lombalgiile la care clinica sugereazã o etiologie diferitã de cea degenerativã).
ã NERECOMANDAT: cuprinde examenele care nu sunt raþionale (exemplu:
radiografie de coloanã cervicalã la un individ cu insuficienþã vertebro-bazilarã).
Toþi bolnavii de o anumitã vârstã au leziuni degenerative la nivelul coloanei ver-
tebrale, iar rãsunetul lor asupra arterelor vertebrale este imposibil de precizat.
ã AVIZ SPECIALIZAT RECOMANDAT: cuprinde examene cu profil foarte þin-
tit pe care le recomandã expres numai specialistul în domeniu (exemplu: un exa-
men de ureche internã sau medie nu poate fi solicitat de un medic de medicinã
generalã, ci numai de neurolog, neurochirurg sau O.R.L.-ist).
III. RESPONSABILITATEA MEDICALÃ

Recomandãrile de explorare se fac uneori de teama implicaþiilor medico-
legale. Depinde de experienþa clinicianului de a aprecia oportunitatea unei ase-
menea indicaþii. Prezentul ghid poate constitui un argument care în condiþiile
440
unui examen clinic ireproºabil ºi consemnat ca atare sã susþinã nonindicarea
unor explorãri.
Dorinþele bolnavilor, fãrã suportul unei indicaþii scrise a medicului clinician spe-
cialist, nu pot constitui un argument de efectuare a examenelor imagistice. Sistemul
de explorare fãrã justificare, utilizat în special în privat, este o practicã reprobabilã.
Este totalmente interzisã efectuarea de examene radiologice la care docu-
mentul radiografic sã nu fie însoþit de un protocol conþinând interpretarea imagi-
nilor de cãtre radiolog. Nu se admit excepþii nici mãcar pentru leziunile traumati-
ce osoase. Se acceptã numai pentru radiografiile dentare.
IV. FEMEIA ÎNSÃRCINATÃ

Orice explorare cu radiaþii ionizante este de evitat:
ã la femeia însãrcinatã
ã în a doua perioadã a ciclului
ã în afara indicaþiilor formale.
Starea gestantã constituie obiectul declaraþiei pacientei. Responsabilitatea
obþinerii acestei informaþii aparþine clinicianului, care este obligat sã o comunice
radiologului. Acesta este obligat de a cãuta, în limita posibilitãþilor, orice altã
metodã înlocuitoare neiradiantã.
V. REDUCEREA IRADIERII
Nu se cunoaºte doza de radiaþii la care riscul sã fie nul. Se pun în sarcina
iradierii medicale: cataracte, mutaþii spontane, boli maligne sau malformaþii
fetale. Nu existã nici o metodã de investigaþie care sã demonstreze exact rapor-
tul de cauzalitate dintre acestea ºi iradiere. Totuºi efectul radiobiologic este cert
ºi demonstrat.
Tabel I. Dozele de radiaþie folosite pentru principalele explorãri
radiologice
Tipul de Echivalent de Echivalent în Echivalent ca
examen dozã efectivã cliºee duratã de
medie (mSv) toracice iradiere naturalã
Iradiere naturalã anualã 2,4 24 1 an
Radiografie toracicã 0,1 1 15 zile
Radiografie de craniu 0,15 1 15 zile
Radiografie abdominalã 1,0 10 6 luni
Urografie i.v. 3,5 35 18 luni
Tranzit baritat
gastro-intestinal 3,8 38 18 luni
Irigoscopie 7,7 77 3 ani
CT abdominalã 2,6 26 1 an
CT toracicã 4,8 48 2 ani
441
Cel mai sigur mijloc de reducere a iradierii, cu o atenþie particularã la copil, este
acela al unei indicaþii corecte, în special cu verificarea atentã a existenþei unui exa-
men similar în trecutul apropiat. Radiologul are obligaþia de a utiliza o tehnicã cât
mai economicã, atât ca numãr de expuneri cât ºi ca regim de raze folosit.
Tabelul I apreciazã doza primitã de pacient pentru diferite examene radiologi-
ce, ce poate fi exprimatã ca dozã efectivã în milisievert ºi comparativ în numãrul
de radiografii toracice echivalente (aceasta fiind consideratã ca cea mai uzualã
ºi mai puþin iradiantã radiografie) ºi în timpul echivalent de iradiere naturalã.
Doza efectivã corespunde unei doze de iradiere uniformã a întregului corp
care ar putea conduce la acelaºi risc genetic sau cancerigen ca ºi examenele
enumerate care produc o iradiere localizatã.
VI. ÎN ATENÞIA CLINICIENILOR CARE RECOMANDÃ

EXAMENE IMAGISTICE
Nu ezitaþi sã contactaþi radiologii înainte de a scrie o recomandare. Ei sunt
singurii care îºi cunosc potenþialul tehnologic ºi spectrul de activitãþi ºi vã pot
indica soluþia optimalã de explorare în funcþie de ce ºtiu sã facã mai bine, dacã
au cu ce.
VII. SCURTÃ PREZENTARE A METODELOR DIAGNOS-

TICE RADIOLOGICE-IMAGISTICE
1. Metode radiologice clasice

Radioscopia reprezintã o metodã suprautilizatã în acest moment peste tot în
þarã din cauza dotãrii tehnice învechite. Radiologii din generaþiile mai vechi o
preferã pentru rapiditate ºi ca efect al unei obiºnuinþe. Are o serie de dezavan-
taje majore:
ã este foarte iradiantã
ã este purtãtoarea unei cantitãþi mici de informaþii, în special pe anumite
organe (plãmân) ºi asupra unor leziuni fine
ã este condiþionatã de o serie de factori subiectivi
ã nu este metodã imediat repetitivã.
Rezultã cã valoarea medicalã ºi în special medico-legalã a unui buletin de
radioscopie este îndoielnicã ºi discutabilã. Metoda este foarte iradiantã în spe-
cial în scopie directã; cea realizatã cu amplificator de imagine ºi lanþ TV reduce
iradierea de cca 10 ori.
Acuitatea vizualã normalã a unui ochi obiºnuit este de maximum 50 de minute
de scopie efectivã. Acest interval de timp echivaleazã aproximativ cu: 7 tranzite
baritate gastro-duodenale, 15-20 examene radioscopice pulmonare, 3 irigoscopii.
Orice depãºire a acestui numãr de examene, deci implicit a perioadei de acui-
tate vizualã normalã, duce la scãderea fiabilitãþii examenului. Conform reco-
442
mandãrilor OMS radioscopia pulmonarã este interzisã sau nerecomandabilã ºi
înlocuitã cu radiografia. Contextul scopic al examenului cu bariu este inevitabil,
dar indicarea examenelor trebuie limitatã la maximum.
Radiografia este metoda imagisticã de bazã ºi indispensabilã pentru explo-
rarea plãmânului ºi osului (cca 90% din totalul examenelor de rutinã). Este com-
plet inutilã în studiul structurilor moi ale sistemului nervos ºi limitatã ca posibili-
tãþi în studiul cavitãþii abdominale. Orice alte utilizãri sunt paliative, în locul unei
alte metode mai eficace.
Slaba calitate a majoritãþii radiografiilor efectuate în þara noastrã se datoreºte
aproximativ 50% proastei prelucrãri a filmului radiografic ºi a utilizãrii sistemati-
ce a unor filme de calitate medie. Filmul radiografic sensibil verde este superior
calitativ ºi permite utilizarea unor regimuri mai mici pentru obþinerea unei ima-
gini de calitate.
2. Metode radiologice derivate din cele clasice
A. Metodele cu substanþe de contrast. Folosesc substanþe injectate i.v. pen-
tru urografie, CT ºi angiografie. Colangiografia i.v. se practicã din ce în ce mai
rar. Injectarea directã în organe lumenale sau alte cavitãþi se foloseºte pentru:
uretro ºi uretero-pielografie, colangiografia percutanã sau retrogradã, histero-
salpingo-grafia, artrografii etc.
Substanþele de contrast iodate neresorbabile intestinal de tipul Gastografin se
folosesc în unele examene gastro-intestinale sau în CT. Excreþia substanþelor de
contrast din circulaþie se face pe cale urinarã. Frecvenþa reacþiilor adverse seve-
re este de 1-2/1000, mortalitatea este de 0,9/100 000. Patogenia exactã a acestor
reacþii (anafilacticã sau alt mecanism) este necunoscutã. Nu existã nici un mijloc
fiabil de a identifica pacienþii cu risc major.
Lipsa unor informaþii pertinente la om nu permite stabilirea eficacitãþii unei
medicaþii sistematice destinatã prevenirii reacþiilor anafilactoide. Indivizii cu fac-
tori de risc necesitând o premedicaþie nu sunt corect cunoscuþi. Nu existã un
acord unanim asupra tipului de medicaþie utilizatã. În stadiul actual al cunoºtin-
þelor, un test la iod, efectuat anterior examenului propriu-zis este neindicat. Nici
un studiu nu a reuºit sã demonstreze valoarea sa predictivã ºi în plus poate fi
periculos.
Prevederile legale în vigoare obligã la o testare a sensibilitãþii, efectuatã la
începutul injectãrii, sub forma injectãrii a 1-2 ml substanþã ºi urmãrirea reacþiilor
pacientului timp de câteva minute.
Pentru unele categorii de bolnavi cu anumiþi factori de risc se recomandã uti-
lizarea substanþelor de contrast iodate cu osmolaritate redusã, ionice sau non-
ionice. Aceste categorii ar fi:
ã insuficienþã cardiacã severã
ã insuficienþã renalã sau orice condiþie susceptibilã de a o induce sau accentua
ã astmul bronºic
ã hipertiroidia
443
ã antecedentele confirmate de reacþii anafilactoide la iod
ã alergii diverse repetate.
Utilizarea sistematicã a substanþelor cu osmolaritate micã nu este justificatã
din cauza costului prea ridicat.
Orice laborator de radiologie care manipuleazã substanþe de contrast iodate
trebuie sã fie dotat cu sursã de oxigen ºi o trusã conþinând material pentru reani-
mare ºi tratament de urgenþã. Accesul la un serviciu ATI este recomandabil.
Orice accidente tardive, survenite dupã plecarea bolnavului din serviciul de ra-
diologie sunt în responsabilitatea medicului curant. Se recomandã ca orice bol-
nav injectat cu substanþã de contrast sã se deplaseze numai însoþit de personal
medical calificat.
Pregãtirea profilacticã a pacientului are un rol îndoielnic, dar urmãtoarele pre-
cauþii sunt recomandabile:
ã hidratarea bunã a acestuia
ã suprimarea unor medicamente (interleukina-2 cu 2 sãptãmâni înainte,
diureticele majore cu 2 zile înainte)
ã aplicarea unei medicaþii antihistaminice. Corticoterapia profilacticã nu are
nici o justificare farmacodinamicã.
Injectarea se face numai în condiþiile unei temperaturi ambientale de confort
maxim (min. 18 grade) ºi la bolnavi care nu acuzã senzaþia de frig. Substanþele
de contrast pe bazã de gadolinium se utilizeazã numai în IRM, fiind mai puþin
iatrogene decât substanþele iodate. Reacþiile adverse sunt mult mai rare ºi numai
excepþional letale.
Sulfatul de bariu nu dã reacþii adverse. Administrarea lui are urmãtoarele con-
traindicaþii:
ã semne clinice ºi radiologice de ocluzie digestivã
ã comunicãri patologice între tractul digestiv ºi alte cavitãþi sau spaþii anato-
mice închise
ã incoordonãrile de deglutiþie cu risc de aspiraþie.
Substanþele de contrast liposolubile sunt din ce în ce mai puþin folosite. Pot
produce reacþii adverse ca orice substanþã iodatã, dar mult mai rar.
B. Alte metode
Tomografia planã: este foarte iradiantã. Este abandonatã oriunde existã posi-
bilitatea de acces la un computer tomograf.
Bronhografia: a fost ºi ea înlocuitã prin CT. Pãstreazã indicaþiile în unele
afecþiuni displazice sau malformative ale arborelui respirator.
Uretrografia: se practicã în cadrul cisto-uretrografiei micþionale. Ca metodã
de injectare retrogradã este practic abandonatã.
Cistografia retrogradã: practic abandonatã; se mai foloseºte numai în diag-
nosticul refluxului ureteral.
3. Ecografia
Este o tehnicã anodinã, neiradiantã, ieftinã ºi actualmente din ce în ce mai la
îndemânã. Este indicatã în mod cu totul particular la femeia însãrcinatã ºi copii.
444
Fasciculul de ultrasunete neputând penetra nici osul nici gazul, utilizarea meto-
dei este limitatã:
ã în studiul encefalului se foloseºte transfontanelar la nou-nãscut
ã nu se foloseºte în studiul plãmânului
ã este perturbatã în studiul abdomenului între rebordul hepatic ºi pelvis din
cauza prezenþei aerului.
Este intens folositã ca tehnicã perioperatorie.
Doppler-ul (pulsat ºi continuu), care permite calcularea vitezei de circulaþie a
sângelui în vase, completeazã analiza morfologicã a imaginii vasculare a eco-
grafiei. Aceastã analizã funcþionalã permite detectarea, localizarea ºi cuantifi-
carea stenozelor arteriale. Doppler-ul color amelioreazã fiabilitatea ºi rapiditatea
doppler-ului tradiþional.
În ecografia abdomino-pelvinã sunt necesare urmãtoarele pregãtiri:
ã bolnavul trebuie sã fie nemâncat de minim 6 ore
ã pentru studiul vezicii urinare sau a pelvisului vezica urinarã trebuie sã fie
în repleþie
ã pentru studiul prostatei, vezica trebuie sã fie în semirepleþie.
4. Computer tomografia
Aceastã tehnicã permite realizarea de secþiuni axiale în grosime de 1 pânã la
10 mm. Rezoluþia de densitate a metodei este net superioarã radiologiei clasice.
Ea poate percepe separat structuri cu o diferenþã foarte micã de densitate (de
exemplu calculii urinari radiotransparenþi).
Injectarea de substanþe de contrast iodate expune la aceleaºi riscuri ca pen-
tru alte metode radiologice în cadrul cãrora se folosesc aceste substanþe. Insta-
laþiile moderne cu program de lucru în mod spiral sau helicoidal permit o achizi-
þie volumetricã a unei regiuni anatomice în cursul unei singure apnei. În acest fel,
se evitã artefactele de respiraþie, se obþine o opacifiere vascularã optimã (redu-
când adesea dozele ºi concentraþia substanþelor), se fac posibile reconstrucþiile
multiplanare (2D) sau spaþiale (3D) ºi se oferã imagini apropiate de angiografie
fãrã cateterism selectiv.
Bolnavii pentru examenele CT nu necesitã nici o pregãtire specialã. Este reco-
mandat sã fie nemâncaþi în ideea utilizãrii de contrast iodat intravenos.
5. Imagistica prin rezonanþã magneticã
Este o tehnicã neiradiantã care permite achiziþia directã de secþiuni în toate
cele trei planuri ale spaþiului (axial, frontal ºi coronal). Costul sãu este fãrã
îndoialã de 2,5 ori mai mare decât al unei CT, dar pe de altã parte a cere un CT
pentru a-l completa ulterior cu IRM este încã ºi mai costisitor.
Contraindicaþiile formale ale acestui examen sunt:
ã stimulatorii cardiaci implantaþi
ã clipuri chirurgicale, în special cele neuro ºi cele feromagnetice
ã corpii strãini metalici intraoculari
ã protezele valvulare mecanice
445
ã unele proteze cohleare
ã obezitatea majorã (diametrul gautry-ului nu depãºeºte 60 cm).
Contraindicaþiile relative sunt:
ã agitaþie psiho-motorie
ã claustrofobia (premedicaþie posibilã)
Nu este nevoie ca bolnavul sã fie nemâncat. Copii sub 8 ani trebuie sedaþi.
IRM este o tehnicã în expansiune ºi extinderea ei ar putea înlocui în viitor CT
sau angiografia.
6. Angiografia (arteriografie, flebografie)
Aceastã tehnicã necesitã cel mai adesea un cateterism vascular. Complicaþii-
le sunt rare: hemoragie localã, embolie, trombozã ºi orice accident la substanþele
de contrast iodate. Necesitã o explorare completã a coagulãrii, bolnav nemâncat
ºi premedicaþie sedativã.
7. Imagistica intervenþionalã
Este destinatã unor scopuri diagnostice (biopsii, identificãri de acumulãri de
sânge, puroi sau alte lichide patologice) sau terapeutice (angioplastie, emboliza-
re arterialã, drenaj de abcese). Procedurile sunt numeroase ºi intereseazã toate
organele ºi toate tipurile de patologie.
8. Scintigrafia
Aceastã tehnicã utilizeazã un agent radiofarmaceutic.
Examenul se realizeazã imediat dupã injectarea trasorului (explorare dinami-
cã renalã) sau dupã un interval de minute sau ore (3 ore pentru o scintigramã
osoasã). Intervalul este necesar fixãrii trasorului. Distribuþia trasorului poate fi
obiectivatã sub formã de imagini planare (statice sau whole body), sub forma
unei secvenþe de imagini (dinamic) sau de secþiuni tomo-scintigrafice.
Aspectele patologice sunt reprezentate de zone de hipofixare (zone reci) sau
zone de hiperfixare (zone calde). Izotopii utilizaþi au un timp de înjumãtãþire scurt
(6 ore pentru Technetium 99), eliminarea lor se face pe cale urinarã, cu excepþia
celor folosiþi pentru cãile biliare. Iradierea bolnavului este comparabilã cu cea
folositã în radiologia standard. Nu necesitã precauþii suplimentare ºi nici bolnav
nemâncat. Nu se cunosc efecte secundare ºi nici nu s-au descris reacþii adverse.
Scintigrafia este formal contraindicatã la femeile însãrcinate.
446
VIII. INDICAÞIILE EXAMENELOR IMAGISTICE
Introducere ºi clasificare dupã tipul de examinare

RADIOGRAFIE STANDARD
Radiografia toracicã
Context clinic Recomandãri Comentarii
BPOC, Radiografie Nerecomandatã Numai dacã semnele sau
astm (control) toracicã de rutinã simptomele s-au modificat.
Cardiopatii Radiografie Recomandatã Analiza inimii, a vaselor mari
congenitale toracicã ºi a circulaþiei pulmonare.
Cianozã Radiografie Recomandatã Examenul de screening este
toracicã indicat pentru cercetarea unei
patologii cardiace sau pulmo-
nare.
Depistarea Radiografie Nerecomandatã Nejustificatã, cu excepþia unui
afecþiunilor toracicã mic grup de persoane cu risc
pulmonare: crescut (ex: în special profe-
angajare, bilanþ sional).
de sãnãtate
Examen MRF Film Recomandatã Numai pentru control ºi urmã-
de screening 10/10 cm rirea unei afecþiuni diagnos-
ticate anterior. Nu ca metodã
de screening în TBC.
Depistarea Radiografie Nerecomandatã Excepþie: înaintea chirurgiei
preoperatorie a toracicã de rutinã cardio-pulmonare, a interven-
afecþiunilor þiilor de amploare, suspiciune
pulmonare de neoplasm sau tuberculozã.
De reþinut cã numeroºi pacienþi
cu o patologie cardio-respira-
torie posedã un cliºeu recent.
În cazul intervenþiilor curen-
te, în urgenþã, la pacienþi cu
vârsta cuprinsã între 3 ºi 55
de ani, în absenþa antece-
dentelor patologice precise,
a factorilor de risc sau a
anomaliilor la examenul cli-
nic, NU se impune o radio-
grafie toracicã.
447
Durere izolatã Radiografie Temporizare Cliºeu expirator, util deseori în
a peretelui toracic toracicã 2-6 sãptãmâni investigarea unui pneumotorax
(în afara unei sau a unei supape prin corp
dureri pleurale) strãin.
Dispnee Radiografie Recomandatã
acutã toracicã
Dispnee Radiografie Recomandatã
cronicã toracicã
Febrã cu semne Radiografie Recomandatã
de atingere toracicã
parenchimatoasã,
alterare a stãrii
generale, disfonie,
disfagie, sindrom
de venã
cavã superioarã
Hemoptizie Radiografie Recomandatã Urmatã eventual de o
toracicã bronhofibroscopie ºi de CT.
Infecþii ale cãilor Radiografie Nerecomandatã
respiratorii toracicã
superioare
Insuficienþã Radiografie Recomandatã Dimensiunile cordului, semne
cardiacã, toracicã de edem pulmonar.
valvulopatii
Patologie Radiografie Nerecomandatã Numai la modificarea semnelor
cardiacã, toracicã de rutinã sau simptomelor.
urmãrirea HTA
Pleurezie Radiografie Recomandatã Se impune radiografie în decu-
toracicã bit dorsal sau control scopic
pentru colecþii închistate.
Pneumonie la Radiografie Recomandatã Pentru confirmarea dispariþiei
adult (control) toracicã opacitãþii; controlul nu trebuie
realizat înainte de 10 zile, deoa-
rece evoluþia poate fi lentã.
Pneumotorax Radiografie Recomandatã Deseori vizualizat mai bine pe
toracicã un cliºeu expirator.
Tuse cronicã Radiografie Recomandatã
toracicã
Traumatism Grilaj costal Nerecomandatã O fracturã costalã nu modificã
toracic minor de rutinã tratamentul; se practicã un singur
cliºeu (vezi capitolul de urgenþe).
448
Radiografia capului ºi a feþei
Durere dento- Radiografia La cererea Interes pentru cliºeele dentare,
maxilarã craniului specialistului panoramice.
Cefalee Radiografia Nerecomandatã Radiografiile capului, sinusuri-
craniului lor sau coloanei cervicale sunt
rareori utile în absenþa semnelor
sau simptomelor neurologice
localizate.
Corp strãin Radiografia Recomandatã În caz de antecedente de trau-
metalic intra- craniului matism ocular sau intervenþie
orbitar sau neurochirurgicalã. Incidenþe
intracranian speciale pentru orbitã.
Litiazã salivarã Radiografia Amânatã de la Tablou clinic de inflamaþie post-
(investigare) feþei 2 la 6 sãptãmâni prandialã a unei glande sub-
mandibulare sau parotide. De
completat deseori cu o sialo-
grafie. Cele douã explorãri pot
fi înlocuite de CT.
Demenþã, Radiografia Nerecomandatã O radiografie a capului nu este
epilepsie craniului utilã spre deosebire de CT sau
IRM în funcþie de caz.
Simptome de Radiografia Nerecomandatã CT sau IRM în funcþie de avizul
ureche medie craniului specialistului.
sau internã
incluzând vertijul
Sinuzitã Radiografia Nerecomandatã O îngroºare a mucoasei nu este
craniului de rutinã specificã ºi poate surveni la pa-
cienþi asimptomatici; cazurile
rezistente necesitã avizul ORL-
istului. La copil: CT de la început.
Urmãrirea unui Teleradio- Recomandatã La sfârºitul tratamentului ºi la
tratament grafie 3-5 ani dupã tratament.
ortodontic
Tratament Teleradio- Nerecomandatã
ortodontic grafie mai mult de
(urmãrirea una pe an
unui pacient
înaintea
începerii
tratamentului)
449
Tulburãri ale Radiografia La cererea CT în caz de traumatism, leziuni
articulaþiei craniului specialistuluidegenerative, osteonecrozã,
temporo- patologie infecþioasã sau
mandibulare inflamatorie. IRM pentru studiul
dinamicii discale.
Tulburãri vizuale, Radiografia Nerecomandatã Cliºeele standard sunt rareori
de motricitate craniului patologice, iar semnele nega-
ocularã, stra- tive nu au nici o valoare. CT
bism, sau IRM trebuie solicitate de
nistagmus, urgenþã în cazul suspicionãrii
midriazã unei patologii intraorbitare, in-
tracraniene sau cervicale.
Radiografie de coloanã cervicalã
Cefalee Radiografie Nerecomandatã
de coloanã
cervicalã
Durere Radiografie Amânatã de la 2 Durerea cervicalã este secun-
cervicalã de coloanã la 6 sãptãmâni darã anomaliilor discale sau
nontraumaticã cervicalã ligamentare, nedetectabile pe
cliºeele standard.
Durere Radiografie Amânatã de la 2 Anomaliile degenerative
cervicalã de coloanã la 6 sãptãmâni debuteazã precoce la adult ºi
cronicã, meca- cervicalã nu existã paralelism anatomo-
nicã, izolatã clinic. Examenul trebuie reco-
mandat în caz de semne neuro-
logice de suspiciune a unei pa-
tologii nedegenerative sau în
caz de dureri rebele.
Bilanþ înaintea Radiografie Recomandatã
kineziterapiei de coloanã
cervicale cervicalã
Nevralgie Radiografie Amânatã de la 2
cervico- de coloanã la 6 sãptãmâni
brahialã cervicalã
Torticolis Radiografie Amânatã de la 2 Torticolisul se datoreazã unei
nontraumatic de coloanã la 6 sãptãmâni contracturi: nu se observã nici
cervicalã o anomalie osoasã în general.
Se recomandã dacã torticolisul
persistã.
450
Tumorã, fracturã, Radiografie Recomandatã
infecþie sau de coloanã
artritã cervicalã cervicalã
(suspiciune)
Patologie Radiografie Nerecomandatã Patologia degenerativã este
vertebro- de coloanã frecventã la subiecþii în vârstã
bazilarã, cervicalã ºi nu se poate preciza dacã ea
vertij afecteazã ºi arterele vertebrale.
Radiografie de coloanã toracalã
Dorsalgie Radiografie Amânatã de la 2 Patologia degenerativã este
mecanicã de coloanã la 6 sãptãmâni caracteristicã vârstei mature.
sau traumaticã toracicã Examinarea este rareori utilã în
absenþa semnelor neurologice
sau a suspiciunii de tumorã sau
infecþie.
Dorsalgie pe Radiografie Recomandatã Eficace pentru diagnosticul de
teren osteo- de coloanã tasare vertebralã, dar nu ºi
porotic toracicã pentru cuantificarea deminera-
lizãrii.
suspiciune de de coloanã
infecþie sau toracicã
artritã dorsalã
(suspiciune)
Radiografie de coloanã lombarã
Kineziterapie Radiografie Nerecomandatã
lombarã de coloanã de rutinã
(bilanþ iniþial) lombarã
Lombalgie acutã Radiografie Amânatã de la 2 Majoritatea pacienþilor se vin-
nontraumaticã de coloanã la 6 sãptãmâni decã rapid sub tratament
lombarã medical; cliºeele aduc rareori
informaþii interesante în absen-
þa anomaliilor biologice.
Lombalgie Radiografie Nerecomandatã Modificãrile degenerative sunt
cronicã comunã, de coloanã de rutinã foarte frecvente ºi puþin speci-
fãrã suspiciune lombarã fice în timpul vârstei adulte,
clinicã lipsind un paralelism radio-
de infecþie clinic. Excepþii: durere persis-
sau tumorã tentã ºi progresivã sau prezen-
þa de semne neurologice. Cãu-
tarea lizei istmice la tânãr sau
tasarea vertebralã la vârstnic.
451
Lombosciaticã, Radiografie Amânatã 2 Nu se amânã în caz de anomalie
cruralgie de coloanã sãptãmâni neurologicã sau biologicã;
comune lombarã cliºeul dorso-lombo-pelvin pos-
tero-anterior ºi profilul de an-
samblu sunt suficiente în prima
fazã.
Osteoporozã Radiografie Recomandatã Fiabil pentru diagnosticul
de coloanã tasãrilor vertebrale, dar nu pentru
lombarã cuantificarea demineralizãrii.
Spina bifida Radiografie Nerecomandatã Aproximativ 10% din populaþie
ocultã fãrã de coloanã prezintã anomalii lombosacrate
simptome sau lombarã minore.
semne clinice
(suspiciune)
infecþie sau de coloanã
artritã lombarã lombarã
(suspiciune)
Radiografia de bazin ºi ºolduri
Explorarea combinatã sistematicã a coloanei lombare ºi a bazinului nu sunt jus-
tificate: articulaþiile sacro-iliace ºi coxo-femurale sunt vizibile pe cliºeul de
coloanã lombarã de faþã (de Seze), ºi este necesarã o indicaþie specificã pen-
tru solicitarea simultanã a celor douã examene.
Durere meca- Radiografie Amânatã de la 2
nicã a coapsei de bazin la 6 sãptãmâni
ºi ºold
infecþie, artritã de bazin
a bazinului
sau teren
particular
(corticoterapie)
Radiografia de Incidenþe Recomandatã Numai în caz de simptoma-
articulaþii specifice tologie acutã.
sacroiliace
Radiografie de coccis
Durere netrauma- Radiografie Amânatã de la 2
ticã coccidianã de coccis la 6 sãptãmâni
Traumatism Radiografie Nerecomandatã Rezultatul radiografiei nu
coccidian de coccis de rutinã influenþeazã tratamentul.
452
Radiografie de genunchi
Bilanþ înainte de Radiografie Recomandatã
artrografie, CT de genunchi
sau IRM
Durere mecanicã Radiografie Amânatã de la 2 Funcþie de durere.
de genunchi de genunchi la 6 sãptãmâni
Leziunea Radiografie La cererea
ligamentului de genunchi specialistului
încruciºat
Boala Osgood- Radiografie Nerecomandatã Neregularitatea apofizarã
Schlatter de genunchi de rutinã nu este specificã, cel mai
bun semn radiologic fiind
îngroºarea pãrþilor moi; cli-
ºeele nu servesc decât
pentru eliminarea altei pa-
tologii locale.
Sindrom Radiografie Recomandatã Cliºeu comparativ de faþã
femuro-patelar de genunchi în ortostatism, profil strict
în flexie de 20-30° în inci-
denþã axialã de 30-45°, cu
cvadricepsul decontractat; în
absenþa subluxaþiei externe
a rotulei se practicã aceeaºi
incidenþã axialã în rotaþie
externã (RMO, 1994-IV).
artritã sau de genunchi
reumatism al
genunchiului
(suspiciune)
Radiografie de gleznã ºi picior
Durere plantarã, Radiografie Recomandatã Cliºeu de profil cu scopul
aponevrozitã de picior cãutãrii tulburãrilor de
plantarã staticã. Interes pentru eco-
grafie.
Gutã Radiografie Nerecomandatã Numai în caz cu probleme
de picior de rutinã de diagnostic diferenþial.
Hallux valgus Radiografie Aviz Cliºeu cerut înainte de
de picior specializat chirurgia ortopedicã.
453
infecþie, artritã de gleznã
sau reumatism al ºi picior
gleznei ºi picio-
rului (suspiciune)
Radiografie de pumn
Instabilitate Radiografie La cererea
carpianã de mânã specialistului
Sindrom de Radiografie La cererea Analiza preoperatorie a
canal carpian de mânã specialistului structurilor osoase adia-
cente.
infecþie, artritã de mânã
sau reumatism
al mâinii
(suspiciune)
Radiografie de screening a scheletului
Metastaze Radiografie Nerecomandatã Scintigrafia recomandatã
osoase de schelet de primã intenþie. Cliºee
(cãutare) centrate pe zonele de fixare.
Mielom Radiografie Recomandatã Radiografie a scheletului
de schelet axial. Scintigrafia nu este
recomandatã (frecvente re-
zultate negative).
Radiografie de screening articular
Patologie Radiografie Nerecomandatã Centrare pe articulaþiile
articularã articularã de rutinã simptomatice; interes
inflamatorie de ansamblu pentru scintigrafie. Excepþie:
bilanþul iniþial efectuat de
specialist.
Radiografie abdominalã pe gol
Apendicitã Abdomen Nerecomandatã Cu excepþia copilului mic.
pe gol
454
Colicã nefreticã Abdomen Recomandatã
pe gol
Constipaþie Abdomen Nerecomandatã Numeroºi adulþi normali
pe gol sunt constipaþi, semnele ra-
diologice fiind nespecifice.
Diaree Abdomen Nerecomandatã
pe gol
Durere abdomina- Abdomen Nerecomandatã Nu aduce informaþii utile,
lã nespecificã, pe gol cu excepþia cistitei recidi-
retenþie de urinã, vante sau rezistente la
cistitã acutã, tratament în ideea unei
hematemezã ºi litiaze asociate.
melenã, suspi-
ciune de ulcer
Masã tumoralã Abdomen Nerecomandatã Indicaþie pentru ecografie,
abdominalã pe gol de rutinã urmatã în caz de dubiu de
palpabilã CT.
Pancreatitã Abdomen Recomandatã Evidenþierea calcificãrilor.
cronicã pe gol Radiografie de profil sau sec-
þiune de tomografie planã.
Patologie biliarã, Abdomen Nerecomandatã Indicaþie pentru ecografie
anevrism de aortã, pe gol ºi/sau CT. Radiografia
pancreatitã acutã abdominalã pe gol este uti-
lã în caz de complicaþii di-
gestive sau probleme de
diagnostic diferenþial.
Pielonefritã acutã Abdomen Recomandatã Ca ºi ecografia.
pe gol
Dimensiunea taliei Abdomen Nerecomandatã Ecografia este examenul
rinichilor pe gol de rutinã mai simplu; radiografia ab-
dominalã pe gol urmatã de
CT este mai precisã: inte-
res pentru urmãrire.
Mamografia
Strategia cea mai performantã asociazã examenul clinic, mamografia, uneori
ecografia (la decizia radiologului), eventual completate cu puncþie ghidatã.
Chiar dacã mamografia constituie cea mai bunã tehnicã de depistare precoce
a cancerului, totuºi nu are o sensibilitate de 100%: o mamografie negativã nu
exclude diagnosticul de cancer.
Cancer de sân Mamografie Recomandatã
(semne
evocatoare)
455
Scurgere mamarã Mamografie Recomandatã Asociatã cu galactografia.
unipolarã
Factori de risc Mamografie Recomandatã Sunt de risc crescut
pentru cancer femeile cu 2 antecedente la
de sân: rude de gradul I, dintre
- histologici (în care una a avut cancer de
timpul unei sân înainte de 40 ani; cu 3
intervenþii antecedente de gradul I
anterioare) indiferent de vârstã. Prima
-antecedente mamografie trebuie efectua-
familiale (rude tã cu 5-10 ani înaintea
de gradul unu) vârstei la care a survenit
primul cancer.
Mastodinie, fãrã Mamografie Nerecomandatã
semne clinice
Nodul mamar la Mamografie Nerecomandatã Indicaþie de ecografie: can-
o femeie sub 25 ani de primã intenþie cerul este rar în aceastã
grupã de vârstã, iar mamo-
grafia este dificil de inter-
pretat datoritã densitãþii
sânilor.
Nodul mamar Mamografie Recomandatã
palpabil
Retracþie veche Mamografie Nerecomandatã
a mamelonului
Terapie hormo- Mamografie Recomandatã Numai dacã pacienta
nalã substitutivã urmeazã un program de
a menopauzei depistare în masã sau
(examen siste- individual.
matic înaintea
ºi în timpul)
Ginecomastie Mamografie Nerecomandatã Numai în caz de confuzie
bilateralã de rutinã cu adipomastia.
Depistarea individualã a cancerului de sân la femeile asimptomatice fãrã
factori de risc
Screening individual Mamografie Nerecomandatã
pentru cancerul de de rutinã
sân dupã 69 ani
Screening individual Mamografie Nerecomandatã Începând cu 40 de ani,
pentru cancerul de de rutinã la cel mult 2 ani.
sân înainte
de 50 ani
456
Screening individual Mamografie Recomandatã Reducerea mortalitãþii a
pentru cancerul fost doveditã. Mamografia
de sân între trebuie fãcutã la cel mult 3
50 ºi 69 ani ani. Nu se repetã o mamo-
grafie normalã mai des de
un an la o pacientã asimp-
tomaticã, chiar dacã prezin-
tã factori de risc.
EXAMENE RADIOLOGICE CU SUBSTANÞE DE CONTRAST

Tranzit baritat al esofagului
Nu se examineazã tractul digestiv numai radioscopic. Radiografiile seriate sunt
obligatorii. Nu are sens practicarea unui tranzit baritat în primã intenþie înain-
tea unei endoscopii înalte, cu excepþia contraindicaþiei acesteia sau a orientãrii
clinice cãtre o stenozã sau un diverticul.
Durere toracicã, Tranzit Nerecomandat Refluxul ºi esofagita sunt
hernie hiatalã, esofagian mai bine susþinute prin
reflux gastro- clinicã, tranzitul baritat
esofagian fiind de interes minim. Re-
fluxul ºi hernia hiatalã sunt
frecvente ºi pot fi prezente
chiar ºi atunci când dure-
rea toracicã are altã cauzã.
Refluxul este intermitent,
absenþa sa neexcluzându-l.
Endoscopia este recoman-
datã dacã simptomele de
reflux sunt rezistente la tra-
tament (suspiciune de eso-
fagitã).
Disfagie Tranzit Recomandat Distincþia dintre disfagia
esofagian numai în caz realã (cu blocarea tranzitu-
de orientare lui alimentar la un anumit
clinicã spre nivel) ºi un vag disconfort
stenozã sau independent de deglutiþie
diverticul sau de ingestia alimentelor.
esofagian Pentru tulburãrile de motri-
citate se indicã manometria
esofagianã.
Hipertensiune Tranzit Nerecomandat Se indicã fibroscopia eso-
portalã esofagian gastricã pentru depistarea
varicelor.
457
Tranzitul baritat al stomacului ºi duodenului
Indicaþiile din prezentul material se adreseazã condiþiei în care toate metodele
imagistice stau la dispoziþia radiologului. În caz contrar indicaþiile vor fi restruc-
turate local în funcþie de posibilitãþi. Examenele radiologice sunt de evitat ca
iradiante. Nu este cazul sã se efectueze de primã intenþie un tranzit baritat eso-
gastro-duodenal înaintea unei endoscopii înalte, cu excepþia unei contraindi-
caþii pentru aceasta sau a unei orientãri clinice spre o stenozã sau un diverticul
esofagian. Nu este indicat examenul baritat la bolnavi asimptomatici.
Controlul la Tranzit Nerecomandat Endoscopia este mai sen-
distanþã dupã o baritat de rutinã sibilã pentru detectarea
intervenþie gastro- unei eventuale anomalii.
chirurgicalã pe duodenal Tranzitul baritat poate fi util
tractul digestiv pentru verificarea golirii
superior gastrice, a anatomiei ºi mo-
tricitãþii intestinului subþire.
Dispepsie Tranzit baritat Nerecomandat Indicaþie pentru fibroscopie
gastro- în caz de îndoialã asupra
duodenal unei leziuni organice.
Patologie Tranzit baritat Nerecomandat Indicaþie de ecografie
pancreaticã gastro- ºi/sau endoscopie ºi/sau
sau biliarã duodenal CT.
Hemoragie Tranzit baritat Nerecomandat Indicaþie de endoscopie.
gastro- gastro-
intestinalã duodenal
Ulcer duodenal Tranzit baritat Nerecomandat Cicatrizarea unui ulcer
(control) gastro- face dificilã aprecierea
duodenal evoluþiei sale: suprave-
gherea clinicã este suficien-
tã. Eventual endoscopie.
Ulcer gastric Tranzit baritat Nerecomandat Unele ulcere gastrice sunt
(control) gastro- maligne; indicaþie de endo-
duodenal scopie cu biopsie.
Tranzit baritat al intestinului subþire
Malabsorbþie, Tranzit baritat Nerecomandatã Recomandatã dacã endo-
diaree cronicã de rutinã scopia cu biopsie intestina-
lã este normalã sau îndoiel-
nicã.
Ocluzie acutã a Tranzit baritat Nerecomandatã Examenul poate fi
intestinului periculos.
subþire
458
Ocluzie cronicã Tranzit baritat Recomandatã Tranzitul baritat al intesti-
sau recidivantã nului subþire este examenul
a intestinului de elecþie. Mai prezintã
subþire interes ecografia ºi CT.
Patologie infla- Tranzit baritat Recomandatã Interes pentru ecografie ºi
matorie a intesti- CT asociate.
nului subþire
(ex: boalã Crohn)
Hemoragie Tranzit baritat Recomandatã Dupã fibroscopie gastricã
intestinalã de a doua ºi colonoscopie.
cronicã sau intenþie
recidivantã
Irigografie
Irigografia nu este recomandatã înaintea unei colonoscopii; este dimpotrivã
indicatã în cazul în care colonoscopia este imposibilã, incompletã sau con-
traindicatã (anevrism voluminos al aortei abdominale, insuficienþã cardiacã sau
respiratorie severã contraindicând anestezia). Irigografia cu dublu contrast este
utilã numai dacã colonul este suficient pregãtit; dacã pregãtirea colonului nu
este posibilã irigografia nu trebuie realizatã.

Colopatie inflama- Irigografie Nerecomandatã Indicaþie pentru
torie sau tumorã, colonoscopie.
sugerate prin
durere abdomi-
nalã, rectoragie,
anomalii de
tranzit recente
Colitã pseudo- Irigografie Nerecomandatã
membranoasã
dupã antibiotice
Depistarea unei Irigografie Nerecomandatã Indicaþie de colonoscopie
tumori de colon de rutinã în primã intenþie la pacien-
þii cu risc crescut; irigogra-
fia cu dublu contrast va fi
realizatã dacã colonosco-
pia a fost imposibilã sau in-
completã.
Diaree sugerând Irigografie Nerecomandatã Indicaþie pentru
o gastro-enteritã coproculturã.
Diverticulitã Opacifiere Nerecomandatã De preferat CT-ul pelvin cu
colicã de rutinã opacifiere colicã (cu sub-
459
stanþe hidrosolubile dacã
se suspicioneazã o perfo-
raþie).
Melenã Irigografie Nerecomandatã Indicaþie de endoscopie
care nu trebuie sã întârzie
intervenþia în caz de hemo-
ragie masivã.
Rectocolitã Irigografie Nerecomandatã Indicaþie de endoscopie.
hemoragicã
Radiografia cãilor biliare
Colicã biliarã, Opacifierea Nerecomandatã Indicaþie pentru ecografie.
colecistitã, icter cãilor biliare
Litiaza cãilor Colangiografie La cererea De preferat
biliare principale intravenoasã specialistului colangiografia
înainte de intraoperatorie.
colecistectomie
sub celioscopie
(suspiciune)
Urografie intravenoasã - UIV
Cancer de UIV Nerecomandatã Numai în caz de suspiciu-
prostatã de rutinã ne a afectãrii aparatului
reno-urinar superior.
Cancer de vezi- UIV Recomandatã
cã urinarã
Hematurie UIV Recomandatã Dacã UIV este normalã se
solicitã o ecografie + CT.
Nerecomandatã când he-
maturia este tipic nefrologi-
cã (context, analiza urinei)
sau prima cistitã hematuri-
cã la o femeie.
Colicã nefreticã UIV Nerecomandatã Radiografia abdominalã pe
de rutinã gol ºi ecografia pot fi reali-
zate. UIV de urgenþã în coli-
ca nefreticã severã sau com-
plicatã (rezistentã la trata-
ment, febrilã) sau dubiu diag-
nostic. UIV la distanþã este
în general recomandatã în
460
funcþie de rezultatele eco-
grafiei ºi terenului litiazic.
Cistitã recidivantã UIV Nerecomandatã Indicaþie de radiografie
sau rezistentã la de primã intenþie abdominalã pe gol,
tratament la o ecografie reno-vezicalã
femeie tânãrã + cistografie retrogradã.
Disurie UIV Recomandatã Cu cliºeu micþional.
nonprostaticã
Hipertensiune în UIV Nerecomandatã UIV nu este sensibilã
absenþa unei pentru diagnosticul stenozei
patologii urinare de arterã renalã. Nu îºi are lo-
cul în cazul unei HTA uºoare
(140-180 mm Hg/90-105 mm Hg)
necomplicate, în absenþa ele-
mentelor de orientare clinicã
sau biologicã spre o HTA se-
cundarã, sau ca primã inten-
þie în scop etiologic.
Adenom de UIV Nerecomandatã De preferat ecografia care
prostatã permite evaluarea aparatu-
necomplicat lui urinar superior ºi goli-
rea vezicalã. Este supe-
rioarã în cazul asocierii cu
debitmetria urinarã. Nu se
face UIV de primã intenþie
în cazul simptomelor de
adenom necomplicat fãrã
antecedente urologice.
Infecþie urinarã UIV Recomandatã
la bãrbat
Masã tumoralã UIV Nerecomandatã Indicaþie de ecografie + CT.
renalã
Pielonefritã acutã UIV Nerecomandatã Recomandatã dacã ecogra-
la femeie de rutinã grafia ºi clinica suspicio-
neazã un obstacol; cuplatã
cu CT în caz de pielonefritã
complicatã.
Retenþie de urinã UIV Nerecomandatã Indicaþie pentru ecografie
pentru studiul aparatului
urinar superior ºi cãutarea
cauzei în urma tratamentu-
lui retenþiei prin cateterism;
UIV dupã aceea.
461
Adenom de UIV Recomandatã În general preoperator.
prostatã
complicat
Uretrografie retrogradã
De înlocuit preferabil cu timpul micþional al unei UIV.
Disurie Uretrografie Nerecomandatã Numai dacã UIV este
retrogradã de rutinã neclarã.
Uretritã Uretrografie Nerecomandatã
retrogradã de rutinã
Saccoradiculografie
Claudicaþie Sacco-radicu- La cererea Examen preoperator.
radicularã, lografie specialistului
canal lombar
îngust
Sciaticã, Sacco-radicu- La cererea Localizarea preoperatorie a
cruralgie lografie specialistului unei hernii discale atunci
comune când CT ºi IRM sunt
neconcludente.
Artrografia genunchiului
Corp strãin intra- Artrografie Nerecomandatã Se solicitã un artro-
articular, de genunchi izolat scanner (aviz specializat).
condromatozã
Leziunea Artrografie Nerecomandatã IRM poate fi indicatã
ligamentului de genunchi preoperator.
încruciºat
Leziunea cartila- Artrografie Nerecomandatã Urmatã de un artro-
jului femuro- de genunchi izolat scanner (dacã cliºeele
patelar standard nu aratã o pensa-
re a interliniei articulare).
Leziune Artrografie Recomandatã Alternativã pentru IRM
meniscalã de genunchi (neagresivã dar scumpã).
Sindrom femuro- Artrografie Nerecomandatã Cliºeele standard sunt
patelar de genunchi suficiente.
Tumorã sino- Artrografie Nerecomandatã Solicitã IRM.
vialã, sinovitã de genunchi
vilonodularã
462
Artrografie de umãr
Corp strãin Artrografie Nerecomandatã Se solicitã artro-scanner.
intra-articular de umãr izolat
Instabilitatea Artrografie Nerecomandatã Se solicitã artro-scanner
umãrului de umãr izolat (numai dacã cliºeele stan-
dard sunt normale).
Ruptura capsulei Artrografie La cererea Artrografia urmatã de
rotatorilor de umãr specialistului artro-scanner este la fel de
eficace, mai ieftinã dar mai
agresivã decât IRM.
Artrografia articulaþiilor vertebrale posterioare
Lombalgie Artrografia La cererea Lombalgie rezistentã la
cronicã articulaþiilor specialistului tratament ºi legatã de o
posterioare artrozã posterioarã.
Lombosciaticã Artrografia Nerecomandatã
comunã articulaþiilor de primã intenþie
posterioare
Histero-salpingografie
Hemoragie Histero- Nerecomandatã Numai dacã ecografia este
genitalã salpingografie de rutinã neconcludentã sau
normalã.
Inducþia Histero-salpin- Recomandatã Face parte din bilanþul etio-
ovulaþiei (bilanþ gografie logic care trebuie sã
înainte de) preceadã întotdeauna prima
inducþie.
Infecþie Histero-salpin- Contraindicatã
genitalã înaltã: gografie
endometritã,
salpingitã
(suspiciune)
Sterilitate Histero-salpin- Recomandatã de Studiul permeabilitãþii
gografie a doua intenþie tubare (ºi cãutarea malfor-
maþiilor uterine).
Dacryo-cistografie
Lãcrimare Dacryo- Recomandatã La cererea specialistului.
cistografie
463
Sialografie
Litiazã salivarã Sialografie Amânatã de la 2 Precedatã de un cliºeu fãrã
la 6 sãptãmâni pregãtire. În faþa tumefierii
postprandiale a unei glande
submandibulare sau paro-
tide. Poate fi înlocuitã de CT.
Patologie Sialografie La cererea Sialografia poate fi utilã.
infecþioasã sau specialistului
inflamatorie sali-
varã, sindromul
Gougerot-Sjögren
Examene cu contrast multiple
Cãutarea cancerului Examene Nerecoman- Descoperirea cancerului
primitiv ca origine a cu contrast date primitiv digestiv sau
metastazelor multiple. multiple urinar modificã foarte
Ex: tranzit baritat rar tratamentul.
gastro-duodenal,
irigografie, UIV etc
Angiografia (arteriografie, flebografie)
Arteriopatia Arterio- La cererea Clinica ºi eco-doppler pun
membrelor grafie specialistului indicaþia. Arteriografia nu se
inferioare justificã decât preoperator
sau pentru tratament per-
cutan.
HTA uºoarã Arterio- Nerecomandatã Nu are sens pentru orienta-
necomplicatã grafie re etiologicã în cazul unei
HTA uºoare (140-180 mmHg/
90-105 mmHg) necompli-
catã, în absenþa semnelor
de orientare clinicã sau
biologicã spre o HTA se-
cundarã.
Flebitã Flebo- La cererea Eco-doppler este de primã
grafie specialistului intenþie. Flebografia este
indicatã dacã eco-doppler
este neconcludent sau teh-
nic imposibil.
464
Embolismul Flebografie La cererea Urmãreºte precizarea
pulmonar perifericã în specialistului sursei de embolii ºi permi-
continuarea te tratamentul profilactic
cavografiei (filtre cave).
COMPUTER TOMOGRAFIA
CT abdominalã ºi pelvinã nu trebuie de principiu realizate la femeia gravidã.
Radiologul trebuie sã cunoascã posibilitãþile de diminuare a dozelor ºi de
reducere la minim a iradierii cristalinului, mai ales la pacienþii ce necesitã CT
repetate. În plus, de câte ori este posibil, trebuie sã se gândeascã la o alterna-
tivã neiradiantã, cum ar fi ecografia sau IRM.
În ciuda iradierii, CT reprezintã cel mai bun examen în numeroase situaþii clini-
ce abdominale, toracice, cerebrale sau rahidiene. Este cea mai simplã metodã
pentru realizarea bilanþului majoritãþii afecþiunilor maligne, inclusiv a lim-
foamelor ºi pentru controlul rezultatelor chimioterapiei. Preoperator furnizeazã
informaþii utile asupra maselor complexe; postoperator are indicaþii numeroase
pentru depistarea complicaþiilor. De asemenea, are un rol important în trauma-
tisme ºi este o unealtã fiabilã pentru ghidarea drenajelor ºi biopsiilor.
CT cefalic
IRM a înlocuit CT în numeroase indicaþii. Totuºi, în caz de contraindicaþie pen-
tru IRM, tomografia este de ales; similar în cazuri de urgenþã, atunci când IRM
nu este disponibilã.
Cefalee acutã CT cefalicã Recomandatã Cãutarea unei hemoragii
brutalã meningiene, a hidrocefaliei
acute sau a unei mase tu-
morale intracraniene. CT
normalã nu exclude diag-
nosticul de hemoragie.
Cefalee cronicã: CT cefalicã Nerecomandatã
- neorganicã ºi
funcþionalã
(migrenã, dureri
vasculare ale feþei)
- organicã: cu CT cefalicã Recomandatã Preferabil IRM în cãutarea
debut precis, leziunilor expansive
progresivã, intracraniene. Prezintã
nocturnã, interes fundul de ochi
însoþitã de semne (edem papilar).
neurologice
- vârstã adultã, CT cefalicã Nerecomandatã Maladie Horton (VSH cres-
febrã, îngroºarea cutã, biopsie arterialã).
arterelor temporale
465
Confuzie acutã CT cefalicã Recomandatã Orientare etiologicã.
Demenþã CT cefalicã Recomandatã O singurã CT în faza iniþia-
lã pentru eliminarea unei
cauze organice: hidrocefa-
lie, masã tumoralã, hema-
tom subdural cronic. IRM
este recomandatã în caz de
diagnostic îndoielnic de
hidrocefalie cu presiune
normalã.
Epilepsie: CT cefalicã Nerecomandatã Indicaþie de IRM dupã
prima crizã de rutinã EEG. Imagistica este de
preferat în caz de epilepsie
focalã. IRM sau CT reco-
mandate în urgenþã în caz
de febrã, deficit neurologic,
comã, traumatism sau
SIDA.
Epilepsie CT cefalicã Nerecomandatã Fãrã indicaþie de imagisticã ,
cunoscutã cu excepþia modificãrilor
(control) simptomatologiei, rezisten-
þã la tratament (IRM).
Hemiparezã,
hemiplegia:
- brutalã: AVC, CT cefalicã Recomandatã Asigurã un diagnostic etio-
AV tranzitoriu logic: infarct, hemoragie,
tumorã. Eliminã un hema-
tom care contraindicã anti-
coagulantele.
- progresivã CT cefalicã Nerecomandatã Indicaþie de IRM în cãuta-
rea unei mase tumorale.
Infecþie CT cefalicã Nerecomandatã IRM mai sensibilã; CT în
cerebralã de rutinã urgenþã dacã IRM este im-
posibilã. Imagistica nu tre-
buie sã întârzie tratamentul.
Pierdere scurtã CT cefalicã Nerecomandatã Întâi ECG sau EEG în
a cunoºtinþei funcþie de caz.
Sclerozã în plãci CT cefalicã Nerecomandatã Mult mai puþin sensibilã
decât IRM.
NeuroSIDA CT cefalicã Nerecomandatã IRM este mai sensibilã. CT
de rutinã în urgenþã dacã IRM este
imposibilã; în acest caz
dacã CT rezolvã problema
466
se eliminã IRM. Imagistica
nu trebuie sã întârzie tra-
tamentul.
Sindrom CT cefalicã Nerecomandatã Excepþie: formã atipicã sau
parkinsonian rezistentã la tratament (cãu-
tarea unei encefalopatii ano-
xice, a unui AVC sau a unei
tumori).
Tumorã CT cefalicã Nerecomandatã Indicaþie pentru IRM.
cerebralã
primitivã
sau secundarã,
hidrocefalie
Vertij, tulburãri CT cefalicã Nerecomandatã IRM poate fi cerutã de un
de echilibru specialist dupã un examen
clinic, neurologic ºi vesti-
bular în cãutarea sclerozei
în plãci, a unui neurinom
de acustic sau a unei afec-
þiuni vasculare.
CT în ORL
Acufene izolate CT ORL La cererea Întotdeauna dupã otosco-
specialistului pie urmatã eventual de IRM,
angio-IRM, eco-doppler sau
CT al stâncii.
Anosmie CT ORL La cererea Întotdeauna dupã endo-
specialistului scopie nazalã. CT-ul lamei
ciuruite a etmoidului în cãu-
tarea unei etiologii malfor-
mative sau tumorale. IRM
în caz de tumorã.
Diminuare a CT ORL La cererea Întotdeauna dupã otoscopie,
acuitãþii specialistului audiometrie + potenþiale
senzitive evocate auditive;
- CT pentru urechea medie
(infecþie, colesteatom, le-
ziune, traumatism)
- IRM pentru neurinom de
acustic (sau meningiom,
patologie infecþioasã sau
inflamatorie).
467
Disfonie CT ORL La cererea Numai dupã laringoscopie.
specialistului Eventual completat cu CT
toracicã.
Epistaxis CT ORL La cererea Numai dacã endoscopia
specialistului nazalã aratã o tumorã (ex-
cepþional).
Litiazã salivarã CT ORL La cererea Mai sensibilã decât cliºee-
specialistului le standard.
Otalgie CT ORL La cererea CT preoperator de ureche
cronicã specialistului medie în caz de infecþii
cronice recidivante.
Suspiciune de CT ORL Nerecomandatã Excepþie: în caz de dubiu
osteosclerozã de rutinã diagnostic, dupã eºec chi-
rurgical sau formã excep-
þionalã endocohlearã.
Sinuzitã:
- acutã CT ORL Nerecomandatã Dupã examenul foselor
- cronicã La cererea nazale. Eventual de la
specialistului început la copilul mare.
CT stomatologic
Anomalii congeni- CT exocraniu Recomandat În vederea stabilirii
tale ale masi- cu recon- soluþiei terapeutice.
vului facial strucþie 3D
Dinþi incluºi CT stoma- Nerecomandatã
tologic
CT neuro-oftalmologic
Scãdere bilateralã CT neuro- La cererea Examene oftalmologice
a acuitãþii vizuale oftalmologic specialistului complementare; IRM
pentru atingerea cãilor vi-
zuale intracraniene.
Scãdere unilate- CT neuro- La cererea Patologie ocularã (medii
ralã a acuitãþii oftalmologic specialistului transparente, retinã): exa-
vizuale: patologie men oftalmoscopic (FO),
a ochiului sau ecografie orbitarã.
de conducere Patologie de nerv optic sau
(nerv optic) cãi vizuale: CT sau IRM.
Neuropatie opticã cu FO
normal: IRM.
468
Corp strãin CT neuro- Recomandatã Examen de practicat
intraocular, oftalmologic înaintea IRM dacã existã
intraorbitar, dubiu pe radiografia
cefalic, standard (corp strãin sau
necunoscut fir metalic inframilimetric).
Diplopie ºi CT neuro- La cererea IRM în caz de atingere
tulburãri oftalmologic specialistului intracranianã bãnuitã, CT
oculo-motorii sau IRM + ecografie pentru
suspiciune de atingere orbi-
tarã.
Orbitopatie CT neuro- La cererea Cu sau fãrã exoftalmie, cu
(boli ale oftalmologic specialistului sau fãrã diplopie: etiologie
orbitei) inflamatorie ºi infecþioasã,
tumoralã, vascularã, mal-
formativã. În toate cazurile:
CT pentru conþinãtor (orbi-
tã osoasã ºi sinus adia-
cent) ºi IRM cefalic pentru
conþinutul normal sau pato-
logic (ochi, nerv optic, muºchi).
CT toracicã
Numai cu examen standard complet în prealabil
Astm CT toracicã Nerecomandatã
de rutinã
Cancer CT toracicã Recomandatã Asociatã cu endoscopia
esofagian ºi pentru cancerul esofagian
bronºic sau bronºic.
(bilanþul
extensiei)
Disecþie acutã CT toracicã Recomandatã Numai cu CT spiral.
de aortã Alternativã pentru ecogra-
fia transesofagianã; IRM ºi
arteriografie în funcþie de
condiþiile locale.
Disecþie CT toracicã Recomandatã Numai CT spiral, alternativã
cronicã, la IRM sau angiografie
anevrism preoperatorie.
Bronhoree CT toracicã Recomandatã Cãutarea bronºiectaziilor.
cronicã
469
Dispnee CT toracicã Recomandatã Evaluarea atingerii
cronicã interstiþiale sau a unei leziuni
mediastinale.
Embolie CT toracicã Recomandatã Numai cu CT spiral.
pulmonarã Scintigrafia (ventilaþie-
perfuzie) ºi angiografia
sunt alternative posibile în
funcþie de condiþiile locale.
Emfizem CT toracicã La cererea Interes pentru probele
specialistului funcþionale respiratorii - bi-
lanþul extensiei, interes pen-
tru CT în emfizemul bulos.
Hemoptizie CT toracicã Recomandatã Cãutarea tumorii, a bronºiec-
taziilor sau a tuberculozei.
Metastaze CT toracicã Recomandatã Necesitã prelucrãri de
pulmonare imagini în ferestre multiple.
(cãutare
sistematicã)
Patologie CT toracicã Recomandatã Examen de elecþie.
interstiþialã
pulmonarã,
bronºiectazii,
nodul pulmonar
solitar
Pericarditã CT toracicã La cererea Numai CT spiral;
constrictivã specialistului alternativã pentru IRM; eco-
doppler pentru examenul
funcþional.
Pleurezie CT toracicã La cererea Recomandatã în exsudate
specialistului (uneori).
Pneumonie CT toracicã Nerecomandatã Excepþie: absenþa regresiei
dupã tratament sau suspi-
ciune de abces.
Pneumotorax CT toracicã Nerecomandatã Excepþie: diagnosticul dife-
renþial cu o bulã; etiologia
pneumotoraxului recidivant.
Sindrom de venã CT toracicã Recomandatã Diagnostic etiologic.
cavã superioarã
Tuse cronicã CT toracicã Recomandatã Dacã explorãrile funcþiona-
neexplicatã le respiratorii sunt norma-
le; cãutarea tumorii sau
bronºiectaziilor.
470
Opacitãþile CT toracicã Recomandatã În cãutarea componentelor
toracice masive de structurã (pleuralã, so-
lid) ºi a punctului de ple-
care pulmonar sau pleural.
Diseminãri CT toracicã Recomandatã Extinderea leziunilor în
tumorale cu straturile anatomice ale
interesare peretelui toracic. Leziunile
parietalã vertebrelor T1-T4.
Lãrgirea CT toracicã Recomandatã Localizarea corectã ºi
mediastinului structura oricãrei formaþiuni
pe radiografie tumorale mediastinale.
Miastenia gravis CT toracicã Recomandatã Singura metodã sigurã de
cu radiografie evidenþiere a timusului
toracicã normalã (resturi sau timus restant)
netumoral.
CT abdominalã
Abces CT Recomandatã Examen de ales în special
abdominal abdominalã postoperator ºi când eco-
grafia este împiedicatã de
gazele digestive.
Abces renal, CT Recomandatã Cuplatã cu UIV, mai perfor-
pielonefritã abdominalã mantã decât ecografia.
severã,
recidivantã
sau complicatã
Adenopatie CT Recomandatã Cu ecografie prealabilã.
abdominalã abdominalã Nerecomandatã în caz de
(cãutare) ecografie clar pozitivã.
Anevrism de CT Nerecomandatã Excepþie: bilanþ
aortã abdominalã de rutinã preoperator (interes pentru
abdominalã CT spiral, alternativã pentru
IRM); în urgenþã: suspiciu-
ne de fisurare sau disecþie.
Nu trebuie sã întârzie in-
tervenþia.
Cancer digestiv CT Nerecomandatã Eventual asociatã cu eco-
(bilanþul abdominalã endoscopie preoperatorie
extensiei) în funcþie de tipul de cancer.
În cãutarea metastazelor
ganglionare sau hepatice.
471
Cancer vezical CT abdominalã Recomandatã Cãutarea adenopatiei.
ºi de prostatã Recomandatã pentru can-
(bilanþul cerul de prostatã dacã exis
extensiei) tã o puternicã suspiciune
clinicã ºi biologicã pentru
adenopatie.
Cirozã, hepatitã CT abdominalã Nerecomandatã Ecografie abdominalã de
cronicã activã, de rutinã de primã intenþie. Doppler
carcinom pentru circulaþia portã.
hepatocelular Dirijarea puncþiei în caz de
(cãutare sau insucces la ecografie.
supraveghere)
Boala Crohn CT abdominalã Nerecomandatã Cãutarea abceselor.
de rutinã
Diverticulitã CT abdominalã Recomandatã Cu opacifiere colicã (cu
substanþe hidrosolubile în
urgenþã ºi risc de perfora-
þie).
Masã tumoralã CT abdominalã Nerecomandatã În completare la ecografie.
abdominalã de rutinã
Masã renalã soli- CT abdominalã Recomandatã Bilanþul extensiei unui can-
dã, masã cer renal; distincþie între
complexã chist ºi cancer necrozat,
sau îndoielnicã între angiomiolipom ºi alte
la ecografie tumori.
Metastaze CT abdominalã Recomandatã Dacã ecografia furnizeazã
hepatice date îndoielnice (obezitate,
(cãutare) explorare strict intercostalã).
Obstacol urinar CT abdominalã Nerecomandatã Numai dacã este neeluci-
(etiologie) de rutinã dat prin ecografie ºi UIV; la
cererea specialistului.
Pancreatitã CT abdominalã Recomandatã Bilanþ anatomic ºi control
acutã al colecþiilor; interes prog-
nostic.
Pancreatitã CT abdominalã Recomandatã Alternativã ecografia.
cronicã
Pielonefritã CT abdominalã Nerecomandatã
acutã simplã
Tumorã abdo- CT abdominalã Recomandatã Complementarã ecografiei.
minalã: cãutarea
etiologiei ºi
bilanþul extensiei
472
Tumorã CT abdominalã Recomandatã
De preferat CT-ul pentru
suprarenalianã diagnosticul masei tumora-
primitivã sau le (hiperaldosteronism,
secundarã Cushing, feocromocitom
(cãutare) secretant) ºi IRM pentru
diagnosticul etiologic (tu-
morã nesecretantã). Obli-
gatoriu în cazul protocolu-
lui pentru cancer pulmonar.
Icter CT abdominalã Nerecomandatã Dupã ecografie obligatoriu.
de rutinã
Patologie retro-
peritonealã:
- tumori CT abdominalã Recomandatã Pentru analiza structurii în
scop diagnostic (punct de
plecare, malignitate).
- colecþii
(hematoame,
abcese) CT abdominalã Recomandatã Extindere; leziuni osoase.
Traumatismul CT abdominalã Recomandatã Cu ecografie prealabilã în
abdominal ca examen urgenþã. În cãutarea de leziuni
închis complementar intraparenchimatoase sau
periviscerale hepatice, sple-
nice, renale, pancreatice.
CT pelvinã
Cancer ovarian CT abdomino- Recomandatã În special în cãutarea
(bilanþ pelvin adenopatiilor.
preoperator)
Cancer de col, CT pelvinã Recomandatã Alternativã: IRM sau uro-
cancer de endo- scanner pentru vizualiza-
metru (bilanþ rea ureterelor în cancerul
preoperator) de col uterin, adenopatii.
Cancer testi- CT abdomino- Recomandatã Examenul de ales pentru
cular (bilanþ pelvinã decelarea extensiei
preoperator) ganglionare.
Cancere pelvine CT abdomino- Recomandatã Imediat ce apar semnele
tratate pelvin clinice evocatoare pentru
(urmãrire) continuarea evoluþiei.
Infecþie genitalã CT pelvinã Nerecomandatã Numai în absenþa diagnos-
înaltã (endome- de rutinã ticului definitiv ecografic.
trite, salpingite)
473
Masã tumoralã CT pelvinã Nerecomandatã Precizeazã datele
pelvinã de rutinã ecografice: caracterizare ºi
(diagnostic) extensie.
CT rahidian

Lombosciaticã, cru- CT rahidian Amânatã 4-8 Excepþie: CT de urgenþã în
ralgie comunã, sãptãmâni cazul unei sciatice parali-
nevralgie cervico- zante sau a unui sindrom
brahialã (clinic de de coadã de cal; de aseme-
origine discalã) nea la orice bãnuialã de ra-
diculalgie simptomaticã.
Metastaze CT rahidian Nerecomandatã Numai pentru evaluarea în
vertebrale de rutinã scop preterapeutic a unei
metastaze vertebrale deja
diagnosticate pe cliºeul
standard la scintigrafie sau
IRM. Nerecomandatã ca exa-
men de screening (se in-
dicã scintigrafia).
Rahialgii CT rahidian Nerecomandatã Fãrã consecinþã terapeu-
comune cronice ticã. Excepþie: semne clinice,
biologice sau radiologice
standard evocând o com-
plicaþie; o durere simptoma-
ticã ce evocã o patologie
infecþioasã, inflamatorie, tu-
moralã sau extrarahidianã.
Artrozã CT rahidian Nerecomandatã Idem
rahidianã
(supraveghere)
Lombalgie, CT rahidian Nerecomandatã Idem
cervicalgie
acutã, lumbago
de efort
Sacroileitã CT rahidian Recomandatã Numai dacã cliºeele
infecþioasã sau standard sunt normale sau
inflamatorie îndoielnice.
(suspiciune)
Spondilodiscitã CT rahidian Nerecomandatã Indicaþie pentru IRM.
Tasare CT rahidian Nerecomandatã Radiografia standard poate
vertebralã de rutinã fi suficientã. În caz de pre-
474
zumþie a unui proces ma-
lign IRM este mai specificã
decât CT, care va fi indicat
numai în cazul insuficienþei
primei.
Vertij CT rahidian Nerecomandatã
CT membre
Durere de ºold CT de ºold Nerecomandatã Indicaþie pentru IRM dacã
cu radiografie cliºeele standard sunt insu-
normalã ficiente pentru diagnostic.
Fractura membre- CT de Recomandatã Dacã cliºeele simple, la
lor invizibilã pe membre nevoie repetate dupã 15
cliºeele standard zile, nu sunt suficiente.
Osteom osteoid CT de La cererea Recomandatã preoperator;
membre specialistului interes pentru scintigrafie,
pentru centrarea secþiuni-
lor dacã cliºeele standard
sunt normale.
Osteomielitã CT de La cererea Cãutarea sechestrului (rol
membre specialistului în indicaþia operatorie), mai
puþin eficace decât IRM
sau scintigrafia pentru diag-
nosticul precoce.
Sindrom de CT de mânã Nerecomandatã Diagnostic clinic ºi electro-
canal carpian de rutinã miografic.
IMAGISTICÃ PRIN REZONANÞÃ MAGNETICÃ (IRM)
IRM este acum utilizabilã în din ce în ce mai numeroase situaþii clinice.
Domeniile privilegiate rãmân sistemul nervos central, sistemul osteo-articular,
oncologia, sistemul cardiovascular ºi pediatria. Importanþa sa creºte ºi pentru
alte specialitãþi cum ar fi oftalmologia, endocrinologia ºi ORL-ul.
Progrese au fost fãcute recent în imagistica funcþionalã a creierului, imagistica
mamarã, aplicaþiile radiologiei intervenþionale odatã cu posibilitatea prelucrãrii
imaginilor în timp real. În caz de contraindicaþie pentru IRM, CT poate fi solici-
tatã în numeroase rânduri. Indicaþiile IRM ca gest de primã intenþie sunt limi-
tate. CT precede IRM în majoritatea indicaþiilor.
IRM cefalicã
Epilepsie, semne IRM cefalicã Recomandatã IRM este mai sensibilã
de localizare decât CT pentru leziunile
cerebralã demielinizante, patologia
475
de fosã posterioarã,
patologia infecþioasã.
IRM rahidianã

Compresie IRM rahidianã Recomandatã Trebuie sã fie prima exami-
medularã nare dupã radiografiile stan-
dard.
Metastaze IRM rahidianã La cererea
vertebrale specialistului
Sciaticã, IRM rahidianã Nerecomandatã Numai dacã sciatica, cru-
cruralgie, de rutinã ralgia, nevralgia cervico-
nevralgie brahialã rebelã la tratament
cervico- medical nu au fost elucida-
brahialã te de CT.
comunã
Spondilodiscita IRM rahidianã Recomandatã Numai dacã cliºeele stan-
dard sunt normale sau exis-
tã semne de compresie
medularã sau radicularã.
Tasare IRM rahidianã Nerecomandatã Radiografia standard poate
vertebralã de rutinã fi suficientã pentru diagnos-
tic; IRM poate fi recoman-
datã în caz de suspiciune
de afectare malignã, dar la
distanþã de episodul acut.
IRM osteo-articularã

Durere neetiche- IRM de ºold Recomandatã Pentru investigarea în spe-
tatã de ºold cial a osteonecrozei sau a
algodistrofiei invizibile ini-
þial pe cliºeele simple.
Leziune IRM de Recomandatã Alternativã pentru artro-
meniscalã genunchi grafie care este mai agre-
sivã dar mai ieftinã.
Leziune tendi- IRM osteo- La cererea Preterapeutic când clinica
noasã sau articularã specialistului sau ecografia nu sunt con-
ligamentarã cludente.
(genunchi,
gleznã)
476
Recidiva post- IRM de Recomandatã Începând cu 1 an dupã
operatorie a coloanã intervenþie, IRM diferenþia-
unei sciatici lombarã zã fibroza de recidiva her-
niei.
Tumorã osoasã IRM osteo- La cererea Trebuie executatã înaintea
malignã articularã specialistului biopsiei.
IRM pelvinã

Cancer de col IRM de pelvis Recomandatã Alternativã pentru CT.
sau corp uterin
(bilanþul
extensiei)
Endometriozã IRM de pelvis Recomandatã Împreunã cu ecografia.
Patologia IRM de pelvis Nerecomandatã Numai dacã ecografia nu
endometrului de rutinã aduce informaþii ºi histero-
grafia este imposibilã.
Patologie IRM de pelvis Recomandatã În completarea ecografiei,
ginecologicã mai ales dacã aceasta este
sau malformaþie neconcludentã.
fetalã la gravidã
SCINTIGRAFIA
Este important de înþeles cã cea mai mare parte a investigaþiilor sunt valorifi-
cate optimal confruntându-le cu alte tehnici imagistice. Aceasta explicã ter-
menii utilizaþi în enumerarea de primã intenþie, de a doua intenþie ºi explorãri
complementare. Problemele clinice trebuie definite clar, acestea determinând
radiotrasorul utilizat.
Scintigrafia aparatului osteo-articular

Durere osoasã Scintigrafie Recomandatã Hiperfixarea osoasã este
neexplicatã osteo-articularã de a doua nespecificã dar în cazul
(algodistrofie, (alternativã intenþie unor radiografii negative
osteonecrozã, IRM sau CT în permite asocierea durerii
tumorã) caz de tumorã) cu originea osoasã. IRM
este mai sensibilã ºi mai
precisã în diagnosticul etio-
logic.
Copii bãtuþi Scintigrafie La cererea Scintigrafia permite ghida-
osteo- specialistului rea explorãrilor radiologice
articularã pe centrii de hiperfixare.
477
Permite descoperirea lezi-
unilor traumatice multiple,
de multe ori necunoscute.
Metastaze Scintigrafie Recomandatã Scintigrafia permite explo-
osoase osteo- de primã rarea scheletului în ansam-
articularã intenþie blu fiind mai sensibilã de-
cât radiografiile standard.
Mielom Scintigrafie Nerecomandatã Scintigrafia osoasã este
osteo- negativã în aproximativ
articularã 50% din mieloamele cu
localizare osoasã.
Osteomielitã Scintigrafie Recomandatã Scintigrafia osoasã este
osteo-articularã de a doua pozitivã precoce în investi-
(alternativã intenþie garea osteomielitei, în timp
IRM sau CT în ce radiografiile pot fi nor-
caz de osteo- male primele 2-3 sãptãmâni.
mielitã cronicã) Cuplajul scintigrafiei osoa-
se cu scintigrafia cu leu-
cocite marcate permite sã
se facã distincþia între o
leziune infecþioasã ºi alte
etiologii; IRM este mai sen-
sibilã ºi mai precisã în
diagnosticul etiologic.
Protezã Scintigrafie Recomandatã Se cer întâi radiografiile
dureroasã osteo- de a doua standard, o scintigrafie
articularã intenþie la normalã permite exclude-
cererea rea unei complicaþii semni-
specialistului ficative. Poate fi utilã aso-
cierea unei scintigrafii cu
leucocite marcate pentru a
distinge infecþia.
Traumatism Scintigrafie Recomandatã Scintigrafia este utilã atunci
osos osteo- de a doua când radiografiile standard
articularã intenþie sunt normale sau neconclu-
(alternativã CT) dente, în special în caz de
fracturã fãrã deplasare. Da-
cã durerea este foarte lo-
calizatã se solicitã CT de
urgenþã.
478
Scintigrafia aparatului gastro-intestinal

Diverticul Scintigrafie La cererea
Meckel gastro- specialistului
intestinalã
Hemoragie Scintigrafie Recomandatã Scintigrafie cu coloizi sau
gastro-intesti- gastro- de a doua hematii marcate. Aceste
nalã acutã intestinalã intenþie dupã explorãri sunt mai sensibile
endoscopie decât angiografia ºi pot de-
tecta hemoragii cu debit foar-
te mic pânã la 0,1 ml/min.
Tumorã primitivã Scintigrafie Nerecomandatã Ecografia ºi/sau CT ºi/sau
hepaticã sau gastro- IRM sunt mai performante.
splenicã intestinalã
Scintigrafia sistemului respirator (scintigrafie cuplatã ventilaþie ºi perfuzie)

Astm, bronho- Scintigrafie Nerecomandatã
pneumopatie respiratorie
cronicã
Embolie Scintigrafie Recomandatã Alternative: angiografia, CT
pulmonarã respiratorie spiral. Interpretarea se face
cu o radiografie toracicã.
Scintigrafia cardiacã
Insuficienþã Scintigrafie La cererea Evaluarea fracþiei de
cardiacã cardiacã specialistului ejecþie ventricularã. Interes
de a doua prognostic dupã infarctul
intenþie, dupã de miocard. Supraveghere
ecocardiografie dupã chimioterapie.
Ischemie Scintigrafie La cererea Scintigrafie de perfuzie
miocardicã cardiacã specialistului miocardicã cu thaliu sau
de a doua isonitrili. Detecteazã, loca-
intenþie, cuplatã lizeazã ºi apreciazã
cu proba de efort. reversibilitatea ischemiei
miocardice. La pacienþii in-
capabili de a susþine proba
de efort se pot indica teste-
le farmacologice (dipirida-
mol, dobutaminã).
479
Scintigrafie nefro-urologicã
HTA fãrã patolo- Scintigrafie Recomandatã. Eco-doppler permite
gie renalã asocia- nefro- Complementarã aprecierea taliei rinichilor,
tã: cãutarea unei urologicã cu eco-doppler a calibrului arterelor
stenoze de renale ºi a rezistenþelor
arterã renalã. vasculare intrarenale.
HTA greu Renograma izotopicã
controlabilã prin detecteazã stenozele
triterapie sau funcþionale ºi exclude o
asociatã unei stenozã unilateralã semni-
IR progresive. ficativã. Angiografia digita-
lizatã, pe cale venoasã,
poate fi utilã. UIV nu este
utilã (îndoielnic UIV minu-
tatã).
Infecþii urinare Scintigrafie Recomandatã Evaluarea rãsunetului renal
(pediatrie) nefro-urolo- de a doua în evoluþie sau preoperator.
gicã intenþie, la
cererea
specialistului
Obstrucþie cronicã Scintigrafie Recomandatã Detecteazã prezenþa sau
de cãi urinare nefro-urolo- de a doua intenþie absenþa obstrucþiei ºi apre-
gicã ciazã funcþia renalã separat.
Reflux vezico- Scintigrafie Recomandatã Cistografia radio-izotopicã
ureteral nefro-urolo- de a doua este o alternativã la cisto-
gicã intenþie, la grafia convenþionalã pentru
cererea urmãrire.
specialistului
Scintigrafia sistemului endocrin
Hiperpara- Scintigrafie La cererea Localizarea preoperatorie a
tiroidie endocrinianã specialistului. adenoamelor
De primã intenþie paratiroidiene.
împreunã cu
ecografia + CT
de a doua intenþie
Hipertiroidie Scintigrafie Recomandatã Diferenþiere între boala
endocrinianã de primã intenþie Basedow ºi nodulul toxic.
Nodul tiroidian Scintigrafie La cererea Aprecierea caracterului
endocrinianã specialistului, funcþional (cald sau rece)
480
de a doua inten- al unui nodul solid.
þie împreunã cu
ecografia
Tiroiditã Scintigrafie La cererea Apreciazã recuperarea
endocrinianã specialistului funcþionalã.
Scintigrafia în patologia infecþioasã sau inflamatorie
Focar infecþios Scintigrafie cu La cererea Scintigrafia cu leucocite
profund leucocite specialistului marcate este mai perfor-
(cãutare) marcate sau mantã în caz de sepsis
cu galium postoperator, în timp ce scin-
tigrafia cu galium în afecþiu-
nile infecþioase sau tumo-
rale (limfom).
Scintigrafia în patologia neuro-psihiatricã
Epilepsie Scintigrafie La cererea Localizarea focarului
neuro- specialistului epileptic.
psihiatricã
RECOMANDÃRI ÎN IMAGISTICA DE URGENÞÃ
Radiografia capului în urgenþã
Întrebãrile fundamentale în caz de traumatism cranian sunt:
1. Existã semne în favoarea unei leziuni cerebrale?
2. Existã semne în favoarea unui hematom extracerebral?
3. Existã o fracturã cranianã ºi mai ales de bazã de craniu?
4. Alte organe sunt atinse?
CT rãspunde la toate aceste întrebãri, în timp ce radiografiile de craniu nu
rãspund decât la întrebarea 3. CT înlocuieºte radiografiile de craniu ºi trebuie
realizatã de primã intenþie pentru întrebãrile 3 ºi posibil 2 .
Întrebãrile cheie pentru bilanþul pacientului sunt:
1. Pacientul trebuie spitalizat pentru supraveghere?
2. Este nevoie de CT cefalic?
3. Este necesar avizul unui neurochirurg?
Rãspunsul la aceste întrebãri necesitã o strategie adecvatã ºi un consens între
specialiºti. Recomandãrile aplicabile pentru pacienþii adulþi prezentând un trau-
matism cranian sunt aplicabile ºi pentru copii. Indicaþiile de explorare la copil
trebuie fãcute cu mai mare largheþe.
1.Traumatism Radiografie Nerecomandatã Dacã nu locuieºte singur
cranian cranianã de poate fi externat cu o foaie
asimptomatic urgenþã de supraveghere. Dacã
481
Cefalee locuieºte singur va fi inter-
Senzaþii ebrioase nat pentru supraveghere.
Hematom, ranã,
contuzie sau abra-
ziune a scalpului
Absenþa semnelor
din grupele 2 ºi 3
2.Traumatism Radiografie Nerecomandatã În absenþa CT, radiografii
cranian cu cranianã de rutinã de craniu ºi supraveghere
modificarea de urgenþã clinicã.
stãrii de
conºtienþã în
momentul
accidentului
sau imediat dupã
Cefalee progresivã
Intoxicaþii (droguri,
alcool)
Istoric neconcludent
al circumstanþelor
accidentului
Crize comiþiale
dupã accident
Vomã
Anemie post-
traumaticã
Politraumatisme
Leziuni faciale
severe
Semne de fracturã
de bazã de craniu
Posibilitate de
fracturã cu depre-
sie sau leziuni
penetrante
Copil sub 2 ani sau
suspiciune de
maltratare
3. Traumatism
cranian cu Radiografie Nerecomandatã CT de primã intenþie,
alterarea stãrii cranianã eventual radiografii
de conºtienþã de urgenþã standard în scop
(dupã excluderea preoperator (plagã
unei cauze penetrantã).
482
toxice,
metabolice sau
comiþiale)
Semne neurologice
de focar
Scãderea progresivã
a stãrii de conºtienþã
Plagã penetrantã
Radiografie facialã de urgenþã
Sinuzitã acutã Radiografie Nerecomandatã
facialã de
urgenþã
Traumatism Radiografie Nerecomandatã Ortopantomogramã, filme
mandibular facialã de de rutinã intrabucale + CT sunt cele
urgenþã mai utile.
Traumatism Radiografie Recomandatã CT complementar în caz de
facial al etajului facialã diplopie ºi preoperator.
mediu de urgenþã
Traumatism Radiografie Nerecomandatã Nici o examinare fãrã
nazal facialã avizul specialistului.
de urgenþã
Traumatism Radiografie Nerecomandatã Examenul clinic este de
ocular cu facialã de rutinã multe ori superior cliºeelor.
suspiciune de de urgenþã CT la cea mai micã
corp strãin suspiciune de penetraþie
intracranianã sau în cazul
problemelor de localizare.
Radiografie de urgenþã a coloanei cervicale ºi a gâtului
Corp strãin Radiografia Recomandatã Este dificil de diferenþiat un
faringian sau de urgenþã dacã corpul corp strãin de un cartilaj
în treimea supe- a pãrþilor strãin este calcificat. Poate fi necesa-
rioarã a moi ale radioopac rã o endoscopie sau un
esofagului gâtului tranzit esofagian.
Traumatism Cliºee Recomandatã în Se realizeazã la distanþã,
cervical: cliºeele dinamice urgenþã dupã câteva zile de imobi-
sunt normale, amânatã lizare cu minervã.
dar durerea
persistã
Traumatism Radiogra- Recomandatã Cliºeele de coloanã cervi-
cervical cu fie de calã sunt dificil de interpre-
483
durere urgenþã de tat ºi necesitã o analizã
coloanã riguroasã a C1 ºi T1. Inci-
cervicalã denþele oblice se pot dovedi
necesare, ca ºi CT.
Traumatism Radiografie Recomandatã Cliºeele de coloanã cervi-
cranian, de coloanã calã sunt dificil de interpre-
politraumatism cervicalã tat ºi necesitã o analizã
(pacient de urgenþã riguroasã a C1 ºi T1.
inconºtient) Incidenþele oblice se pot
dovedi necesare, ca ºi CT.
Se asociazã cu radiografii
de coloanã toracicã, lom-
barã ºi de bazin.
Traumatism Radiografie Nerecomandatã
cranian sau de coloanã în absenþã
facial (pacient cervicalã durerii
conºtient) de urgenþã cervicale
Radiografie de urgenþã de coloanã toracicã ºi lombarã
Un traumatism de coloanã cervicalã poate masca un traumatism situat mai jos.
Politraumatism Radiografie Recomandatã Asociatã cu radiografii
(pacient de urgenþã cervicale ºi de bazin.
inconºtient) de coloanã
toracicã ºi
lombarã
Traumatism Radiografie Recomandatã
lombar sau de urgenþã
dorsal cu de coloanã
durere toracicã ºi
lombarã
Radiografie de urgenþã de bazin ºi sacru
Traumatism al Radiografie Recomandatã Examenul clinic poate sã
bazinului la un pa- de urgenþã nu fie fiabil. Fracturile
cient inconºtient de bazin sacrului scapã deseori
sau care nu se ºi sacru neobservate.
mai poate ridica
dupã o cãdere
Traumatism al Radiografie Nerecomandatã Nu schimbã tratamentul.
coccisului de urgenþã
de bazin
ºi sacru
484
Radiografia de urgenþã a membrelor
Corp strãin în
pãrþile moi:
- metal, sticlã, Radiografie de Recomandatã Cea mai mare parte a
lemn vopsit de urgenþã a sticlelor, ca ºi unele
membrului vopseluri sunt radioopace.
- plastic, lemn Radiografie Nerecomandatã Nu sunt radioopace. De
de urgenþã a preferat o ecografie.
membrului
Traumatism al Radiografie Nerecomandatã Numai dacã durerea este
gleznei de urgenþã de rutinã pe partea posterioarã, la
a gleznei vârful maleolei interne sau
externe; idem dacã
pacientul nu poate face doi
paºi pe fiecare picior fãrã
ajutor în ora urmãtoare
traumatismului (regulile de
la Ottawa).
Traumatism al Radiografie Nerecomandatã Doar dacã durerea apare la
piciorului de urgenþã de rutinã baza metatarsianului V, a
mediu a piciorului scafoidului sau dacã pacien-
tul nu poate face doi paºi pe
fiecare picior fãrã ajutor în
ora urmãtoare traumatismu-
lui (regulile de la Ottawa).
Radiografia de urgenþã a politraumatismelor
Politraumatism Toate punctele citate anterior Pentru torace sã se evite
major sunt valabile, dar în caz de capcanele cliºeelor în
tulburãri de conºtienþã trebuie clinostatism. CT poate fi
realizatã în afarã de CT cefalicã: utilã. Pentru bazin exame-
1 - cliºeu de coloanã cervicalã, nul clinic nu este suficient.
toracicã ºi lombarã; Pentru abdomen cliºeul
2 - un cliºeu pulmonar; standard nu este util, cu
3 - un cliºeu de bazin. excepþia plãgilor penetran-
te. Ecografia ºi CT-ul sunt
recomandate. În ceea ce
priveºte aparatul urinar nu
trebuie uitate leziunile ar-
terelor renale în ºocurile
485
de deceleraþie: CT cu sub-
stanþã de contrast ºi/sau
eco-doppler sunt recoman-
date.
Radiografie de urgenþã toracicã
Disecþie acutã Radiografie Nerecomandatã CT de primã intenþie.
de aortã toracicã
de urgenþã
Dispnee acutã Radiografie Recomandatã Cliºeul în expir poate fi util
toracicã pentru cãutarea unui pneu-
de urgenþã motorax sau a unei supape
în caz de corp strãin.
Fracturã Radiografie Recomandatã Profil sternal.
sternalã toracicã
de urgenþã
Traumatism Radiografie Nerecomandatã O fracturã costalã nu modi-
toracic minor de grilaj costal de rutinã ficã tratamentul; este sufi-
cient un cliºeu toracic de
faþã.
Traumatism Radiografie Recomandatã O fracturã costalã nedepla-
toracic moderat toracicã satã nu modificã tratamen-
sau sever de urgenþã tul. Cliºeul de faþã are drept
scop vizualizarea unui pneu-
motorax, revãrsatului lichi-
dian, a unei contuzii pul-
monare sau a unui hemo-
mediastin. O radiografie to-
racicã normalã nu eliminã
o leziune aorticã.
Traumatism Radiografie Recomandatã Cliºeele de faþã ºi/sau pro-
toracic prin toracicã fil, inclusiv oblice cautã un
arma albã de urgenþã pneumotorax, o contuzie
pulmonarã sau un revãrsat
pleural.
Radiografia de urgenþã a abdomenului
Apendicitã Radiografie Nerecomandatã Doar la copilul mic.
acutã abdominalã
pe gol
486
Ingestie de Radiografie Uneori Indicaþie în funcþie de
corp strãin abdominalã recomandate simptome.
pe gol ºi de
torace de
urgenþã
Durere abdomi- Radiografie Recomandatã Cliºeu în decubit dorsal
nalã acutã, abdominalã pentru aspectul gazelor ºi
sindrom ocluziv, pe gol radiografie toracicã în orto-
sindrom statism pentru pneumope-
peritoneal ritoneu ºi patologie pulmo-
narã; abdomen pe gol în or-
tostatism pentru sindromul
ocluziv. Dacã pacientul nu
poate menþine ortostatis-
mul, se face în decubit late-
ral stâng cu raze orizontale.
Patologie biliarã, Radiografie Nerecomandatã Indicaþie de ecografie
anevrism aortic, abdominalã ºi/sau CT. Poate fi utilã
pancreatitã acutã pe gol dacã apar complicaþii sau
probleme de diagnostic
diferenþial.
Perforaþie abdo- Radiografie Recomandatã Ecografia sau CT
minalã prin abdominalã sistematice pentru bilanþul
armã albã pe gol în leziunilor traumatice.
decubit dorsal Dacã pacientul nu poate
ºi toracicã în menþine ortostatismul, se
ortostatism face în decubit lateral
stâng cu raze orizontale.
Retenþie acutã Radiografie Nerecomandatã Indicaþii pentru ecografie ºi
de urinã abdominalã endoscopie digestivã.
pe gol
Imagisticã convenþionalã de urgenþã a arborelui urinar
Colicã nefreticã Radiografie Recomandatã Asociatã ecografiei. UIV de
abdominalã urgenþã în colicile nefretice
pe gol severe sau complicate (re-
zistente la tratament, febri-
le) sau dubiu diagnostic.
Pielonefritã Radiografie Recomandatã Asociatã ecografiei.
acutã simplã abdominalã
pe gol
487
Traumatism Uretro- La cererea Deseori în urgenþã amâna-
pelvin, cistografie specialistului tã; fãrã cateterism
uretroragie de excreþie retrograd al uretrei.
Opacifierea de urgenþã a intestinului subþire
Ocluzie acutã de Opacifierea Nerecomandatã Examinarea poate fi
intestin subþire de urgenþã a periculoasã.
intestinului
subþire
Irigografie de urgenþã
Diverticulitã Irigografie Nerecomandatã De preferat CT cu opacifi-
de urgenþã de rutinã fiere colicã (cu substanþe
hidrosolubile în caz de sus-
piciune de perforaþie).
Melenã Irigografie Nerecomandatã Indicaþie de endoscopie,
de urgenþã care nu trebuie sã întârzie
intervenþia în caz de hemo-
ragie masivã.
Ocluzie colicã Irigografie Recomandatã Irigografia cu substanþe
acutã de urgenþã la cererea hidrosolubile nu trebuie sã
specialistului întârzie intervenþia chirur-
gicalã.
Perforaþie, Irigografie La cererea CT de urgenþã + irigografie
fistulã de urgenþã specialistului cu substanþe hidrosolubile
colicã pot fi utile dar nu trebuie sã
întârzie intervenþia chirur-
gicalã.
Angiografia de urgenþã
Embolie Angiografie Recomandatã Alternativã: CT spiral,
pulmonarã de urgenþã scintigrafie.
Hemoragie Angiografie La cererea Interes pentru embolizare.
digestivã, geni- de urgenþã specialistului
talã, hemoptizie,
epistaxis grav,
hemoragie
meningealã
Ischemia acutã Arteriografie La cererea Nu trebuie sã întârzie
a membrelor de urgenþã specialistului tratamentul.
inferioare
488
Flebite Flebografie La cererea Eco-doppler de primã
de urgenþã specialistului intenþie. Flebografia este
indicatã când eco-doppler
este îndoielnicã sau tehnic
imposibilã.
Ecografie abdominalã de urgenþã
Abces Ecografie Recomandatã Evidenþiazã bine spaþiile
abdominal abdominalã subfrenice ºi subhepatice,
de urgenþã ca ºi pelvisul; mai puþin uti-
lã în regiunea ombilicalã ºi
flancuri. Dacã ecografia
este negativã sau existã o
suspiciune clinicã impor-
tantã se solicitã CT.
Apendicitã Ecografie Nerecomandatã Diagnosticul este esenþial
acutã abdominalã de rutinã clinic; ecografic poate fi
de urgenþã concludent la pacientul
slab sau copil. O ecografie
apendicularã normalã nu
eliminã diagnosticul de
apendicitã. Poate fi utilã
când diagnosticul clinic
este dificil sau îndoielnic ºi
are rol în diagnosticul ab-
ceselor apendiculare. Mai
este utilizatã, de preferinþã
pe cale endovaginalã, pen-
tru cercetarea patologiei
pelvine în diagnosticul di-
ferenþial.
Colecistitã, Ecografie Recomandatã
angiocolitã abdominalã
de urgenþã
Fisurã sau Ecografie Nerecomandatã Indicaþie pentru CT.
disecþie de abdominalã
aortã de urgenþã
abdominalã
Pancreatitã Ecografie Recomandatã Singurul scop este
acutã abdominalã cãutarea calculilor biliari,
de urgenþã controlul la distanþã a pre-
zenþei sau absenþei pseu-
dochistelor. Pancreasul poa-
489
te fi greu explorat datoritã
ileusului reflex. CT este
mai sensibilã pentru bilan-
þul anatomic al zonelor de
necrozã.
Traumatism Ecografie Recomandatã Alternativã: CT.
abdominal abdominalã
de urgenþã
Ecografie pelvinã ºi obstetricalã de urgenþã
Durere pelvinã Ecografie Recomandatã Context chirurgical:
acutã, pelvinã de sarcinã extrauterinã
metroragie urgenþã (cuplatã cu dozarea HGC),
torsiune sau rupturã de chist
ovarian. Context medical:
salpingite.
Hemoragie Ecografie Recomandatã Se cautã în urgenþã:
genitalã în obstetricalã decolarea trofoblasticã, imi-
primul trimestru nenþa de avort, liza unui
la o sarcinã geamãn, sarcina extrauteri-
normalã nã asociatã, mola.
cunoscutã
Hemoragie Ecografie Recomandatã Spitalizare de urgenþã în
genitalã în pelvinã caz de placentã praevia
trimestrul de urgenþã sau hematom retroplacen-
al III-lea tar.
Pierdere de Ecografie La cererea Spitalizare de urgenþã.
lichid amniotic pelvinã specialistului
în trimestrul de urgenþã
al III-lea
Ecografie urinarã de urgenþã
Colicã Ecografie Recomandatã Eco-doppler este perfor-
nefreticã urinarã mantã în diagnosticul obstruc-
de urgenþã þiei. Absenþa dilataþiei nu
exclude un obstacol la debut.
Pielonefritã Ecografie Recomandatã Ca ºi radiografia abdomi-
acutã simplã urinarã nalã pe gol.
de urgenþã
Pielonefritã Ecografie Nerecomandatã CT este mai performantã.
severã sau urinarã de rutinã
490
complicatã, de urgenþã
abces renal
Ecografie testicularã de urgenþã
Torsiune Ecografie Nerecomandatã Aviz chirurgical urgent.
de testicul testicularã de rutinã Torsiunea este un diagnos-
de urgenþã tic clinic; eco-doppler poa-
te fi utilizatã în caz de dubiu.
Ecografie de urgenþã de ºold sau umãr
Artritã Ecografie Recomandatã Numai dacã cliºeele stan-
infecþioasã de urgenþã dard sunt normale sau
de ºold îndoielnice; cãutarea
sau umãr revãrsatului articular.
Ecografie ocularã de urgenþã
Suspiciune de Ecografie La cererea Suspiciune de dezlipire de
dezlipire de ocularã specialistului retinã cu FO invizibil
retinã de urgenþã (cataractã, hemoragie vi-
troasã).
Ecografie doppler de urgenþã
Accident ische- Eco-doppler Recomandatã În interval foarte scurt.
mic tranzitor în de urgenþã
teritoriul al trunchiurilor
carotidian supraaortice
Flebitã Eco-doppler Recomandatã Mai puþin sensibilã pentru
venos tromboza venelor membre-
de urgenþã lor inferioare. Înlocuieºte
progresiv flebografia mem-
brelor inferioare rezervatã
numai cazurilor îndoielnice
sau tehnic imposibile.
CT cefalic ºi facial de urgenþã
1.- Traumatism CT cefalic Nerecomandatã Dacã nu locuieºte singur
cranian de urgenþã poate fi externat cu o foaie
asimptomatic de observaþie. În caz con-
491
- Cefalee trar, internare pentru
- Senzaþie ebrioasã supraveghere.
- Hematom, rãnire,
contuzie, abraziune
a scalpului
- Absenþa semnelor
de la grupele 2 ºi 3
2.- Traumatism cranian CT cefalic Recomandatã În absenþa CT, radiografii
cu modificarea de urgenþã de craniu ºi supraveghere
stãrii de conºtienþã clinicã.
în momentul
accidentului
sau imediat
dupã.
- Cefalee progresivã
- Intoxicaþie
(droguri, alcool)
- Istoric
neconcludent
al circumstanþelor
accidentului
- Crize comiþiale
dupã accident
- Vomã
- Amnezie
posttraumaticã
- Politraumatisme
- Leziuni faciale severe
- Semne de fracturã
ale bazei craniului
- Posibilitate de
fracturã cu depresie
sau leziune penetrantã
- Copil sub 2 ani
cu suspiciune
de maltratare
3.-Traumatisme CT cefalic Recomandatã CT de primã intenþie, even-
craniene cu de urgenþã tual radiografii standard în
alterarea stãrii scop preoperator.
de conºtienþã
(dupã excluderea
unor cauze toxice,
metabolice
492
sau stãri de
comiþialitate)
- Semne neurologice
de focar
- Scãdere progresivã
a stãrii de conºtienþã
- Plagã penetrantã
Cefalee acutã CT cefalic Recomandatã În cãutarea hemoragiei
brutalã de urgenþã meningiene prin rupturã
de anevrism (puncþia lom-
barã nu se justificã cu CT
normal), hidrocefalie acutã
sau proces înlocuitor de
spaþiu. La cererea specia-
listului pentru indicarea
unei arteriografii în caz de
hemoragie meningianã.
Confuzie acutã, CT cefalic Recomandatã Orientare etiologicã.
comã nontrau- de urgenþã
maticã
Epilepsie CT cefalic Nerecomandatã Indicaþie de IRM dupã
prima crizã de urgenþã de rutinã EEG. IRM sau CT de urgen-
þã în caz de febrã, deficit
neurologic, comã, trauma-
tism sau SIDA.
Stare de rãu CT cefalic Recomandatã CT de urgenþã în caz de
epileptic de urgenþã agitaþie sau probleme anes-
tezice.
Hemiplegie, AVC CT cefalic Recomandatã Poate asigura un diagnos-
de urgenþã tic etiologic: infarct, hemo-
ragie, tumorã. Eliminã un
hematom care contraindicã
anticoagulantele.
Infecþie CT cefalic Recomandatã Numai dacã IRM nu este
cerebralã + de urgenþã disponibilã de urgenþã.
SIDA Imagistica nu trebuie sã
întârzie tratamentul.
Pierdere de CT cefalic Nerecomandatã EEG sau ECG în funcþie
cunoºtinþã de urgenþã de caracteristicile pierderii
de scurtã de cunoºtinþã.
duratã
493
Sinuzitã acutã CT cefalic Nerecomandatã
de urgenþã
Traumatism CT cefalic Recomandatã CT facial simultan cu CT
cranio-facial de urgenþã cefalic.
sever
CT rahidian de urgenþã
Lumbago de efort, CT rahidian Nerecomandatã Aceste examene pot fi
lombalgie sau de urgenþã recomandate dacã datele
cervicalgie acutã clinice ºi paraclinice indicã
o durere simptomaticã, re-
velatoare pentru o patologie
infecþioasã, inflamatorie, tu-
moralã sau extrarahidianã.
Sacro-ileitã CT rahidian Recomandatã Numai dacã cliºeele stan-
infecþioasã de urgenþã dard sunt normale sau în-
doielnice.
Sciaticã, cruralgie CT rahidian Nerecomandatã Excepþie: CT de urgenþã în
comunã, nevralgie de urgenþã faþa unei lombosciatice
cervico-brahialã paralizante, sindrom de
coadã de cal sau la cea
mai micã suspiciune de ra-
diculalgie simptomaticã.
Spondilo- CT rahidian Recomandatã Numai dacã cliºeele stan-
discitã de urgenþã dard sunt normale, îndoiel-
nice sau IRM nu este dis-
ponibilã de urgenþã.
Traumatism CT rahidian Nerecomandatã Numai dacã cliºeele stan-
rahidian de urgenþã de rutinã dard sunt îndoielnice sau
pentru bilanþ preterapeutic.
CT spiral înlocuieºte tomo-
grafia convenþionalã.
CT toracicã de urgenþã
Disecþie acutã CT toracicã Recomandatã Preferabil dacã existã CT
de aortã de urgenþã spiral. Alternative: ecogra-
fie transesofagianã, IRM
sau angiografie.
Embolie CT toracicã Recomandatã Numai CT spiral.
pulmonarã de urgenþã Scintigrafia (ventilaþie-per-
fuzie) ºi angiografia sunt
alternative posibile.
494
CT abdominalã ºi pelvin de urgenþã
Abces CT abdominalã Recomandatã Examen de ales mai ales
abdominal de urgenþã postoperator ºi când eco-
grafia este jenatã de meteo-
rism.
Abces renal, CT abdominalã Recomandatã Cuplatã cu UIV, mai perfor-
pielonefritã de urgenþã mantã decât ecografia.
severã sau
complicatã
Diverticulitã CT pelvinã Recomandatã Cu irigografie (cu sub-
de urgenþã stanþe hidrosolubile).
Fisurare, CT abdominalã Recomandatã Nu trebuie sã întârzie
disecþie de de urgenþã intervenþia.
aortã
Ocluzie, CT abdominalã La cererea
apendicitã de urgenþã specialistului
Pancreatitã CT abdominalã Recomandatã Bilanþ anatomic ºi control
acutã de urgenþã al colecþiilor; interes prog-
nostic.
Pielonefritã CT abdominalã Nerecomandatã Dacã radiografia abdomi-
acutã simplã de urgenþã nalã pe gol ºi ecografia sunt
normale.
Traumatism CT abdominalã Recomandatã Alternativã ecografia.
abdominal de urgenþã
Traumatism CT abdominalã Recomandatã Cuplatã cu UIV. Eco-
renal de urgenþã doppler în urgenþã poate fi
(suspiciune) utilã.
IRM de urgenþã
Compresie IRM de Recomandatã
medularã urgenþã
Lumbago de IRM Nerecomandatã Aceste examinãri pot fi
efort, lombalgie rahidian recomandate dacã datele
sau cervicalgie de urgenþã clinice ºi paraclinice suspi-
acutã cioneazã o durere simpto-
maticã revelatoare pentru o
patologie infecþioasã, infla-
matorie, tumoralã sau ex-
trarahidianã.
495
Sciaticã, cruralgie IRM rahidian Nerecomandatã Excepþie: CT sau IRM de
comunã, nevralgie de urgenþã urgenþã în caz de lombo-
cervico-brahialã sciaticã paralizantã, sin-
drom de coadã de cal sau la
cea mai micã suspiciune de
radiculalgie simptomaticã.
Spondilodiscitã IRM rahidian Recomandatã Numai dacã cliºeele stan-
de urgenþã dard sunt normale sau
existã semne de compre-
siune medularã sau radicu-
larã.
BIBLIOGRAFIE SELECTIVÃ
1. Durieux P., Ravaud P. Évaluation des practiques médicales en radiologie. J. Radiol
1995; 76:1009-1002.
2. RCR Working Party. Making the best use of a department of clinical radiology: guide-
lines for doctors. Royal College of Radiologists, 4th edition, London 1998.
3. Grossman Z. et coll. Cost effective diagnostic imaging: the clinician's guide. Mosby-
Year Book ed., Inc., Saint Louis 1995.
4. Rapport d'un groupe scientifique de l'OMS. L'imagerie en pratique clinique: pour un
choix rationnel des techniques de diagnostic. OMS, Genève, 1990.
5. Duvauferrier R, Kernen E. Stratégies radiologiques dans les situations cliniques
usuelles. Montpellier, Sauramp médical éd., 1992.
6. Eisenberg R.L., Margulis A.R. Radiology, Pocket reference. What to order when.
Philadelphia Lippincott Raven ed., 1996.
7. American College of Radiology. Appropriate criteria for imaging and treatment deci-
sions, 1995.
8. Recommandations et références médicales: les résumés de l'ANDEM. Assurance
maladie, Sécurité sociale 1996.
9. RCR Working Party. Influence of Royal College of Radiologists' guidelines on hos-
pital practice: a multicenter study. BMJ 1992; 304:740-743.
496

Tteeh HN Niic Ciillee Rra AD Diio O - IIM MA AG Giissttiic CEE

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tteeh HN Niic Ciillee Rra AD Diio O - IIM MA AG Giissttiic CEE

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Comisia de Radiologie

II. MODUL DE UTILIZARE A GHIDULUI DE PRACTICI

III. RESPONSABILITATEA MEDICALÃ

IV. FEMEIA ÎNSÃRCINATÃ

VI. ÎN ATENÞIA CLINICIENILOR CARE RECOMANDÃ

VII. SCURTÃ PREZENTARE A METODELOR DIAGNOS-

1. Metode radiologice clasice

Introducere ºi clasificare dupã tipul de examinare

EXAMENE RADIOLOGICE CU SUBSTANÞE DE CONTRAST

Context clinic Recomandãri Comentarii

Context clinic Recomandãri Comentarii

Context clinic Recomandãri Comentarii

Context clinic Recomandãri Comentarii

Context clinic Recomandãri Comentarii

Context clinic Recomandãri Comentarii

Context clinic Recomandãri Comentarii

Context clinic Recomandãri Comentarii

S-ar putea să vă placă și