1.

Etiologia reprezintă şiinţa ce se ocupă de studierea cauzele producatoare

de boala.
2. Devierea laterală a coloanei vertebrale se numește scolioza.
3. În timpul efectuării electrocardiogramei (ECG) la braţul stâng se
conectează electrodul cu cablu de culoarea galbena.
4. Patogeneza reprezintă ştiinţa ce se ocupă de studierea mecanismelor de
evolutie a bolii.
5. Peak-flowmetria determină gradul de obstructie de la nivelul cailor
respiratorii mari.
6. Hemoleucograma evaluează cantitativ si calitativ elementele figurate
din singe.
7. La percuția abdomenului persoanei sănătoase se determină sunet
percutor este timpanic.
8. Substanța de contrast folosită pentru examinarea radiologică a tractului
gastrointestinal se numește sulfat de bariu.
9. Leucocitoza în analiza generală a săngelui se manifestă prin marirea
numarului de leucocite.
10.Bronhoscopia este o metodă de examinare endoscopica.
11.Poliuria definește cresterea diurezei peste 2000 ml pe 24 de ore.
12.Irigografia examenează intestinul gros.
13.Urografia reprezintă examinarea radiologica al aparatul uroexcretor.
14.Metoda clinică de examinare al pacientului care va permite colectarea
acuzelor se numește interogatoriul.
15.Sunetul percutor care se obține la percuția ficatului și cordului se
numuște sunet percutor mat.
16.O manifestare subiectivă a bolii se numește semn.
17.Prezența proteinelor în urină se difinește prin termenul medical
proteinurie.
18.Examinarea endoscopică a intestinului gros se numește colonoscopia.
19.Tehnica de explorare prin imagiere a activității cordului cu ajutorul
ultrasunetelor se numește ecocardiografie.
20.La simptome subective să referă exemple:cefalee,greata,vertij,pirosis.
21.La semne obiective să referă exemple:hiperemie,eruptii,cianoza.
22.Din metode clinice de examinare fac parte percutia,ascultatia,palpatia
23.Din metode endoscopice de examinare fac parte
FEGDS,colonoscopia,bronhoscopia.
24.Cu ajutorul palpației putem determina pulsul,umedidatea tegumentelor.
25.Cu ajutorul FEGDS pot fi examiunate esofagul,stomacul,duoden.
26.La metode paraclinice de examinare al pacientului să referă
hemograma,brohoscopia.
27. Bronhoscopia este examinarea radiologică a arborelui traheobronşic
fals.
28.Examinarea unui pacient începe cu culegerea datelor subiective
adevarat.
29.Inspecția constă în observarea vizuală a semnelor de boală pe suprafața
corpului și în cavitățile accesibile adevarat.
30.Percfuția este o metodă clinică de examenare care constă în lovirea
anumitor regiuni ale corpului cu degetele, pentru a obține sunete adevarat.
31.Ultrasonografia se folosește pe larg în examinarea stomacului fals.
32.Frecvența mișcărilor respăiratorii 22/min indică tahipnee.
33.Frecvența mișcărilor respăiratorii 12/min indică bradipnee.
34.Eliminarea prin tuse a săngelui roșu aprins se numește hemoptizie.
35.Spirografia explorează volumele si capacitatile pulmonare.
36.Frecvenţa respiraţiei în normă la adult este 16-18 r/min.
37.La auscultația plămânului persoanei sănătoase se determină respiratie
veziculara.
38.Tegumentele în afecțiunile cronice pulmonare capătă o nuanță
cianotica.
39.Hipoxia reprezintă scaderea cantitatii de O2 in tesuturi.
40.Dispneea Kussmaul este o respiratie in 4 timpi:inspir-pauza-expir-
pauza.
41.Bronhografia reprezintă examenul radiologic al arborilui
tranheobronsic.
42.Degetele pot avea forma de „bețisoare de tobă” în afectiunile
sistemului respirator.
43.Pentru culegerea datelor şi întocmirea planului de îngrijire, asistentul
medical va observa la un pacient cu o afecţiune pulmonară culoarea
tegumentelor,aspectul toracelui (miscarile celor 2 hemetorace).
44.Factorii biologici care influenţează frecvența respirației sunt
virsta,efort fizic.
45.Acuzele principale în afecțiunile sistemului respirator dispnee,acces de
sufocare,durere toracica,tuse,expectoratia,hemoptizia.
46.Prin palparea cutiei toracice se determină elasticitatea cutiei
toracice,freamatul vocal.
47.Zgomotele respiratorii supra adăugătoare patologice ce se determină la
auscultația plămănului sunt raluri,crepitatie.
48.Funcția de bază a sistemului respirator este schimbul de O2 și CO2 care
se produce în bronhiole fals.
49.Alveola pulmonară reprezintă unitatea funcțională a plămânului
adevarat.
50.Dispnea expiratorie se caracterizează prin creșterea frecvenței
mișcărilor respiratorii adevarat.
51.Wheezing este o formă particulară de dispnee, caracterizată prin raluri
șuierătoare care se aud la distanță adevarat.
52. Durerea pleuropulmonară se accentuează la inspir profund, tuse,
strănut adevarat.
53.Dispnea bradipneică se caracterizează prin creșterea frecvenței
mișcărilor respiratorii fals.
54.Dispnea inspiratorie se caracterizează prin micșorarea frecvenței
mișcărilor respiratorii adevarat.
55.Ralurile sunt sunete patologice ce se determină la percuția cutiei
toracice fals.
56.Simptomul principal în bronşita cronică este tuse cu eliminari de sputa
muco-purulenta preponderent dimineata.
57.Cea mai frecventă cale de infectare în bronşita acută este aerogena.
58.Semnul ce confirmă cronicizarea bronşitei este tusea si expectoratia se
mentine 3 luni pe an,timp de 2 ani consecutiv.
59.Pentru fluidifierea sputei în tuse productivă se vor administra
mucolitice,expectorante.
60.Intervențiile autonome în tuse productivă vor include
expectorante,hidratarea adecvata,umedificarea aerului
61.Măsurile de profilaxie în bronşita cronică includ calirea
organismului,alimentatia bogata in vitamine,evitarea fumatului
62.Cauzele principale în dezvoltarea bronşitei acute sunt
frigul,fumatul,praful,umeditatea
63.Factorii etiologici ce contribuie la cronicizarea bronşitei sunt factorii
infectiosi,fumatul,substante iritante
64.Simptomele principale în bronşita cronică sunt tuse productiva,raluri
umede persistente.
65.Tusea în bronşita cronică se poate agrava în bronhopneumonii,sindrom
astenic,bronhoectazii
66.Obiectivele asistentei medicale în îngrijirea pacientului care
expectorează urmăresc educatia pacientului,ameliorarea confostului
respirator,prevenirea complicatiilor
67.Hidratarea pacientului în bronșita acută contribuie la lichifierea sputei
și facilitează expectorația fals.
68.Pacientul care prezintă tuse cu expectorație este sursă de infecţie
pentru alte persoane adevarat.
69.Bronșita cronică poate fi provocată de factori etiologici multipli
adevarat.
70.În bronșita acută în procesul inflamator este implicată pleura fals
71.Problema prioritară în astmul bronşic este criza de dispnee expiratorie.
72.Sputa din astmul bronşic este alb-surie cu aspect perlat.
73.Dispneea cu bradipnee expiratorie se întalneşte în astm
bronsic,bronsita cronica.
74.Astmul bronşic în criză se caracterizeaza prin dispnee paroxistica
expiratorie.
75.Starea de rău astmatic (status asmaticus) are o durată de peste 24 de
ore.
76.Salbutamolul în timpul crizei astmatice se administrează prin inhalare.
77.Pentru ameliorarea respiraţiei pacientului în criza de astm bronşic i se
dă poziţia semisezind cu spatele sprijinit,bratele pe linga corp.
78.Modificările bronșice responsabile de declanșarea crizei de astm
bronșic sunt constrictia bronhiilor (bronhospasm),inflamatia,
hiperactivitatea bronsica.
79.Factorii etiologici al astmului bronşic alergic sunt praful de
camera,polenul,alimente,alergeni epidermali.
80.Conduita de urgenţă in astmul bronşic vizează administrarea
bronhodilatatoarelor,glucocorticosteroizilor.
81.Semnele clinice caracteristice accesului de astm bronşic sunt crize
paroxistice de wheezing,dispnee expiratorie,tuse.
82.Modificările în spută caracteristice astmulul bronşic sunt cristale
Sharcot-Lieden,spirale Curshman.
83.Profilaxia secundară a astmului bronşic va include administrarea
regulata a medicamentelor,monitorizarea simptomelor,educatia
pacientului,evitarea factoriilor declansatori.
84.Debutul crizei de astm este de obicei lent, cu respirație tahipneică fals.
85.Salbutamolul cupează criza de astm bronșic prin îngustarea lumenului
bronhiilor dilatate fals.
86.Pentru toate formele de astm bronșic elementul comun și constant îl
constitue inflamația cronică a mucoasei bronșice adevarat.
87.Wheezing este o dispnee cu expirație prelungită, șuierătoare care se
aude de la distanță adevarat.
88.Pentru a ușura respirația în criză de astm bronșic pacientul ocupă
poziția ortopnoe adevarat.
89.În tratamentul etiologic a pneumoniei pneumococice pot fi utilizate
antibiotice.
90.Tratamentul etiologic a pneumoniilor virale se va efectua cu antivirale.
91.Agentul patogen ce provocă pneumonia franc – lobară este
pneumococul.
92.Culoarea sputei în pneumoniea pneumococică în a 2 - 3 – a zi de boală
devine ruginie.
93.Dispneea în pneumonii este consecinţa afectării alveolilor.
94.La inspecția cutiei toracice în pneumonia lobară se observă miscarile
respiratorii asimetrice.
95.Junghiul toracic în pneumonia lobară este manifestarea afectării
pleurei.
96.Tusea în pneumonia cauzată de SARS-Cov-2 se însoțește de
sputa,dureri in piept.
97.Pneumonia cauzată de SARS-CoV-2 este o pneumonie virala.
98.Perioada de incubație pentru virusul SARS-CoV-2 este 14 zile.
99.Pneumonia franc-lobară se defineşte prin următoarele manifestări
clinice debut brusc,frisoane,tuse,jung toracic,febra.
100. Bronhopneumonia poate fi provocată de oricare dintre germeni.
101. În perioada febrilă din pneumonia pneumococica se recomanda
regim la pat.
102. Simptomele de debut a pneumoniei pneumococice sunt febra,frison
solemn,junghi toracic,tuse.
103. Tratamentul complex al pneumoniilor include
antibiotice,antivirale,antifungice,antipiretice,bronhodilatatoare.
104. Metodele de diagnostic în pneumonia pneumococică sunt examenul
bacteriologic al sputei,radiografia toracica.+
105. Profilaxia pneumoniilor include imunizare,respectarea
igienei,evitarea factoriilor de risc.
106. La inspecţia bolnavului cu pneumonie pneumococică se determină
fata congestiva cu roseata proeminenta din partea pneumoniei,pacientii
sunt adinamici,confuzi.
107. Calea de transmitere al virusului SARS-CoV-2 este aerogena.
108. Pneumonia cauzată de SARS-Cov-2 se manifestă prin
tuse,frisoane,febra,durere toracica.
109. Puls-oximetria în pneumonii se va efectua pentru determinarea
saturatiei singelui periferic cu oxigen,pulsului.
110. Pneumonia se defineşte ca un proces inflamator al arborelui
bronșic.fals
111. Principala sursă de infecție cu virusul SARS-CoV-2 este persoana
bolnavă, inclusiv cea aflată în perioada de incubație a bolii.adevarat
112. Pentru COVID-19 este caracteristică prezența semnelor și
simptomelor clinice ale infecției virale respiratorii acute.adevarat
113. Puls-oximetria este o metodă de screening care vă permite
identificarea pacienților cu hipoxemie care au nevoie de suport
respirator.adevarat
114. În perioada precoce a cancerului bronhopulmonar central simptomul
principal este tusea.
115. Culoarea sputei în cancerul bronhopulmonar este sangvinolent.
116. Principala metodă de depistare a cancerului bronhopulmonar este
biopsia.
117. În suprimarea sindromul algic cronic a unui bolnav cu cancer
bronhopulmonar se administrează radioterapia,chimioterapia,opioide.
118. Hemoptizia se definește ca hemoragia care provine arborele traheo-
bronsic sau parenchimul pulmonar.
119. Cerință absolut obligatorie în hipovolemie produsă de hemoragie
pulmonară este oprirea hemoragiei si restabilirea volumului pierdut.
120. Factorii predispozanţi ai cancerului bronhopulmonar sunt
fumatul,genetic,imun,de nutritie.
121. Metodele de diagnostic a cancerului bronhopulmonar sunt examenul
citologic al sputei,markerii tumorali,bronscopia,Computer
Tomografia,biopsia.
122. Profilaxia primară a cancerului bronhopulmonar include evitarea
factorilor nociv,promovarea unui stil de viata.
123. Manifestările clinice a cancerului bronhopulmonar sunt
tuse,hemoptizie,dispnee,fatigabilitate,slabiciune generala.
124. Principiile esențiale de tratament al cancerului bronhopulmonar sunt
radioterapia,chimioterapia.
125. Sângele din hemoragia pulmonară este rosu aprins aerat cu Ph-
alcalin.
126. În timpul hemoragiei pulmonare pacientul are tegumentele
palide,transpiratii reci,tahipnee.
127. Intervențiile autonome în hemoragia pulmonară vor include repaus
fizic si psihic absolut,pozitia semisezinda,recomandare sa respire pe
nas,lent si profund,repaus vocal,efectuarea examenului
primar,monitorizarea functiilor vitale,asigurarea abordului venos.
128. Hemoptizia este o complicație acută a cancerul
bronhopulmonar.adevarat.
129. Cancerul bronhopulmonar este o tumoare malignă a parenhimului
pulmonar adevarat.
130. Etiologia cancerului bronhopulmonar nu este pe deplin
elucidată.adevarat.
131. Problema prioritară a pacientului în pleurezie fibrinoasă este
disconfort respirator,durerea toracica.
132. Problema prioritară a pacientului cu pleurezie exudativă este
acumularea lichidului in cantitatii mari ce duce comprimarea plaminului
si deplasarea mediastinului spre partea sanatoasa.
133. Auscultația pacientului cu pleurezie fibrinoasă va determina murmur
vezicular diminuat si frotatie pleurala.
134. La percuția cutiei toracice în pleurezia exudativă sa determina sunet
percutor submat sau mat.
135. Toracocenteza reprezintă puncţia pleurala.
136. Dureria în pleurezia fibrinoasă se caracterizează prin ceia că se
accentuiaza la inspiratie profunda,tuse si miscarile toracice.
137. Metodele de diagnostic a pleureziei exudative sunt radiografia
toracica,Tomografia Compiuterizata,punctia pleurala.
138. Toracocenteza în pleurezia exudativă se va efectua cu scop de
diagnostic-precizarea existentei de lichid.
139. Toracocenteza efectuată în scop terapeutic se face pentru evacuarea
lichidului,introducerea de aer sau de medicamente.
140. Pleurezia reprezintă o afecțiune inflamatorie a foițelor
pleurale.adevarat.
141. Pleureziile apar aproape întotdeauna în cadrul unor afecțiuni generale
sau pulmonare, interesarea pleurei fiind astfel o complicație afecțiunii de
bază.adevarat.
142. Pleurezia poate fi provocată doar de un proces infecțios.fals
143. Intensitatea dispneei în pleurezia exudativă va depinde de cantitatea
de acumulată în cavitatea pleurală.adevarat.
144. Micobacteria tuberculozei este o bacterie in forma de bacili
subtiri,drepti sau usor incurbati.
145. Micobacteria tuberculozei este rezistență la uscaciune.
146. Agentul patogen al tuberculozei se caracterizează prin ceia că se
coloreaza in rosu dupa metoda Ziehl-Neelsen.
147. Calea de transmitere al tuberculozei pulmonare este aerogena.
148. Profilaxia specifică a tuberculozei se va efectua prin vaccinarea BCG
149. Intradermoreacţia cu tuberculină se efectuează in treimea medie a
bratului sting,intradermic.
150. Tuberculoza pulmonară se manifestă prin transpiratii nocturne,tuse
cel putin 2-3 saptamini.
151. Tuberculostaticele de prima linie folosite în tratamentul tuberculozei
sunt Rimfampicina,Etambutol.
152. Vaccinul BCG are următoarele caracteristici metoda de imunizare
activa,protejeaza copii de forme grave de boala.
153. Investigaţiile instrumentale în diadnosticul tuberculozei pulmonare
sunt tomografia compiuterizata,radiografia toracica.
154. Vaccinul BCG este produs dintr-o tulpina atenuat de MBT Bovis,se
introduce la nou-nascuti la 2-4 zile de viata,este contraindicata la copii cu
traumatisme grave la nastere.
155. Condițiile ce favorizează riscul de infectare cu tuberculoză sunt
densitatea marea de nuleosoli in aerului inhalat,contactul intim si de
durata intre sursa si organismul uman.
156. Componentele chee a Strategiei DOTS sunt implicarea guvernului in
sustinerea activitatilor de control a TB,depistarea cauzelor de tuberculoza
prin microscopia directa a sputei.
157. Tuberculoza pulmonară este o boală infectocontagioasă, care se
transmite pe cale aeriană adevarat.
158. Pentru depistarea persoanelor bolnave de TBC pulmonar se
efectuează vaccinarea BCG fals.
159. Micobacteria tuberculozei poate afecta doar plămânul fals
160. De la toți pacienții cu simptome clinice caracteristice tuberculozei se
vor recolta cel puțin 2 probe de spută pentru examinare microbiologică cu
scop de diagnostic.adevarat.
161. Tusea este cel mai frecvent simptom al tuberculozei adevarat.
162. Administrarea medicamentelor antituberculoase în tratamentul
tuberculozei pulmonare se va realiza sub directă observație a lucrătorului
medical pe toată durata de tratament adevarat.
163. Durata tratamentului în tuberculoza pulmonară este cel mult 2 luni de
zile. fals
164. Dispneea cardiacă apare ca manifestare a insuficientii cardiace.
165. În pulsul dur se modifică
166. În efectuarea ECG electrodul de culoare galbenă se aplică pe mina
stinga.
167. În efectuarea ECG electrodul toracal V5 se aplică linia axilara
anterioara,spatiul 5 intercostal.
168. Circuitul mare se începe în ventriculul drept.
169. Coronaroangiografia este o metodă de examinare ecografica.
170. Metoda clinică de examinare utilizată pentru măsurarea pulsului se
numește pulsoximetria,ascultatia,palpatia.
171. Pulsoximetria se efectuiază pentru a masura frecventa pulsului,pentru
a determina saturatia cu O2 a tesuturilor periferice.
172. Examinarea prin coronarografie a arterelor coronare.
173. Atriul stâng primește sânge din plămâni fals
174. Valva mitrală se află între atriul stăng și ventricolul stăng adevarat.
175. Factorul etiologic a febrei reumatismale acute este streptococul B-
hemolitic din grupul A.
176. Febra reumatismală acută afectează sistemul cardiovascular.
177. Eritemul inelar este caracteristic pentru febra reumatismala acuta.
178. În febră reumatismală acută se afectează
cordul,SNC,articulatiile,tegumentele.
179. Coreea minor în febra reumatismală acută apare din cauza afectării
sistemul nervos.
180. Coreea minor în febra reumatismală acută se caracterizează prin
hipotonie musculara,vorbire sacadata,dereglarea scrisului.
181. Artrita în febra reumatismală acută se caracterizează prin genunchi
talocrurale,coate radiocarpiene.
182. Stenoza mitrală se caracterizează prin reducerea ariei orificiului
valvular mitral.
183. În Stenoza mitrală să dereglează circulația săngelui din interiorul
inimii la nivelul valvei mitrale.
184. Metoda chirurgicală de reparare a valvei cardiace afectate în
valvulopatie se numește valvuloplastia.
185. În insuficiența mitrală se produce in sistoloa a unei parti din volum
sanguin al ventriculului sting in atriul sting.
186. Simptomele și semnele extracardiace de compresiune în stenoza
mitrală, legate de mărirea atriului stâng sunt
187. În stenoza mitrală se produce staza in circuitul mic,dilatarea atriului
sting.
188. Insuficiența mitrală reprezintă regurgitarea sângelui în sistolă din
ventricolul drept în atriul drept fals
189. Factorul etiologic al endocarditei infecțioase este agentii infectiosi.
190. Nodulii Osler sunt caracteristici pentru endocardita infectioasa.
191. Tratamentul etiologic al endocarditei infecţioase se realizează cu
antibiotice.
192. Culoarea tegumentelor la un pacient cu Endocardita infecțioasă este
cafea cu lapte,palid.
193. Pentru depistarea microorganismelor din sânge în Endocardita
infecțioasă se va efectua hemocultura.
194. În diagnosticarea endocarditei infecțioase se vor utiliza
ecogardiografie,hemocultura,analiza biochimica a singelui.
195. Leziunile Janeway sunt formatiuni mici de 1-2 mm hemoragice
nedureroase cu localizare palmara si plantara.
196. Petele Roth în Endocardita infecțioasă reprezintă hemoragii retiniene
ovale cu centrul palid adevarat.
197. Endocardita infecțioasă poate fi provocată exclusiv de bacterii.fals
198. Organele țintă care sunt afectate în HTA sunt
cordul,encefalul,retina,rinichi.
199. În criza hipertensivă se administrează captopril.
200. Problema potențială care poate apărea la administrarea captoprilului
este hipotensiune.
201. Hipertensiunea arterială apare atunci când TA depășește 139/89
mmHg
202. Manifestările clinice ale encefalopatiei hipertensive sunt
confuzie,dureri de cap severe,tulburari de vedere si vorbire,memorie.
203. În tratamentul hipertensiunii arteriale pot fi folosite medicamentele
captopril,ampril,metoprolol,furosemid.
204. HTA poate fi complicată cu afectarea rinichilor,cordului,retinei.
205. Principala cauză a anginei pectorale este ateroscleroza coronariana.
206. Problema prioritară a pacientului cu angină pectorală este durere
retrosternale.
207. În criza de angor pectoral are loc insuficienta circulatorie cerebrale
acute.
208. Durerea în angina pectorală se localizează în regiunea retrosternala.
209. Criza de angină pectorală durează în mediu mai mult de o luna.
210. In criza de angină pectorală se administreză nitrogliceriina,beta-
adrenoblocatori,antiagregante.
211. Asistența de urgență în acces de angină pectorală va include
nitroglicerina.
212. Administrarea nitroglicerinei în acces de angină pectorală va fi
contraindicată în caz de TA mai mica de 90/60mm Hg
213. Problema potențială care poate apărea la administrarea acidului
acetilsalicilic este dureri in regiunea epigastrica,hipocoagulabilitatea
sanguina.
214. În diagnosticarea anginei pectorale se vor utiliza
ECG,scintigrama,tomografia compiuterizata,ECG holter,EcoCG.
215. Durerea în angina pectorală cedeaza la administrarea nitroglicerinei.
216. Zonele de iradiere, caracteristice unei crize de angină pectorală sunt
partea stinga a fetei pina la mandibula si dinti,parte ulnara a bratului sting
si degetele 4-5.
217. În criza de durere în angină pectorală se va administra captopril,
calea de administrare fiind sublinguală fals.
218. Durerea în angina pectorală cedează la administrarea nitroglicerinei,
datorită dilatării arteriilor coronariene adevarat.
219. Cauza principală de dezvoltare a infarctului miocardic acut este
blocarea unei artere la nivelul inimii.
220. Ischemia se definește ca deficit local de singe.
221. În infarctul miocardic acut are loc necroza miocardului.
222. Forma tipică a infarctului miocardic acut se numește
223. Bolnavul cu infarct miocardic acut va ajunge la spital adevarat.
224. Markerul seric specific al necrozei miocardului este
troponinele,mioglobina.
225. Combaterea durerii în infarctul miocardic acut se realizează prin
opiocee.
226. Problemele potentiale a pacientului la administrarea nitroglicerinei
sunt hipotensiune,cefalee.
227. La apariția durerilor în regiunea retrosternală pot fi suspectate
228. Factorii care pot declanșa infarctul miocardic acut sunt efortul fizic
excesiv,stresul psihoemotional,tulburari hemodinamice.
229. Febra în infarctul miocardic acut poate aparea peste 12-24 ore
230. Combaterea complicațiilor tromboembolice în infarctul miocardic
acut se realizează prin administrarea heparine si a aspirinei.
231. Infarctul miocardic acut se manifestă prin durere
retrosternala,cefalee,greata,durerea este intensa,transpiratii.
232. Obiectivele majore în tratamentul infarctului miocardic acut se
realizează prin restabilirea fluxului coronarian prin artera
ocluzionata,limitarea intinderii zonei de necroza,prevenirea si tratamentul
complicatiilor.
233. Problema de îngrijire „constipație” la un pacient cu infarct miocardic
acut se va înlătura prin clizma uleioasa,alimentatie cu efect laxativ.
234. Cauza exclusivă în dezvoltarea Infarctului miocardic acut este
spasmul arterelor coronariene fals.
235. Șocul cardiogen este o complicație a infarctului miocardic acut și se
caracterizează clinic prin valori crescute ale tensiunii arteriale fals.
236. Dezvoltarea edemului pulmonar se datorează cresterii presiunei in
capilarele pulmonare.
237. În edemul pulmonar bolnavul ia poziţia semisezinda.
238. O scădere critică a temperaturii corpului cauzată de pneumonie poate
fi complicată de
239. Problema prioritară a pacientului în colaps este este asigurarea
circulatiei sangvine adecvate.
240. Ajutorul de urgență în colaps va include pozitia in decubit orizontal
cu picioarele ridicate,eliberarea de haine strinse,cofeina,dexametaxon.
241. TA în șoc cardiogen va fi scazuta.
242. Colapsul reprezintă insuficienţă circulatorie.
243. Lipotimia este expresia insuficientei circulatorii cerebrale acute.
244. Sincopa se manifestă prin pierderea completa a cunostintei de scurta
durata.
245. Astmul cardiac și edemul pulmonar sunt manifestările insuficienței
acute a ventricolul sting,atriul sting.
246. Intervențiile de urgenţă în edemul pulmonar includ aplicarea
garourilor pe 3 membre cu rotirea la alt membru la fiecare 20
min.,oxigenoterapia cu antispumanti.
247. În caz de lipotimie primul gest terapeutic este asezarea pacientului în
decubit dorsal, cu partea cefalică ridicată fals.
248. Motivul declanșerii sincopei este hipoperfuzia cerebrală adevarat.
249. Transpirațiile lipicioase și reci în starea de șoc sunt manifestările
hipoperfuziei țisulare adevarat.
250. Problema prioritară în insuficența cardiacă cronică la vârstnici este
dispneea la efort fizic.