Studiu de caz 1

Pacientul X.Y. vârstă 30 ani, se adresează la medicul de familie cu următoarele

acuze: tusea, hemoptezie, dispnee, durere pleuritică.Starea pacientului s-a
acutizat acum 2 luni în urma angajării la o fabrică de îmbrăcăminte din azbest, de
atunci a apărut dispneea și celelalte acuze.
Sarcina:
1. Stabiliți diagnosticul probabil? – Cancer bronhopulmonar
2.Ce investigații instrumentale și de laborator sunt necesare pentru
confirmarea diagnosticului? - examenul clinic - este important pentru
evidentierea semnelor de boa-la. Examenul toracelui (inspectie, palpare, percutie).
Hemoleucograma - leuco-citoza, VSH accelerat;
Examenul radiologic - modificarile radiologice depind de stadiul maladiei, de
localizare (centralà sau periferica), de gradul obstructiei bronsice, de implicare in
proces a pleurei si de asocierea infectiei. In cancerul periferic se depisteaza o
opacitate cu conturi neregulate, structurà neuniforma, de intesitate diferita si cu
dimensiuni variate.
Bronhoscopia este deosebit de important pentru evaluarea unui pacient suspect de
cancer bronhopulmonar. Ea permite vizualizarea arborelui bronsic si depistarea
tumorii centrale in 60-80% cazuri. Se poate ajunge pâna la bronhile segmentate si
se poate vizualiza leziunea cu aprecierea caracterului si râspândirii procesului. Este
posibila biopsia tumorii (inclusiv prin periaj) cu examenul histo-logic al
fragmentelor de biopsie sau al aspiratului bronsic.
Un loc important il ocupà si examenul citologic al sputei, periajul sau späla-turile
bronsice. Citologia sputei sau a spalaturilor bronsice este pozitivà la 90% dintre
pacienti cu cancer central si in 50% cazuri de cancer periferic.
3.Explicați sensul cuvintelor boltate.
Hemoptezie: Eliminarea sângelui din tractul respirator prin tuse.
Dispnee: Dificultate în respirație.
Durere pleuritică: Durere în piept asociată cu mișcarea respiratorie.
Azbest: Substanță fibroasă folosită în construcții, asociată cu probleme respiratorii.

Studiu de caz 2
La medicul de familie se adresează un pacientul X.Y. vârsta 48 ani, prezentând
următoarele acuze: tuse uscată, iritativă, febra 39° C, frisoane, tensiune arterială
scăzută, astenie, anxietate, bradicardie, junghi toracic care se intensifică în timpul
tusei.Starea pacientului s-a agravat, acum 2 zile cu tulburări de conștiință, sputa de
culoare ruginie, noaptea a apărut dispneea. Pacientul este palid, tegumente umede,
acrocianoză, respirația aspră, în zona afectată este un sunet submat.
Sarcina:
1. Stabiliți diagnosticul probabil?- Pneumonie lobara
2.Ce investigații instrumentale și de laborator sunt necesare pentru
confirmarea diagnosticului? -Radiografie toracică: O radiografie a plămânilor
poate evidenția prezența infiltratelor sau consolidărilor caracteristice pneumoniei
lobeare.
Tomografie computerizată (CT) toracică: În anumite situații, CT-ul poate oferi
detalii mai precise despre extinderea și caracteristicile leziunilor pulmonare.
Analize de sânge: Hemograma poate arăta o creștere a numărului de leucocite
(leucocitoză), iar analizele biochimice pot evidenția modificări în nivelul de
proteine C-reactive (PCR) sau procalcitonină, indicând inflamația.
Hemoculturi: Pentru identificarea agenților patogeni bacterieni în sânge, în cazul în
care se suspectează o infecție bacteriană.
Examenul sputei: Recoltarea și analiza sputei pot ajuta la identificarea agentului
patogen responsabil, ceea ce poate ghida tratamentul antibiotic.
Oximetrie de puls: Măsurarea nivelului de oxigen în sânge poate oferi informații
despre gradul de afectare a funcției respiratorii.
Evaluarea funcției respiratorii: Spirometria poate fi utilă pentru a evalua funcția
pulmonară și pentru a stabili gradul de afectare al plămânilor.
Culturi virale: În cazul în care se suspectează o infecție virală, culturile pentru
detectarea virusurilor respiratorii pot fi efectuate.
3.Explicați sensul cuvintelor boltate.
Frisoane: Stare de frison și tremur asociată cu febră sau răceală.
Junghi toracic: Durere ascuțită în zona toracică.
Acrocianoză: Colorare albastră a extremităților datorată scăderii oxigenului în
sânge.
Respirația aspră: Sunet aspru la respirație, indicând obstrucție sau inflamație.

Studiu de caz 3
La secția de internare se adresează un pacientul X. Y. vârsta 45 ani, acuză
slăbiciune generală, insomnie, dispnee la efort fizic, tiraj, cornaj.Starea pacientei
s-a agravat, acum 5 zile, noaptea, a apărut o dispnee expiratorie, însoțită de
wheezing, bradipnee, anxietate, tuse cu spută vâscoasă, semitransparentă, cu mici
mase opalescente “spută perlată”. Pacientul palid, transpirații reci,
hipersonoritate difuză, raluri uscate, șuerătoare.
Sarcina:
1. Stabiliți diagnosticul probabil?- Astm Bronsic
2.Ce investigații instrumentale și de laborator sunt necesare pentru
confirmarea diagnosticului? - Teste cutanate cu extracte de alergeni se
efectueaza prin scarificarea tegu-mentarà de 4-5 mm, cu aplicarea unei picaturi de
alergen standard. Ele verifica sensibilitatea la diversi alergeni- praf, proteine
diverse, germeni etc. Ele sunt utile dar trebuie subliniat faptul ca aparitia reactiei
alergice la un alergen nu înseamnã neapàrat ca acel alergen declanseaza si criza de
astm. Pentru demonstrarea le-gaturii de cauzalitate, testele cutanate trebuie
completate cu teste respiratori de provocare.
Date de laborator pentru evidentierea alergiei: Hemograma - leucocitozà si
eozinofilie. Examenul singelui biochimic: dozarea imunoglobulinelor (IgE) -
crescute. Examenul de sputa - macroscopic - sput mucoasã, semitransparenta, cu
mici mase opalescente; microscopic - euzinofile, spirale Curshmann (aglome-râri
de mucus), cristale Charcot-Layden.
3.Explicați sensul cuvintelor boltate.
Tiraj: Retractare a spațiilor intercostale la respirație dificilă.
Cornaj: Sunet respirator aspru și șuierător.
Wheezing: Sunet înalt și șuierător la respirație, indicând obstrucție.
Spută perlată: Expectorare de secreții limpezi și vâscoase.

Studiu de caz 4
La secția de internare se adresează un pacient vârsta 40 ani, acuze: dispnee
paroxistică noctrură, tahipnee de repaus cu expir prelungit. Starea pacientului
s-a agravat, acum 3 zile, când culoarea tegumentelor a devenit roz-cianotică,
toracele emfizematos, la respirație au început să participe și mușchii respiratori
adăugători, turgescența venelor jugulare, buzele bolnavului aproape întotdeauna
întredeschise, diminuarea matității cardiace, murmur vezicular diminuat,
zgomotele cordului sunt diminuate.
Sarcina:
1. Stabiliți diagnosticul probabil?- Bronhopneumopatie
2.Ce investigații instrumentale și de laborator sunt necesare pentru
confirmarea diagnosticului?- Hemograma. Sunt marite valorile hematocritului
(peste 50%) si VSH, in cazuri mai severe apare eritrocitoza, creste hemoglobina.
Radiografia toracelui. In BPOC de tipul A se releva o hipertransparenta
pulmonara, predominant la periferie; aplatizarea dia fragmului si largirea spatilor
intercostale si retrosternal.
Testele functionale pulmonare atesta obstructie cu blocarea aerului in alveole-
micsorarea indicelui Tiffeneau (mai mic de 70%), volumul rezidual si capacitatea
pulmonarà sunt crescute.
Examinarea gazelor sangvine. Unii pacienti au o ventilatie alveolara
Crescuta, o valoare normala sau scazutà a PaCO, iar PaO, - relativ normalã.
Electrocardiograma este normala in stadile initiale ale bolii, ulterior re-flectà
aparitia decompensari cardiace drepte: deplasarea axei electrice a cordului spre
dreapta, unda P este de tip „P-pulmonar" , jar unda R -precoce în V1 si V2.
3.Explicați sensul cuvintelor boltate.
Dispnee paroxistică nocturnă: Dificultate respiratorie severă, în special pe timp de
noapte.
Tahipnee de repaus cu expir prelungit: Respirație rapidă în repaus, cu expirație
prelungită.
Turgescența venelor jugulare: Umflare a venelor gâtului.

Studiu de caz 5
La secția de internare se adresează un pacient vârsta 22 ani, acuze tuse cu
expectorații mucoase, dureri toracice, cefalee, disfonie. Starea pacientului s-a
agravat, acum 2 zile, când a apărut febră cu frisoane, mialgii, atralgii, slăbiciune
generală, tuse seacă iritativă.
Sarcina:
1. Stabiliți diagnosticul probabil? – pneumonia
2.Ce investigații instrumentale și de laborator sunt necesare pentru
confirmarea diagnosticului? - Radiografie toracică: Este un instrument esențial
pentru diagnosticarea pneumoniei, evidențiind opacități și infiltrate în țesutul
pulmonar.
Analize de sânge: Un hemogram poate arăta prezența leucocitozei (creșterea
numărului de leucocite), indicând o reacție inflamatorie. Valorile de proteine C-
reactive (PCR) sau procalcitonina pot oferi informații suplimentare despre
gravitatea inflamației și natura infecției.
Examenul sputei: Recoltarea și analiza sputei pot ajuta la identificarea agentului
patogen responsabil pentru pneumonie, ceea ce poate ghida tratamentul antibiotic.
Culturi bacteriene: Hemoculturi sau alte culturi specifice pot fi efectuate pentru
identificarea agenților patogeni bacterieni și determinarea sensibilității acestora la
antibiotice.
Tomografie computerizată (CT) toracică: În anumite situații, CT-ul poate oferi
detalii mai precise asupra leziunilor pulmonare și poate fi util pentru diagnosticarea
unor cazuri complexe.
Ecografie toracică: Poate fi folosită pentru a evalua prezența lichidului în plămâni
sau în jurul plămânilor.
Oximetrie de puls: Măsurarea nivelului de oxigen în sânge poate oferi informații
despre gradul de afectare a funcției respiratorii.
3.Explicați sensul cuvintelor boltate.
Disfonie: Modificare a vocii sau pierdere parțială a vocii.
Mialgii: Dureri musculare.
Atralgii: Dureri articulare.
Studiu de caz 6
La secția de internare se adresează un pacient vârsta 22 ani acuză ruse rebelă,
scâitoare, precedată de neliniște generală a pacientului, excitabilitate, rinoree.
Starea pacientului s-a agravat, acum 2 zile, când a căzut puful de plopi, a apărut
senzația neplăcută în gât recedată de simptomele enumerate anterior.
Sarcina:
1. Stabiliți diagnosticul probabil? – Bronsita cronica
2.Ce investigații instrumentale și de laborator sunt necesare pentru
confirmarea diagnosticului? -Examenul sputei. La microscopie ^n sputà se releva
o cantitate mare de mucus, leucocite, eozinofile, celule epiteliale, macrofage al-
veolare. In perioada precoce a bolii sputa este mucoasã, de o culoare alb - gri sau
muco - purulentã (gri - galbuie), iar in perioadele tardive ale bolii - purulenta
(galbena sau galbena - verzuie).
Hemolecograma în acutizari poate demonstra leucocitoza cu neutrofilie,
VSH crescut.
Examenul radiologic este normal la mai mult de jumatate de pacienti, mai ales în
perioadele precoce ale boli iar la bronsita cronica de lunga durata modifi-carile
constau in accentuarea desenului pulmonar.
Explorarile functionale respiratorii sunt extrem de utile pentru confirmarea
diagnosticului (spirometria, spirografia) mai cu seama in formele obstructive.
3.Explicați sensul cuvintelor boltate.
Rinoree: Scurgere nazală.
Simptomele: Manifestări observabile ale unei boli sau stări de sănătate.
 Studiu de caz 7
La secția de internare se adresează un pacient vârsta 62 ani, tuse cu expectorație
mucopurulentă, febră 38,4°C, frisoane. Starea pacientului s-a agravat, acum 3 zile,
după ce pacientul a fost la un meci de fotbal, a stat 3 ore în aer liber, a înghețat,
peste 3 ore de la întoarcere a apărut o slăbiciune generală, cefalee, mialgii,
atralgii, oboseală, o tuse uscată iritativă.
Sarcina:
1. Stabiliți diagnosticul probabil? – pneumonie lobara
2.Ce investigații instrumentale și de laborator sunt necesare pentru
confirmarea diagnosticului? - Radiografie toracică: O radiografie a plămânilor
poate evidenția prezența infiltratelor sau consolidărilor caracteristice pneumoniei
lobeare.
Tomografie computerizată (CT) toracică: În anumite situații, CT-ul poate oferi
detalii mai precise despre extinderea și caracteristicile leziunilor pulmonare.
Analize de sânge: Hemograma poate arăta o creștere a numărului de leucocite
(leucocitoză), iar analizele biochimice pot evidenția modificări în nivelul de
proteine C-reactive (PCR) sau procalcitonină, indicând inflamația.
Hemoculturi: Pentru identificarea agenților patogeni bacterieni în sânge, în cazul în
care se suspectează o infecție bacteriană.
Examenul sputei: Recoltarea și analiza sputei pot ajuta la identificarea agentului
patogen responsabil, ceea ce poate ghida tratamentul antibiotic.
Oximetrie de puls: Măsurarea nivelului de oxigen în sânge poate oferi informații
despre gradul de afectare a funcției respiratorii.
Evaluarea funcției respiratorii: Spirometria poate fi utilă pentru a evalua funcția
pulmonară și pentru a stabili gradul de afectare al plămânilor.
Culturi virale: În cazul în care se suspectează o infecție virală, culturile pentru
detectarea virusurilor respiratorii pot fi efectuate.
3.Explicați sensul cuvintelor boltate.
Expectorație: Eliminarea de secreții din plămâni prin tuse.
Cefalee: Durere de cap.
Frisoane: Stare de frison și tremur asociată cu febră sau răceală.
Atralgii: Dureri articulare.

Studiu de caz 8
La medicul de familie se adresează un pacient vârsta 42 ani, cu tuse rebelă,
expectorație vâscoasă, muco-purulentă, dispnee progresivă ce se intensifică după
fumat și la inspirația aerului rece, astenie, scăderea capacității de muncă, mialgii,
febră.Starea pacientului s-a agravat, acum 4 luni, prezente tuse cu expectorații
mucopurulente care durează mai mult de 3 luni, sputa se elimină foarte greu, sub
formă de dopuri.
Sarcina:
1. Stabiliți diagnosticul probabil? – bronsita cronica obstructiva
2.Ce investigații instrumentale și de laborator sunt necesare pentru
confirmarea diagnosticului? - Examenul sputei. La microscopie ^n sputà se
releva o cantitate mare de mucus, leucocite, eozinofile, celule epiteliale, macrofage
al-veolare. In perioada precoce a bolii sputa este mucoasã, de o culoare alb - gri
sau muco - purulentã (gri - galbuie), iar in perioadele tardive ale bolii - purulenta
(galbena sau galbena - verzuie).
Hemolecograma în acutizari poate demonstra leucocitoza cu neutrofilie,
VSH crescut.
Examenul radiologic este normal la mai mult de jumatate de pacienti, mai ales în
perioadele precoce ale boli iar la bronsita cronica de lunga durata modifi-carile
constau in accentuarea desenului pulmonar.
Explorarile functionale respiratorii sunt extrem de utile pentru confirmarea
diagnosticului (spirometria, spirografia) mai cu seama in formele obstructive.
3.Explicați sensul cuvintelor boltate.
Dispnee progresivă: Înrăutățire graduală a dificultăților respiratorii.
Astenie: Slăbiciune generală și oboseală.
Febră: Creștere a temperaturii corpului.
Mialgii: Dureri musculare.

Studiu de caz 9
La secția de internare se adresează un pacient, v. 42 ani, acuză slăbiciune generală,
cefalee, tuse, expectorații purulente, dispnee atât la efort fizic cât și în repaos.
Starea pacientei s-a agravat, atunci când dispneea a devenit progresivă și a apărut
un expir prelungit, a apărut cianoza, și o tuse persistentă care se intensifică după
fumat și inspirația aerului rece. Respirația este aspră, raluri buloase.
Sarcina:
1. Stabiliți diagnosticul probabil? – bronsita cronica
2.Ce investigații instrumentale și de laborator sunt necesare pentru
confirmarea diagnosticului? -Examenul sputei. La microscopie ^n sputà se releva
o cantitate mare de mucus, leucocite, eozinofile, celule epiteliale, macrofage al-
veolare. In perioada precoce a bolii sputa este mucoasã, de o culoare alb - gri sau
muco - purulentã (gri - galbuie), iar in perioadele tardive ale bolii - purulenta
(galbena sau galbena - verzuie).
Hemolecograma în acutizari poate demonstra leucocitoza cu neutrofilie,
VSH crescut.
Examenul radiologic este normal la mai mult de jumatate de pacienti, mai ales în
perioadele precoce ale boli iar la bronsita cronica de lunga durata modifi-carile
constau in accentuarea desenului pulmonar.
Explorarile functionale respiratorii sunt extrem de utile pentru confirmarea
diagnosticului (spirometria, spirografia) mai cu seama in formele obstructive.
3.Explicați sensul cuvintelor boltate.
Dispnee: Dificultate în respirație.
Cefalee: Durere de cap.
Cianoză: Colorare albastră a pielii datorată lipsei oxigenului în sânge.

Studiu de caz 10
La secția de internare se adresează un pacient cu acces de Astm bronșic, acuză
slăbiciune generală, cefalee, cianoză, anxietate. Starea pacientei s-a agravat, acum
24 h, ea a întrerupt tratamentul cu corticosteroizi, a apărut dispnee, expectorație
severă cu bradipnee, hipotensiune arterială, „sunet de cutie”, raluri uscate, tăcere
respiratorie, wheezing.
Sarcina:
1. Stabiliți diagnosticul probabil? - Astm bronsic
2.Ce investigații instrumentale și de laborator sunt necesare pentru
confirmarea diagnosticului? - Teste cutanate cu extracte de alergeni se
efectueaza prin scarificarea tegu-mentarà de 4-5 mm, cu aplicarea unei picaturi de
alergen standard. Ele verifica sensibilitatea la diversi alergeni- praf, proteine
diverse, germeni etc. Ele sunt utile dar trebuie subliniat faptul ca aparitia reactiei
alergice la un alergen nu înseamnã neapàrat ca acel alergen declanseaza si criza de
astm. Pentru demonstrarea le-gaturii de cauzalitate, testele cutanate trebuie
completate cu teste respiratori de provocare.
Date de laborator pentru evidentierea alergiei: Hemograma - leucocitozà si
eozinofilie. Examenul singelui biochimic: dozarea imunoglobulinelor (IgE) -
crescute. Examenul de sputa - macroscopic - sput mucoasã, semitransparenta, cu
mici mase opalescente; microscopic - euzinofile, spirale Curshmann (aglome-râri
de mucus), cristale Charcot-Layden.
3.Explicați sensul cuvintelor boltate.
Cianoză: Colorare albastră a pielii datorată lipsei oxigenului în sânge.
Sunet de cutie: Sunet mat la percuție indicând lichid în plămâni.
Tăcere respiratorie: Absența sunetelor respiratorii într-o anumită zonă a
plămânului.
Wheezing: Sunet înalt și șuierător la respirație, indicând obstrucție.

Studiu de caz 11
În secția de internare se adresează un pacient vârsta 36 ani, acuză slăbiciune
generală, insomnie, dispnee expiratorie severă cu bradipnee, hipotensiune
arterială. Starea pacientei s-a agravat, acum 24 ore, a făcut un supradozaj cu
simpatomimetice după ce a contactat cu alergenul. Se atestă tirajul suprasternal
și supraclavicular, cu toracele blocat total în inspir. Sunet percutor de cutie,
murmur vezicular diminuat și multiple raluri uscate.
Sarcina:
1. Stabiliți diagnosticul probabil?- astm bronsic
2.Ce investigații instrumentale și de laborator sunt necesare pentru
confirmarea diagnosticului? – Teste cutanate cu extracte de alergeni se
efectueaza prin scarificarea tegu-mentarà de 4-5 mm, cu aplicarea unei picaturi de
alergen standard. Ele verifica sensibilitatea la diversi alergeni- praf, proteine
diverse, germeni etc. Ele sunt utile dar trebuie subliniat faptul ca aparitia reactiei
alergice la un alergen nu înseamnã neapàrat ca acel alergen declanseaza si criza de
astm. Pentru demonstrarea le-gaturii de cauzalitate, testele cutanate trebuie
completate cu teste respiratori de provocare.
Date de laborator pentru evidentierea alergiei: Hemograma - leucocitozà si
eozinofilie. Examenul singelui biochimic: dozarea imunoglobulinelor (IgE) -
crescute. Examenul de sputa - macroscopic - sput mucoasã, semitransparenta, cu
mici mase opalescente; microscopic - euzinofile, spirale Curshmann (aglome-râri
de mucus), cristale Charcot-Layden.
3.Explicați sensul cuvintelor boltate.
Dispnee expiratorie severă cu bradipnee: Dificultate marcată în expirație cu
respirație lentă.
Tirajul suprasternal și supraclavicular: Retractare vizibilă a spațiilor suprasternal și
supraclavicular la respirație dificilă.
Toracele blocat total în inspir: Incapacitatea de a realiza o inspirație completă.

Studiu de caz 12
La secția de internare se adresează un pacient vârsta 45 ani, acuză slăbiciune
generală, insomnie, dispnee la efort fizic, tiraj, cornaj.Starea pacientei s-a agravat,
acum 5 zile, noaptea, a apărut o dispnee expiratorie, însoțită de wheezing,
bradipnee, anxietate, tuse cu spută vâscoasă, semitransparentă, cu mici mase
opalescente “spută perlată”. Pacientul palid, transpirații reci, hipersonoritate
difuză, raluri uscate, șuerătoare.
Sarcina:
1. Stabiliți diagnosticul probabil? – astm bronsic
2.Ce investigații instrumentale și de laborator sunt necesare pentru
confirmarea diagnosticului? - Teste cutanate cu extracte de alergeni se
efectueaza prin scarificarea tegu-mentarà de 4-5 mm, cu aplicarea unei picaturi de
alergen standard. Ele verifica sensibilitatea la diversi alergeni- praf, proteine
diverse, germeni etc. Ele sunt utile dar trebuie subliniat faptul ca aparitia reactiei
alergice la un alergen nu înseamnã neapàrat ca acel alergen declanseaza si criza de
astm. Pentru demonstrarea le-gaturii de cauzalitate, testele cutanate trebuie
completate cu teste respiratori de provocare.
Date de laborator pentru evidentierea alergiei: Hemograma - leucocitozà si
eozinofilie. Examenul singelui biochimic: dozarea imunoglobulinelor (IgE) -
crescute. Examenul de sputa - macroscopic - sput mucoasã, semitransparenta, cu
mici mase opalescente; microscopic - euzinofile, spirale Curshmann (aglome-râri
de mucus), cristale Charcot-Layden.
3.Explicați sensul cuvintelor boltate.
Tiraj: Retractare a spațiilor intercostale la respirație dificilă.
Cornaj: Sunet respirator aspru și șuierător.
Wheezing: Sunet înalt și șuierător la respirație, indicând obstrucție.
Spută perlată: Expectorare de secreții limpezi și vâscoase.

Studiu de caz 13
La secția de internare se adresează un pacient vârsta 35 ani, acuze frisoane, febra
39oC, junghi toracic, dispnee, tuse uscată, tulburări de conștiință, inapetență,
insomnii.Starea pacientului s-a agravat, acum 2 zile, când a apărut febră cu
 frisoane, tusea cu eliminari de sputa ruginie, intensificarea dispneei, vertij, cefalee,
transpirații abundente.
Sarcina:
1. Stabiliți diagnosticul probabil? -pneumonie cu complicatii
2.Ce investigații instrumentale și de laborator sunt necesare pentru
confirmarea diagnosticului? Radiografie toracica pentru a detecta posibilele
infiltrate sau consolidari pulmonare. Hemoleucograma complet pentru a evalua
nivelul de leucocite si a detecta eventualele infectii. Examenul sputei pentru a
identifica agentul patogen responsabil de infectie. Teste de functie respiratorie
pentru a evalua capacitatea pulmonarà si a detecta eventualele disfunctii.
3.Explicați sensul cuvintelor boltate.
Dispnee: Dificultate în respirație.
Inapetență: Lipsa poftei de mâncare.
Cefalee: Durere de cap.

Studiu de caz 14
Pacientă în vârstă de 55 de ani s-a adresat la medicul de familie cu următoarele acuze:
senzație de sufocare, frisoane, transpiratii nocturne, junghi toracic, tahipnee, tuse
profunde cu expectorații, sputa de culoare ruginie, febră înaltă de 39,5°C. Starea
pacientei s-a agravat cu 5 zile în urma netratării complete a unei Bronșiolite, a
scăzut capacitatea de muncă, semnele clinic sau accentuat.
Sarcina:
1. Stabiliți diagnosticul probabil? – pneumonie franco-lobara
2.Ce investigații instrumentale și de laborator sunt necesare pentru
confirmarea diagnosticului? - Radiografie toracică: O radiografie a plămânilor
poate evidenția prezența infiltratelor sau consolidărilor caracteristice pneumoniei
lobeare.
Tomografie computerizată (CT) toracică: În anumite situații, CT-ul poate oferi
detalii mai precise despre extinderea și caracteristicile leziunilor pulmonare.
Analize de sânge: Hemograma poate arăta o creștere a numărului de leucocite
(leucocitoză), iar analizele biochimice pot evidenția modificări în nivelul de
proteine C-reactive (PCR) sau procalcitonină, indicând inflamația.
Hemoculturi: Pentru identificarea agenților patogeni bacterieni în sânge, în cazul în
care se suspectează o infecție bacteriană.
Examenul sputei: Recoltarea și analiza sputei pot ajuta la identificarea agentului
patogen responsabil, ceea ce poate ghida tratamentul antibiotic.
Oximetrie de puls: Măsurarea nivelului de oxigen în sânge poate oferi informații
despre gradul de afectare a funcției respiratorii.
Evaluarea funcției respiratorii: Spirometria poate fi utilă pentru a evalua funcția
pulmonară și pentru a stabili gradul de afectare al plămânilor.
Culturi virale: În cazul în care se suspectează o infecție virală, culturile pentru
detectarea virusurilor respiratorii pot fi efectuate
3.Explicați sensul cuvintelor boltate.
Frisoane: Stare de frison și tremur asociată cu febră sau răceală.
Junghi toracic: Durere ascuțită în zona toracică.
Bronșiolite: Inflamația bronhiolilor, comună la copiii mici.

Studiu de caz 15
La medicul de familie se adresează un pacient vârsta 48 ani, cu diagnosticul de
Pneumonie lobară prezentând următoarele acuze: tuse uscată, iritativă, febra 39° C,
frisoane, tensiune arterială scăzută, astenie, anxietate, bradicardie, junghi toracic
care se intensifică în timpul tusei. Starea pacientului s-a agravat, acum 2 zile cu
tulburări de conștiință, sputa de culoare ruginie, noaptea a apărut dispneea.
Pacientul este palid, tegumente umede, acrocianoză, respirația aspră, în zona
afectată este un sunet submat.
Sarcina:
1. Stabiliți diagnosticul probabil?– pneumonie franco-lobara
2.Ce investigații instrumentale și de laborator sunt necesare pentru
confirmarea diagnosticului? - Radiografie toracică: O radiografie a plămânilor
poate evidenția prezența infiltratelor sau consolidărilor caracteristice pneumoniei
lobeare.
Tomografie computerizată (CT) toracică: În anumite situații, CT-ul poate oferi
detalii mai precise despre extinderea și caracteristicile leziunilor pulmonare.
Analize de sânge: Hemograma poate arăta o creștere a numărului de leucocite
(leucocitoză), iar analizele biochimice pot evidenția modificări în nivelul de
proteine C-reactive (PCR) sau procalcitonină, indicând inflamația.
Hemoculturi: Pentru identificarea agenților patogeni bacterieni în sânge, în cazul în
care se suspectează o infecție bacteriană.
Examenul sputei: Recoltarea și analiza sputei pot ajuta la identificarea agentului
patogen responsabil, ceea ce poate ghida tratamentul antibiotic.
Oximetrie de puls: Măsurarea nivelului de oxigen în sânge poate oferi informații
despre gradul de afectare a funcției respiratorii.
Evaluarea funcției respiratorii: Spirometria poate fi utilă pentru a evalua funcția
pulmonară și pentru a stabili gradul de afectare al plămânilor.
Culturi virale: În cazul în care se suspectează o infecție virală, culturile pentru
detectarea virusurilor respiratorii pot fi efectuate
3.Explicați sensul cuvintelor boltate.
Frisoane: Stare de frison și tremur asociată cu febră sau răceală.
Junghi toracic: Durere ascuțită în zona toracică.
Acrocianoză: Colorare albastră a extremităților datorată scăderii oxigenului în
sânge.
Sunet aspru la respirație, indicând obstrucție sau inflamație.

Studiu de caz 16
La medicul de familie se adresează un pacient vârsta 48 ani, cu următoarele acuze
tuse cu expectorații, dispnee cu tahipnee, temperatura 38° C, frisoane, cianoză.
Starea pacientului s-a agravat, acum 1 săptămână, cu progresarea treptată a
sindromului astenic și scăderea capacității de muncă, a apărut o paliditate, însă a
contiunat să muncească, nu și-a luat buletin.
Se atestă o respirație bronșică, raluri umede, matitate.
Sarcina:
1. Stabiliți diagnosticul probabil? – bronhopneumonie
2.Ce investigații instrumentale și de laborator sunt necesare pentru
confirmarea diagnosticului? - Examenul radiologic evidentiaza o opacitate
omogenã care ocupa un lob (unul sau câteva segmen-te), bine delimitate, omogena
in pneumonia lobarà Hemograma evidentiaza leuco-citoza cu devierea spre stânga
a formulei leucocitare, VSN - este accelerat de obicei 40-50 mm/ora.
Biochimia sângelui: creste fibri-nogenul, proteina C-reactiva, ga-maglobulinele.
Examenul sputei - se identifica cpacitate omogena eritrocite, leucocite neutrofile in
numar mare si diplococi Gram pozitivi, Streptococul pneumoniae.
Hemocultura - pozitiva in 20-30% dintre cazuri, în special in primele zile ale bolii.
3.Explicați sensul cuvintelor boltate.
Dispnee cu tahipnee - o dificultate în respirație însoțită de o creștere a frecvenței
respiratorii (tahipnee), indicând o nevoie crescută de oxigen sau o scădere a
capacității sistemului respirator.
Cianoză: Colorare albastră a pielii datorată lipsei oxigenului în sânge.
Sindromul astenic este o condiție caracterizată prin slăbiciune generală, oboseală și
scădere a energiei.

Studiu de caz 17
La medicul de familie se adresează un pacient vârsta 48 ani, cu următoarele acuze
tuse cu expectorații, dispnee, subfebrilitate, frisoane. Starea pacientului s-a
agravat, acum 3 zile, cu înrăutățirea treptată a stării generale a pacientului și
scăderea capacității de muncă, însă nu a întrerupt activitatea. Se atestă o respirație
bronșică, raluri umede, matitate. La examenul radiologic se prezintă multiple
opacități diseminate în câmpurile pulmonare.
Sarcina:
1. Stabiliți diagnosticul probabil? - bronhopneumonie
2.Ce investigații instrumentale și de laborator sunt necesare pentru
confirmarea diagnosticului?- Examenul radiologic evidentiaza o opacitate
omogenã care ocupa un lob (unul sau câteva segmen-te), bine delimitate, omogena
in pneumonia lobarà . Hemograma evidentiaza leuco-citoza cu devierea spre stânga
a formulei leucocitare, VSN - este accelerat de obicei 40-50 mm/ora.
Biochimia sângelui: creste fibri-nogenul, proteina C-reactiva, ga-maglobulinele.
Examenul sputei - se identifica capacitate omogena
eritrocite, leucocite neutrofile in numar mare si diplococi Gram pozitivi,
Streptococul pneumoniae. Hemocultura - pozitiva in 20-30% dintre cazuri, în
special in primele zile ale bolii.
3.Explicați sensul cuvintelor boltate.
Dispnee: Dificultate în respirație.
Subfebrilitate: Ușoară creștere a temperaturii corpului sub febră.

Studiu de caz 18
La secția de internare se adresează un pacient vârsta 40 ani, acuze: tuse cu
expectorație mucopurulentă, dispnee slab pronunțată, tahipnee, sindrom cataral.
Starea pacientului s-a agravat, acum 3 zile, când a apărut febră (39 0C) cu frisoane,
cefalee, curbatură, slăbiciune generală, tuse cu expectorație mucoasă, cianoză,
freamătul vocal. La nivelul plămânilor: matitate, raluri umede. În spută: eritrocite,
leucocite neutrofile în număr mare, streptococul pneumoniae.
Sarcina:
1. Stabiliți diagnosticul probabil? – bronchopneumonia
2.Ce investigații instrumentale și de laborator sunt necesare pentru
confirmarea diagnosticului? - Examenul radiologic evidentiaza o opacitate
omogenã care ocupa un lob (unul sau câteva segmen-te), bine delimitate, omogena
in pneumonia lobarà . Hemograma evidentiaza leuco-citoza cu devierea spre stânga
a formulei leucocitare, VSN - este accelerat de obicei 40-50 mm/ora.
Biochimia sângelui: creste fibri-nogenul, proteina C-reactiva, ga-maglobulinele.
Examenul sputei - se identifica capacitate omogena
eritrocite, leucocite neutrofile in numar mare si diplococi Gram pozitivi,
Streptococul pneumoniae. Hemocultura - pozitiva in 20-30% dintre cazuri, în
special in primele zile ale bolii.
3.Explicați sensul cuvintelor boltate.
Dispnee: Dificultate în respirație.
Sindrom cataral: Simptome asemănătoare răcelii.
Curbatură: Înclinare sau deviație.

Studiu de caz 19
La secția de internare se adresează un pacient vârsta 40 ani, acuze: dispnee
paroxistică noctrură, tahipnee de repaus cu expir prelungit.Starea pacientului
s-a agravat, acum 3 zile, când culoarea tegumentelor a devenit roz-cianotică,
toracele emfizematos, la respirație au început să participe și mușchii respiratori
adăugători, turgescența venelor jugulare, buzele bolnavului aproape întotdeauna
întredeschise, diminuarea matității cardiace, murmur vezicular diminuat,
zgomotele cordului sunt diminuate.
Sarcina:
1. Stabiliți diagnosticul probabil? - Bronhopneumopatie obstructiva cronica
2.Ce investigații instrumentale și de laborator sunt necesare pentru
confirmarea diagnosticului?- Hemograma. Sunt marite valorile hematocritului
(peste 50%) si VSH, in cazuri mai severe apare eritrocitoza, creste hemoglobina.
Radiografia toracelui. In BPOC de tipul A se releva o hipertransparenta
pulmonara, predominant la periferie; aplatizarea dia fragmului si largirea spatilor
intercostale si retrosternal.
Testele functionale pulmonare atesta obstructie cu blocarea aerului in alveole-
micsorarea indicelui Tiffeneau (mai mic de 70%), volumul rezidual si capacitatea
pulmonarà sunt crescute.
Examinarea gazelor sangvine. Unii pacienti au o ventilatie alveolara
Crescuta, o valoare normala sau scazutà a PaCO, iar PaO, - relativ normalã.
Electrocardiograma este normala in stadile initiale ale bolii, ulterior re-flectà
aparitia decompensari cardiace drepte: deplasarea axei electrice a cordului spre
dreapta, unda P este de tip „P-pulmonar" , jar unda R -precoce în V1 si V2.
3.Explicați sensul cuvintelor boltate.
Dispnee paroxistică nocturnă: Dificultate respiratorie severă, în special pe timp de
noapte.
Tahipnee de repaus cu expir prelungit: Respirație rapidă în repaus, cu expirație
prelungită.
Turgescența venelor jugulare: Umflare a venelor gâtului.

Studiu de caz 20
La medicul de familie se adresează un pacient vârstă 48 ani, cu următoarele acuze:
astenie, inapetență, febră, transpirații nocturne, tuse productivă, durere de tip
pleuritic. Starea pacientului s-a agravat prin eliminarea sângelui roșu deschis
din cavitatea bucală, dispnee, vârtej, slăbiciuni, fiind diagnosticat cu
Tuberculoza. Pacientul este cianotic, stresat, se evidențiază scăderea ponderală,
hipotensiune arterială, bradipnee, respirația diminuată, sunet mat.
Sarcina:
1. Stabiliți diagnosticul probabil? – tuberculoza pulmonara
2.Ce investigații instrumentale și de laborator sunt necesare pentru
confirmarea diagnosticului? Radiografie toracică: O radiografie a plămânilor
poate arăta leziunile caracteristice asociate tuberculozei, cum ar fi chisturile sau
opacitățile.
Test tuberculinic (PPD): Un test cutanat care evaluează reacția organismului la
antigenii Mycobacterium tuberculosis.
Analiza sputei: Microscopia și cultura sputei sunt esențiale pentru identificarea
bacteriei Mycobacterium tuberculosis. Acesta este cel mai direct mod de
confirmare a infecției.
Teste de amplificare a acizilor nucleici (de exemplu, testul GeneXpert): Tehnologii
moleculare care detectează ADN-ul bacteriei tuberculozei, oferind rezultate rapide
și precise.
Tomografie computerizată (CT) toracică: Poate fi utilizată pentru a obține imagini
detaliate ale leziunilor pulmonare și pentru a evalua extinderea afecțiunii.
Hemoculturi: Pentru a detecta prezența bacteriei în sânge, indicând o formă mai
severă a tuberculozei.
Analize de sânge: Determinarea nivelului de proteine C-reactive (PCR) sau a altor
markeri inflamatori poate oferi informații suplimentare despre activitatea infecției.
Chestionar de evaluare a simptomelor: Evaluarea simptomelor precum tusea
persistentă, scăderea în greutate și febra poate contribui la diagnostic.
3.Explicați sensul cuvintelor boltate.
Inapetență: Lipsa poftei de mâncare.
Durere de tip pleuritic: Durere asociată cu mișcarea respiratorie sau tusea.
Eliminarea sângelui roșu deschis din cavitatea bucală: Spută cu sânge proaspăt din
gură.

Studiu de caz 21
La secția de internare se adresează un pacient vârsta 40 ani, acuze: tuse și
expectorații discordante cu absența îndelungată a dispneei, wheezing. Starea
pacientului se caracterizează prin tuse productivă pe parcursul a mai multor ani,
inițial în perioada rece a anului, apoi treptat a devenit continuă și permanentă.
Pacientul este hiperponderal, cianotic și edematos; se atestă timpanism,
murmur vezicular normal sau accentuat, raluri roflante, cripitante.
Sarcina:
1. Stabiliți diagnosticul probabil? - Bronhopneumopatie obstructiva cronica tip B
(bronsita)
2.Ce investigații instrumentale și de laborator sunt necesare pentru
confirmarea diagnosticului?- Hemograma. Sunt marite valorile hematocritului
(peste 50%) si VSH, in cazuri mai severe apare eritrocitoza, creste hemoglobina.
Radiografia toracelui. In BPOC de tipul A se releva o hipertransparenta
pulmonara, predominant la periferie; aplatizarea dia fragmului si largirea spatilor
intercostale si retrosternal.
Testele functionale pulmonare atesta obstructie cu blocarea aerului in alveole-
micsorarea indicelui Tiffeneau (mai mic de 70%), volumul rezidual si capacitatea
pulmonarà sunt crescute.
Examinarea gazelor sangvine. Unii pacienti au o ventilatie alveolara
Crescuta, o valoare normala sau scazutà a PaCO, iar PaO, - relativ normalã.
Electrocardiograma este normala in stadile initiale ale bolii, ulterior re-flectà
aparitia decompensari cardiace drepte: deplasarea axei electrice a cordului spre
dreapta, unda P este de tip „P-pulmonar" , jar unda R -precoce în V1 si V2.
3.Explicați sensul cuvintelor boltate.
tuse și expectorații discordante cu absența îndelungată a dispneei - prezența tusei și
eliminarea de secreții din plămâni fără apariția prelungită a dificultăților de
respirație. Este important să se acorde atenție acestei discrepanțe între simptome
pentru o evaluare medicală corespunzătoare
Wheezing: Sunet înalt și șuierător la respirație, indicând obstrucție.

Studiu de caz 22
În secția de internare, IMSP SR Orhei, se adresează pacientul B, în vârstă de 74 de
ani cu Dg. Abces Pulmonar, cu următoarele acuze: febră, frisoane, tuse cu
expectorații purulente, dificultate în respirație. Starea generală a pacientului s-a
înrăutățit acum 8 zile, cu frisoane puternice, transpirații, dispnee la efort fizic.
Sarcina:
1. Descrieți stadiile de evoluție ale abcesului pulmonar?
a) faza pneumonica: macroscopic zona de inflamatie devine galbuie, friabila
continând lichid purulent, iar în exudatul intraalveolar este crescut continutul
de neutrofile si de macroorganisme;
b) faza de abces constituit, in care portinea inflamatorie initiala se trans-
forma într-o cavitate centrala, ce contine puroi, care se va lichifia si drena
(mai frecvent pe cale bronsica).
c) faza de cronicizare, in care peretele abcesului, prin fibrozare devine mai
dur si mai neted, find inconjurat de scleroza difuza, cu extindere variata. In
situ-atii favorabile cavitatea regreseaza progresiv, pâna la închidere, cu
formarea unui câmp fibros.
2.Ce investigații instrumentale și de laborator sunt necesare pentru
confirmarea diagnosticului?
Hemoleucograma - indicà prezenta sindromului in-Flamator VSH (viteza de
sedimentare a hematiilor) crescut, 40-60 mm/orà, leuco-citoza, 15-20 x 10%,
deviere spre stânga in formula leucocitarà uneori cu aparifia mietamielocitilor sau
mielocitilor.
Examenul biochimic prezenta sindromului inflamator nespecific - cresterea
nivelului de fibrinogen, acizilor sialici, alfa- gama-globulinele. Abcesul pulmonar
cronic se caracterizeazà prin anemie.
Hemoculturile sunt utile la pacientii cu infectii, stafiloco auriu sau bacili gram-
negativi, majoritatea celor cu infectii anaerobe nu prezintà bacteriemie, deci
hemocultura va fi negativa.
Examenul sputei. in abcesul pulmonar este sero - mucopurulenta sau puru-lentà. La
sedimentare ease fractioneaza in 2-3 straturi. Primul strat (superior) este spumos, al
doilea - omogen, galben sau galben - verzui, al treilea (inferior)
este compus din distructia tesutului pulmonar. Microscopia sputei releva un nu-
mar mare de leucocite, celule, fibre elastice. in gangrena pulmonara sputa are
culoare cenusie sau culoarea ciocolatei, putredã, cu miros fetid si este constituita
dintr-un amestec de sânge si tesut pulmonar lezat. La sedimentare sputa se frac-
tioneazà în trei straturi. Primul strat (superior) este spumos, al doilea (mijlociu)
- seros, al treilea (inferior) este alcâtuit din continut celular purulent si fragmente
de test pulmonar lezat, amestecat cu sânge.
Examenul bacteriologic al sputei - insâmântarea continutului abcesului do-bândit
prin bronhoscopie.
Examenul radiologic este esential in confirmarea diagnosticului. Datele exa-
menului radiologic se modifica n functie de stadiul procesului patologic. in pri-mul
stadiu se determina o opacifiere intensivà, omogena, rotundà sau ovalã.
Tomografia simpla este eficientà in determinarea precoce a focarelor distruc-tive,
permite evidentierea limfadenopatiei hilare, caracteristica proceselor neo-plazice.
Tomografia computerizata: abcesul acut se prezintà printi-o cavitate cu se-chestre
intracavitare, cu pereti neuniformi, fara compresiunea arilor pulmonare adiacente,
fara deplasarea bronhilor si vaselor, cu infiltratia fesuturilor adiacente.
Bronhoscopia se indica cu scopul de a diferentia abcesul primar de cel se-cundar in
caz de obstructie bronsica, fie prin inhalarea unui corp sträin, fie prin neoplazie
pulmonara sau proces metastatic. Indicatiile pentru examenul bronho-scopic al
pacientilor cu abces pulmonar includ: tabloul clinic atipic, localizare atipica,
ineficacitatea tratamentului antibacterian, asocierea abcesului cu limfade-nopatia
mediastinala, lipsa factorilor de rise de aspiratie. Bronhoscopia se mai uti-lizeaza si
cu scopul de a colecta material patologic, pentru examenul bacteriologic si
morfopatologic (efectuarea brush-biopsiei, lavajului bronsic, punefiei nodulilor
limfatici mediastinali).
3.Explicați sensul cuvintelor boltate.
Frisoane: Stare de frison și tremur asociată cu febră sau răceală.
Dispnee: Dificultate în respirație.
 Studiu de caz 23
În secția de internare, IMSP SR Orhei, se adresează pacientul B, în vârstă de 74 de
ani cu Dg. Abces Pulmonar, cu următoarele acuze: dispnee, durere toracică, tuse cu
eliminarea unei cantități mari de sputa perlată, cu miros neplăcut, fetid și
ameliorarea ulterioară a stării generale. Starea generală a pacientului s-a înrăutățit
acum 7 zile, după o patologie otorinolaringologică suportată starea pacientului s-
a agravat, s-a instalat sindromul toxico-infecțios, febră, frisoane, tulburări de
conștiință.
Sarcina:
1. În care stadiu de evoluție ale abcesului pulmonar se află pacientul?- a doua
faza a abcesului pulmonar , faza de abces constituit
2.Ce investigații instrumentale și de laborator sunt necesare pentru
confirmarea diagnosticului?
Hemoleucograma - indicà prezenta sindromului in-Flamator VSH (viteza de
sedimentare a hematiilor) crescut, 40-60 mm/orà, leuco-citoza, 15-20 x 10%,
deviere spre stânga in formula leucocitarà uneori cu aparifia mietamielocitilor sau
mielocitilor.
Examenul biochimic prezenta sindromului inflamator nespecific - cresterea
nivelului de fibrinogen, acizilor sialici, alfa- gama-globulinele. Abcesul pulmonar
cronic se caracterizeazà prin anemie.
Hemoculturile sunt utile la pacientii cu infectii, stafiloco auriu sau bacili gram-
negativi, majoritatea celor cu infectii anaerobe nu prezintà bacteriemie, deci
hemocultura va fi negativa.
Examenul sputei. in abcesul pulmonar este sero - mucopurulenta sau puru-lentà. La
sedimentare ease fractioneaza in 2-3 straturi. Primul strat (superior) este spumos, al
doilea - omogen, galben sau galben - verzui, al treilea (inferior)
este compus din distructia tesutului pulmonar. Microscopia sputei releva un nu-
mar mare de leucocite, celule, fibre elastice. in gangrena pulmonara sputa are
culoare cenusie sau culoarea ciocolatei, putredã, cu miros fetid si este constituita
dintr-un amestec de sânge si tesut pulmonar lezat. La sedimentare sputa se frac-
tioneazà în trei straturi. Primul strat (superior) este spumos, al doilea (mijlociu)
- seros, al treilea (inferior) este alcâtuit din continut celular purulent si fragmente
de test pulmonar lezat, amestecat cu sânge.
Examenul bacteriologic al sputei - insâmântarea continutului abcesului do-bândit
prin bronhoscopie.
Examenul radiologic este esential in confirmarea diagnosticului. Datele exa-
menului radiologic se modifica n functie de stadiul procesului patologic. in pri-mul
stadiu se determina o opacifiere intensivà, omogena, rotundà sau ovalã.
Tomografia simpla este eficientà in determinarea precoce a focarelor distruc-tive,
permite evidentierea limfadenopatiei hilare, caracteristica proceselor neo-plazice.
Tomografia computerizata: abcesul acut se prezintà printi-o cavitate cu se-chestre
intracavitare, cu pereti neuniformi, fara compresiunea arilor pulmonare adiacente,
fara deplasarea bronhilor si vaselor, cu infiltratia fesuturilor adiacente.
Bronhoscopia se indica cu scopul de a diferentia abcesul primar de cel se-cundar in
caz de obstructie bronsica, fie prin inhalarea unui corp sträin, fie prin neoplazie
pulmonara sau proces metastatic. Indicatiile pentru examenul bronho-scopic al
pacientilor cu abces pulmonar includ: tabloul clinic atipic, localizare atipica,
ineficacitatea tratamentului antibacterian, asocierea abcesului cu limfade-nopatia
mediastinala, lipsa factorilor de rise de aspiratie. Bronhoscopia se mai uti-lizeaza si
cu scopul de a colecta material patologic, pentru examenul bacteriologic si
morfopatologic (efectuarea brush-biopsiei, lavajului bronsic, punefiei nodulilor
limfatici mediastinali).
3.Explicați sensul cuvintelor boltate.
Patologie otorinolaringologică: Probleme de sănătate legate de ureche, nas și gât.
Sindromul toxico-infecțios: Manifestări cauzate de o infecție și intoxicație
simultană.

Studiu de caz 24
Pacientul în vârstă de 46 de ani se adresează la medicul de familie cu următoarele
acuze: respirație dificilă, hemoptizie, dureri toracice, dispnee. Pacientul suferă de
Cancer bronhopulmonar. Starea lui s-a acutizat cu 2 zile în urmă, urmată de
dificultatea în respirație, anxietate, nelinişte. Stare post chimioterapie.
Sarcina:
1. Enumerați sistemele de organe antrenate în procesul patologic? –
respirator , circulator , nervos
2. În ce constă recuperarea la domiciliu în această patologie?
• Nu se permite de a conduce magina aproximativ o luna.
• Se evità activitatile solicitante fizic, aproximativ doua luni.
• Dupà dorintã, putti sa va intoarceti la munca in 10 - 12 saptamâni dupa operatie,
dar trebuie de avut în vedere reconsiderarea tipului de muncà pe care o prestati.
• Pieptânati-va pârul pentru a và întari miscarile muschilor umerilor.
• Dacà nu aveti poft de mâncare, încercati sà luati mese mici, regulate;
dacà aceasta nu se îmbunatateste contactati un dietician.
• Incercati sa evitati constipatia prin miscare si cresterea aportului de lichi-de sau
cereti medicului de familie sà va prescrie laxative.
• Mergeti in fiecare zi mai mult, aceasta vá va îmbunatati respiratia.
• Dacà aveti probleme cu somnul, încercati sã reintrati în rutina de somn, prin
plimbàri la aer curat si prin implicarea în sarcini zilnice.
• Activitatea sexualà poate reintra n normal de îndatã ce va simtiti în stare.
3.Explicați sensul cuvintelor boltate.
Hemoptezie: Eliminarea sângelui din tractul respirator prin tuse.
Dispnee: Dificultate în respirație.
Cancer bronhopulmonar: Formațiune malignă în plămâni.
Anxietate: Stare de neliniște și teamă.
Chimioterapie: Tratament medical pentru combaterea cancerului.

Studiu de caz 25
Pacient vârstă 30 ani, se adresează la medicul de familie cu următoarele acuze:
tusea, hemoptezie, dispnee, durere pleuritică. Starea pacientului s-a acutizat
acum 2 luni în urma angajării la o fabrică de îmbrăcăminte din azbest, de atunci a
apărut dispneea , unde un urma diagnosticării a fost depistat Cacerul
Bronhopulmonar.
Sarcina:
1. Stabiliți diagnosticul probabil? – Azbestoza care a evoluat in cancer
bronhopulmonar
2.Ce investigații instrumentale și de laborator sunt necesare pentru
confirmarea diagnosticului? - examenul clinic - este important pentru
evidentierea semnelor de boa-la. Examenul toracelui (inspectie, palpare, percutie).
Hemoleucograma - leuco-citoza, VSH accelerat;
Examenul radiologic - modificarile radiologice depind de stadiul maladiei, de
localizare (centralà sau periferica), de gradul obstructiei bronsice, de implicare in
proces a pleurei si de asocierea infectiei. In cancerul periferic se depisteaza o
opacitate cu conturi neregulate, structurà neuniforma, de intesitate diferita si cu
dimensiuni variate.
Bronhoscopia este deosebit de important pentru evaluarea unui pacient suspect de
cancer bronhopulmonar. Ea permite vizualizarea arborelui bronsic si depistarea
tumorii centrale in 60-80% cazuri. Se poate ajunge pâna la bronhile segmentate si
se poate vizualiza leziunea cu aprecierea caracterului si râspândirii procesului. Este
posibila biopsia tumorii (inclusiv prin periaj) cu examenul histo-logic al
fragmentelor de biopsie sau al aspiratului bronsic.
Un loc important il ocupà si examenul citologic al sputei, periajul sau späla-turile
bronsice. Citologia sputei sau a spalaturilor bronsice este pozitivà la 90% dintre
pacienti cu cancer central si in 50% cazuri de cancer periferic.
3.Explicați sensul cuvintelor boltate.
Hemoptezie: Eliminarea sângelui din tractul respirator prin tuse.
Dispnee: Dificultate în respirație.
Durere pleuritică: Durere în piept asociată cu mișcarea respiratorie.
Azbest: Substanță fibroasă folosită în construcții, asociată cu probleme respiratorii.

Studiu de caz 26
La medicul de familie se adresează un pacient vârstă 48 ani, cu următoarele acuze:
tuse seacă care durează mai mult de 3 săptămâni, durere toracică, hipotensiune
arterială, transpirații, slăbiciuni, lipsa poftei de mâncare, anxietate. Simptomele au
apărut după ce și-a vizitat mama bolnavă de Tuberculoza. Starea pacientului s-a
agravat prin eliminarea sângelui roșu deschis din cavitatea bucală, dispnee, vârtej,
slăbiciuni, fiind diagnosticat cu Tuberculoza. Pacientul este cianotic, stresat, se
evidențiază scăderea ponderală.
Sarcina:
1. Stabiliți diagnosticul probabil? – hemoragie pulmonara
2.Ce investigații instrumentale și de laborator sunt necesare pentru
confirmarea diagnosticului?- Radiografie toracică: O radiografie poate evidenția
prezența sângelui în plămâni și oferi o imagine generală a stării pulmonare.
Tomografie computerizată (CT) toracică: CT-ul poate furniza detalii mai precise
despre sursa și extinderea hemoragiei.
Bronhoscopie: Un tub subțire cu o cameră video poate fi introdus în căile
respiratorii pentru a vizualiza și identifica sursa sângerării.
Analize de sânge: Determinarea nivelului de hemoglobină și hematocrit poate oferi
informații despre pierderea de sânge.
Analize de coagulare: Testele coagulării, cum ar fi timpul de protrombină (PT) și
timpul tromboplastinei parțiale activate (APTT), pot evalua funcția coagulării și
identifica eventuale tulburări.
Angiografie pulmonară: O procedură de imagistică care poate localiza precis sursa
hemoragiei prin injectarea unui agent de contrast în arterele pulmonare.
Ecografie: Poate fi folosită pentru a evalua circulația sângelui în plămâni și pentru
a detecta eventuale acumulări de sânge.
3.Explicați sensul cuvintelor boltate.
Anxietate: Stare de neliniște și teamă.
Dispnee: Dificultate în respirație
Scăderea ponderală: Pierdere în greutate neintenționată.

Studiu de caz 27
La medicul de familie se adresează un pacient vârstă 48 ani, cu următoarele acuze:
astenie, inapetență, febră, transpirații nocturne, tuse productivă, durere de tip
pleuritic. Starea pacientului s-a agravat prin eliminarea sângelui roșu deschis
din cavitatea bucală, dispnee, vârtej, slăbiciuni, fiind diagnosticat cu
Tuberculoza. Pacientul este cianotic, stresat, se evidențiază scăderea ponderală,
hipotensiune arterială, bradipnee, respirația diminuată, sunet mat.
Sarcina:
1. Stabiliți diagnosticul probabil?- hemoragie pulmonara
2.Ce investigații instrumentale și de laborator sunt necesare pentru
confirmarea diagnosticului? -Radiografie toracică: O radiografie poate evidenția
prezența sângelui în plămâni și oferi o imagine generală a stării pulmonare.
Tomografie computerizată (CT) toracică: CT-ul poate furniza detalii mai precise
despre sursa și extinderea hemoragiei.
Bronhoscopie: Un tub subțire cu o cameră video poate fi introdus în căile
respiratorii pentru a vizualiza și identifica sursa sângerării.
Analize de sânge: Determinarea nivelului de hemoglobină și hematocrit poate oferi
informații despre pierderea de sânge.
Analize de coagulare: Testele coagulării, cum ar fi timpul de protrombină (PT) și
timpul tromboplastinei parțiale activate (APTT), pot evalua funcția coagulării și
identifica eventuale tulburări.
Angiografie pulmonară: O procedură de imagistică care poate localiza precis sursa
hemoragiei prin injectarea unui agent de contrast în arterele pulmonare.
Ecografie: Poate fi folosită pentru a evalua circulația sângelui în plămâni și pentru
a detecta eventuale acumulări de sânge.
3.Explicați sensul cuvintelor boltate.
Inapetență: Lipsa poftei de mâncare.
Durere de tip pleuritic: Durere asociată cu mișcarea respiratorie sau tusea.
Eliminarea sângelui roșu deschis din cavitatea bucală: Spută cu sânge proaspăt din
gură.

Studiu de caz 28
La secția de internare se adresează un pacient vârsta 62 ani, tuse cu expectorație
mucopurulentă, febră 38,4°C, frisoane. Starea pacientului s-a agravat, acum 3 zile,
după ce pacientul a fost la un meci de fotbal, a stat 3 ore în aer liber, a înghețat,
peste 3 ore de la întoarcere a apărut o slăbiciune generală, cefalee, mialgii, atralgii,
oboseală, o tuse uscată iritativă.
Sarcina:
1. Stabiliți diagnosticul probabil?- Bronsita acuta
2.Ce investigații instrumentale și de laborator sunt necesare pentru
confirmarea diagnosticului? Hemoleucograma demonstreazã o leucocitoza usoa-
rá cu neutrofilie. (in infectie bacterianã), leucopenie (ìn infectii virale), creste VSH.
Examenul sputei relevà o secretie bronsicà mucoasa sau mucopurulentà com-pusa
din mucus, leucocite, celule epiteliale, macrofage.
Examenul virusologic se executa prin metode de cultivare a virusului (teste
serologice).
Examenul radiologic nu determina schimbari deosebite (râmâne normal).
3.Explicați sensul cuvintelor boltate.
Frisoane: Stare de frison și tremur asociată cu febră sau răceală
Mialgii: Dureri musculare.
Expectorație: Eliminarea de secreții din plămâni prin tuse