Teste Geriatrie E.

funcția de barieră nu se schimbă

1. Abordarea terapeutica in confuzii: 10. Bătrânețe este:

A. Se recurge la neuroleptice de tip Haloperidol A. procesul distructiv, rezultatul creșterii odată cu vâr
B. Se recurge la neuroleptice de tip Tiapride sta, eșecul funcțiilor fiziologice ale organelor;
C. Se recurge la neuroleptice de tip Miapride B. proces creativ, rezultatul experienței de viață;
D. Se recurge la neuroleptice de tip Risperidone C. un proces care stabilizează activitatea vitală, cresc
E. Treptat se reduce doza apoi se suspenda ând speranța de viață;
D. perioada finală de dezvoltare a organumului o
2. Abordarea terapeutica in confuzii: mului;
A. Calmarea E. un proces care destabilizează activitatea vitală, red
B. Reasigurarea ucând speranța de viață.
C. Continuarea tratamentului medicamentos de baza
D. Tratamentul cauzei 11. Boală care se caracterizează prin fragilitatea cresc
E. Tratamentul simptomatic ută a oaselor datorită scăderii conținutului de calci
u
3. Administrarea simultana a mai multor medicament A. Artroza
e este: B. artrita reumatoidă
A. Polimorbiditatea C. osteochondroza
B. Polipragmazie D. osteoporoza
C. Polimorfism E. –
D. Polietiologic
E. - 12. Când apar pneumonii la vârstnici și senili, se obse
rvă foarte rar:
5. Alegeți care din următoarele sunt efectele adverse A. slăbiciune generală
la administrarea diureticilor la varstnici: B. stare de rău
A. Hipovolemie C. tuse
B. Hipo-K, Na, Mg-emie D. febră mare
C. Hiperuricemie E. –
D. Stare convulsiva
E. Tulburari de vedere 13. Caracteristici a procesului de îmbătrânire:
A. Unidimensionalitate
6. Anumite recomandări pentru restituirea temporară B. Ireversibilitate
a anumitor capacităţi în demență, ţine de: C. Reversibilitate
A. Menţinerea unei stări fizice bune: e binevenit mers D. Compensatoriu
ul, efectuarea plimbărilor zilnice; E. –
B. Stimularea şi încurajarea activităţilor cotidiene: ce
ţin de bucătărie, veselă, menaj, gradinăritul 14. Care din afirmațiile de mai jos reprezintă patologi
C. Menţinerea unei vieţi sociale: păstrarea legăturii c a iatrogena?
u prietenii etc. A. Efect advers sau complicație nedorită rezultat î
D. Frecventarea magazinelor n urma tratamentului sau recomandării unui m
E. Toate răspunsurile edic, farmacist;
B. Orice boală adversă nouă cauzată de acțiunile pers
7. Atitudinea faţă de o persoană confuză: onalului nemedical;
A. De a o privi în faţă C. Efectele adverse sau complicațiile apărute in urma
B. De a vorbi cu ea adresându-i-se pe nume recomandărilor farmacistului;
C. Tonalitatea vocii calmă şi raţională D. Orice eveniment patologic produs in urma acțiunil
D. De a i se explica situaţia or unui pacient;
E. Nu este necesar de a i se explica situaţia E. Toate afirmațiile sunt corecte.

8. Atitudinea faţă de o persoană confuză: 17. Care din următoarele elemente orientează spre un
A. Evitarea zgomotului diagnostic al depresiei:
B. Evitarea agitaţiei A. Sentimentul unui vid interior şi al vacuităţii du
C. Evitarea panicii reroase
D. De a vorbi cu ea adresându-i-se cu dsvtră B. Plângerile somatice
E. De a se prezenta, nu neapărat numindu-se C. Dereglările de memorie
D. Frica
9. Atrofia mucoasă cu vârsta duce la: E. Nici unul din cele enumerate
A. uscăciunea mucoasei
B. creste proprietatea de protecție 18. Care din următoarele modificări duc la scăderea d
C. proliferare epitelială istribuției medicamentelor in organism?
D. crește secreția mucoasei A. Scăderea masei musculare;
B. Creșterea masei musculare;
C. Scăderea cantității totale de apă; 31. Care este durata medie de viaţă pentru femeile din
D. Creșterea cantității totale de apa; Republica Moldova:
E. Creșterea țesutului adipos. A. 76, 9 ani
B. 68, 4 ani
20. Care din următoarele sunt cauza scăderii metaboli C. 64, 6 ani
smului medicamentelor la vârstnici: D. 78, 2 ani
A. scăderea proceselor enzimatice din ficat; E. 66, 4 ani
B. scăderea fluxului sanguin hepatic;
C. scăderea fluxului sanguin renal, filtrarea glomerul 32. Care este durata optimă a tratamentului medicame
ară și secreție canalică; ntos în depresie:
D. creșterea cantității de apă din organism; A. Cuprinde doar perioada manifestării simptomelor
E. modificarea spectrului lipidic al sângelui. B. Se mai administrează minimum 4 luni după sto
parea simptomatologiei dacă vorba este despre
23. Care din următoarele sunt modificări fiziologice l un episod primar
egate de vârsta care modulează răspunsul la medic C. Depinde de tipul preparatului antidepresant
amente: D. Un an cel puţin dacă este vorba despre o formă
A. scăderea masei ficatului; recurentă sau distimie
B. creșterea fluxului sanguin hepatic; E. Toate cele enumerate mai sus
C. scăderea ratei de filtrare glomerulara;
D. creșterea funcției tubulare renale; 33. Care este noţiunea de îmbătrânire normală sau ort
E. toate variante sunt corecte. ogenă:
A. Procesul de îmbătrânire când vârsta biologică este
24. Care din următoarele sunt modificări fiziologice l mai mare decât cea cronologică
egate de vârsta care modulează răspunsul la medic B. Procesul de îmbătrânire când vârsta bilogică este
amente: mai mică decât cea cronologică
A. reducerea masei musculare; C. Procesul de îmbătrânire când vârsta biologică c
B. creșterea concentrației albuminelor serice; oincide cu cea cronologică
C. scăderea masei ficatului; D. Modificările morfologice şi funcţionale ale organis
D. scăderea fluxului sanguin hepatic; mului care se desfăşoară potrivit unui anumit prog
E. creșterea ratei de filtrare; ram în timp
E. Procesul de îmbătrânire cu modificări morfofuncţi
25. Care din următoarele sunt modificări fiziologice l onale generate de afecţiunea respectivă.
egate de vârsta care modulează răspunsul la medic
amente: 34. Care este parametrul principal în administrarea gli
A. reducerea debitului gastric acid; cozidelor cardiace?
B. modificarea golirii gastrice; A. determinarea creatininei serice
C. reducerea fluxului sanguin splahnic; B. determinarea clearenc-ui creatininei
D. reducerea concentratiei totale de apa; C. determinarea transaminazelor serice
E. scăderea țesutului adipos. D. determinarea fracţiilor lipidice din ser
E. determinarea proteinei C reactive
28. Care este componenta sindromului post-cădere?
A. Componenta socială. 35. Care iatrogenie trebuie să apară în diagnostic ca b
B. Componenta motrică. oală de bază?
C. Componenta de mediu. A. Iatrogenic, care a fost cauza directă a decesului
D. Componenta economică. (adesea asociată cu defecte în activitatea person
E. Componenta neurologică. alului medical);
B. Iatrogenia asociată cu metodele fizice de tratament;
29. Care este durata maximă de viaţă a speciei umane: C. Iatrogenia de comunicare;
A. 110 ani D. Iatrogenia asociata cu investigațiile de diagnostic.
B. 75 ani E. Toate variantele sunt corecte.
C. 68, 4 ani
D. 90 ani 36. Care preparate încetinesc implementarea program
E. 120 ani ului de îmbătrânire genetica:
A. Geroprotectoare
30. Care este durata medie de viaţă în Republica Mol B. blocante ale ganglionilor
dova: C. glicozide cardiace
A. 73, 2 ani D. vasodilatatoare
B. 61, 2 ani E. –
C. 65 ani
D. 68, 4 ani 37. Care ritm cardiac este cel mai caracteristic pebtru
E. 78, 4 ani înbatrinirea fiziologica?
A. Tahicardie
B. Bradicardie
C. normal, sinusal 48. Care sunt instrumentele de bază folosite în evalua
D. aritmie rea geriatrică complexă:
E. AV bloc A. Investigaţiile instrumentale;
B. Analizele de laborator;
38. Care savant a elaborat criteriile de fragilitate? C. Anamneza colectată corect de la pacient şi rudele
A. Rockwood K. acestuia;
B. Fried L. D. Scorurile care facilitează comunicarea informaţ
C. Woodhouse iei clinice printre persoanele care participă la în
D. Bergman H. grijirea sănătăţii vârstnicului şi monitorizează s
E. Rosenberg I. chimbările ce apar pe parcurs.
E. Toate cele enumerate mai sus
39. Care sunt aspectele procesului de îmbătrânire: 49. Care sunt modificările de vârstă ale sistemului uro
A. Determinare genital:
B. Progresie A. Reducerea fluxului plasmatic renal
C. Involuție B. Dereglări de filtrare glomerulară
D. Regresie C. Hipertrofia prostatei
E. Mecanisme intrinsece D. Craurozis vulvar
E. Creșterea libidoului
40. Care sunt cauzele citofiziologice fundamentale al
e sindromului de fragilitate? 50. Care sunt modificările macroscopice din partea si
A. Fatigabilitatea funcțională. stemului nervos:
B. Dizabilitatea globală. A. Atrofie corticală
C. Dezadaptarea la situații de stres. B. Masa creierului după 50 de ani se micşorează c
D. Răspunsul alterat al hormonilor de stres. u 2 % în fiecare deceniu
E. Scurtarea telomerilor. C. Dilatarea ventriculilor
D. Masa creierului nu se schimbă
43. Care sunt cele mai importante clase de medicame E. Raportul LCR/volumul cranian se măreşte.
nte întâlnite în patologia iatrogenă?
A. Cardiace 51. Care sunt particularităţile absorbţiei medicamente
B. Pulmonare lor la vârstnici?
C. Psihotrope A. micşorarea suprafeței absorbtive pe contul atro
D. Antalgice/ AINS fiei vilozităților intestinale
E. Antiinfecțioase B. reducerea motoricii tractului gastrointestinal
C. reducerea funcției secretorii a stomacului
44. Care sunt complicațiile repausului prelungit la pat: D. scăderea activitatii fermentative a secreției pan
A. Constipație creatice
B. Pneumonie E. majorarea circuitului sanguin mezenterial conduce
C. Escare spre incetinirea absorbției medicamentelor.
D. Toate cele de mai sus sunt adevărate
E. Incontinența 52. Care sunt principalele caracateristici a polipatolo
giei la vârsta înaintată:
45. Care sunt componentele sindromului post-cădere? A. Prezentare silenţioasă a bolilor la vârstnici
A. Componenta socială. B. Polipatologia este caracteristică pentru vârsta de a
B. Componenta motrică. dult tânăr
C. Componenta de mediu. C. Diagnosticarea patologiei vârstnicului este bazată
D. Componenta psihologică. pe aceleași principii ca la pacienții adulți tineri
E. Componenta neurologică. D. Tabloul clinic este atipic
E. Polipatologia este asociată cu stabilitate posturală,
46. Care sunt factorii de risc ai sindromului de fragilit intelect păstrat, control adecvat al sfinceterelor.
ate, cu excepția?
A. Dizabilitățile 53. Care sunt principiile de bază ale farmacologiei și f
B. Comorbiditățile armacoterapiei geriatrice?
C. Sindromul algic A. administrarea preponderent parenterală a medicam
D. Factorii sociodemografici și psihologici entelor
E. Factorii fiziologici. B. refuzul tratamentului medical
C. auto-medicamente, medicamente pe bază de plante
47. Care sunt formele de îmbătrânire celulară: D. limitarea polipragmasiei
A. Mitotică E. creșterea numărului de medicamente
B. Meiotică
C. Postmitotică 55. Care sunt principiile pentru tratarea constipației la
D. Calitativă vârstnici?
E. Cantitativă A. administrarea laxativelor
B. administrarea de prokinetici
C. administrarea de Medicamente serotonergice
D. dieta corectă, inclusiv fibre alimentare și un ech 63. Cauzele posibile ale unei stări confuzionale:
ilibru adecvat de apă. A. Stări post-chirurgicale
E. gimnastică dozată, masaj abdominal, fizioterapie B. Medicamente
C. Cardiopatie
56. Care sunt reacțiile adverse la administrarea antibi D. Retenție de urină
oticelor? E. Incontinență urinară
A. Disbacterioză
B. Liza microorganismelor cu o intoxicație crescut 64. Cauzele sindroamelor demenţiale sunt:
ă și posibilitatea șocului bacterian; A. Boala Alzheimer
C. Scăderea absorbției la nivelul intestinului subțire; B. demențele vasculare
D. Scăderea producerii acidului clorhidric; C. patologia CV
E. Agranulocitoza, leucopenie. D. demența cu corpi Lewy.
57. Care sunt sarcinile geriatrului: E. Toate răspunsurile
A. Să prevină, să vindece, să amelioreze starea pac
ientului vârstnic 65. Ce este caracteristic pentru cursul pneumoniei la
B. Este în primul rând manager în medicină şi are rol vârstnici?
secundar în evaluarea pacientului vârstnic, făcând A. Debut acut
apel la medicii de specialităţi înguste B. Febră mare
C. Este gerontolog C. Durată prelungită a bolii
D. Rezolvarea cazurilor legate de patologia geriatrică D. VSH crescut
E. Studiază doar procesul îmbătrânirii E. leucocitoză

58. Care sunt scopurile farmacoterapiei geriatrice? 66. Ce este caracteristic pentru vârsta înaintată:
A. încetinirea maximă a îmbătrânirii A. Rezistenţă la infecţii
B. reducerea îmbătrânirilor patologice şi accelerate B. Malnutriţie
C. ameliorarea în plan sanogenic a calităţii vieţii p C. Scăderea, pierderea autonomiei
ersoanelor în vârstă D. Confuziile apar doar la vârstnici
D. neglijarea măsurilor dietetice E. Unghiile nu suferă modificări
E. limitarea în limitele posibile a vitaminoterapiei
67. Ce este caracteristic pentru o persosana vârstnică?
59. Cauza principală a hipertensiunii arteriale la vârst A. scade numarul patologiilor
nici B. polimorbiditate, curs cronic și atipic al bolilor
A. Ateroscleroza C. prevalența patologiilor acute
B. Boala Itsenko-Cushing D. prevalența factorilor etiologici externi
C. Pielonefrita cronică E. prevalența patologiilor infecțioase
D. Feocromocitom
E. - 68. Ce grupuri de reacții adverse la medicamente se d
isting de obicei?
60. Cauzele fatigabilității funcționale condiţionate de A. Efectul toxic al medicamentului în legătură cu
o determinare genetică sunt: proprietățile sale farmacologice;
A. Încorporări greşite de aminoaci în structurile polip B. Polipragmazie
eptidice. C. Reacții alergice
B. Sensibilitate variabilă la riscul mutagenezei so D. Efecte adverse
matice. E. Toate variantele sunt corecte
C. Programarea genetică a apoptozei celulare.
D. Capacitate variabilă la menţinerea procesului d 69. Ce include tratamentul în depresii:
e reparare a ADN-ului A. Este doar medicamentos
E. Reducerea telometrică progresivă. B. Include şi evaluarea psihologică cu şedinţe de p
sihoterapie concomitent sau independent de tra
61. Cauzele posibile ale unei stări confuzionale: tamentul medicamentos
A. Demenajare C. Electroconvulsivoterapia este metodă primară de tr
B. Spitalizare atament în depresii
C. Agresie D. Abordarea psihosocială face parte din strategia
D. Doliu terapeutică
E. Toate E. Toate cele enumerate mai sus

62. Cauzele posibile ale unei stări confuzionale: 70. Ce prezintă gerontologia:
A. Infecții A. Știința care se ocupă de patologia vârstnicului
B. Maladii cerebrale B. Știința care se ocupă de rezolvarea problemelor
C. Dereglări metabolic legate de mecanismele de îmbătrânire şi esenţa
D. Traumatisme lor
E. Toate răspunsurile
C. Știința care studiază fiinţa umană de la 20 – 30 de
ani 77. Cercetarea cauzei în confuziilor:
D. O ramură ce a derivat din medicina internă A. medicamentoase sau toxice : benzodiazepinele,
E. Ştiinţa despre procesul de maturizare anticolinergicele
B. diureticele, hipoglicemiantele, alcoolul, CO
71. Ce reprezintă medicul geriatru: C. eveniment socio-familial : demenajarea (schimbar
A. Este specialist în managementul medical ea locuinței)
B. Este medic D. admiterea într-o instituţie specializată, admiter
C. are menirea rezolvărilor concrete, complexe, de ea la spital
mare dificultate şi de fiecare dată altele E. diureticele, hipoglicemiantele, O2
D. Nu este obligat să cunoască fiziologia îmbătrânirii,
deoarece această sarcină ţine doar de gerontolog 78. Cifoza senilă se dezvoltă în legătură cu:
E. Previne, vindecă şi ameliorează suferinţa omul A. deformarea spondilartrozei
ui B. osteoporoză senilă
C. atrofierea mușchilor lungi ai spatelui
72. Ce reprezintă polipragmazia? D. hipertonicitatea mușchilor lungi ai spatelui
A. Administrarea unui număr mare de medicame E. hipertrofia mușchilor lungi ai spatelui
nte concomitent;
B. Efect advers sau complicație nedorită rezultat în ur 79. Citeriile ” Certe” NINCDS-ADRDA ale maladiei
ma tratamentului sau recomandării unui medic, far Alzheimer sunt:
macist; A. Sindrom demenţial izolat
C. Orice boală adversă nouă cauzată de acțiunile pers B. confirmare histologică (biopsie sau autopsie)
onalului nemedical; C. Dereglări cognitive progresive
D. Efectele adverse sau complicațiile apărute in urma D. Agravarea progresivă în cel puţin 2 domenii cognit
recomandărilor farmacistului; ive
E. Orice eveniment patologic produs in urma acțiunil E. Absenţa altei afecţiuni sistemice sau cerebrale
or unui pacient.
80. Citeriile ” Probabile” NINCDS-ADRDA ale mala
73. Ce se înțelege prin termenul iatrogenie? diei Alzheimer sunt:
A. Întrerupere prematură a tratamentului; A. Sindrom demenţial clinic confirmat
B. Stări somato-psihice negative determinate de gr B. Agravarea progresivă în cel puţin 2 domenii co
eșeli în exercitarea actului medical; gnitive
C. La vârstnici reducerea dozelor (înjumătățire); C. Perturbarea activităţilor vieţii cotidiene şi dere
D. La pacienții cu insuficiență hepatică o indicarea un glări de comportament
or medicamente care nu sunt metabolizate la nivel D. Absenţa altei afecţiuni sistemice sau cerebrale
hepatic o reducerea dozelor la medicamentele cu E. Dereglări cognitive progresive
metabolizare hepatică;
E. Toate variantele sunt corecte. 81. Citeriile ”Posibile” NINCDS-ADRDA ale maladi
ei Alzheimer sunt:
74. Ce simptom clinic nu este caracteristic pentru clin A. Sindrom demenţial manifest
ica pneumoniei la vârstnici? B. Sindrom demenţial amplu
A. Slăbiciune C. Sindrom demenţial izolat
B. Astenie D. Dereglări cognitive progresive
C. Tuse E. Posibil asociate cu o altă afecţiune sistemică sau
D. Febră mare cerebrală
E. Lipsa febrei
82. Complicație a repausului prelungit la pat sunt:
75. Ce tipuri de reacții alergice pot avea loc la admini A. Bulimia
strarea medicamentelor? B. Poliurie
A. Hiperergice de tip imediat (GNT); C. Pneumonie hipostatică
B. Hiperergie de tip lent (HRT); D. Hipertensiunea arterială
C. Urticarie E. –
D. Hipersensibilitate de tip I , anafilaxic (mediată pri
n anticorpi de tip IgE, numiți și reagine); 83. Componenta motrică a sindromului post-cădere ar
E. Hipersensibilitate de tip II, citotoxic. e următoarele caracteristici:
A. Retropulsie
76. Cercetarea cauzei în confuziilor: B. Mersul se efectuează cu paşi mici
A. Doliu recent C. Lărgirea poligonului de susţinere
B. un doliu urmat de o administrare de calmante. D. Flexia genunchilor
C. Sindromul algic, administrarea anesteziei gener E. Ritmicitate unipodlă
ale
D. Euforia 84. Componenta motrică a sindromului post-cădere ar
E. Cauze multiple e următoarele caracteristici, cu excepția:
A. Retropulsie B. Prevalența sindromului de fragilitate de 10-25
B. Mersul se efectuează cu paşi mici % la persoanele de peste 65 de ani
C. Lărgirea poligonului de susţinere C. Prevalența sindromului de fragilitate de 80% la vâr
D. Flexia genunchilor stnicii de peste 85 de ani.
E. Ritmicitate unipodlă D. În casele de îngrijire (azile), prevalența sindromul
ui de fragilitate este de 90%.
85. Componenta psihologică a sindromului post-căder E. Prevalența sindromului de fragilitate la persoanele
e se caracterizează prin: cu vârsta de 60 de ani este de 50%
A. Anxietate
B. Șoc emoțional 91. Conform scorului clinic de fragilitate destingem u
C. Deshidratare rmătorele grade de severitate:
D. Demotivare A. Ușor fragil
E. Depresie reactivă B. Moderat fragil
C. Sever fragil
86. Conceptul de fragilitate are anumite caracterisitici, D. Foarte fragil
cu excepția: E. Vulnerabil
A. Nu poate fi interpretată ca un termen general al îm
bătrânirii. 92. Constipatiile pentru persoanele în vârstă nu sunt c
B. Se dezvoltă la toți pacienții după vârsta de 65 d auzate de:
e ani. A. aport scăzut de lichide
C. Este o rezultantă dintre factorii longevităţii şi facto B. inactivitatea fizică
rii senescenţei. C. slăbirea motilității intestinale
D. Este una din componentele riscurilor ce ţin de o vâ D. modificări ale microflorei intestinale
rstă înaintată. E. scăderea numărului de celule beta ale aparatul
E. Stă la baza termenului numit de anglo-saxoni „îmb ui insulat al pancreasului
ătrânirea prin uzură”
93. Creșterea fragilității capilarelor sanguine la vârst
87. Conduita în confuzii: nici este legată de:
A. Căutarea informaţiei cu privire la starea anteri A. de o creștere a distanței dintre celulele endoteli
oară. ale;
B. de aflat de la apropiaţii săi starea anterioară B. de o creștere a numărului de celule endoteliale;
C. de aflat de la apropiaţii săi dereglări de memori C. de o scădere a numărului de celule endoteliale;
e şi de orientare aparute de câteva săptămâni s D. stil de viață sedentar.
au luni. E. -
D. De conlucrat cu fișa medicală ambulatorie
E. Toate răspunsurile 94. Criteriile de definire ale maladiei Alzheimer conf
orm DSM IV (una sau mai multe perturbări cognit
88. Conform cărui/căror criterii se face selecţia indica ive):
torilor îmbătrânirii: A. Afazie
A. Posibilitatea de detectare simplă B. Apraxie
B. Corelaţia lor cu procesul de îmbătrânire încă de la C. Agnozie
40-45 de ani D. Anorexie
C. Caracterul lor obiectiv (credibilitatea lor) E. Perturbări ale funcțiilor executive
D. Posibilitatea de a fi apreciaţi cantitativ
E. Toate cele enumerate mai sus 95. Criteriile de diagnostic DSM IV pentru Delir:
A. Debut în minute
89. Conform datelor literaturii de specialitate, prevale B. Debut în secunde
nța sindromului de fragilitate este: C. Nu este cauzat direct de către o condiție medicală.
A. Prevalența sindromului de fragilitate este de 50% î D. Debut în ore sau zile,
n populația generală. E. Dereglări cognitive sau dezvoltarea tulburărilo
B. Prevalența sindromului de fragilitate de 10-25 r de percepție
% la persoanele de peste 65 de ani
C. Prevalența sindromului de fragilitate de 30-45 96. Criteriile de diagnostic DSM IV pentru Delir:
% la vârstnicii de peste 85 de ani. A. Dereglarea conștienței (reducerea clarității con
D. În casele de îngrijire (azile), prevalența sindro știentizării mediului înconjurător) și reducerea
mului de fragilitate este de 52,3%. abilității de concentrare, menținere și transfera
E. Prevalența sindromului de fragilitate la persoanele re a atenției,
cu vârsta de 60 de ani este de 50% B. Dereglări cognitive sau dezvoltarea tulburărilo
r de percepție
90. Conform datelor literaturii de specialitate, prevale C. Debut în ore sau zile
nța sindromului de fragilitate este de: D. Capacitățile ce concentrare, atenție, memorie sunt
A. Prevalența sindromului de fragilitate este de 50% î păstrate nu afectează statutul social, psihic a perso
n populația generală. anei vârstnice.
E. –
97. Criteriile de diagnostic DSM IV pentru Delir:
A. Nu este cauzat direct de către o condiție medicală.
B. Dereglarea conștienței (reducerea clarității con
știentizării mediului înconjurător) și reducerea
abilității de concentrare, menținere și transfera
re a atenției,
C. Dereglări cognitive sau dezvoltarea tulburărilo
r de percepție,
D. Debut în ore sau zile,
E. Este cauzat direct de catre o condiție medicală.
98. Cu cât apariţia confuziei este mai rapidă:
A. cu atât diagnosticul stării confuzionale este mai in
corect.
B. cu atât diagnosticul stării confuzionale este mai dif
icil.
C. cu atât diagnosticul stării confuzionale este mai a
mplu.
D. cu atât diagnosticul stării confuzionale este mai
veridic.
E. cu atât diagnosticul stării confuzionale este mai di
vers.
99. Cu ce se asociază declinul funcţional:
A. Limitarea capacităţii de rezervă
B. Capacitatea păstrată de coordonare a homeostaziei
C. Control adecvat asupra activităţii celulelor, ţesutur
ilor şi organelor
D. Reducerea răspunsului la stres şi la cerinţele cr
escute
E. Asocierea proceselor patologice
100.Cu vârsta pe ECG, apar următoarele schimbări mo
dificări ale undei P
A. Expansiune
B. Aplatizare
C. Deformare
D. Divizat
E. Crește
101.Dă câteva exemple de modificări patologice datora
te efectelor toxice ale medicamentelor:
A. Hepatită toxică;
B. Agranulocitoza, panmyeloftis;
C. Cefalee, migrena;
D. Embriopatie cu consumul de medicamente în ti
mpul sarcinii;
E. Distrofia celulelor nervoase cu administrarea in
tralumbală de antibiotice (efect neurotoxic).
102.De ce depinde vârsta biologică şi ritmul de îmbătr
ânire:
A. Factorii genetici
B. Factorii de mediu
C. Factorii patologici (boli infecţioase, toxice, dege
nerative, posttraumatice)
D. Condiţiile climacterice
E. Catastrofe ale naturii
103.Definiția demenței:
A. Apariţia şi evoluţia sunt progresive.
B. Dereglările sunt reversibile.
C. dereglare globală a funcţiilor cognitive la o pers
oană cu stare de conştienţă normală în anteced
ente.
D. Dereglările sunt ireversibile.
E. Apariţia şi evoluţia sunt rapid instalate
104.Demenţa cu corpi Lewy (DCL) se caracterizează p
rin:
A. sindrom parkinsonian
B. halucinaţii vizuale
C. episoadele delirante
D. halucinaţii olfactive
E. toleranţă rea la neuroleptice.
105.Demenţa frontotemporală (DFT) este:
A. Demenţă corticală (10 % cazuri) - Boala Pick.
B. este rară după vârsta de 70 de ani.
C. Dereglările mnestice sunt pe planul doi.
D. dereglările dispoziţiei şi de caracter sunt rar întâlni
te.
E. Diagnosticul se face în baza criteriilor Lund şi
Manchester.
106.Demenţa subcorticală şi cortico-subcorticală se car
acterizează prin:
A. dereglări de dispoziţie, psihotice şi de afectivitat
e,
B. dereglări severe ale funcţiilor executive
C. Repercuţiunea asupra comportamentului social
este precoce.
D. Încetinirea timpului de reacţie.
E. Memoria - bradifrenie
107.Depistarea căror criterii sunt importante în dereglă
rile cognitive?
A. Distiroidia
B. anemia semnificativă
C. sindromul apneii în somn
D. hiperparatiroidismului
E. HTA
108.Depresia în cadrul bolii Parkinson:
A. Apare în 30% tardiv în evoluția bolii
B. În 15 – 25 % ea precedă sau apare concomitent
cu primele simptome.
C. Fiind de o intensitate variabilă, diagnosticul ei e
ste dificil
D. Este bazată pe devalorizare, pesimism, idei suic
idale.
E. Astenia, diminuarea interesului, dereglări ale s
omnului sau a apetitului fac parte din simptom
atologia maladiei Parkinson.
109.Depresia în cadrul demenţei:
A. Toate tipurile de demenţe pot fi asociate cu une
le episoade depresive
B. Este tipică demenței vasculare
C. Este tipică demenței corticale
D. Este tipică demenței subcorticale
E. Este tipică demenței senile
110.Depresia la persoanele vârstnice sunt:
A. deseori considerată ca fiind o consecinţă a îmbă 117. Diagnosticul diferențiat al maladiei Alzheimer
trânirii sde va face:
B. sunt interesate aspectele sociale, psihologice, A. Hipercalciemia
C. se ține cont de mediul înconjurător, datele biolo B. Neurosifilisul
gice C. Infecțiile HIV
D. este bine cunoscută D. Schizofrenie
E. rareori întâlnite E. Hipocalciemia

111. Depresiile hipocondriace se caracterizeaza prin: 118. Diagnosticul diferențiat al maladiei Alzheimer sde
A. Intră în categoria dementei va face cu:
B. Este caracterizată printr-o ameliorare durbilă A. boala Parkinson
C. pot fi mascate sub forma unei patologii organice B. boala Hutington
care impune diverse și repetate investigaății C. tumoare cerebrală
D. se stabilește prin intervenții simple D. pelagra
E. un criteriul al depresiei este absența unei E. Infarctul miocardic
amelorări durabile
119. Dificultatea în diagnostic este datorată:
112. Depresiile secudare afecțiunilor somatice: A. Dificultăți în exprimarea durerea morală
A.Toate aceste depresii evoluează în majoritatea B. Dificultăți de a adăuga problema psihiatrică la
cazurilor în depresii propriu-zise. evaluarea somatică
B.se raportează după anumite tratamente C. Multitudinii de comorbidități
medicamentoase așa ca antihipertensive centrale D. Lipsa atenției medicilor
sau neuroleptice E. Toate
C. se raportează după anumite tratamente
medicamentoase așa ca antihipertensive centrale sau 120. Durata optimă de tratament antidepresiv este:
antihistaminice A. 1 lună după stoparea simptomatologiei
D. se raportează după anumite tratamente B. 2 lună după stoparea simptomatologiei
medicamentoase așa ca antihipertensive centrale sau C. 3 lună după stoparea simptomatologiei
IPP D. 4 lună după stoparea simptomatologiei
E. se raportează după anumite tratamente E. 6 lună după stoparea simptomatologiei
medicamentoase așa ca antihipertensive centrale sau
antimalarice 121. Durerea morală în epresiile la vîrstnici:
A. Este o senzație de durere obișnuită
B. greutate psihologică
113. Dereglări de dispoziții în maladia Alzheimer sunt: C. reflectă o depresie de durere obișnuită
A. Schimbarea caracterului D. cuprinde toată viața psihică a persoanei
B. episoade de atenție sporită E.toate
C. depresie
D. gelozie 122. Efectele secundare ale macrolidelor la vîrstnici
E.idei de persecuție includ:
A. modificări ale tractului gastrointestinal
114. Dereglări de dispoziție în maladia Alzheimer B. reacții alergice
sunt: C. nefrotoxicitate
A. pasivitate D. sindrom hemoragic
B.episoade de agresivitate E.modificări ale sistemului hematopoetic
C.depresie
D.gelozie 123. Eficacitatea sismoterapiei apare după:
E.toate răspunsurile A. o serie de 1-3 șocuri electrice
B. o serie de 2-3 șocuri electrice
115. Determinați vîrsta centenarilor: C. o serie de 15-7 șocuri electrice
A. 45-59ani D. o serie de 3-9 șocuri electrice
B. 60-74 E. o serie de 10-12 șocuri electrice
C. 75-89 ani
D. 90 de ani sau mai mult 124. Elemente ce orientează spre un diagnostic al
E. 100 de ani sau mai mult depresiei sunt:
A. Sentimentul unui vid interior și al vacuității
116. Diabetul zaharat la vîrstnici se agravează la: dureroase
A. ateroscleroza,obezitate B. plîngerile somatice
B. pielonefrită,cistită C. dereglările de memorie
C. bronșită,pneumonie D. frica (fobiile)
D. gastrită,colecistită E. Toate
E-
125. Enumerați afirmațiile corecte cu referire la C.Hiperkaliemia
sindromul de cădere: D.Hipoglicemia
A. Incidența căderilor crește o dată cu înaintare în E.Hipercalcemia
vîrsta
B. Frecvența căderilor crește progresiv o dată cu 133. Enumerați cele mai frecvente consecințe ale
înaintare în vîrsta sindromului de fragilitate:
C. Frecvența căderilor la persoana vîrstnică A.Sindromul de deshidratare
corelează cu polipatogia B. Sindromul d cădere
D. Sindromul de cădere, la persoana C. Dizabilitate
vîrstnică,totdeauna induce traumatism D. Dependența
E. Pacientul vîrstnic care a suferit căderi se consideră E. Moartea
total dependept.
134. Enumerați consecințele sindromului de cădere:
126. Enumerați afirmațiile corecte pentru factorii A. Traumatisme
predispozanți(de risc) a căderilor la vîrstnici: B. Izolarea socială
A. La vîrstnici sunt prezenti doar factorii predispozanți C. Consecințe psihologice
externi D. Limitarea activităților
B. Factorii predispozanți sunt deseori multiple. E. Dependența
C. Factorii predispozanți reprezintă consecinsele
bolilor cronice. 135. Enumerați criteriile fenotipului de fragilitate:
D. La vîrstnici sunt prezenți doar factorii A. Slăbăciune
predispozanți interni B. Performanță scăzută
E. Factorii predispozanți reprezintă consecinsele C. Activitate fizică scăzută
îmbătrinirii fiziologice D. Pierderea neintenționată în greutate
E.-
127. Enumerați afirmațiile corecte pentru factorii
predispozanți(de risc) a căderilor la vîrstnici, cu 136. Enumerți cauzele fatigabilității funcționale:
excepție: A. Cauze stocastice
A. La vîrstnici sunt prezenti doar factorii predispozanți B. Cauze genetice
externi C. Comorbiditatea
B. Factorii predispozanți sunt deseori multiple. D. Polipragmazia
C. Factorii predispozanți reprezintă consecinsele E. Iatrogenia
bolilor cronice.
D. La vîrstnici sunt prezenți doar factorii predispozanți 137. Enumerați etapele consecutive ale tratamentului
interni post-cădere:
E. Factorii predispozanți reprezintă consecinsele A. Tratamentul psihologic
îmbătrinirii fiziologice B. Tratamentul consecințelor înterziate
C. Tratamentul factorilor de risc
128. Enumerați care sunt modificările de vîrstă ale D. Tentative de verticalizare precoce
sistemului cardiovascular : E. Reinețierea mersului
A. Induratia arterelor cu pulsație episterală a aortei
B. Creșterea tensiunii arteriale sistolice 138. Enumerați factori care modifica concentrația
C. Dedublarea zgomotului I în focarul mitral plasmatica a medicamentelor:
D. Apariția suflului sistolic A. Modificarea sensibilității și numărului
E. Apariția suflului diastolic și a frecăturii pericardiace receptorilor la locul de acțiune a medicamentelor
B. Creșterea concentrației albuminelor plasmatice
131. Enumerați cauzele îmbătrînirii populației în C. Scăderea volumelor lichidiene de distribuție
Republica Moldova: D. Reducerea eliminării renale
A. Scăderea natalității E. Scăderea capacită
B. Migrația populației tinere peste hotarele
Republicii 139. Enumerați factori de risc a fragilității:
C. Procentul crescut al mortalității la populația adultă A. Senescența
tînără B. Polipatologia
D. Scăderea mortalității la vîrstnici datorită C. Iatrogenia
eficacității terapiei contemporane și a măsurilor D. Factori de mediu și sociali
profilactice E. Stresul
E. Asistența socială de nivel înalt acordată pacienților
vîrstnici în R.M. 140. Enumerați factori de risc a sindromului de
fragilitate:
132.Enumerați cauzele metabolice ce favorizează căder A. Dizabilitățile
ea: B. Comorbiditățile
A. Hipokaliemia C. Sindrom algic
B. Hipernatriemia D. Factorii sociodemografici și psihologici
 E. Factorii fiziologici D. Majorarea cantității de LCR
E. Manifistări extrapiramidale
141. Enumerați factorii precipitanți extrinseci ai
căderilor: 149. Enumerați modificările histologice din partea
A. Îmbrăcămintea neadaptată sistemului nervos:
B. Mobilierul neadaptat A. Stoparea diviziunii mitotice ale neuronilor
C. Singurătatea B. Neuroni se încarcă progresiv cu lipofuscină
D. Probleme economice C. Survine apoptoza celulară
E. Polimedicația D. Schimbările survin în decada a VIIIa
E. Structura neuronilor nu se schimb
142. Enumerați factorii precipitanți interni a căderii:
A. Factori cardiaci 150. Enumerați preparatele care pot induce
B. Factori iatrogeni hipercalciemiei:
C. Factori sociali A. Furosemid
D. Factori vasculari B. Vitamina B 12
E. Factori neurologici C. Vtamina A
D. Vitamina D3
143. Enumerați factorii precipitați socio-economici E. Asparcam
al sindromului de cădere:
A. Condiții locale periculoase 151. Enumerați principalele direcții de evaluare a
B. Singurătatea fragilității:
C. Încălțămintea neadaptată A. Evaluarea globală
D. Izolarea socială B. Evaluarea clinică
E. Sărăcia C. Evaluarea polimedicației
D. Ealuarea polipatologiilor
144. Enumerați factorii predictivi ai recidivei căderii: E. Evaluarea funcționalității
A. Numărul căderilor anterioare
B. Timpul pierdut pe podea mai mult de 3 ore 152. Enumerați recomăndările de prevenire a
C. Scorul testului Tinetti < 20 de puncte complicațiilor legate de fragilitate:
D. Execuția testului cronometrat Get up and go in A. Depistarea precoce a malnutriției
mai puțin de 20 de secunde B. Recuperarea specifică
E. Dereglarea reacției de adaptare posturală de C. Evitarea repaosului abuziv
echilibrare și reacția para-cădere D. Evaluarea multidimensională
E. Evitarea instituționalizării (azil)
145. Enumerați grupele de medicamente care pot
induce dereglări de conducere: 153. Enumerați recomandările de preenire a
A. Beta-blocantele complicațiilor legate de fragilitate:
B. Psihotropele A. Evitarea repaosului abuziv
C. Antiagregantele B. Tratamentul maladiilor acute
D. Chinidinele și stabilizantele membranare C. Lupta contra polimedicației
E. Antiaritmicele D. Asistența medico-socială adeptată
E. Practicarea uneori a exercițiului fizic
146. Enumerați markerii pro-inflamatori cu rol in
dezvoltarea fragilității: 154. Enumerați recomandările de preenire a
A. TNF-Q complicațiilor legate de fragilitate,cu exepția:
B. IL 6 A. Evitarea repaosului abuziv
C. IL 10 B. Tratamentul maladiilor acute
D. DHEA-5 C. Lupta contra polimedicației
E. Proteina C reactiva D. Asistența medico-socială adeptată
E. Excluderea exercițiului fizic
147. Enumerați modificările de vîrstă ale sistemului
digestiv: 155. Enumerați semnificațiile căderilor la o persoană
A. Edentația și atrofia alveolară vîrstnică:
B. Deficit enzimatic A. Sindromul îmbătrînirii accelerate
C. Creșterea motilității iestinale B. Simptomul căderii
D. Predominarea dereglărilor de scaun -tip diaree C. Sindromul regresiei psihomotorii
E. Schimbarea toleranței la gust,miros D. Simbolul căderii
E. Cădere fortuită
148. Enumerați modificări de vîrstă ale sistemului
nervos: 156. Enumerați stările critice iatrogenice favorizante
A. Abolirea reflexelor cutanate abdominale petru căderi:
B. Abolirea reflexor pupilare și de acomodare A. Dereglări de ritm
C.Hipertrofia cortexului B. Hipotensiune ortostatică
 C. Dereglări de conductibilitate
D. Confuzie 166. Examenele biologice necesare în diagnosticul
E.- maladiei Alzheimer:
A. Hemoleucograma
157. Enumerați tipurile de iatrogenie: B. Fosfataza alcalină
A. Iatrogenia medicamentoasa C. PCR
B. Iatrogenia de mediu D. Ionograma sanguină
C. Iatrogenia comportamentului E. Glicemia a jeun
D. Iatrogenia de comunicare
E. Toate variantele sunt corecte 167. Examenele comlementare utilizate în diagnosticul
confuziei:
159. Epidemiolgia depresiei în institutiile de îngrijîre A. Exameele biologice(anemie,dereglare
a bătrînilor : hidroelectrolitică,hipoglicemie,distroidie,hipercalcie
A. 3-5 % mie,hipoximie).
B. 7-10 % B. EEG (încetinire difuză și simetrică a ritmurilor
C. 5-30% de fond).
D. 10-15% C. R-grafia cutiei toracice(pentru evaluarea
E. 12-20% patologiilor organelor cerebrale)
D. Examenul comuterizat( pentru excluderea unui
160. Epidemiolgia depresiei în populația vîrstnică hematom subdural sau a unei hemoragii cerebrale)
generală: E. Toate răspunsurile
A. 5%
B. 7% 168. Factori protectori al maladiei Alzheimer sunt:
C. 10% A.Tratamentul cu neuroleptice
D. 15% B. Tratamentul cu corticosteroizi
E.17% C. Tratamentul cu AINS
D. Antioxidanți
161. Etapa de persenescență cuprinde vîrsta de: E. Estrogeni
A. 45-64 ani
B. 65-74 ani 169. Factorii care accerelează procesele de
C. 35-44 ani îmbătrînirea:
D. 55-60 ani A. Patologii cronice
E. 20-30 ani B. Factori de mediu
C. Stresuri
162. Evaluarea în maladia Alzheimer trebuie să mai D. Simțul umorului
țină cont de: E. Familie completă
A. Aspectele vizuale
B. Aspectele somatice 170. Factori care afectează speranța de viața:
C. Psihologice A. Stil de viață
D. Fucționale B. Calitatea vieții
E. Sociale la persoana în vîrstă C. Simțul umorului
D. Profesie
163. Evaluarea severității stării depresive: E-
A. Scorul Lawton
B. Scorul Brink și Yesavage 171. Factorii ce favorizează depresia la vîrstnici:
C. Scorul MARDS A. Stări de singurătate la domiciliu
D. Scorul Depresiei Hamilton B. Pierderea legăturilor sociale și familiale
E. Scorul Katz C. Pierderea rolurilor sociale
D. Un rol nou, de exemplu îngrijirea perechii sale care
164. Evaluarea stardantizată a maladiei Alzheimer: e depndentă
A. Testul lui Folstein MMSE E. Toate
B. Rezolvarea unei probleme aritmetice simple
C. Testul de fluiditate verbală 172. Factorii ce favorizează depresia la vîrstnici:
D. Testul orologiului A. Sexul feminin
E. Testul Lawton B. Boli somatice grave
C. Schimbările modului de viață
165. Examenele biologice necesare în diagnosticul D. Despărțiri( inclusiv divort)
maladiei Alzheimer: E. Toate
A. Bilanțul hepatic
B. Dozarea TSH 173. Factori de risc al maladiei Alzheimer sunt:
C. Calcemia, vitamina B12 serică A. Sexul
D. Amilaza B. Vîrsta
E. Gazele sanguine C. Existeța antecedentelor familiale ale maladiei
D. Mutațiile în cadrul genelor presenilinne 1, C. Nu se schimbă
preseniline 2 D. Crește o dată cu creșterea tensiunii arteriale
E. Mutațiile în cadrul genei APP (amyloid protein E. Scade o dată cu creșterea tensiunii arteriale
precursor)
181. Fucția de deranj bronșic scade o dată cu vîrsta ca
174. Factorii de risc pentru osteoporoză: urmare la:
A. Alergii A. Artrofierea epiteliului bronșic
B. Expunerea la soare B. Scăderea peristaltismului bronhiilor
C. Deprinderi dăunătoare C. Reducerea reflexul de tuse
D. Hiperdinamie D. Hipertrofia epiteliului bronșic
E. Condițiile meteorologice E. Îmbunătățirea peristaltismului bronhiilor

175. Factorii patologice care accerelează procesele de 182. Geriatria este:

îmbătrînirea:
A. Patologii cronice
B. Factorii de mediu
C. Stresuri
D. Simțul umorului
E. Factori genetici
176. Folosirea timoreglatoarelor în tratament
antidepresiv este:
A. Utilizat carbamazepina sau depamida
B. Este utilizat în prima linie de tratament
C. Litiu nu este utilizat din cauza toleranței
scăzute la vîrstnici
D. Un ajutor în timpul de depresii rezistente
E. Toate răspunsurile
177. Formele clinice dificile ale depresiei sunt:
A. Depresia suicidală
B. Depresiile hipocondriace
C. Depresia cerebrală
D. Depresia în cadrul demenței
E. Depresia somatică
178. Formele melancolice de deprsie:
A. Poate lua aspecrul unei depresii intense cu
prostrație și mutism sau din contra agitație și
agresivitate
B. Se asociază cu o pierdere importantă în greutate,
o insomnie predominant la sfîrșitul nopții, care pot
antrena ulterior dereglări somatice
C. Noțiunea antecedentelor familiale e mai rar
regăsită decît la un adult tînăr.
D. Aceste episoade melancolice constituie urgențe
terapeutice reișind din faptul că pot conduce spre
suicid
E. Nu au o continuitate somatică rapidă
179. Fragilitatea se caracterizează prin următoarele cu
excepție:
A. Fragilizarea statului cognitiv și a echilibrului
emoțional
B. Durerea
C. Dificultatea de a se confrunta cu diferite probleme
ale vieții cotidiene și de relație
D. Denutriție
E. Fragilitatea motrică
180. Frecvența cardiacă cu vîrsta:
A. Scade
B. Crește
A. Știinta îmbătrinirii
B. O știință care studiază caracteristicile patologiei
combinate la vărstnic
C. Științile care studiază patologiile frecvent întîlnite
la vîrstnicic
D. Știință care studiază cursul bolilor la perioada
de vîrstnic
E. Știință care studiază vîrsta senilă
183. Gerontologia este:
A. O știință care studiază cursul bolilor la persoane
vîrstnice
B. O știință care studiază caracteristicele patologiei
combinate la persoanele vîrstnice
C. Știință care studiază patologiei frecvent întîlnite la
vîrstnici
D. Știința îmbătrînirii
E. Știință care studiază vîrsta senilă
184. Geroprotecția inclue:
A. Activitatea fizică suficientă
B. Reducerea pierderilor de energie nutritivă
C. Menținerea unei greutăți corporale constante
D. Creșterea greutăți corporale
E. Scăderea activității fizice
185. Geroprotecția nu include:
A. Activitatea fizică suficientă
B. Reducerea aportului de energie alimentară
C. Menținerea unei greutăți corporale constante
D. Crestere în greutate
E. Utilizarea antioxidanțiilor
186. Îmbătrînirea este un proces:
A. Stabilizarea activității vitale,creșterea speranței de
viață
B. Perioada finală de dezvoltare a omului
C. Destabilizarea activității de viață,reducerea
speranței de viață
D. Distructiv, rezultatul unei funcțiilor fiziologice
neadecvate cu vîrsta
E. Creativ, rezultatul hiperfuncției organelor și
sistemelor crescînd odată cu vîrsta
187. Îmbătrînirea se caracterizează prin:
A. Procese distructive
B. Procese endogene
C. Procese de adaptare
D. Creativitate
E-
188. Important în examenul clinic al unei confuzii – B. Funcțiile executive, deprinderi
căutarea unei patologii declanșante: C. Cognitive
A. Deshidratare D. Limbaj
B. Infecție respiratorie E. Toate răspunsurile
C. Infarct Miocardic
D. Dereglări de ritm 196. Încetinirea în depresie la vîstnici constă în:
E. Toate răspunsuri A. Afectarea lucrul fixic
B. În mod clasic este o calitate ideomotorie
189. Important în examenul clinic al unei confuzii – C. Afectează gîndirea și activitatea psihică
căutarea unei patologii declanșante: D. E dificil de apreciat
A. Deficit neurologic E. Toate
B. AVC
C. Fecalom 197. Încetinirea în depresie la vîrstnici constă în:
D. Infarct Miocardic A. Reducerea fluidității verbale
E. Toate răspunsuri B. Reducerea bogății limbajului și asocierii ideilor
C. Poate fi înterpretată în stadiul de debut a
190. Important în examenul clinic al unei confuzii – anumitor demente
căutarea unei patologii declanșante: D. Limitarea lucrului fizic
A. Insuficiența cardiacă E. Toatae
B. Gloob vezical
C. Fecalom 198. Indicați afirmațile ce nu corespunde sindromului
D. Ischemia acută de fragilitate:
E. Toate răspunsuri A. Apariția fragilității sunt variabile în dependența de
persoană
191. În ce stări patologice betablocantele se folosesc B. Apariția și evoluția fragilității sunt strict legate
cu precauție la vîrstnici?: de vîrsta înaintată
A. Astm bronșic C. Evoluția fragilității sunt foarte variabile în
B. Bronhopneumopatia cronică obstructivă dependență de persoană
C. Diabet zaharat D. Apariția și evoluția fragilității sunt determinate
D. Colesterolemie genetic
E. Gută E. Pacienții fragili sunt parțial sau total dependenți

192. În confuzii: 199. Indicați afirmațiile curente pentru sindromul de

A. Dispariția cauzei ameliorează situația
B. Dispariția cauzei permite reîntoarcerea la starea
anterioră
C. Dispariția cauzei nu ameloirează situația
D. Dispariția cauzei nu permite reîntoarcerea la starea
anterioară
E. Dispariția cauzei nu ameliorează situația și nu
permite reîntoarcerea la starea anterioră
193. În confuzii:
A. Disfucția cerebrală este sendară unei cauze organice
B. Disfucția cerebrală este sendară unei cauze
metabolice
C. Disfucția cerebrală este sendară unei cauze toxice
D. Disfucția cerebrală este sendară unei cauze
psihologice
E. Disfucția cerebrală este sendară unei cauze
organice, metabolice,toxice,psihologice
fragilitate:
A. Apariția fragilității sunt variabile în dependența
de persoană
B. Apariția și evoluția fragilității sunt strict legate de
vîrsta înaintată
C. Evoluția fragilității sunt foarte variabile în
dependență de persoană
D. Evoluția fragilității depinde de maladiile suportate
E. Sindromul de fragilitate totdeauna induce
dependența totală a persoanei vîrstnice.
200. Indicații caracteristicele profilului clinic al
pacientului vîrstnic:
A. Polipatologia
B. Manifestarea atipică a maladiilor.
C. Reconvalescență rapidă
D. Prezență sindroamelor geriatrice
E. Refractar la tratament

194. În lucrările căror savanți,pentru prima data apare 201. Indicați care dintre caracteristicile profilul clinic
termenul „fragilitate”: nu se atribuie pacientului vîrstnic:
A. Rockwood K. A. Polipatologia
B. Fried L. B. Manifestarea atipică a maladiilor.
C. Woodhouse C. Reconvalescență rapidă
D. Bergman H. D. Prezență sindroamelor geriatrice
E. Rosenberg I. E. Refractar la tratament

195. În stadiul de debut al maladiei Alzheimer este 202. Indicați care este efectul primar al senescenței:
important dereglărilor ce țin de: A. Reducerea capacității de adaptare
A. Memorie B. Fatigabilatatea sporită
 C. Sporirea numărului acuzelor
D. Pierderea memoriei
E. Dereglarea auzului
203. Indicați ce caracterizează sindromul demential:
A. Reprezintă o dereglare globală a funcțiilor
cognitive la o persoană cu stare de conștiență
normală în antecedente
B. Dereglare temporară și reversibilă a funcției
cerebrale
C. Apariția și evoluția sunt progresive
D. Dereglările sunt ireversibile
E. Dereglările sunt reversibile
204. Indicați ce cercetează Geriatria:
A. Aspectele patologice anormale ale funcțiilor
organismului
B. Patologia și terapia vîrstnicului
C. Aspectul biologic al organismului ce îmbătrîneste
D. Mecanismele de îmbătrînire și esența lor
E. Aspectele individuale și neuniversale ale speciei
umane
205. Indicați cu cîte procente scade nivelul albuminei
în sînge la fiecare 10 ani:
A. 4%
B. 5%
C. 6 %
D. 7%
E. 3 %
212. Indicați în ce situație pacientul este considerat pr
e-fragil:
A. Pierderea neintenţionată în greutate (5 kg sau mai
mult pe an) + sensaţie de epuizare generală + slăbi
ciune musculară (măsurată prin puterea de apucar
e).
B. Viteza mică la mers + nivel scăzut al activităţii f
izice.
C. Slăbiciune musculară (măsurată prin puterea de ap
ucare) + viteza mică la mers + nivel scăzut al activ
ităţii fizice + senzație de epuizare.
D. Slăbiciune musculară (măsurată prin puterea de ap
ucare) + viteza mică la mers+senzație de epuizare.
E. Nivel scăzut al activităţii fizice + senzație de epuiz
are+slăbiciune musculară.
213. Indicați incidența căderilor la vârstnicii peste 65 d
e ani:
A. 40%-50%
B. 32%-40%
C. 30%-56%
D. 27%
E. 2%
214. Indicați markerii antropometrici ai fragilității:
A. IMC sub 20 kg/m2
B. Pliu cutanat tricipital sub 7 cm la bărbaţi
C. Pliu cutanat tricipital sub 12 cm la femei
D. Inaltimea mai mica de 150 cm.
E. Circumferința taliei mai mare de 100 cm.

206.Idicați durata medie de viață în Republica 215. Indicați markerul antropometric a fragilității:
Moldova: A. IMC sub 20 kg/m2.
A. 73.5 ani B. Circumferința abdominală peste 80 cm la femei.
B. 61.2 ani C. Circumferința abdominală peste 90 cm la bărbați.
C. 65 ani D. Inaltimea mai mica de 150 cm.
D. 68.4 ani E. IMC sub 25 kg/m2.
E. 78.4 ani
216. Indicați motivul principal al scăderii eficacității pr
207. Indicați durata medie de viață pentru bărbții din eparatelor orale de fier la varstnici:
Republica Moldova: A. absorbție crescută;
A. 72.2 ani B. scăderea absorbției;
B. 68.4 ani C. evacuarea accelerată;
C. 64.6 ani D. aciditatea crescută a sucului gastric;
D. 78.2 ani E. scăderea distributiei.
E. 66.4 ani
217. Indicați pricipalele cauze ale procesului de îmbătr
211. Indicați în ce situație pacientul este considerat fra ânire în Republica Moldova:
gil. A. Scădere a natalităţii
A. Pierderea neintenţionată în greutate (5 kg sau B. Majorarea numărului de vârstnici sosiţi în Moldov
mai mult pe an) + sensaţie de epuizare generală a
+ slăbiciune musculară (măsurată prin puterea C. Scăderea mortalităţii
de apucare). D. Migrarea tinerilor din ţară
B. Viteza mică la mers + nivel scăzut al activităţii fizi E. Ameliorarea condiţiilor social-economice
ce.
C. Slăbiciune musculară (măsurată prin puterea d 218. Indicați prin intermediul cărui scor se evaluează
e apucare) + viteza mică la mers + nivel scăzut mersul și echilibrul la pacientul vârstnic și probabilitat
al activităţii fizice + senzație de epuizare. ea căderilor:
D. Slăbiciune musculară (măsurată prin puterea de ap A. Scorul Tinetti
ucare) + viteza mică la mers. B. Minimental Status Test Examination
E. Nivel scăzut al activităţii fizice + senzație de epuiz C. Scorul ADL
are. D. Scorul IADL
E. Testul Hamilton
 B. funcția glandelor digestive
219. Indicați principala caracteristică a senescenței: C. funcția gonadală
A. Accelerează la vârsta de 65 de ani la majoritatea p D. sensibilitatea organelor la hormoni
opulaţiei E. presiunea intraoculară
B. Dereglează coordonarea funcţiilor diferitor sist
eme de organe 228. Indicele care cresc progresiv odată cu înaintarea î
C. Afectează sistemul cardiovascular mai mult decât n vârsta:
cel respirator A. nivelul glicemiei
D. Este cauza principală a decesului la persoanele tre B. contractilitatea miocardică
cute de 65 de ani C. numărul de celule sanguine
E. Poate fi îndepărtată prin administrarea diferitor tra D. sinteza hormonilor hipofizari
tamente E. nivelul colesterolului total din sânge

220. Indicați principalele caracteristici ale confuziei: 229. Indicele care scad progresiv odată cu înaintarea în
A. Se instalează rapid – câteva ore, zile vârsta:
B. Halucinaţiile sunt rare, necaracteristice A. presiunea oncotică
C. Vorbirea este coerentă, neafectată B. glicemia
D. Pacienţii sunt dezorientaţi în timp şi spaţiu C. funcția gonadală
E. Evoluţia diurnă este variabilă cu perioade lucid D. sensibilitatea organelor la hormoni
e, agravări nocturne E. presiunea intraoculară

223. Indicați principalele caracteristici ale stării confuz 230. Indicele care scade progresiv la persoanele vârstni
ionale la vârstnici: ce și vârstnic-bătrâni
A. Dereglare temporară şi reversibilă a funcţiei ce A. nivelul glicemiei
rebrale B. contractilitatea miocardului
B. Instalare rapidă - în câteva ore sau cel mult cât C. numărul de celule sanguine
eva zile D. sinteza hormonilor hipofizari
C. Vigilenţa este alterată şi variază în cursul zilei E. nivelul colesterolului total din sânge
D. Apariţia şi evoluţia stării confuzionale sunt progre
sive 231. La dezvoltarea pneumoniei la vârstnici și senile pr
E. Dereglările sunt ireversibile edispune:
A. suprasolicitare fizică
224. Indicați principalele particularități a procesului de B. supraîncălzire
îmbătrînire: C. repaus la pat
A. Un proces în timp D. stresul
B. Un stadiu al ontogenezei E. insomnie cronica
C. O parte a unei schimbări continui ce începe din
perioada de presenescenţă şi se termină cu moa 232. La grupele de vârstă, următoarele funcții senzorial
rtea e încetinesc:
D. Suma tuturor schimbărilor fiziologice şi patolo A. vizualizare
gice ce survin în timp şi duc la insuficienţă func B. auz
ţională a organismului C. tactilă
E. Nu are tangenţă cu senescenţa D. simțul mirosului
E. sensibilitatea tactilă
225. Indicatori care se schimbă odată cu înaintarea în v
ârsta: 233. La îngrijirea unui pacient geriatric, asistenta trebu
A. funcția glandelor digestive ie să se asigure mai întâi:
B. funcția gonadale A. siguranța pacientului
C. sensibilitatea organelor la hormoni B. alimentația rațională a pacientului
D. numărul de celule sanguine C. efectuarea măsurilor de igienă personală
E. presiunea oncotică D. menținerea contactelor sociale
E. toate cele de mai sus sunt adevărate
226. Indicatorii care se schimbă la persoanele varstnice
se include: 234. La persoanele în vârstă, se întalneste mai frecvent:
A. nivelul glicemiei A. osteoartroza
B. contractilitate miocardică B. artrita reumatoidă
C. grosimea peretelui uterin C. artrita infecțioasă
D. sinteza hormonilor hipofizari D. guta
E. – E. artrita reumatoidă

227. Indicatorul care crește odată cu înaintarea în vârst 235. La persoanele vârstnice, doze de medicamente:
a: A. creștem
A. presiunea oncotică B. folosiți doza unică obișnuită
C. reducem doza de 1,5 - 2 ori A. Restabilirea multifuncțională indeferent de sev
D. toate cele de mai sus sunt adevărate eritatea fragilității.
E. – B. Sindrom de cădere.
C. Disabilitate globală.
236. Majoritatea oamenilor sănătoși pot trăi până la : D. Dependență
A. 70 de ani E. Pondere crescută a mortalității.
B. 80 de ani
C. 90 de ani 244. Marcați consecințele fragilității:
D. 100 de ani A. Sindromul de malnutriție.
E. Peste 100 de ani B. Sindromul de deshidratare.
C. Disabilitate globală.
237. Maladia Alzheimer este : D. Dependență
A. Reprezintă 60 % din cauzele demenţelor în Europa. E. Pondere crescută a mortalității.
B. A fost descrisă în plan clinic şi histologic de Aloïs
Alzheimer în 1906 245. Marcați de ce este determinată durata maximă de
C. Reprezintă 80 % din cauzele demenţelor în Europa. viaţă a speciei umane:
D. A fost descrisă în plan clinic şi histologic de Aloïs A. Rezultatul unor procese stocastice în cadrul cărora
Alzheimer în 1966. intervin factorii exogeni
E. Răspunsul a,b B. Reprezintă o adevărată “parazitare” a mecanismel
or intrinseci de îmbătrânire
238. Maladia Alzheimer se caracterizează prin: C. Suma factorilor exogeni
A. pierdere neuronală predominant în cortexul tempor D. Determinarea genetică programată
al şi occipital, E. Intervenţia factorilor endogeni
B. pierdere neuronală predominant în cortexul tempor
al şi frontal, 246. Marcați factorul precipitant extern al căderii:
C. pierdere neuronală predominant în cortexul te A. Factori cardiaci
mporal şi hipocamp, B. Factori iatrogeni
D. degenerescenţe neurofibrilare C. Factori sociali
E. plăci senile într-un număr mare. D. Factori vasculari
E. Factori neurologici
239. Manifestările cele mai precoce şi cele mai frecven
te în maladia Alzheimer sunt: 247. Marcați markerii biologici ai fragillității, cu excep
A. dereglări de memorie ce ţin de evenimente rece ția:
nte A. Albumina serică sub 35 g/l.
B. dereglări de memorie ce ţin de evenimente vech B. PCR peste 10 mg/l.
i C. Colesterol total sub 180 mg/dl.
C. modificări de comportament D. Scăderea T3.
D. încetinire a activităţilor vieţii cotidiene. E. Creșterea nivelului seric a 25-OH vitamina D3.
E. accelerare a activităţilor vieţii cotidiene.
248. Marcați markerii biologici ai fragillității:
240. Manifestările îmbătrânirii premature sunt: A. Albumina serică sub 35 g/l.
A. scăderea memoriei B. PCR peste 10 mg/l.
B. scăderea capacității de reproducere C. Colesterol total sub 180 mg/dl.
C. capacitate redusă de adaptare sistemului cardio D. Creste T3
vascular E. Scăderea 25-OH vitamina D3.
D. creșterea capacității de muncă
E. scăderea răspunsului emoțional 249. Marcați principala particularitate a senescenţei:
A. Afectează majoritatea sistemelor de organe în volu
241. Marcați cauzele vasculare ce favorizează căderea: m aproximativ egal
A. Hipotensiune ortostatică. B. Începe la vârsta de 65 de ani la majoritatea populaţ
B. Anxietate vago-vagală. iei
C. Imobilitatea C. Este un proces complex ce afectează populaţia î
D. Hipersensibilitate sino-carotidiană. n rate diferite
E. Stări sincopale postprandiale. D. Este o maladie inevitabilă
E. Este un proces unitar
242. Marcați cei 4 giganţi ai geriatriei:
A. Imobilitate 250. Marcați principalele caracteristici ale fragilității:
B. Idei delirante A. Este nucleul medicinii geriatrice
C. Instabilitate B. Presupune dependenţă, căderi, instutuţionaliza
D. Incontinență re, dereglări ale funcţiei organelor...
E. Intelect alterat C. Este o patologie, care poate fi tratată medicamento
s
243. Marcați consecințele fragilității, cu excepția: D. Se manifestă la fel la toţi vârstnicii.
E. Factorul social joacă un rol minor în dezvoltarea fr
agilităţii 259. Metoda de evaluare a confuziilor
A. Instalare acută
251. Marcați principalele caracteristici ale patologiei v B. Instalare cronică
ârstnicului: C. curs fluctuant
A. Este caracteristică polipatologia D. Lipsa atenției
B. Boala acută la vârstnic este sursa de dependenţă E. Prezența atenției
C. Tabloul clinic al patologiilor este identic cu cel al
adulţilor tineri 260. Metode de diagnostic utilizate în demență:
D. Prezentarea silenţioasă a bolilor la vârstnici A. CT, RMN
E. Boala cronică la vârstnic este sursa de depende B. RW (neurosifilis)
nţă C. depistarea HIV (neuro-SIDA)
D. puncţia lombară
252. Marcați principalele particularități a procesului de E. Toate răspunsurile
îmbătrînire:
A. Un proces în timp 261. Modificări tipice la ECG la vârstnici:
B. Un stadiu al ontogenezei A. scăderea funcției contractile miocardice
C. O patologie caracteristică pentru vârsta înaintată B. creșterea funcției contractile a miocardului
D. Este o etapă inevitabilă a ontogenezei, la fel ca ş C. tahicardie
i copilăria, adolescenţa şi maturitatea D. aritmie sinusală
E. Segmentul evolutiv al vieţii omului E. axa verticală a inimii

253. Marcați testul de evaluare a echilibrului: 262. Modificările aparatului respirator cu vârsta includ
A. Testul Mathias e:
B. Testul Hamilton A. pierderea elasticității cartilajului costal
C. Testul Tinetti B. mobilitate redusă a articulațiilor vertebrale cos
D. Testul cronmetrat tale
E. Testul MMSE C. dezvoltarea calcificării cartilajului
D. creșterea forței musculare a mușchilor intercostali
254. Marcați tipurile elementelor ce induc căderea: E. creșterea tonusului muscular al aparatului respirato
A. Elemente intrinsece. r
B. Elemente de anturaj
C. Elemente extrinsece. 263. Modificările cronobiologice legate de vârstă sunt
D. Elemente psihologice. strâns corelate cu:
E. Elemente a senescenței. A. timp de luare a deciziilor
B. timpul social
255. Medicamentele care duc la confuzie: C. caracteristici psihologice
A. _levodopa, amantadina D. timpul astronomic
B. _triciclice, neuroleptice sedative, E. date fizice
C. AINS
D. Corticosteroizi 264. Modificările la cutie toracică la vârstnici sunt:
E. IPP A. creștere a dimensiunii anteroposterior
B. extinderea diafragmei inferioare
256. Medicamentele care duc la confuzie: C. creșterea presiunii intrapleurale negative
A. scopolamina, antihistaminice D. reducerea dimensiunii anteroposterioare
B. _cimetidina, ranitidina E. îngustarea diafragmei inferioare
C. AINS
D. Corticosteroizi 265. Modificările legate de vârstă în activitatea cogniti
E. Toate răspunsurile vă sunt:
A. creșterea memoriei de logică;
257. Medicamentele care duc la confuzie: B. creșterea asimilării sistematice
A. Narcotice C. reducerea memoriei mecanice;
B. Sedativ-hipnotice (preponderent benzodiazepine), D. creșterea memoriei mecanice
C. triciclice, neuroleptice sedative, E. reducerea memorizării logice.
D. antiparkinsoniene, atropina,
E. Toate răspunsurile 266. Modificările legate de vârstă în peretele bronșelor
sunt:
258. Metoda de evaluare a confuziilor A. infiltrarea elementelor limfoide
A. Gîndire dezorganizată B. infiltrarea prin elemente plasmatice
B. Prezența atenției C. reducerea lumenului bronhiei
C. Păstrarea conștienței D. infiltrarea eozinofilelor
D. Gîndire organizata E. lumen crescut al bronhiilor
E. Dereglarea conștienței
267. Modificările radiologice legate de vârstă la nivelul
organelor toracice sunt:
A. crește transparența țesutului pulmonar;
B. îmbunătățirea modelului bronhovascular;
C. scăderea mobilității diafragmei;
D. scăderea transparenței țesutului pulmonar;
E. consolidarea mobilității diafragmei.
268. Modul de apariţie a confuziilor:
A. instalare rapidă - în câteva minute sau cel mult câ
teva ore
B. instalare rapidă - în câteva secunde sau cel mult c
âteva minute.
C. instalare rapidă - în câteva ore sau cel mult câte
va zile.
D. instalare rapidă - în câteva zile sau cel mult câteva
luni.
E. instalare rapidă - în câteva luni sau cel mult câțiva
ani.
269. Motivul scăderii eficacității preparatelor orale de f
ier:
A. absorbție crescută
B. scăderea absorbției
C. evacuarea accelerată
D. aciditatea crescută a sucului gastric
E. –
270. Motivul scăderii intensității durerii la infarct mioc
ardic la vârstnici
A. răspunsul inflamator crescut
B. slăbirea reacției inflamatorii
C. crește pragul sensibilității la durere
D. scăderea pragului de sensibilitate la durere
E. –
271. Necunoaşterea stărilor depresive la vărstnici duce
la:
A. spitalizări multiple
B. creşterea nivelului de suicid
C. polipragmazie
D. tratament incorect
E. toate răspunsurile
272. Nivelul tensiunii arteriale în dezvoltarea hipertens
iunii la vârstnici se caracteriza prin:
A. creșterea tensiunii sistolice și scăderea tensiunii
diastolice
B. scăderea tensiunea sistolice și creșterea tensiunea
diastolice
C. o creștere uniformă a tensiunea sistolice și diastoli
ce
D. rămâne în intervalul normal
E. nu există un model
273. Numiți afirmația corectă a interlației „fragilitate-d
urere”.
A. Există o corellație indirectă între durere și fragilita
te.
B. Durerea nu este un factor de risc pentru fragilitate.
C. Situația fragilității este totdeauna amplificată d
e durere.
D. Fragilitatea amplifică durerea.
E. Intensitatea durerii corelează cu severitatea fragilit
ății.
274. Numiți afirmațiile corecte a interlației „fragilitate-
durere”.
A. Durerea întotdeauna corelează cu fragilitatea.
B. Durerea este un factor de risc pentru fragilitate.
C. Situația fragilității este totdeauna amplificată d
e durere.
D. Fragilitatea amplifică durerea.
E. Intensitatea durerii corelează cu severitatea fragilit
ății.
275. Numiți caracterisiticele conceptului de fragilitate:
A. Nu poate fi interpretată ca un termen general a
l îmbătrânirii
B. Se dezvoltă la toți pacienții după vârsta de 65 de a
ni.
C. Este o rezultantă dintre factorii longevităţii şi f
actorii senescenţei
D. Este una din componentele riscurilor ce ţin de o
vârstă înaintată
E. Stă la baza termenului numit de anglo-saxoni „î
mbătrânirea prin uzură”
276. Numiți caracteristicile pacientului vârstnic bolnav:
A. Prezența presbialgoziei.
B. Manifestare atipică a maladiilor.
C. Reconvalescența rapidă
D. Prezența sindroamelor geriatrice
E. Polipatologia
277. Numiți cauza citofiziologică fundamentală a sindr
omului de fragilitate:
A. Fatigabilitatea funcțională.
B. Dizabilitatea globală.
C. Răspunsul întârziat la stresul repetat.
D. Răspunsul alterat al hormonilor de stres.
E. Scurtarea telomerilor.
278. Numiți cauza dezadaptării la situații de stres:
A. Carenţa alimentară de antioxidanţi la vârstnici.
B. Capacitatea celulară scăzută de a produce prot
eine de stres.
C. Diminuarea DHEA-S.
D. Amielinizarea fibrelor mielinice.
E. Creșterea progresivă a radicalelor liberi.
279. Numiți cauza metabolică ce nu favorizează cădere
a:
A. Hipokaliemia
B. Hipernatriemia
C. Hiperkaliemia
D. Hipoglicemia
E. Hipercalcemia
280. Numiți cauzele cardiace ce favorizează căderea:
A. Insuficiența valveimitrale nesemnificativă.
B. Dereglări de ritm paroxistice supra-ventricular
e şi ventriculare.
C. Dereglări ale conductibilităţii (BAV 2 şi 3)
D. Infarct miocardic.
E. Embolie pulmonară.
281. Numiți cauzele diminuării eliminării renale a med A. Menținerea poziției într-un picior mai mult de 10 s
icamentului. ecunde.
A. Creatininemia B. Numărul căderilor anterioare
B. Schimbări legate de vârstă C. Timpul pierdut pe podea mai mult de
C. Glomeruloscleroza D. Scorul testului Tinetti < 20 de puncte 3 ore
D. Maladii concomitente (diabet zaharat, hiperten E. Execuţia testului cronometrat Get up and go în
siunea arterial, insuficiența cardiac cronică) mai mult de 20 de secunde
E. Hiperalbuminemia
290. Numiți factorul de risc extern ce favorizează căde
282. Numiți cauzele neurologice ce favorizează cădere rea:
a, cu excepția: A. Afecțiuni neurologice.
A. Accidentul vascular cerebral. B. Afecțiuni osteoarticulare.
B. Stare confuzională. C. Afecțiuni sensoriale.
C. Hematom subdural. D. Afecțiuni metabolice
D. Criză convulsivă. E. Izolarea socială
E. Depresia
291. Numiți factorul iatrogen a căderilor:
283. Numiți cauzele neurologice ce favorizează cădere A. Îmbrăcămintea neadaptată.
a: B. Mobilierul neadaptat.
A. Accidentul vascular cerebral. C. Singurătatea
B. Stare confuzională. D. Probleme economice.
C. Hematom subdural. E. Polimedicația
D. Criză convulsivă.
E. Depresia 292. Numiți factorul predictiv a recidivei căderii:
A. Timpul pierdut pe podea mai mult de 3 ore.
284. Numiți consecința banalizată a sindromului de că B. Scorul testului Tinetti de 28 de puncte.
dere: C. Execuţia testului cronometrat „Get up and go” în
A. Traumatisme mai puțin de 20 de secunde.
B. Izolarea socială D. Menţinerea poziţiei într-un picior 6 secunde.
C. Consecințe psihologice E. Lipsa căderilor anterioare.
D. Limitarea activităților
E. Dependența 293. Numiți gradul de severitate a fragilității dn care pa
cientul nu poate fi reabilitat:
285. Numiți determinanta echilibrului: A. Ușor fragil.
A. Căile motorii B. Moderat fragil
B. Sinapsele neuromusculare C. Sever fragil
C. Degradarea proteinelor de transport D. Foarte fragil
D. Aferentele propriereceptive E. Vulnerabil
E. Căile vestibulare
294. Numiți grupa de medicamente care nu pot induce
286. Numiți determinantele echilibrului și mersului: hipotensiune ortostatică:
A. Căile motorii. A. Diureticile
B. Sinapsele neuromusculare. B. Inhibitorii enzimei de conversie
C. Căile cerebeloase. C. Derivații nitrici
D. Aferentele propriereceptive. D. Glucocorticosteroizi
E. Căile vestibulare. E. Neurolepticele

287. Numiți etapele stabilirii diagnosticului de cădere: 295. Numiți grupele de medicamente care pot induce h
A. Evaluarea unifactorială a căderii. ipotensiune ortostatică:
B. Stabilirea factorilor predispozanți a căderii. A. Diureticile
C. Stabilirea elementelor interne ce induc căderea. B. Inhibitorii enzimei de conversie
D. Stabilirea elementelor externe ce induc căderea. C. Derivații nitrici
E. Determinarea factorilor sociali. D. Glucocorticosteroizi
E. Neurolepticele
288. Numiți factorii de risc ce favorizează căderea:
A. Afecțiuni neurologice. 296. Numiți grupele de preparate care pot induce confu
B. Afecțiuni osteoarticulare. zii și diminuarea atenției:
C. Afecțiuni sensoriale. A. Psihotropele
D. Afecțiuni metabolice. B. Neurolepticele
E. Afecțiuni endocrine. C. Antidepresantele
D. Benzodeazepinele
289. Numiți factorii predictivi ai recidivei căderei: E. Tiazidele
297. Numiți incidența căderilor în dependent de localiz A. Evaluarea doar de către medicul geriatru.
area pacienților: B. Lucrul în echipă.
A. Vârstnicii instituționalizați – 30%-56%. C. Ierarhizarea corectă pentru reacţionarea adecv
B. Vârstnicii spitalizați cu maladii acute – 27%. ată şi imediată.
C. Vârstnicii internați cu patologii acute – 50%. D. Ajutorul în conştientizarea individuală a riscuri
D. Incidența căderilor în populația generală – 65%. lor fragilităţii.
E. Vârstnicii internați cu maladii cornice – 2%. E. Stabilirea unei abordări adaptate către fiecare
caz.
298. Numiți incidența căderilor la vârstnicii instituțion
alizați: 306. Numiţi teoria genetică universală a îmbătrânirii:
A. 32%-40% A. Teoria erorilor
B. 40%-50% B. Teoria mesajului repetat
C. 30%-56% C. Teoria transcripţională
D. 50% D. Teoria programării
E. 65% E. Nu există o teorie genetică universală a îmbătrâ
nirii
299. Numiți modificările citofiziologice regăsite sistem
atic în sindromul de fragilitate: 307. Numiți testele de evaluarea ale echilibrului și mer
A. Întârzierea în răspunsul la un stimul sau o încet sului:
inire în cinetica răspunsului. A. Testul Tinetti.
B. Diminuarea răspunsului maximal la stimul. B. Testul cronometrat.
C. Acumularea proteinelor degradate. C. Testul de ridicare de pe scaun a lui Mathias.
D. Scăderea progresivă a antioxidanților. D. Testul Hamilton.
E. Incapacitatea de a răspunde identic la stimulii i E. Menținerea poziției într-un picior.
terativ aplicaţi, atingând o epuizare mult mai p
recoce. 308. Numiți una din cauzele fatigabilității funcționale:
A. Cauze extrinseci.
301. Numiți preparatul care poate induce hipercalciemi B. Cauze genetice.
e: C. Comorbiditatea
A. Acid zolendronic D. Polipragmazia
B. Acid acetilsalicilic E. Iatrogenia
C. Ciancobalamina
D. Vitamina B6 309. O caracteristică a maladiei Alzheimer în faza mod
E. Vitamina D3 erată este:
A. dereglări gnozice
302. Numiți prima treaptă de stabilirie a diagnosticului B. absența vigilenţei
de cădere: C. absența activității motrice
A. Evaluarea unifactorială a căderii D. dereglări de dispoziţie
B. Stabilirea factorilor predispozanți a căderii E. Toate răspunsurile
C. Stabilirea elementelor interne ce induc căderea
D. Stabilirea elementelor externe ce induc căderea 310. O caracteristică a maladiei Alzheimer în faza mod
E. Determinarea factorilor sociali erată este:
A. dezorientare temporo-spaţială
303. Numiți starea clinică în care pacientul fragil nu se B. dereglări ale funcţiei executive
poate autoîngriji. C. dereglări ale limbajului
A. Sindromul de deshidratare. D. dereglări praxice
B. Sindromul de cădere. E. Toate răspunsurile
C. Sindromul algic.
D. Dependența 311. O problemă psihosocială tipică la vârstnici este:
E. Sindromul de malnutriție A. Singurătatea
B. abuzul de alcool
304. Numiți strategiile de abordare a situațiilor de fragi C. tendință de suicid
litate, cu excepția: D. refuzul de a participa la viața publică
A. Evaluarea doar de către medicul geriatru. E. realizarea potențialului acumulat
B. Lucrul în echipă.
C. Ierarhizarea corectă pentru reacţionarea adecvată ş 312. O scădere legată de vârstă a capacității pulmonare
i imediată. este asociată cu:
D. Ajutorul în conştientizarea individuală a riscurilor A. pieptul rigid
fragilităţii. B. scădere a forței mușchilor respiratori
E. Stabilirea unei abordări adaptate către fiecare caz. C. scăderea elasticității pulmonare
D. creșterea forței mușchilor respiratori
305. Numiți strategiile de abordare a situațiilor de fragi E. elasticitate pulmonară crescută
litate:
313. Odată cu înaintarea in vârsta, crește incidența efec D. Muzicoterapie
telor secundare la medicamente. Acest lucru se datorea E. Contactul cu animalele domestice
ză:
A. creșterea numărului de medicamente administr 320. Pentru tratamentul hipertensiunii arteriale la vârst
ate concomitent; nici poate fi aplicat tratament cu următoarele grupuri d
B. polimorbiditate e medicamente:
C. necesitatea ajustării suplimentare a dozei de medic A. inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensin
amente în legătură cu caracteristicile stării fiziolog ei;
ice a organismului senil; B. beta-blocante;
D. scăderea vitezei de filtrare glomerulară și a fun C. diuretice
cției tubilor renali; D. inhibitori de fosfodiesterază;
E. scăderea concentrației și a capacității de legare a p E. antagoniști ai canalelor de calciu cu acțiune scu
roteinelor plasmatice rtă.

314. Odată cu înaintarea în vârstă, se observă următoar 321. Pentru tratamentul insuficienței cardiace cronice l
ele modificări asociate proceselor atrofice ale creierulu a vârstnici se administrează următoarele:
i: A. antagoniști ai canalelor calciu;
A. memorie afectată; B. diuretice
B. tulburări emoționale; C. Inhibitori IEC;
C. reducerea capacitaților de a învață; D. beta-blocante;
D. îmbunătățirea memoriei; E. glicozide cardiace.
E. crește volumul de a învață.
322. Persoana vârstnică se consideră vârsta:
315. Odată cu înaintarea în vârsta, tensiunea arterială n A. 45-59 ani
u crește: B. 65-74 ani
A. sistolică C. 75-80 ani
B. diastolică D. 81-89 ani
C. pulsativă E. 90 de ani sau mai mult
D. dinamică medie
E. – 323. Pielonefrita cronică la bătrâni se manifestă prin:
A. frisoane, febră
316. Odată cu vârsta, în miocard se dezvoltă: B. leucocitoză severă
A. scleroză progresivă; C. manifestări clinice atipice
B. atrofierea fibrelor musculare; D. urinare afectată
C. hipertrofia fibrelor musculare, E. creșterea tensiunii arteriale
D. modificări necrotice;
E. modificări inflamatorii. 324. Plăcile senile în maladia Alzheimer sunt:
A. proteine normal fosforilate
317. Pacienților vârstnici care suferă de boală ischemic B. proteine anormal defosforilate
a și acalazia cardiei le sunt indicate următoarele prepar C. proteine anormal fosforilate
ate: D. proteine amiloid insolubile.
A. Nitrați E. proteine amiloid solubile.
B. antagoniști ai calciului;
C. cerucal 325. Prin ce diferă evaluarea geriatrică complexă de ev
D. corticosteroizi aluarea medicală standard:
E. antispasmolitice A. Includerea unor noţiuni nonmedicale
B. Diagnosticarea problemelor ce ţin de sănătate
318. Pe ce este bazată Teoria imunologică a îmbătrânir C. Accentuarea capacităţii funcţionale şi a calităţii
ii: vieţii
A. Reducerea formării cu vârtsa a anticorpilor D. Deseori se bazează pe participarea unei echipe
B. Producerea autoanticorpilor pluridisciplinare
C. Prezenţa sistemului imun la toate animalele care î E. Elaborarea unor tactici terapeutice şi a unei evaluă
mbătrânesc ri ulterioare de monitorizare ulterioară
D. Reducerea calităţii anticorpilor produşi cu vârs
ta 326. Prin intermediul căror teste sau scoruri se evaluea
E. Faptul, că toate cazurile letale neprovocate de acci ză capacitatea funcţională a pacientului vârstnic
dente, la vârstnici au etiologie imunologică A. Scorul Tinetti
B. Minimental Status Test Examination
319. Pentru înlăturarea autoacuzării în demență e reco C. Scorurile ADL şi IADL
mandată: D. Testul orologiului
A. Dans E. Testul Hamilton
B. Călătoriile
C. Art-terapie
327. Principalii factori care determină sănătatea și long
evitatea?
A. data nașterii, prezenta familiei
B. condițiile meteorologice și climatice
C. condițiile socio-economice
D. relațiile in familie
E. factorul genetic, mediul, stilul de viață, nivelul
de dezvoltare a serviciilor medicale și sociale
328. Procesul de îmbatrinire include:
A. performanță crescută
B. scade fatigabilitatea
C. pierderea atenției și a memoriei
D. imunitate crescută
E. hiperdinamie
329. Progeria este:
A. creșterea prematură a organismului
B. îmbătrânirea prematură a corpului
C. moartea prematură a corpului
D. decalajul corpului în dezvoltarea fizică
E. retard mental
330. Recomandați metode de tratamentului funcțional
de readaptare după o cădere:
A. Verticalizarea precoce.
B. Ajutor tehnic pentru mers
C. Stimulatori proprioreceptivi
D. Inițierea mersului din primele zile după cădere
E. Practicarea exercițiilor fizice
331. Regenerarea, vindecarea rănilor la bătrâni apare:
A. Mai repede
B. Mai lent
C. la același nivel cu o persoană matură
D. la același nivel cu copilul
E. nu există un model
332. Regulile de administrare a anti-colinesterazicelor î
n tratamentul maladiei Alzheimer:
A. Dacă tratamentul este eficace, declinul poate fi
stabilizat pentru o perioadă anumită sau degra
darea va fi încetinită şi nu spontană.
B. Aceasta va permite menţinerea unei autonomii
compatibile cu menţinerea la domiciliu timp m
ai îndelungat.
C. Aceste medicamente se indică în gradele uşor,
moderat şi moderat sever ale maladiei.
D. Nimic nu poate prezice din timp eficacitatea lor.
E. Eficacitatea este prezentă la toți pacienţii.
333. Regulile de administrare a anti-colinesterazicelor î
n tratamentul maladiei Alzheimer:
A. Aceste medicamente se indică în gradele uşor,
moderat şi moderat sever ale maladiei.
B. Eficacitate doar la un anumit număr de pacienţ
i.
C. Nimic nu poate prezice din timp eficacitatea lor.
D. Aceste medicamente se indică în gradele uşor şi se
ver ale maladiei.
E. Aceste medicamente se indică în gradele moderat
şi moderat sever ale maladiei.
334. Regulile de administrare a anti-colinesterazicelor î
n tratamentul maladiei Alzheimer:
A. Prescrierea - prin dispensarizarea şi supravegh
erea riguroasă.
B. Prescrise la debut de un specialist geriatru, neu
rolog sau psihiatru.
C. evaluare de către specialist - refăcută o dată la fiec
are 12 sau 24 luni în dependenţă de medicament.
D. evaluare de către specialist - refăcută o dată la f
iecare 6 sau 12 luni în dependenţă de medicame
nt.
E. Eficacitate doar la un anumit număr de pacienţ
i.
335. Retenția urinară la vârstnici este adesea asociată c
u:
A. glomerulonefrita acută
B. pielonefrita acută
C. cistita acuta
D. adenomul de prostată
E. calculi renali
336. Riscul în sismoterapie
A. Apariția sindromului confuzional post-critic
B. Recidive precoce
C. Suicid
D. Costul imens
E. Este mai evident decât la adulți.
337. Scopurile tratamentului depresiei
A. diminuarea simptomelor gastro-intestinale
B. reducerea riscului recidivelor
C. ameliorarea calităţii vieţii
D. ameliorarea stării sănătăţii
E. diminuarea costurilor sănătăţii şi a mortalităţii.
338. Selectați care din cele enumerate sunt cele mai fre
cvente reacții adverse secundare neurologice care apar
la vârstnici:
A. tulburări de atenție, căderi;
B. simptome anticolinergice sau extrapiramidale;
C. cefalee după vasodilatatoare;
D. hipotensiunea arterială ortostatică
E. tulburări electrolitice și insuficiența renală acută se
cundare tratamentului cu diuretice şi IEC.
339. Selectați care din cele enumerate sunt cele mai fre
cvente reacții adverse secundare cardiovasculare care a
par la vârstnici:
A. hipotensiunea arterială ortostatică;
B. tulburări electrolitice și insuficiența renală acut
ă secundare;
C. tulburări de ritm;
D. tulburări de atenție, căderi;
E. simptome anticolinergice.
340. Selectați care din următorii factori pot fi cauza ne
compliantei la tratament la vârstnici:
A. deficiente de auz, vedere;
B. memorie deficitară și confuzie (nu înțelege, înțeleg
e greșit, nu reține, uita);
C. izolare fizică, psihologică, privațiuni;
D. sentiment de inutilitate socială;
E. toate cele enumerare mai sus
 E. Nivelul clearance creatininei <50 mL/min
341. Selectați cele mai frecvente reacții adverse a AIN
S la vârstnici: 347. Selectați factorii legați de pacient care influențeaz
A. Hipercaliemie ă complianța la tratament:
B. insuficiență renală; A. Efecte adverse;
C. hemoragii digestive; B. Afectare cognitiva;
D. retenție acută de urină (prostatici); C. Vârsta
E. hipotensiune arteriala. D. Co-morbiditati;
E. Profesia
342. Selectați cele mai frecvente reacții adverse a prep
aratelor antihipertensive la vârstnici: 348. Selectați factorii legați de relația medic-pacient ca
A. Hipotensiune ortostatică, re influențează complianța la tratament:
B. Anemie aplastica A. Modul de administrare;
C. ischemie miocardică și cerebrală, B. Încrederea in tratament;
D. insuficiență renală, C. Relația doctor-pacient;
E. tulburări psihice. D. Urmărirea evoluției pacientului;
E. Comorbiditati
343. Selectați cu cit se micșorează debitul cardiac anua
l după vârsta de 25-30 ani: 349. Selectați factorii legați de tratament care influențe
A. 1% ază complianța la tratament:
B. 2% A. Efecte adverse;
C. 3% B. Modul de administrare;
D. 4% C. Comorbiditati
E. 5% D. Schema de dozare;
E. Polipragmazia
344. Selectați enunțurile corecte din cele de mai jos:
A. concentrația totala de apă din corp la vârstnici 350. Selectați grupele de medicamente care sunt implic
este redusă, respectiv concentrația medicament ate la survenirea evenimentelor nedorite în geriatrie:
elor solubile în apă poate crește; A. Cardiace (diuretice, digoxina);
B. datorită creșterii cantității de țesut adipos în co B. Psihotrope (neurolepticele, hipnoticele, antidepres
rpul senil, concentrația substanțelor solubile în antele);
grăsimi în scade, volumul distribuției acestora c C. Antalgice/AINS (aspirina, AINS, opioidele);
rește; D. Antibiotice
C. concentrația albuminei în corp la vârstnici scad E. toate cele enumerate mai sus
e, astfel încât proporția de medicamente nelegat
e în sânge crește; 351. Selectați modificările fiziologice legate de vârsta
D. distribuția medicamentelor în corp la vârstnici care duc la scăderea absorbției medicamentelor la vârst
scade din cauza scăderii fluxului de sânge; nici:
E. Distribuția medicamentelor în corpul senil se modi A. Creșterea funcției secretorii a stomacului, intestinu
fică datorită creșterii greutății corporale. lui și pancreasului;
B. Hipo- și aclorhidria;
345. Selectați factorii de risc ai iatrogeniei din cele de C. Scăderea activității fermentative secreției pancr
mai jos: eatice;
A. Polipatologia, comorbiditatea; D. Creșterea motoriii tractului gastrointestinal;
B. Polipragmazia, numărul mare de medicamente E. Afecțiuni inflamatorii a mucoasei tractului inte
administrate pe termen lung și/sau posologia ne stinal.
adaptată nevoilor pacienților;
C. Alterarea proceselor de excreție și metabolizare
(rinichi, ficat); 352. Selectați reacțiile adverse la administrarea hormo
D. Modificarea nivelelor plasmatice ale medicame nilor steroizi ?
ntelor (hipoalbuminemia); A. Atrofia țesutului glandei suprarenale (cu dezvol
E. – tarea sindromului Cushingoid);
B. Atrofierea insulitelor Langerhans (cu dezvoltar
346. Selectați factorii de risc ai patologiei iatrogene la ea diabetului steroidic);
vârstnici: C. Efect imunosupresiv;
A. Polipragmazia, numărul mare de medicamente D. Formarea ulcerelor în tractul gastro-intestinal
administrate pe termen lung si/sau posologia ne odată cu apariția sângerării (activitate crescută
adaptata nevoilor pacienților a celulelor producătoare de gastrină);
B. Normalizarea proceselor de excreție si metabolizar E. Osteoartroza (datorită disfuncției glandelor paratir
e (rinichi, ficat) oide).
C. Modificarea nivelelor plasmatice ale medicame
ntelor (hipoalbuminemia) 353. Selectați tipurile de reacții hiperergice de tip imed
D. Vârsta > 85 ani iat (GST) ca răspuns la administrarea de medicamente:
A. Edemul lui Quincke; E. ușor de diagnosticat
B. Șoc anafilactic;
C. Dermatită necroză buloasă (sindromul Lyell); 361. Studierea bolilor persoanelor vârstnice și senile
D. Inflamație granulomatoasă la locul injecției; A. gerontologie
E. Erupții cutanate alergice (urticarie). B. geriatrie
C. geroigiena
354. Selectați tipurile de reacții hiperergice de tip întâr D. –
ziat (HRT) ca răspuns la administrarea de medicament E. –
e:
A. inflamație granulomatoasă la locul injecției; 362. Tabloul clinic în confuzii este caracterizat prin:
B. Dermatită necroză buloasă (sindromul Lyell); A. Nu este frecventă inversia ciclului nictemeral.
C. Erupții cutanate alergice (urticarie); B. inversia ciclului nictemeral.
D. Vasculita productivă; C. Dispoziția se caracterizează printr-o dezorienta
E. Neurodermatită (neurodermatită). re,
D. Dispoziția se caracterizează printr-o anxietate,
356. Semnele fundamentale ale depresiei la vârstnici: E. Dispoziția se caracterizează printr-o neînțelege
A. Euforie re a celor întâmplate.
B. Durerea morală
C. Încetinirea capacității de muncă 363. Tabloul clinic în confuzii este caracterizat prin:
D. Dereglări de somn A. Limbajul nu este dereglat: căutarea cuvintelor, fug
E. Afazie a ideilor.
B. Limbajul este dereglat: căutarea cuvintelor
357. Sismoterapia C. Lipsesc halucinațiile
A. provocarea unui şoc electric de o intensitate slabă, D. Limbajul este dereglat: fuga ideilor.
a unei crize comiţiale generalizate, manopera fiind E. Onirismul - halucinații vizuale și auditive
repetată fiecare 7 zile.
B. provocarea unui şoc electric de o intensitate slabă, 364. Tabloul clinic în confuzii este:
a unei crize comiţiale generalizate, manopera fiind A. Variază de la un bolnav la altul.
repetată fiecare 5 zile. B. Nu variază de la un bolnav la altul.
C. provocarea unui şoc electric de o intensitate sla C. Toate răspunsurile
bă, a unei crize comiţiale generalizate, manoper D. Nu fluctuează rapid la acelaşi bolnav.
a fiind repetată fiecare 2 zile. E. Fluctuează rapid la acelaşi bolnav.
D. provocarea unui şoc electric de o intensitate slabă,
a unei crize comiţiale generalizate, manopera fiind 365. Teoriile genetice ale senescenţei sunt bazate pe fa
repetată fiecare 4 zile. ptul că:
E. provocarea unui şoc electric de o intensitate slabă, A. Erorile survenite în moleculele de informaţie genet
a unei crize comiţiale generalizate, manopera fiind ică
repetată fiecare 3 zile. B. Aparatul genetic este rezervorul fundamental a
l informaţiei biologice
358. Sismoterapia: C. Aparatul genetic este susceptibil în mod unic la inf
A. Terapia cu seisme luenţele mediului ambiant
B. Electroconvulsivoterapia D. Procesele senescenţei sunt totalmente controlate d
C. Se utilizează în formele melancolice e gene
D. Se utilizează în formele ondulatorii cu o reduce E. Radiaţia accelerează senescenţa
re alimentară marcată.
E. Toate răspunsurile 366. Termenul „vârsta umană” include următoarele păr
ți:
359. Stare confuzională este: A. vârsta socială
A. dereglare temporară şi ireversibilă a funcţiei cereb B. vârsta biologică
rale. C. vârsta mentală
B. dereglare temporară şi reversibilă a funcţiei cer D. vârsta reală
ebrale. E. –
C. dereglare permanentă şi reversibilă a funcţiei cere
brale. 367. Tipuri de interacțiuni medicamentoase în organis
D. dereglare permanentă şi ireversibilă a funcţiei cere m:
brale. A. Farmacodinamice
E. Toate răspunsurile B. Farmacologice
C. Farmacocinetice
360. Stările depresive la vârstnici sunt: D. Biologice
A. dificil de diagnosticat E. Chimice
B. puţin cunoscute
C. insuficient tratate 368. Tratamentul cu psihotrope în demență are următo
D. banalizate arele principii:
A. Durată lungă de persistenţă în organism
B. Monoterapia dacă este posibil
C. Tratamentul de luni de zile sau ani apoi încercarea
de suspendare.
D. Durată scurtă de persistenţă în organism
E. Tratamentul de câteva zile sau săptămâni apoi î
ncercarea de suspendare.
369. Tratamentul depresiei:
A. Tratamentul medicamentos,
B. Electronoconvulsivoterapia
C. Psihoterapia
D. Evaluarea psihosocială.
E. Toate răspunsurile
370. Tratamentul maladiei Alzheimer cu anti-colinester
azice include:
A. galazolina (10-20 mg|zi)
B. donepezil (5-10 mg|zi)
C. rivastigmina (6-12 mg|zi)
D. galantamina (16-24 mg|zi)
E. memantina (10-20 mg|zi)
371. Tratamentul medicamentos al depresiei:
A. Iniţial se prescrie un preparat serotoninergic
B. Iniţial se prescrie un preparat dopaminergic
C. Iniţial se prescrie un preparat colinergic
D. Iniţial se prescrie un preparat anticolinergic
E. Iniţial se prescrie un preparat din antidepresive
le imipraminice
372. Una din cauza apariției Diabetului Zaharat tip 2 la
vârstnici este:
A. infecție bacteriană
B. supraîncărcare psiho-emoțională
C. deficiență absolută de insulină
D. scăderea sensibilității tisulare la insulină
E. –
373. Următoarele afirmații sunt caracteristice sindromu
lui de fragilitate:
A. Apariția și evoluția fragilității sunt strict legate de
vârsta înaintată.
B. Apariţia fragilităţii sunt variabile în dependenţ
ă de persoană.
C. Evoluţia fragilității sunt foarte variabile în dep
endenţă de persoană.
D. Apariția fragillității depind de polimedicație.
E. Evoluția fragilității este una ireversibilă.
374. Următoarele afirmații sunt corecte cu referire la si
ndromul de cădere cu excepția:
A. Incidența căderilor crește odată cu înaintarea în vâ
rstă.
B. Frecvența căderilor crește progrsiv odată cu înaint
area în vârstă.
C. Frecvența cădereilor la persoana vârstnică coreleaz
ă cu polipatologia.
D. Sindromul de cădere, la persoana vârstnică, tot
deuna induce traumatism.
E. Căderea este consecința pierderii progresive a mec
anismelor de adaptare la echilibru.
375. Următoarele grupe de medicamente pot induce de
reglări de conducere, excluzând:
A. Beta-blocantele
B. Psihotropele
C. Antiagregantele
D. Chinidinele şi stabilizantele membranare
E. Antiaritmicele
376. Următoarele grupe de preparate pot induce confuz
ii și diminuarea atenției, cu excepția:
A. Psihotropele
B. Neurolepticele
C. Antidepresantele
D. Benzodeazepinele
E. Tiazidele
377. Vârsta senilă este considerată vârstă:
A. 45-59 ani
B. 60-74 ani
C. 75-89 ani
D. 90-95 ani
E. 96 de ani sau mai mult
378. Vigilența în confuzii:
A. este alterată şi variază în cursul zilei
B. este prezent stuporul și perioade de stare psihic
ă lucidă
C. este prezentă starea de hebetudine (desprindere
de realitate),
D. este prezentă agitaţia psihomotorică,
E. nu este alterată şi variază în cursul zilei
379. Vindecarea după sismoterapie are loc după:
A. O serie totală de 1-2 şocuri.
B. O serie totală de 3-4 şocuri.
C. O serie totală de 5 şocuri.
D. O serie totală de 7 şocuri.
E. O serie totală de 12 şocuri.
380. Factorii de risc ai maladiei Alzheimer sunt:
A. Nivelul slab sociocultural
B. Antecedente psihiatrice mai ales cele depresive
C. Antecedente cardio-vasculare
D. Traumatism cranio-cerebral în antecedente
E. Aluminiul (industria vopselelor, auto)