BILETUL NR.

1) Palparea cutiei toracice. Date la palparea cutiei toracice in stadiul 2 al pneumoniei lobare.
• Palparea – vibraţia vocală exagerată
2) Auscultatia miocardului. Date stetoacustice in stenoza mitrala.

• Zgomotul I clacant la apex

• clacmentul de deschidere al valvei mitrale
• Suflu diastolic : de tonalitate joasă, cu localizare strictă apexiană , ce continuă componenta a doua a
dedublării Z1 (clacmentul de deschidere a mitralei), se termină printr-o întărire presistolică
• accentuarea şi dedublarea Z2 la AP
• în stenozele mitrale strânse cu hipertensiune pulmonară severă se mai pot ausculta
*La focarul pulmonar un suflu diastolic de regurgitare datorat insuficienţei pulmonare funcţionale (suflul
Graham-Steel), de diferenţiat cu insuficienţa aortică asociată
*suflul sistolic de insuficienţă tricupsidiană funcţională datorat dilatării orificiului atrioventricular drept,
de diferenţiat cu insuficienţa mitrală asociată
*În plămîni raluri, lichid pleural
3) Percutia ficatului. Caracterizati modificarile palpatorii in ciroza hepatica.
• Se efectuează în poziţie orizontală (de la ombilic spre flancuri pentru determinarea sunetului mat) şi
verticală pe linia mediană de la ombilic în jos (până determinăm matitatea).
• Percutor- semnul valului; transmiterea vibraţiilor produse de percuţia abdominală prin lichidul de ascită.
Perceperea lor se face cu cealaltă mână situată în flancul opus, rugându-se totodată un ajutor (sau
bolnavul) să poziţioneze marginea cubitală a mâinii pe linia mediană pentru a împiedica transmiterea prin
ţesutul subcutanat a vibraţiilor imprimate.

BILETUL NR. 2

1) Percutia comparativa a plamanilor. Date la percutia plamanilor in emfizem pulmonar.

• Percuţia comparativă – hipersonoritate pulmonară (sunet de cutie) ;
• La percuţia topografică: mărirea în dimensiuni a pulmonilor, coborîrea limitelor inferioare şi mobilitatea
scăzută a lor; ridicarea limitelor superioare ; lărgirea cîmpurilor Kroning
2) Auscultatia cordului. Caracterizarea datelor stetoacustice din insuficienta mitrala.
3) Palparea superficiala a abodmenului. Caracterizati datele obtinute in peritonita.

BILETUL NR. 3

1) Percutia topografica a plamanilor. Date la percutia topografica plamanilor in emfizem pulmonar.

• Percuţia comparativă – hipersonoritate pulmonară (sunet de cutie) ;
• La percuţia topografică: mărirea în dimensiuni a pulmonilor, coborîrea limitelor inferioare şi mobilitatea
scăzută a lor; ridicarea limitelor superioare ; lărgirea cîmpurilor Kroning
2) Palparea regiunii cordului. Date obtinute la palparea regiunii cordului in insuficienta ventriculara dreapta.
3) Palparea ficatului. Caracterizati datele obtinute la palparea ficatului in ciroza hepatica.

BILETUL NR. 4

1) Auscultatia plamanilor. Date stetoacustice: in bronsita cronica obstructive.

• TIP A: Auscultaţie – murmur vezicular diminuat, expir prelungit, rare raluri uscate sibilante fine
• TIP B: Auscultaţia pulmonară– respiraţie aspră; raluri uscate ronflante şi sibilante, raluri umede.
2) Percutia pediculului vascular. Date obtinute la percutia pediculului vascular in anevrism de aorta ascendenta.
3) Palparea splinei. Caracterizati datele obtinute la palparea splinei in limfoleucoza cronica.

BILETUL NR. 5

1) Palparea ganglionilor limfatici. Date obtinute la palparea ganglionilor limfatici in boala Hodgkin.
2) Percutia matitatii relative cordului. Date la percutia matitatii relative a cordului in pericardita exsudativa.
• Se constata marirea considerabila a matitatii cardiac in toate directiile, si anume matitatea relative si
absoluta se contopesc.
• Forma matitatii aminteste forma trapezului/ triunghiului; unghiul hepatocardiac este obtuz.
• CONFIGURATIE TRICUSPIDALA
3) Auscultatia abdomenului. Date obtinute la ausculatatia abodmenului in ocluzie intestinala.

BILETUL NR.6

1) Palparea edemelor periferice. Caracterizati datele obtinute la palparea edemelor periferice de origine cardiaca.
2) Percutia matitatii relative cordului. Date: la percutia matitatii relative a cordului in stenoza mitrala.
• CONFIGURATIA MITRALA
3) Ausculatia plamanilor. Date obtinute la auscultatia cutiei toracice in pneumotorace pe dreapta.
Auscultaţia – diminuarea sau absenţa murmurului vezicular.

• Complicaţii : reacţie pleurală cu acumulare de lichid în cavitatea pleurală (hidropneumotorax).

BILETUL NR. 7

1) Palparea regiunii cordului. Date la palparea regiunii cordului in stenoza mitrala.

• La palparea apexului, mai ales in decubit lateral stang si apnee postexpiratorie se simte la unele cazuri
freamatul catar diastolic.
• Socul apexian este mic, cu sediul nemodificat.
• Aria matitatii cardiac este nemodicata atata timp cat nu aparut insuficienta cardiac dreapta.
2) Auscultatia plamanilor. Caracterizati datele stetoacustice din abces pulmonar drenat.
Auscultativ- suflu tubar, posibile raluri

3) Percutia abdomenului, proba la fluctuatie. Caracterizati datele obtinute la percutia abdoemnului in prezenta unei
tumori in cavitatea abdominala.

BILETUL NR.8

1) Aprecierea proprietatlor pulsului periferic pe artera radial. Determinarea TA. Numiti mecanismele si cauzele
aparitiei deficitului de puls.
2) Ausculatia plamanilor. Date stetoacustice: din pneumonia lobara, stadiul 2 clinic.
• Auscultaţia – suflu tubar patologic + frotaţie pleurală
3) Percutia matitatii relative a cordului. Date la percutia matitatii relative a cordului in insuficienta aortica.
• Percutor se constata deplasarea limitelor matitatii cardiac spre stanga, inima capata o configuratie aortica
(cu talie cardiac pronuntata).

BILETUL NR. 9

1) Examinarea pielii si mucoaselor vizibile. Examinarea tesutului adipos subcutanat. Raportarea rezultatelor obtinute.
Caracterizati datele obtinute la pacientii cu ciroza hepatica.
2) Ausculatia plamanilor. Date stetoacustice: din pneumonia franc-lobara, stadiul 3 clinic.
• Auscultaţia – respiraţie bronhoveziculară, apoi revine la murmur vezicular + crepitaţie sonoră, (crepitatio
redux) posibil raluri umede.
3) Percutia matitatii relative a cordului. Date: la percutia matitatii relative a cordului in insuficienta mitrala.
• CONFIGURATIA MITRALA

BILETUL NR. 10

1) Palparea cutiei toracice. Caracterizati datele obtinute la palparea cutiei toracice in emfizem pulmonar.
2) Percutia cordului. Date la percutia matitatii relative a cordului in stenoza aortica.
• CONFIGURATIA AORTICA
3) Palparea ficatului. Caracterizati datele obtinute la palparea ficatului in hepatita cronica
• Palparea: creşterea moderată în volum a ficatului, moderat dureros, suprafaţa netedă, consistenţa moderat
crescută, marginea ascuţită.

BILETUL NR. 11

1) Percutia topografica a plamanilor. Date la percutia topografica a plamanilor in revarsat pleural pe dreapta.
2) Auscultatia cordului. Date stetoacustice: din stenoza aortica.

• Z2 diminuat in focarul aortic.

• Frecvent, Z4 poate fi auzit la apex (cresterea presiunii telesistolice a VS);
• Z3 poate fi prezent in dilatarea VS.
• In SA severă sistola VS se prelungeste, inchiderea valvei aortice intirzie si nu precede inchiderea valvei
pulmonare; uneori valva aortică se inchide mai tirziu decat cea pulmonară, cauzind scindarea paradoxală a
zgomotului II (Z2).
• Suflul in SA este un suflu sistolic de ejectie (mezosistolic) , imediat dupa Z1,
• Creste in intensitate pină la mijlocul ejectiei, si dispare inaite de inchiderea valvei aortice.
• Suflul sistolic este de timbru jos, aspru, mai bine auzit la baza inimii, in spatiul II intercostal drept.
• Se transmite de-a lungul carotidelor.
3) Palparea superficiala a abodmenului. Date la palparea abdomenului in perforatia ulcerului gastric.

BILETUL NR. 12

1) Examinarea pielii si mucoaselor vizibile. Examinarea tesutului adipos subcutanat. Raportarea rezultatelor obtinute.
Caracterizati datele obtinute la pacientii cu ciroza hepatica.
2) Percutia matitatii relative a cordului. Date la percutia matitatii relative a cordului in stenoza aortica.
• CONFIGURATIA AORTICA
3) Palparea superficiala a abodmenului. Datele la palparea superficiala a abdomenului in ulcer duodenal.

BILETUL NR. 13

1) Percutia comparativa a plamanilor. Date la percutia comparativa a plamanilor in revarsat pleural pe dreapta.
2) Auscultatia cordului. Date stetoacustice: din insuficienta aortica.

• Z2 este diminuat sau absent. (zgomotul II al închiderii valvei aortice);

• Poate fi auzit Z3 sau ocazional, Z4.
• se formează suflu diastolic – de timbu înalt, decrescendo, auzit mai bine la baza inimii şi în spaţiul III
intercostal pe marginea sternală stîngă (zona Erb).
• La pacienţii cu RA severă –suflu holodiastolic.
• Suflul se aude mai bine în poziţie şezîndă, înclinat anterior, în expir forţat;
• Dacă suflul e mai bine auzit pe marginea sternală dreaptă – dilatare anevrismală a rădăcinii aortei.
• Suflul diastolic în IA se poate confunda cu suflul diastolic Graham Steell din regurgitaţie pulmonară;
• ultimul se asociază cu hipertensiune pulmonară severă, inclusiv – accentuarea Z2.
• În IA severă se va auzi suflul Austin Flint - suflu moale, mai bine auzit la apex;
• Suflul Austin Flint şi suflul diastolic din SM sînt ambele mai bine auzite la apex; dar:
• suflul din SM este acompaniat de Z1 accentuat şi urmează după clacmentul de deschidere a mitralei,
• suflul Flint este mai scurt.
3) Palparea profunda a abdoemnului. Date la palparea profunda a abdoemnului in cancer intestinului gros.

BILETUL NR. 14
1) Percutia topografica a plamanilor. Date la percutia topografica a plamanilor in atelectazie prin obturatie a lobului
inferior pe dreapta.
2) Auscultatia cordului. Date stetoacustice din infarct miocardic acut.
• zgomot I de intensitate diminuată
• zgomot IV prezent de obicei
• zgomot III prezent în caz de insuficienţă ventriculară sistolică a VS
• frecătură pericardică: în prezenţa pericarditei (sdr.Dressler)
3) Palparea superficiala a abdomenului. Date la palparea superficiala a abdomenului in peritonita (abdomen acut).

BILETUL NR. 15

1) Percutia topografica a plamanilor. Date la percutia topografica a plamanilor in pneumothorax pe stanga.

2) Auscultatia cordului. Date stetoacustice din pericardita exudativa.
• Zgomotele cardiace mult diminuate, cu aparitia frecaturii pericardiace, cu diminuarea sau disparitia in
cantitati mari.
3) Palparea profunda a abdoemnului. Date la palparea profunda a abdoemnului in inflamate colonului.

BILETUL NR. 16

1) Auscultatia plamanilor. Caracterizati datele obtinute la auscultatia plamanilor in acces de astm bronsic.
• Auscultaţia -murmur vezicular diminuat, pe fondul căruia se auscultă raluri uscate ronflante, sibilante şi
subcrepitante.
2) Palparea regiunii cordului. Caracterizati datele obtinute la palparea regiunii cordului in stenoza aortica.

• Socul apexian (impulsul VS) este puternic, deplasat lateral, reflectând prezenta hipertrofiei si dilatarii VS.
• Freamatul catar sistolic (“torsul pisicii”) este prezent la baza inimii (spatiul II intercostal), in fosa jugulara,
si de-a lungul arterelor carotide.
3) Percutia splinei. Caracterizati datele obtinute la percutia splinei in leucemii.

BILETUL NR. 17

1) Palparea pulsului periferic pe artera radial. Determinarea TA. Caracterizati tensiunea arteriala in stenoza aortica.
2) Auscultatia plamanilor. Datele obtinute la auscultatia plamanilor in pneumonie lobara, stadiul 1 clinic.
• Auscultaţia – murmur vezicular diminuat + crepitaţie nesonoră (crepitatio indux)
3) Auscultatia cordului. Caracterizarea datelor stetoacustice din fibrilatie atriala.
• zgomote cardiace complet neregulate ca ritm, dar şi ca intensitate,

BILETUL NR. 18

1) Percutia comparativa a plamanilor. Date la percutia comparativa a plamanilor in hidrotorax pe stanga.

 În colecţiile mai mari (400-800 ml) se percepe o zonă de submatitate sau de matitate la baza
hemitoracelui afectat
2) Auscultatia cordului. Caracterizarea datelor stetoacustice din miocardita.
• Se evidentiaza Zg 1 esential slabit (micsorarea vitezei cresterii tensiunii intraventriculare la inceputul
sistolei)
• Zg 2 ori nu este modificat/ se diminueaza ca urmare a hipotoniei.
• La slabirea considerabila a functiei de contractie a miocardului se determina ritmul de gallop.
• Deasupra apexului inimii deseori se determina suflu systolic, aparut ca rzultat al insuficientei relative a
valvulei mitrale.
3) Palparea si percutia rinichilor. Date la palparea si percutia rinichilor in glomerulonefrita acuta.