Teste SIMU Geriatrie

Teste Geriatrie SIMU
1. Abordarea terapeutica in confuzii:

A. Se recurge la neuroleptice de tip Haloperidol
B. Se recurge la neuroleptice de tip Tiapride
C. Se recurge la neuroleptice de tip Miapride
D. Se recurge la neuroleptice de tip Risperidone
E. Treptat se reduce doza apoi se suspenda
2. Abordarea terapeutica in confuzii:

A. Calmarea
B. Reasigurarea
C. Continuarea tratamentului medicamentos de baza
D. Tratamentul cauzei
E. Tratamentul simptomatic
3. Administrarea simultana a mai multor medicamente este:

A. Polimorbiditatea
B. Polipragmazie
C. Polimorfism
D. Polietiologic
E. –
4. Alegeți care din următoarele sunt efectele adverse la administrarea diureticilor

la varstnici:
A. Hipovolemie
B. Hipo-K, Na, Mg-emie
C. Hiperuricemie
D. Stare convulsiva
E. Tulburari de vedere
5. Anumite recomandări pentru restituirea temporară a anumitor capacităţi în

demență, ţine de:
A. Menţinerea unei stări fizice bune: e binevenit mersul, efectuarea plimbărilor
zilnice;
B. Stimularea şi încurajarea activităţilor cotidiene: ce ţin de bucătărie, veselă,
menaj, gradinăritul
C. Menţinerea unei vieţi sociale: păstrarea legăturii cu prietenii etc.
D. Frecventarea magazinelor
E. Toate răspunsurile
6. Atitudinea faţă de o persoană confuză:

A. De a o privi în faţă
B. De a vorbi cu ea adresându-i-se pe nume
C. Tonalitatea vocii calmă şi raţională
D. De a i se explica situaţia
E. Nu este necesar de a i se explica situaţia
7. Atitudinea faţă de o persoană confuză:

A. Evitarea zgomotului
B. Evitarea agitaţiei
C. Evitarea panicii
D. De a vorbi cu ea adresându-i-se cu dsvtră
E. De a se prezenta, nu neapărat numindu-se
8. Atrofia mucoasă cu vârsta duce la:

A. uscăciunea mucoasei
B. creste proprietatea de protecție
C. proliferare epitelială
D. crește secreția mucoasei
E. funcția de barieră nu se schimbă
9. Bătrânețe este:
A. procesul distructiv, rezultatul creșterii odată cu vârsta, eșecul funcțiilor
fiziologice ale organelor;
B. proces creativ, rezultatul experienței de viață;
C. un proces care stabilizează activitatea vitală, crescând speranța de viață;
D. perioada finală de dezvoltare a organumului omului;
E. un proces care destabilizează activitatea vitală, reducând speranța de viață.
10. Boală care se caracterizează prin fragilitatea crescută a oaselor datorită scăderii
conținutului de calciu
A. Artroza
B. artrita reumatoidă
C. osteochondroza
D. osteoporoza
E. –
11. Când apar pneumonii la vârstnici și senili, se observă foarte rar:

A. slăbiciune generală
B. stare de rău
C. tuse
D. febră mare
E. –
12. Când apar pneumonii la vârstnici și senili, se observă foarte rar:

F. slăbiciune generală
G. stare de rău
H. tuse
I. febră mare
J. –
13. Care din afirmațiile de mai jos reprezintă patologia iatrogena?

A. Efect advers sau complicație nedorită rezultat în urma tratamentului sau
recomandării unui medic, farmacist;
B. Orice boală adversă nouă cauzată de acțiunile personalului nemedical;
C. Efectele adverse sau complicațiile apărute in urma recomandărilor
farmacistului;
D. Orice eveniment patologic produs in urma acțiunilor unui pacient;
E. Toate afirmațiile sunt corecte.
14. Care din următoarele elemente orientează spre un diagnostic al depresiei:

A. Sentimentul unui vid interior şi al vacuităţii dureroase
B. Plângerile somatice
C. Dereglările de memorie
D. Frica
E. Nici unul din cele enumerate
15. Care din următoarele modificări duc la scăderea distribuției medicamentelor in

organism?
A. Scăderea masei musculare;
B. Creșterea masei musculare;
C. Scăderea cantității totale de apă;
D. Creșterea cantității totale de apa;
E. Creșterea țesutului adipos.
16. Care din următoarele sunt cauza scăderii metabolismului medicamentelor la

vârstnici:
A. scăderea proceselor enzimatice din ficat;
B. scăderea fluxului sanguin hepatic;
C. scăderea fluxului sanguin renal, filtrarea glomerulară și secreție canalică;
D. creșterea cantității de apă din organism;
E. modificarea spectrului lipidic al sângelui.
17. Care din următoarele sunt modificări fiziologice legate de vârsta care
modulează răspunsul la medicamente:
A. scăderea masei ficatului;
B. creșterea fluxului sanguin hepatic;
C. scăderea ratei de filtrare glomerulara;
D. creșterea funcției tubulare renale;
E. toate variante sunt corecte.
A. reducerea masei musculare;
B. creșterea concentrației albuminelor serice;
C. scăderea masei ficatului;
D. scăderea fluxului sanguin hepatic;
E. creșterea ratei de filtrare;
A. reducerea debitului gastric acid;
B. modificarea golirii gastrice;
C. reducerea fluxului sanguin splahnic;
D. reducerea concentratiei totale de apa;
E. scăderea țesutului adipos.
20. Care este componenta sindromului post-cădere?

A. Componenta socială.
B. Componenta motrică.
C. Componenta de mediu.
D. Componenta economică.
E. Componenta neurologică.
21. Care este durata maximă de viaţă a speciei umane:

A. 110 ani
B. 75 ani
C. 68, 4 ani
D. 90 ani
E. 120 ani
22. Care este durata medie de viaţă în Republica Moldova:

A. 73, 2 ani
B. 61, 2 ani
C. 65 ani
D. 68, 4 ani
E. 78, 4 ani
23. Care este durata medie de viaţă pentru femeile din Republica Moldova:
A. 76, 9 ani
B. 68, 4 ani
C. 64, 6 ani
D. 78, 2 ani
E. 66, 4 ani
24. Care este durata optimă a tratamentului medicamentos în depresie:
A. Cuprinde doar perioada manifestării simptomelor
B. Se mai administrează minimum 4 luni după stoparea simptomatologiei
dacă vorba este despre un episod primar
C. Depinde de tipul preparatului antidepresant
D. Un an cel puţin dacă este vorba despre o formă recurentă sau distimie
E. Toate cele enumerate mai sus
25. Care este noţiunea de îmbătrânire normală sau ortogenă:

A. Procesul de îmbătrânire când vârsta biologică este mai mare decât cea
cronologică
B. Procesul de îmbătrânire când vârsta bilogică este mai mică decât cea
cronologică
C. Procesul de îmbătrânire când vârsta biologică coincide cu cea cronologică
D. Modificările morfologice şi funcţionale ale organismului care se desfăşoară
potrivit unui anumit program în timp
E. Procesul de îmbătrânire cu modificări morfofuncţionale generate de afecţiunea
respectivă.
26. Care este parametrul principal în administrarea glicozidelor cardiace?

A. determinarea creatininei serice
B. determinarea clearenc-ui creatininei
C. determinarea transaminazelor serice
D. determinarea fracţiilor lipidice din ser
E. determinarea proteinei C reactive
27. Care iatrogenie trebuie să apară în diagnostic ca boală de bază?

A. Iatrogenic, care a fost cauza directă a decesului (adesea asociată cu defecte
în activitatea personalului medical);
B. Iatrogenia asociată cu metodele fizice de tratament;
C. Iatrogenia de comunicare;
D. Iatrogenia asociata cu investigațiile de diagnostic.
E. Toate variantele sunt corecte.
28. Care preparate încetinesc implementarea programului de îmbătrânire genetica:

A. Geroprotectoare
B. blocante ale ganglionilor
C. glicozide cardiace
D. vasodilatatoare
E. –
29. Care ritm cardiac este cel mai caracteristic pebtru înbatrinirea fiziologica?
A. Tahicardie
B. Bradicardie
C. normal, sinusal
D. aritmie
E. AV bloc
30. Care savant a elaborat criteriile de fragilitate?

A. Rockwood K.
B. Fried L.
C. Woodhouse
D. Bergman H.
E. Rosenberg I.
31. Care sunt aspectele procesului de îmbătrânire:

A. Determinare
B. Progresie
C. Involuție
D. Regresie
E. Mecanisme intrinsece
32. Care sunt cauzele citofiziologice fundamentale ale sindromului de fragilitate?

A. Fatigabilitatea funcțională.
B. Dizabilitatea globală.
C. Dezadaptarea la situații de stres.
D. Răspunsul alterat al hormonilor de stres.
E. Scurtarea telomerilor.
33. Care sunt cele mai importante clase de medicamente întâlnite în patologia
iatrogenă?
A. Cardiace
B. Pulmonare
C. Psihotrope
D. Antalgice/ AINS
E. Antiinfecțioase
34. Care sunt complicațiile repausului prelungit la pat:

A. Constipație
B. Pneumonie
C. Escare
D. Toate cele de mai sus sunt adevărate
E. Incontinența
35. Care sunt componentele sindromului post-cădere?

A. Componenta socială.
B. Componenta motrică.
C. Componenta de mediu.
D. Componenta psihologică.
E. Componenta neurologică.
36. Care sunt factorii de risc ai sindromului de fragilitate, cu excepția?
A. Dizabilitățile
B. Comorbiditățile
C. Sindromul algic
D. Factorii sociodemografici și psihologici
E. Factorii fiziologici.
37. Care sunt formele de îmbătrânire celulară:

A. Mitotică
B. Meiotică
C. Postmitotică
D. Calitativă
E. Cantitativă
38. Care sunt instrumentele de bază folosite în evaluarea geriatrică complexă:

A. Investigaţiile instrumentale;
B. Analizele de laborator;
C. Anamneza colectată corect de la pacient şi rudele acestuia;
D. Scorurile care facilitează comunicarea informaţiei clinice printre
persoanele care participă la îngrijirea sănătăţii vârstnicului şi
monitorizează schimbările ce apar pe parcurs.
39. Care sunt modificările de vârstă ale sistemului urogenital:
A. Reducerea fluxului plasmatic renal
B. Dereglări de filtrare glomerulară
C. Hipertrofia prostatei
D. Craurozis vulvar
E. Creșterea libidoului
40. Care sunt modificările macroscopice din partea sistemului nervos:

A. Atrofie corticală
B. Masa creierului după 50 de ani se micşorează cu 2 % în fiecare deceniu
C. Dilatarea ventriculilor
D. Masa creierului nu se schimbă
E. Raportul LCR/volumul cranian se măreşte.
41. Care sunt particularităţile absorbţiei medicamentelor la vârstnici?

A. micşorarea suprafeței absorbtive pe contul atrofiei vilozităților intestinale
B. reducerea motoricii tractului gastrointestinal
C. reducerea funcției secretorii a stomacului
D. scăderea activitatii fermentative a secreției pancreatice
E. majorarea circuitului sanguin mezenterial conduce spre incetinirea absorbției
medicamentelor.
42. Care sunt principalele caracateristici a polipatologiei la vârsta înaintată:
A. Prezentare silenţioasă a bolilor la vârstnici
B. Polipatologia este caracteristică pentru vârsta de adult tânăr
C. Diagnosticarea patologiei vârstnicului este bazată pe aceleași principii ca la
pacienții adulți tineri
D. Tabloul clinic este atipic
E. Polipatologia este asociată cu stabilitate posturală, intelect păstrat, control
adecvat al sfinceterelor.
43. Care sunt principiile de bază ale farmacologiei și farmacoterapiei geriatrice?

A. administrarea preponderent parenterală a medicamentelor
B. refuzul tratamentului medical
C. auto-medicamente, medicamente pe bază de plante
D. limitarea polipragmasiei
E. creșterea numărului de medicamente
44. Care sunt principiile pentru tratarea constipației la vârstnici?

A. administrarea laxativelor
B. administrarea de prokinetici
C. administrarea de Medicamente serotonergice
D. dieta corectă, inclusiv fibre alimentare și un echilibru adecvat de apă.
E. gimnastică dozată, masaj abdominal, fizioterapie
45. Care sunt reacțiile adverse la administrarea antibioticelor?

A. Disbacterioză
B. Liza microorganismelor cu o intoxicație crescută și posibilitatea șocului
bacterian;
C. Scăderea absorbției la nivelul intestinului subțire;
D. Scăderea producerii acidului clorhidric;
E. Agranulocitoza, leucopenie.
46. Care sunt sarcinile geriatrului:
A. Să prevină, să vindece, să amelioreze starea pacientului vârstnic
B. Este în primul rând manager în medicină şi are rol secundar în evaluarea
pacientului vârstnic, făcând apel la medicii de specialităţi înguste
C. Este gerontolog
D. Rezolvarea cazurilor legate de patologia geriatrică
E. Studiază doar procesul îmbătrânirii
47. Care sunt scopurile farmacoterapiei geriatrice?

A. încetinirea maximă a îmbătrânirii
B. reducerea îmbătrânirilor patologice şi accelerate
C. ameliorarea în plan sanogenic a calităţii vieţii persoanelor în vârstă
D. neglijarea măsurilor dietetice
E. limitarea în limitele posibile a vitaminoterapiei
48. Cauza principală a hipertensiunii arteriale la vârstnici
A. Ateroscleroza
B. Boala Itsenko-Cushing
C. Pielonefrita cronică
D. Feocromocitom
E. -
49. Cauzele fatigabilității funcționale condiţionate de o determinare genetică sunt:

A. Încorporări greşite de aminoaci în structurile polipeptidice.
B. Sensibilitate variabilă la riscul mutagenezei somatice.
C. Programarea genetică a apoptozei celulare.
D. Capacitate variabilă la menţinerea procesului de reparare a ADN-ului
E. Reducerea telometrică progresivă.
50. Cauzele posibile ale unei stări confuzionale:

A. Demenajare
B. Spitalizare
C. Agresie
D. Doliu
E. Toate

A. Infecții
B. Maladii cerebrale
C. Dereglări metabolic
D. Traumatisme

A. Stări post-chirurgicale
B. Medicamente
C. Cardiopatie
D. Retenție de urină
E. Incontinență urinară
53. Cauzele sindroamelor demenţiale sunt:

A. Boala Alzheimer
B. demențele vasculare
C. patologia CV
D. demența cu corpi Lewy.
54. Ce este caracteristic pentru cursul pneumoniei la vârstnici?

A. Debut acut
B. Febră mare
C. Durată prelungită a bolii
D. VSH crescut
E. leucocitoză
55. Ce este caracteristic pentru vârsta înaintată:

A. Rezistenţă la infecţii
B. Malnutriţie
C. Scăderea, pierderea autonomiei
D. Confuziile apar doar la vârstnici
E. Unghiile nu suferă modificări
56. Ce este caracteristic pentru o persosana vârstnică?

A. scade numarul patologiilor
B. polimorbiditate, curs cronic și atipic al bolilor
C. prevalența patologiilor acute
D. prevalența factorilor etiologici externi
E. prevalența patologiilor infecțioase
57. Ce grupuri de reacții adverse la medicamente se disting de obicei?

A. Efectul toxic al medicamentului în legătură cu proprietățile sale
farmacologice;
B. Polipragmazie
C. Reacții alergice
D. Efecte adverse
E. Toate variantele sunt corecte
58. Ce include tratamentul în depresii:

A. Este doar medicamentos
B. Include şi evaluarea psihologică cu şedinţe de psihoterapie concomitent sau
independent de tratamentul medicamentos
C. Electroconvulsivoterapia este metodă primară de tratament în depresii
D. Abordarea psihosocială face parte din strategia terapeutică
59. Ce prezintă gerontologia:

A. Știința care se ocupă de patologia vârstnicului
B. Știința care se ocupă de rezolvarea problemelor legate de mecanismele de
îmbătrânire şi esenţa lor
C. Știința care studiază fiinţa umană de la 20 – 30 de ani
D. O ramură ce a derivat din medicina internă
E. Ştiinţa despre procesul de maturizare
60. Ce reprezintă medicul geriatru:

A. Este specialist în managementul medical
B. Este medic
C. are menirea rezolvărilor concrete, complexe, de mare dificultate şi de
fiecare dată altele
D. Nu este obligat să cunoască fiziologia îmbătrânirii, deoarece această sarcină ţine
doar de gerontolog
E. Previne, vindecă şi ameliorează suferinţa omului
61. Ce reprezintă polipragmazia?

A. Administrarea unui număr mare de medicamente concomitent;
B. Efect advers sau complicație nedorită rezultat în urma tratamentului sau
recomandării unui medic, farmacist;
C. Orice boală adversă nouă cauzată de acțiunile personalului nemedical;
D. Efectele adverse sau complicațiile apărute in urma recomandărilor
farmacistului;
E. Orice eveniment patologic produs in urma acțiunilor unui pacient.
62. Ce se înțelege prin termenul iatrogenie?

A. Întrerupere prematură a tratamentului;
B. Stări somato-psihice negative determinate de greșeli în exercitarea actului
medical;
C. La vârstnici reducerea dozelor (înjumătățire);
D. La pacienții cu insuficiență hepatică o indicarea unor medicamente care nu sunt
metabolizate la nivel hepatic o reducerea dozelor la medicamentele cu
metabolizare hepatică;
E. Toate variantele sunt corecte.
63. Ce simptom clinic nu este caracteristic pentru clinica pneumoniei la vârstnici?

A. Slăbiciune
B. Astenie
C. Tuse
D. Febră mare
E. Lipsa febrei
64. Ce tipuri de reacții alergice pot avea loc la administrarea medicamentelor?

A. Hiperergice de tip imediat (GNT);
B. Hiperergie de tip lent (HRT);
C. Urticarie
D. Hipersensibilitate de tip I , anafilaxic (mediată prin anticorpi de tip IgE, numiți
și reagine);
E. Hipersensibilitate de tip II, citotoxic.
65. Cercetarea cauzei în confuziilor:

A. Doliu recent
B. un doliu urmat de o administrare de calmante.
C. Sindromul algic, administrarea anesteziei generale
D. Euforia
E. Cauze multiple
66. Cercetarea cauzei în confuziilor:

A. medicamentoase sau toxice : benzodiazepinele, anticolinergicele
B. diureticele, hipoglicemiantele, alcoolul, CO
C. eveniment socio-familial : demenajarea (schimbarea locuinței)
D. admiterea într-o instituţie specializată, admiterea la spital
E. diureticele, hipoglicemiantele, O2
67. Cifoza senilă se dezvoltă în legătură cu:

A. deformarea spondilartrozei
B. osteoporoză senilă
C. atrofierea mușchilor lungi ai spatelui
D. hipertonicitatea mușchilor lungi ai spatelui
E. hipertrofia mușchilor lungi ai spatelui
68. Citeriile ” Certe” NINCDS-ADRDA ale maladiei Alzheimer sunt:

A. Sindrom demenţial izolat
B. confirmare histologică (biopsie sau autopsie)
C. Dereglări cognitive progresive
D. Agravarea progresivă în cel puţin 2 domenii cognitive
E. Absenţa altei afecţiuni sistemice sau cerebrale
69. Citeriile ” Probabile” NINCDS-ADRDA ale maladiei Alzheimer sunt:

A. Sindrom demenţial clinic confirmat
B. Agravarea progresivă în cel puţin 2 domenii cognitive
C. Perturbarea activităţilor vieţii cotidiene şi dereglări de comportament
D. Absenţa altei afecţiuni sistemice sau cerebrale
E. Dereglări cognitive progresive
70. Citeriile ”Posibile” NINCDS-ADRDA ale maladiei Alzheimer sunt:

A. Sindrom demenţial manifest
B. Sindrom demenţial amplu
C. Sindrom demenţial izolat
D. Dereglări cognitive progresive
E. Posibil asociate cu o altă afecţiune sistemică sau cerebrală
71. Complicație a repausului prelungit la pat sunt:

A. Bulimia
B. Poliurie
C. Pneumonie hipostatică
D. Hipertensiunea arterială
E. –
72. Componenta motrică a sindromului post-cădere are următoarele caracteristici:

A. Retropulsie
B. Mersul se efectuează cu paşi mici
C. Lărgirea poligonului de susţinere
D. Flexia genunchilor
E. Ritmicitate unipodlă
73. Componenta motrică a sindromului post-cădere are următoarele caracteristici,

cu excepția:
A. Retropulsie
B. Mersul se efectuează cu paşi mici
C. Lărgirea poligonului de susţinere
D. Flexia genunchilor
E. Ritmicitate unipodlă
74. Componenta psihologică a sindromului post-cădere se caracterizează prin:

A. Anxietate
B. Șoc emoțional
C. Deshidratare
D. Demotivare
E. Depresie reactivă
75. Conceptul de fragilitate are anumite caracterisitici, cu excepția:

A. Nu poate fi interpretată ca un termen general al îmbătrânirii.
B. Se dezvoltă la toți pacienții după vârsta de 65 de ani.
C. Este o rezultantă dintre factorii longevităţii şi factorii senescenţei.
D. Este una din componentele riscurilor ce ţin de o vârstă înaintată.
E. Stă la baza termenului numit de anglo-saxoni „îmbătrânirea prin uzură”
76. Conduita în confuzii:

A. Căutarea informaţiei cu privire la starea anterioară.
B. de aflat de la apropiaţii săi starea anterioară
C. de aflat de la apropiaţii săi dereglări de memorie şi de orientare aparute de
câteva săptămâni sau luni.
D. De conlucrat cu fișa medicală ambulatorie
77. Conform cărui/căror criterii se face selecţia indicatorilor îmbătrânirii:

A. Posibilitatea de detectare simplă
B. Corelaţia lor cu procesul de îmbătrânire încă de la 40-45 de ani
C. Caracterul lor obiectiv (credibilitatea lor)
D. Posibilitatea de a fi apreciaţi cantitativ
78. Conform datelor literaturii de specialitate, prevalența sindromului de fragilitate

este:
A. Prevalența sindromului de fragilitate este de 50% în populația generală.
B. Prevalența sindromului de fragilitate de 10-25% la persoanele de peste 65
de ani
C. Prevalența sindromului de fragilitate de 30-45% la vârstnicii de peste 85 de
ani.
D. În casele de îngrijire (azile), prevalența sindromului de fragilitate este de
52,3%.
E. Prevalența sindromului de fragilitate la persoanele cu vârsta de 60 de ani este de
50%
79. Conform datelor literaturii de specialitate, prevalența sindromului de fragilitate

este de:
A. Prevalența sindromului de fragilitate este de 50% în populația generală.
B. Prevalența sindromului de fragilitate de 10-25% la persoanele de peste 65
de ani
C. Prevalența sindromului de fragilitate de 80% la vârstnicii de peste 85 de ani.
D. În casele de îngrijire (azile), prevalența sindromului de fragilitate este de 90%.
E. Prevalența sindromului de fragilitate la persoanele cu vârsta de 60 de ani este de
50%
80. Conform scorului clinic de fragilitate destingem următorele grade de severitate:

A. Ușor fragil
B. Moderat fragil
C. Sever fragil
D. Foarte fragil
E. Vulnerabil
81. Constipatiile pentru persoanele în vârstă nu sunt cauzate de:

A. aport scăzut de lichide
B. inactivitatea fizică
C. slăbirea motilității intestinale
D. modificări ale microflorei intestinale
E. scăderea numărului de celule beta ale aparatului insulat al pancreasului
82. Creșterea fragilității capilarelor sanguine la vârstnici este legată de:

A. de o creștere a distanței dintre celulele endoteliale;
B. de o creștere a numărului de celule endoteliale;
C. de o scădere a numărului de celule endoteliale;
D. stil de viață sedentar.
E. -
83. Criteriile de definire ale maladiei Alzheimer conform DSM IV (una sau mai
multe perturbări cognitive):
A. Afazie
B. Apraxie
C. Agnozie
D. Anorexie
E. Perturbări ale funcțiilor executive
84. Criteriile de diagnostic DSM IV pentru Delir:

A. Debut în minute
B. Debut în secunde
C. Nu este cauzat direct de către o condiție medicală.
D. Debut în ore sau zile,
E. Dereglări cognitive sau dezvoltarea tulburărilor de percepție

A. Dereglarea conștienței (reducerea clarității conștientizării mediului
înconjurător) și reducerea abilității de concentrare, menținere și
transferare a atenției,
B. Dereglări cognitive sau dezvoltarea tulburărilor de percepție
C. Debut în ore sau zile
D. Capacitățile ce concentrare, atenție, memorie sunt păstrate nu afectează statutul
social, psihic a persoanei vârstnice.
E. –

A. Nu este cauzat direct de către o condiție medicală.
B. Dereglarea conștienței (reducerea clarității conștientizării mediului
înconjurător) și reducerea abilității de concentrare, menținere și
transferare a atenției,
C. Dereglări cognitive sau dezvoltarea tulburărilor de percepție,
D. Debut în ore sau zile,
E. Este cauzat direct de catre o condiție medicală.
87. Cu cât apariţia confuziei este mai rapidă:

A. cu atât diagnosticul stării confuzionale este mai incorect.
B. cu atât diagnosticul stării confuzionale este mai dificil.
C. cu atât diagnosticul stării confuzionale este mai amplu.
D. cu atât diagnosticul stării confuzionale este mai veridic.
E. cu atât diagnosticul stării confuzionale este mai divers.
88. Cu ce se asociază declinul funcţional:

A. Limitarea capacităţii de rezervă
B. Capacitatea păstrată de coordonare a homeostaziei
C. Control adecvat asupra activităţii celulelor, ţesuturilor şi organelor
D. Reducerea răspunsului la stres şi la cerinţele crescute
E. Asocierea proceselor patologice
89. Cu vârsta pe ECG, apar următoarele schimbări modificări ale undei P

A. Expansiune
B. Aplatizare
C. Deformare
D. Divizat
E. Crește
90. Dă câteva exemple de modificări patologice datorate efectelor toxice ale

medicamentelor:
A. Hepatită toxică;
B. Agranulocitoza, panmyeloftis;
C. Cefalee, migrena;
D. Embriopatie cu consumul de medicamente în timpul sarcinii;
E. Distrofia celulelor nervoase cu administrarea intralumbală de antibiotice
(efect neurotoxic).
91. De ce depinde vârsta biologică şi ritmul de îmbătrânire:

A. Factorii genetici
B. Factorii de mediu
C. Factorii patologici (boli infecţioase, toxice, degenerative, posttraumatice)
D. Condiţiile climacterice
E. Catastrofe ale naturii
92. Definiția demenței:

A. Apariţia şi evoluţia sunt progresive.
B. Dereglările sunt reversibile.
C. dereglare globală a funcţiilor cognitive la o persoană cu stare de conştienţă
normală în antecedente.
D. Dereglările sunt ireversibile.
E. Apariţia şi evoluţia sunt rapid instalate
93. Demenţa cu corpi Lewy (DCL) se caracterizează prin:

A. sindrom parkinsonian
B. halucinaţii vizuale
C. episoadele delirante
D. halucinaţii olfactive
E. toleranţă rea la neuroleptice.
94. Demenţa frontotemporală (DFT) este:

A. Demenţă corticală (10 % cazuri) - Boala Pick.
B. este rară după vârsta de 70 de ani.
C. Dereglările mnestice sunt pe planul doi.
D. dereglările dispoziţiei şi de caracter sunt rar întâlnite.
E. Diagnosticul se face în baza criteriilor Lund şi Manchester.
95. Demenţa subcorticală şi cortico-subcorticală se caracterizează prin:

A. dereglări de dispoziţie, psihotice şi de afectivitate,
B. dereglări severe ale funcţiilor executive
C. Repercuţiunea asupra comportamentului social este precoce.
D. Încetinirea timpului de reacţie.
E. Memoria - bradifrenie
96. Depistarea căror criterii sunt importante în dereglările cognitive?

A. Distiroidia
B. anemia semnificativă
C. sindromul apneii în somn
D. hiperparatiroidismului
E. HTA
97. Depresia în cadrul bolii Parkinson:

A. Apare în 30% tardiv în evoluția bolii
B. În 15 – 25 % ea precedă sau apare concomitent cu primele simptome.
C. Fiind de o intensitate variabilă, diagnosticul ei este dificil
D. Este bazată pe devalorizare, pesimism, idei suicidale.
E. Astenia, diminuarea interesului, dereglări ale somnului sau a apetitului fac
parte din simptomatologia maladiei Parkinson.
98. Depresia în cadrul demenţei:

A. Toate tipurile de demenţe pot fi asociate cu unele episoade depresive
B. Este tipică demenței vasculare
C. Este tipică demenței corticale
D. Este tipică demenței subcorticale
E. Este tipică demenței senile
99. Depresia la persoanele vârstnice sunt:

A. deseori considerată ca fiind o consecinţă a îmbătrânirii
B. sunt interesate aspectele sociale, psihologice,
C. se ține cont de mediul înconjurător, datele biologice
D. este bine cunoscută
E. rareori întâlnite
111. Depresiile hipocondriace se caracterizeaza prin:

A. Intră în categoria dementei
B. Este caracterizată printr-o ameliorare durbilă
C. pot fi mascate sub forma unei patologii organice care impune diverse și
repetate investigaății
D. se stabilește prin intervenții simple
E. un criteriul al depresiei este absența unei amelorări durabile
112. Depresiile secudare afecțiunilor somatice:

A.Toate aceste depresii evoluează în majoritatea cazurilor în depresii propriu-
zise.
B.se raportează după anumite tratamente medicamentoase așa ca
antihipertensive centrale sau neuroleptice
C. se raportează după anumite tratamente medicamentoase așa ca antihipertensive
centrale sau antihistaminice
D. se raportează după anumite tratamente medicamentoase așa ca antihipertensive
centrale sau IPP
E. se raportează după anumite tratamente medicamentoase așa ca antihipertensive
centrale sau antimalarice
113. Dereglări de dispoziții în maladia Alzheimer sunt:

A. Schimbarea caracterului
B. episoade de atenție sporită
C. depresie
D. gelozie
E.idei de persecuție
114. Dereglări de dispoziție în maladia Alzheimer sunt:

A. pasivitate
B.episoade de agresivitate
C.depresie
D.gelozie
E.toate răspunsurile
115. Determinați vîrsta centenarilor:

A. 45-59ani
B. 60-74
C. 75-89 ani
D. 90 de ani sau mai mult
E. 100 de ani sau mai mult
116. Diabetul zaharat la vîrstnici se agravează la:

A. ateroscleroza,obezitate
B. pielonefrită,cistită
C. bronșită,pneumonie
D. gastrită,colecistită
E-
117. Diagnosticul diferențiat al maladiei Alzheimer sde va face:

A. Hipercalciemia
B. Neurosifilisul
C. Infecțiile HIV
D. Schizofrenie
E. Hipocalciemia
118. Diagnosticul diferențiat al maladiei Alzheimer sde va face cu:

A. boala Parkinson
B. boala Hutington
C. tumoare cerebrală
D. pelagra
E. Infarctul miocardic
119. Dificultatea în diagnostic este datorată:

A. Dificultăți în exprimarea durerea morală
B. Dificultăți de a adăuga problema psihiatrică la evaluarea somatică
C. Multitudinii de comorbidități
D. Lipsa atenției medicilor
E. Toate
120. Durata optimă de tratament antidepresiv este:

A. 1 lună după stoparea simptomatologiei
B. 2 lună după stoparea simptomatologiei
C. 3 lună după stoparea simptomatologiei
D. 4 lună după stoparea simptomatologiei
E. 6 lună după stoparea simptomatologiei
121. Durerea morală în epresiile la vîrstnici:

A. Este o senzație de durere obișnuită
B. greutate psihologică
C. reflectă o depresie de durere obișnuită
D. cuprinde toată viața psihică a persoanei
E.toate
122. Efectele secundare ale macrolidelor la vîrstnici includ:

A. modificări ale tractului gastrointestinal
B. reacții alergice
C. nefrotoxicitate
D. sindrom hemoragic
E.modificări ale sistemului hematopoetic
123. Eficacitatea sismoterapiei apare după:

A. o serie de 1-3 șocuri electrice
B. o serie de 2-3 șocuri electrice
C. o serie de 15-7 șocuri electrice
D. o serie de 3-9 șocuri electrice
E. o serie de 10-12 șocuri electrice
124. Elemente ce orientează spre un diagnostic al depresiei sunt:

A. Sentimentul unui vid interior și al vacuității dureroase
B. plîngerile somatice
C. dereglările de memorie
D. frica (fobiile)
E. Toate
125. Enumerați afirmațiile corecte cu referire la sindromul de cădere:

A. Incidența căderilor crește o dată cu înaintare în vîrsta
B. Frecvența căderilor crește progresiv o dată cu înaintare în vîrsta
C. Frecvența căderilor la persoana vîrstnică corelează cu polipatogia
D. Sindromul de cădere, la persoana vîrstnică,totdeauna induce traumatism
E. Pacientul vîrstnic care a suferit căderi se consideră total dependept.
126. Enumerați afirmațiile corecte pentru factorii predispozanți(de risc) a

căderilor la vîrstnici:
A. La vîrstnici sunt prezenti doar factorii predispozanți externi
B. Factorii predispozanți sunt deseori multiple.
C. Factorii predispozanți reprezintă consecinsele bolilor cronice.
D. La vîrstnici sunt prezenți doar factorii predispozanți interni
E. Factorii predispozanți reprezintă consecinsele îmbătrinirii fiziologice
127. Enumerați afirmațiile corecte pentru factorii predispozanți(de risc) a căderilor

la vîrstnici, cu excepție:
A. La vîrstnici sunt prezenti doar factorii predispozanți externi
B. Factorii predispozanți sunt deseori multiple.
C. Factorii predispozanți reprezintă consecinsele bolilor cronice.
D. La vîrstnici sunt prezenți doar factorii predispozanți interni
E. Factorii predispozanți reprezintă consecinsele îmbătrinirii fiziologice
128. Enumerați care sunt modificările de vîrstă ale sistemului cardiovascular :

A. Induratia arterelor cu pulsație episterală a aortei
B. Creșterea tensiunii arteriale sistolice
C. Dedublarea zgomotului I în focarul mitral
D. Apariția suflului sistolic
E. Apariția suflului diastolic și a frecăturii pericardiace
131. Enumerați cauzele îmbătrînirii populației în Republica Moldova:

A. Scăderea natalității
B. Migrația populației tinere peste hotarele Republicii
C. Procentul crescut al mortalității la populația adultă tînără
D. Scăderea mortalității la vîrstnici datorită eficacității terapiei contemporane
și a măsurilor profilactice
E. Asistența socială de nivel înalt acordată pacienților vîrstnici în R.M.
132.Enumerați cauzele metabolice ce favorizează căderea:

A. Hipokaliemia
B. Hipernatriemia
C.Hiperkaliemia
D.Hipoglicemia
E.Hipercalcemia
133. Enumerați cele mai frecvente consecințe ale sindromului de fragilitate:

A.Sindromul de deshidratare
B. Sindromul d cădere
C. Dizabilitate
D. Dependența
E. Moartea
134. Enumerați consecințele sindromului de cădere:

A. Traumatisme
B. Izolarea socială
C. Consecințe psihologice
D. Limitarea activităților
E. Dependența
135. Enumerați criteriile fenotipului de fragilitate:

A. Slăbăciune
B. Performanță scăzută
C. Activitate fizică scăzută
D. Pierderea neintenționată în greutate
E.-
136. Enumerți cauzele fatigabilității funcționale:

A. Cauze stocastice
B. Cauze genetice
C. Comorbiditatea
D. Polipragmazia
E. Iatrogenia
137. Enumerați etapele consecutive ale tratamentului post-cădere:

A. Tratamentul psihologic
B. Tratamentul consecințelor înterziate
C. Tratamentul factorilor de risc
D. Tentative de verticalizare precoce
E. Reinețierea mersului
138. Enumerați factori care modifica concentrația plasmatica a medicamentelor:

A. Modificarea sensibilității și numărului receptorilor la locul de acțiune a
medicamentelor
B. Creșterea concentrației albuminelor plasmatice
C. Scăderea volumelor lichidiene de distribuție
D. Reducerea eliminării renale
E. Scăderea capacită
139. Enumerați factori de risc a fragilității:

A. Senescența
B. Polipatologia
C. Iatrogenia
D. Factori de mediu și sociali
E. Stresul
140. Enumerați factori de risc a sindromului de fragilitate:

A. Dizabilitățile
B. Comorbiditățile
C. Sindrom algic
D. Factorii sociodemografici și psihologici
E. Factorii fiziologici
141. Enumerați factorii precipitanți extrinseci ai căderilor:

A. Îmbrăcămintea neadaptată
B. Mobilierul neadaptat
C. Singurătatea
D. Probleme economice
E. Polimedicația
142. Enumerați factorii precipitanți interni a căderii:

A. Factori cardiaci
B. Factori iatrogeni
C. Factori sociali
D. Factori vasculari
E. Factori neurologici
143. Enumerați factorii precipitați socio-economici al sindromului de cădere:

A. Condiții locale periculoase
B. Singurătatea
C. Încălțămintea neadaptată
D. Izolarea socială
E. Sărăcia
144. Enumerați factorii predictivi ai recidivei căderii:

A. Numărul căderilor anterioare
B. Timpul pierdut pe podea mai mult de 3 ore
C. Scorul testului Tinetti < 20 de puncte
D. Execuția testului cronometrat Get up and go in mai puțin de 20 de secunde
E. Dereglarea reacției de adaptare posturală de echilibrare și reacția
para-cădere
145. Enumerați grupele de medicamente care pot induce dereglări de conducere:

A. Beta-blocantele
B. Psihotropele
C. Antiagregantele
D. Chinidinele și stabilizantele membranare
E. Antiaritmicele
146. Enumerați markerii pro-inflamatori cu rol in dezvoltarea fragilității:

A. TNF-Q
B. IL 6
C. IL 10
D. DHEA-5
E. Proteina C reactiva
147. Enumerați modificările de vîrstă ale sistemului digestiv:

A. Edentația și atrofia alveolară
B. Deficit enzimatic
C. Creșterea motilității iestinale
D. Predominarea dereglărilor de scaun -tip diaree
E. Schimbarea toleranței la gust,miros
148. Enumerați modificări de vîrstă ale sistemului nervos:

A. Abolirea reflexelor cutanate abdominale
B. Abolirea reflexor pupilare și de acomodare
C.Hipertrofia cortexului
D. Majorarea cantității de LCR
E. Manifistări extrapiramidale
149. Enumerați modificările histologice din partea sistemului nervos:

A. Stoparea diviziunii mitotice ale neuronilor
B. Neuroni se încarcă progresiv cu lipofuscină
C. Survine apoptoza celulară
D. Schimbările survin în decada a VIIIa
E. Structura neuronilor nu se schimb
150. Enumerați preparatele care pot induce hipercalciemiei:

A. Furosemid
B. Vitamina B 12
C. Vtamina A
D. Vitamina D3
E. Asparcam
151. Enumerați principalele direcții de evaluare a fragilității:
A. Evaluarea globală
B. Evaluarea clinică
C. Evaluarea polimedicației
D. Ealuarea polipatologiilor
E. Evaluarea funcționalității
152. Enumerați recomăndările de prevenire a complicațiilor legate de fragilitate:

A. Depistarea precoce a malnutriției
B. Recuperarea specifică
C. Evitarea repaosului abuziv
D. Evaluarea multidimensională
E. Evitarea instituționalizării (azil)
153. Enumerați recomandările de preenire a complicațiilor legate de fragilitate:

A. Evitarea repaosului abuziv
B. Tratamentul maladiilor acute
C. Lupta contra polimedicației
D. Asistența medico-socială adeptată
E. Practicarea uneori a exercițiului fizic
154. Enumerați recomandările de preenire a complicațiilor legate de fragilitate,cu

exepția:
A. Evitarea repaosului abuziv
B. Tratamentul maladiilor acute
C. Lupta contra polimedicației
D. Asistența medico-socială adeptată
E. Excluderea exercițiului fizic
155. Enumerați semnificațiile căderilor la o persoană vîrstnică:

A. Sindromul îmbătrînirii accelerate
B. Simptomul căderii
C. Sindromul regresiei psihomotorii
D. Simbolul căderii
E. Cădere fortuită
156. Enumerați stările critice iatrogenice favorizante petru căderi:

A. Dereglări de ritm
B. Hipotensiune ortostatică
C. Dereglări de conductibilitate
D. Confuzie
E.-
157. Enumerați tipurile de iatrogenie:

A. Iatrogenia medicamentoasa
B. Iatrogenia de mediu
C. Iatrogenia comportamentului
D. Iatrogenia de comunicare
E. Toate variantele sunt corecte
159. Epidemiolgia depresiei în institutiile de îngrijîre a bătrînilor :

A. 3-5 %
B. 7-10 %
C. 5-30%
D. 10-15%
E. 12-20%
160. Epidemiolgia depresiei în populația vîrstnică generală:

A. 5%
B. 7%
C. 10%
D. 15%
E.17%
161. Etapa de persenescență cuprinde vîrsta de:

A. 45-64 ani
B. 65-74 ani
C. 35-44 ani
D. 55-60 ani
E. 20-30 ani
162. Evaluarea în maladia Alzheimer trebuie să mai țină cont de:

A. Aspectele vizuale
B. Aspectele somatice
C. Psihologice
D. Fucționale
E. Sociale la persoana în vîrstă
163. Evaluarea severității stării depresive:

A. Scorul Lawton
B. Scorul Brink și Yesavage
C. Scorul MARDS
D. Scorul Depresiei Hamilton
E. Scorul Katz
164. Evaluarea stardantizată a maladiei Alzheimer:

A. Testul lui Folstein MMSE
B. Rezolvarea unei probleme aritmetice simple
C. Testul de fluiditate verbală
D. Testul orologiului
E. Testul Lawton
165. Examenele biologice necesare în diagnosticul maladiei Alzheimer:

A. Bilanțul hepatic
B. Dozarea TSH
C. Calcemia, vitamina B12 serică
D. Amilaza
E. Gazele sanguine
166. Examenele biologice necesare în diagnosticul maladiei Alzheimer:

A. Hemoleucograma
B. Fosfataza alcalină
C. PCR
D. Ionograma sanguină
E. Glicemia a jeun
167. Examenele comlementare utilizate în diagnosticul confuziei:

A. Exameele biologice(anemie,dereglare
hidroelectrolitică,hipoglicemie,distroidie,hipercalciemie,hipoximie).
B. EEG (încetinire difuză și simetrică a ritmurilor de fond).
C. R-grafia cutiei toracice(pentru evaluarea patologiilor organelor cerebrale)
D. Examenul comuterizat( pentru excluderea unui hematom subdural sau a
unei hemoragii cerebrale)
168. Factori protectori al maladiei Alzheimer sunt:

A.Tratamentul cu neuroleptice
B. Tratamentul cu corticosteroizi
C. Tratamentul cu AINS
D. Antioxidanți
E. Estrogeni
169. Factorii care accerelează procesele de îmbătrînirea:

A. Patologii cronice
B. Factori de mediu
C. Stresuri
D. Simțul umorului
E. Familie completă
170. Factori care afectează speranța de viața:

A. Stil de viață
B. Calitatea vieții
C. Simțul umorului
D. Profesie
E-
171. Factorii ce favorizează depresia la vîrstnici:
A. Stări de singurătate la domiciliu
B. Pierderea legăturilor sociale și familiale
C. Pierderea rolurilor sociale
D. Un rol nou, de exemplu îngrijirea perechii sale care e depndentă
E. Toate
172. Factorii ce favorizează depresia la vîrstnici:

A. Sexul feminin
B. Boli somatice grave
C. Schimbările modului de viață
D. Despărțiri( inclusiv divort)
E. Toate
173. Factori de risc al maladiei Alzheimer sunt:

A. Sexul
B. Vîrsta
C. Existeța antecedentelor familiale ale maladiei
D. Mutațiile în cadrul genelor presenilinne 1, preseniline 2
E. Mutațiile în cadrul genei APP (amyloid protein precursor)
174. Factorii de risc pentru osteoporoză:

A. Alergii
B. Expunerea la soare
C. Deprinderi dăunătoare
D. Hiperdinamie
E. Condițiile meteorologice
175. Factorii patologice care accerelează procesele de îmbătrînirea:

A. Patologii cronice
B. Factorii de mediu
C. Stresuri
D. Simțul umorului
E. Factori genetici
176. Folosirea timoreglatoarelor în tratament antidepresiv este:

A. Utilizat carbamazepina sau depamida
B. Este utilizat în prima linie de tratament
C. Litiu nu este utilizat din cauza toleranței scăzute la vîrstnici
D. Un ajutor în timpul de depresii rezistente
177. Formele clinice dificile ale depresiei sunt:

A. Depresia suicidală
B. Depresiile hipocondriace
C. Depresia cerebrală
D. Depresia în cadrul demenței
E. Depresia somatică
178. Formele melancolice de deprsie:

A. Poate lua aspecrul unei depresii intense cu prostrație și mutism sau din
contra agitație și agresivitate
B. Se asociază cu o pierdere importantă în greutate, o insomnie predominant
la sfîrșitul nopții, care pot antrena ulterior dereglări somatice
C. Noțiunea antecedentelor familiale e mai rar regăsită decît la un adult tînăr.
D. Aceste episoade melancolice constituie urgențe terapeutice reișind din
faptul că pot conduce spre suicid
E. Nu au o continuitate somatică rapidă
179. Fragilitatea se caracterizează prin următoarele cu excepție:

A. Fragilizarea statului cognitiv și a echilibrului emoțional
B. Durerea
C. Dificultatea de a se confrunta cu diferite probleme ale vieții cotidiene și de
relație
D. Denutriție
E. Fragilitatea motrică
180. Frecvența cardiacă cu vîrsta:

A. Scade
B. Crește
C. Nu se schimbă
D. Crește o dată cu creșterea tensiunii arteriale
E. Scade o dată cu creșterea tensiunii arteriale
181. Fucția de deranj bronșic scade o dată cu vîrsta ca urmare la:

A. Artrofierea epiteliului bronșic
B. Scăderea peristaltismului bronhiilor
C. Reducerea reflexul de tuse
D. Hipertrofia epiteliului bronșic
E. Îmbunătățirea peristaltismului bronhiilor
182. Geriatria este:

A. Știinta îmbătrinirii
B. O știință care studiază caracteristicile patologiei combinate la vărstnic
C. Științile care studiază patologiile frecvent întîlnite la vîrstnicic
D. Știință care studiază cursul bolilor la perioada de vîrstnic
E. Știință care studiază vîrsta senilă
183. Gerontologia este:

A. O știință care studiază cursul bolilor la persoane vîrstnice
B. O știință care studiază caracteristicele patologiei combinate la persoanele
vîrstnice
C. Știință care studiază patologiei frecvent întîlnite la vîrstnici
D. Știința îmbătrînirii
E. Știință care studiază vîrsta senilă
184. Geroprotecția inclue:

A. Activitatea fizică suficientă
B. Reducerea pierderilor de energie nutritivă
C. Menținerea unei greutăți corporale constante
D. Creșterea greutăți corporale
E. Scăderea activității fizice
185. Geroprotecția nu include:

A. Activitatea fizică suficientă
B. Reducerea aportului de energie alimentară
C. Menținerea unei greutăți corporale constante
D. Crestere în greutate
E. Utilizarea antioxidanțiilor
186. Îmbătrînirea este un proces:

A. Stabilizarea activității vitale,creșterea speranței de viață
B. Perioada finală de dezvoltare a omului
C. Destabilizarea activității de viață,reducerea speranței de viață
D. Distructiv, rezultatul unei funcțiilor fiziologice neadecvate cu vîrsta
E. Creativ, rezultatul hiperfuncției organelor și sistemelor crescînd odată cu vîrsta
187. Îmbătrînirea se caracterizează prin:

A. Procese distructive
B. Procese endogene
C. Procese de adaptare
D. Creativitate
E-
188. Important în examenul clinic al unei confuzii – căutarea unei patologii
declanșante:
A. Deshidratare
B. Infecție respiratorie
C. Infarct Miocardic
D. Dereglări de ritm
E. Toate răspunsuri

declanșante:
A. Deficit neurologic
B. AVC
C. Fecalom
D. Infarct Miocardic

declanșante:
A. Insuficiența cardiacă
B. Gloob vezical
C. Fecalom
D. Ischemia acută
191. În ce stări patologice betablocantele se folosesc cu precauție la vîrstnici?:

A. Astm bronșic
B. Bronhopneumopatia cronică obstructivă
C. Diabet zaharat
D. Colesterolemie
E. Gută
192. În confuzii:
A. Dispariția cauzei ameliorează situația
B. Dispariția cauzei permite reîntoarcerea la starea anterioră
C. Dispariția cauzei nu ameloirează situația
D. Dispariția cauzei nu permite reîntoarcerea la starea anterioară
E. Dispariția cauzei nu ameliorează situația și nu permite reîntoarcerea la starea
anterioră
193. În confuzii:
A. Disfucția cerebrală este sendară unei cauze organice
B. Disfucția cerebrală este sendară unei cauze metabolice
C. Disfucția cerebrală este sendară unei cauze toxice
D. Disfucția cerebrală este sendară unei cauze psihologice
E. Disfucția cerebrală este sendară unei cauze organice,
metabolice,toxice,psihologice
194. În lucrările căror savanți,pentru prima data apare termenul „fragilitate”:

A. Rockwood K.
B. Fried L.
C. Woodhouse
D. Bergman H.
E. Rosenberg I.
195. În stadiul de debut al maladiei Alzheimer este important dereglărilor ce țin de:
A. Memorie
B. Funcțiile executive, deprinderi
C. Cognitive
D. Limbaj
196. Încetinirea în depresie la vîstnici constă în:

A. Afectarea lucrul fixic
B. În mod clasic este o calitate ideomotorie
C. Afectează gîndirea și activitatea psihică
D. E dificil de apreciat
E. Toate
197. Încetinirea în depresie la vîrstnici constă în:

A. Reducerea fluidității verbale
B. Reducerea bogății limbajului și asocierii ideilor
C. Poate fi înterpretată în stadiul de debut a anumitor demente
D. Limitarea lucrului fizic
E. Toatae
198. Indicați afirmațile ce nu corespunde sindromului de fragilitate:

A. Apariția fragilității sunt variabile în dependența de persoană
B. Apariția și evoluția fragilității sunt strict legate de vîrsta înaintată
C. Evoluția fragilității sunt foarte variabile în dependență de persoană
D. Apariția și evoluția fragilității sunt determinate genetic
E. Pacienții fragili sunt parțial sau total dependenți
199. Indicați afirmațiile curente pentru sindromul de fragilitate:

A. Apariția fragilității sunt variabile în dependența de persoană
B. Apariția și evoluția fragilității sunt strict legate de vîrsta înaintată
C. Evoluția fragilității sunt foarte variabile în dependență de persoană
D. Evoluția fragilității depinde de maladiile suportate
E. Sindromul de fragilitate totdeauna induce dependența totală a persoanei
vîrstnice.
200. Indicații caracteristicele profilului clinic al pacientului vîrstnic:

A. Polipatologia
B. Manifestarea atipică a maladiilor.
C. Reconvalescență rapidă
D. Prezență sindroamelor geriatrice
E. Refractar la tratament
201. Indicați care dintre caracteristicile profilul clinic nu se atribuie pacientului

vîrstnic:
A. Polipatologia
B. Manifestarea atipică a maladiilor.
C. Reconvalescență rapidă
D. Prezență sindroamelor geriatrice
E. Refractar la tratament
202. Indicați care este efectul primar al senescenței:

A. Reducerea capacității de adaptare
B. Fatigabilatatea sporită
C. Sporirea numărului acuzelor
D. Pierderea memoriei
E. Dereglarea auzului
203. Indicați ce caracterizează sindromul demential:

A. Reprezintă o dereglare globală a funcțiilor cognitive la o persoană cu stare
de conștiență normală în antecedente
B. Dereglare temporară și reversibilă a funcției cerebrale
C. Apariția și evoluția sunt progresive
D. Dereglările sunt ireversibile
E. Dereglările sunt reversibile
204. Indicați ce cercetează Geriatria:

A. Aspectele patologice anormale ale funcțiilor organismului
B. Patologia și terapia vîrstnicului
C. Aspectul biologic al organismului ce îmbătrîneste
D. Mecanismele de îmbătrînire și esența lor
E. Aspectele individuale și neuniversale ale speciei umane
205. Indicați cu cîte procente scade nivelul albuminei în sînge la fiecare 10 ani:
A. 4%
B. 5%
C. 6 %
D. 7%
E. 3 %
206.Idicați durata medie de viață în Republica Moldova:

A. 73.5 ani
B. 61.2 ani
C. 65 ani
D. 68.4 ani
E. 78.4 ani
207. Indicați durata medie de viață pentru bărbții din Republica Moldova:
A. 72.2 ani
B. 68.4 ani
C. 64.6 ani
D. 78.2 ani
E. 66.4 ani
211. Indicați în ce situație pacientul este considerat fragil.

A. Pierderea neintenţionată în greutate (5 kg sau mai mult pe an) + sensaţie
de epuizare generală + slăbiciune musculară (măsurată prin puterea de
apucare).
B. Viteza mică la mers + nivel scăzut al activităţii fizice.
C. Slăbiciune musculară (măsurată prin puterea de apucare) + viteza mică la
mers + nivel scăzut al activităţii fizice + senzație de epuizare.
D. Slăbiciune musculară (măsurată prin puterea de apucare) + viteza mică la mers.
E. Nivel scăzut al activităţii fizice + senzație de epuizare.
212. Indicați în ce situație pacientul este considerat pre-fragil:

A. Pierderea neintenţionată în greutate (5 kg sau mai mult pe an) + sensaţie de
epuizare generală + slăbiciune musculară (măsurată prin puterea de apucare).
B. Viteza mică la mers + nivel scăzut al activităţii fizice.
C. Slăbiciune musculară (măsurată prin puterea de apucare) + viteza mică la mers
+ nivel scăzut al activităţii fizice + senzație de epuizare.
D. Slăbiciune musculară (măsurată prin puterea de apucare) + viteza mică la
mers+senzație de epuizare.
E. Nivel scăzut al activităţii fizice + senzație de epuizare+slăbiciune musculară.
213. Indicați incidența căderilor la vârstnicii peste 65 de ani:

A. 40%-50%
B. 32%-40%
C. 30%-56%
D. 27%
E. 2%
214. Indicați markerii antropometrici ai fragilității:

A. IMC sub 20 kg/m2
B. Pliu cutanat tricipital sub 7 cm la bărbaţi
C. Pliu cutanat tricipital sub 12 cm la femei
D. Inaltimea mai mica de 150 cm.
E. Circumferința taliei mai mare de 100 cm.
215. Indicați markerul antropometric a fragilității:

A. IMC sub 20 kg/m2.
B. Circumferința abdominală peste 80 cm la femei.
C. Circumferința abdominală peste 90 cm la bărbați.
D. Inaltimea mai mica de 150 cm.
E. IMC sub 25 kg/m2.
216. Indicați motivul principal al scăderii eficacității preparatelor orale de fier la

varstnici:
A. absorbție crescută;
B. scăderea absorbției;
C. evacuarea accelerată;
D. aciditatea crescută a sucului gastric;
E. scăderea distributiei.
217. Indicați pricipalele cauze ale procesului de îmbătrânire în Republica Moldova:

A. Scădere a natalităţii
B. Majorarea numărului de vârstnici sosiţi în Moldova
C. Scăderea mortalităţii
D. Migrarea tinerilor din ţară
E. Ameliorarea condiţiilor social-economice
218. Indicați prin intermediul cărui scor se evaluează mersul și echilibrul la

pacientul vârstnic și probabilitatea căderilor:
A. Scorul Tinetti
B. Minimental Status Test Examination
C. Scorul ADL
D. Scorul IADL
E. Testul Hamilton
219. Indicați principala caracteristică a senescenței:

A. Accelerează la vârsta de 65 de ani la majoritatea populaţiei
B. Dereglează coordonarea funcţiilor diferitor sisteme de organe
C. Afectează sistemul cardiovascular mai mult decât cel respirator
D. Este cauza principală a decesului la persoanele trecute de 65 de ani
E. Poate fi îndepărtată prin administrarea diferitor tratamente
220. Indicați principalele caracteristici ale confuziei:

A. Se instalează rapid – câteva ore, zile
B. Halucinaţiile sunt rare, necaracteristice
C. Vorbirea este coerentă, neafectată
D. Pacienţii sunt dezorientaţi în timp şi spaţiu
E. Evoluţia diurnă este variabilă cu perioade lucide, agravări nocturne
223. Indicați principalele caracteristici ale stării confuzionale la vârstnici:

A. Dereglare temporară şi reversibilă a funcţiei cerebrale
B. Instalare rapidă - în câteva ore sau cel mult câteva zile
C. Vigilenţa este alterată şi variază în cursul zilei
D. Apariţia şi evoluţia stării confuzionale sunt progresive
E. Dereglările sunt ireversibile
224. Indicați principalele particularități a procesului de îmbătrînire:

A. Un proces în timp
B. Un stadiu al ontogenezei
C. O parte a unei schimbări continui ce începe din perioada de presenescenţă
şi se termină cu moartea
D. Suma tuturor schimbărilor fiziologice şi patologice ce survin în timp şi duc
la insuficienţă funcţională a organismului
E. Nu are tangenţă cu senescenţa
225. Indicatori care se schimbă odată cu înaintarea în vârsta:

A. funcția glandelor digestive
B. funcția gonadale
C. sensibilitatea organelor la hormoni
D. numărul de celule sanguine
E. presiunea oncotică
226. Indicatorii care se schimbă la persoanele varstnice se include:

A. nivelul glicemiei
B. contractilitate miocardică
C. grosimea peretelui uterin
D. sinteza hormonilor hipofizari
E. –
227. Indicatorul care crește odată cu înaintarea în vârsta:

A. presiunea oncotică
B. funcția glandelor digestive
C. funcția gonadală
D. sensibilitatea organelor la hormoni
E. presiunea intraoculară
228. Indicele care cresc progresiv odată cu înaintarea în vârsta:

B. contractilitatea miocardică
C. numărul de celule sanguine
E. nivelul colesterolului total din sânge
229. Indicele care scad progresiv odată cu înaintarea în vârsta:

A. presiunea oncotică
B. glicemia
C. funcția gonadală
D. sensibilitatea organelor la hormoni
E. presiunea intraoculară
230. Indicele care scade progresiv la persoanele vârstnice și vârstnic-bătrâni

B. contractilitatea miocardului
C. numărul de celule sanguine
E. nivelul colesterolului total din sânge
231. La dezvoltarea pneumoniei la vârstnici și senile predispune:

A. suprasolicitare fizică
B. supraîncălzire
C. repaus la pat
D. stresul
E. insomnie cronica
232. La grupele de vârstă, următoarele funcții senzoriale încetinesc:

A. vizualizare
B. auz
C. tactilă
D. simțul mirosului
E. sensibilitatea tactilă
233. La îngrijirea unui pacient geriatric, asistenta trebuie să se asigure mai întâi:
A. siguranța pacientului
B. alimentația rațională a pacientului
C. efectuarea măsurilor de igienă personală
D. menținerea contactelor sociale
E. toate cele de mai sus sunt adevărate
234. La persoanele în vârstă, se întalneste mai frecvent:

A. osteoartroza
B. artrita reumatoidă
C. artrita infecțioasă
D. guta
E. artrita reumatoidă
235. La persoanele vârstnice, doze de medicamente:

A. creștem
B. folosiți doza unică obișnuită
C. reducem doza de 1,5 - 2 ori
D. toate cele de mai sus sunt adevărate
E. –
236. Majoritatea oamenilor sănătoși pot trăi până la :

A. 70 de ani
B. 80 de ani
C. 90 de ani
D. 100 de ani
E. Peste 100 de ani
237. Maladia Alzheimer este :
A. Reprezintă 60 % din cauzele demenţelor în Europa.
B. A fost descrisă în plan clinic şi histologic de Aloïs Alzheimer în 1906
C. Reprezintă 80 % din cauzele demenţelor în Europa.
D. A fost descrisă în plan clinic şi histologic de Aloïs Alzheimer în 1966.
E. Răspunsul a,b
238. Maladia Alzheimer se caracterizează prin:

A. pierdere neuronală predominant în cortexul temporal şi occipital,
B. pierdere neuronală predominant în cortexul temporal şi frontal,
C. pierdere neuronală predominant în cortexul temporal şi hipocamp,
D. degenerescenţe neurofibrilare
E. plăci senile într-un număr mare.
239. Manifestările cele mai precoce şi cele mai frecvente în maladia Alzheimer
sunt:
A. dereglări de memorie ce ţin de evenimente recente
B. dereglări de memorie ce ţin de evenimente vechi
C. modificări de comportament
D. încetinire a activităţilor vieţii cotidiene.
E. accelerare a activităţilor vieţii cotidiene.
240. Manifestările îmbătrânirii premature sunt:

A. scăderea memoriei
B. scăderea capacității de reproducere
C. capacitate redusă de adaptare sistemului cardiovascular
D. creșterea capacității de muncă
E. scăderea răspunsului emoțional
241. Marcați cauzele vasculare ce favorizează căderea:

A. Hipotensiune ortostatică.
B. Anxietate vago-vagală.
C. Imobilitatea
D. Hipersensibilitate sino-carotidiană.
E. Stări sincopale postprandiale.
242. Marcați cei 4 giganţi ai geriatriei:

A. Imobilitate
B. Idei delirante
C. Instabilitate
D. Incontinență
E. Intelect alterat
243. Marcați consecințele fragilității, cu excepția:

A. Restabilirea multifuncțională indeferent de severitatea fragilității.
B. Sindrom de cădere.
C. Disabilitate globală.
D. Dependență
E. Pondere crescută a mortalității.
244. Marcați consecințele fragilității:

A. Sindromul de malnutriție.
B. Sindromul de deshidratare.
C. Disabilitate globală.
D. Dependență
E. Pondere crescută a mortalității.
245. Marcați de ce este determinată durata maximă de viaţă a speciei umane:

A. Rezultatul unor procese stocastice în cadrul cărora intervin factorii exogeni
B. Reprezintă o adevărată “parazitare” a mecanismelor intrinseci de îmbătrânire
C. Suma factorilor exogeni
D. Determinarea genetică programată
E. Intervenţia factorilor endogeni
246. Marcați factorul precipitant extern al căderii:

A. Factori cardiaci
B. Factori iatrogeni
C. Factori sociali
D. Factori vasculari
E. Factori neurologici
247. Marcați markerii biologici ai fragillității, cu excepția:

A. Albumina serică sub 35 g/l.
B. PCR peste 10 mg/l.
C. Colesterol total sub 180 mg/dl.
D. Scăderea T3.
E. Creșterea nivelului seric a 25-OH vitamina D3.
248. Marcați markerii biologici ai fragillității:

A. Albumina serică sub 35 g/l.
B. PCR peste 10 mg/l.
C. Colesterol total sub 180 mg/dl.
D. Creste T3
E. Scăderea 25-OH vitamina D3.
249. Marcați principala particularitate a senescenţei:

A. Afectează majoritatea sistemelor de organe în volum aproximativ egal
B. Începe la vârsta de 65 de ani la majoritatea populaţiei
C. Este un proces complex ce afectează populaţia în rate diferite
D. Este o maladie inevitabilă
E. Este un proces unitar
250. Marcați principalele caracteristici ale fragilității:

A. Este nucleul medicinii geriatrice
B. Presupune dependenţă, căderi, instutuţionalizare, dereglări ale funcţiei
organelor...
C. Este o patologie, care poate fi tratată medicamentos
D. Se manifestă la fel la toţi vârstnicii.
E. Factorul social joacă un rol minor în dezvoltarea fragilităţii
251. Marcați principalele caracteristici ale patologiei vârstnicului:

A. Este caracteristică polipatologia
B. Boala acută la vârstnic este sursa de dependenţă
C. Tabloul clinic al patologiilor este identic cu cel al adulţilor tineri
D. Prezentarea silenţioasă a bolilor la vârstnici
E. Boala cronică la vârstnic este sursa de dependenţă
252. Marcați principalele particularități a procesului de îmbătrînire:

A. Un proces în timp
B. Un stadiu al ontogenezei
C. O patologie caracteristică pentru vârsta înaintată
D. Este o etapă inevitabilă a ontogenezei, la fel ca şi copilăria, adolescenţa şi
maturitatea
E. Segmentul evolutiv al vieţii omului
253. Marcați testul de evaluare a echilibrului:

A. Testul Mathias
B. Testul Hamilton
C. Testul Tinetti
D. Testul cronmetrat
E. Testul MMSE
254. Marcați tipurile elementelor ce induc căderea:

A. Elemente intrinsece.
B. Elemente de anturaj
C. Elemente extrinsece.
D. Elemente psihologice.
E. Elemente a senescenței.
255. Medicamentele care duc la confuzie:

A. _levodopa, amantadina
B. _triciclice, neuroleptice sedative,
C. AINS
D. Corticosteroizi
E. IPP
A. scopolamina, antihistaminice
B. _cimetidina, ranitidina
C. AINS
D. Corticosteroizi

A. Narcotice
B. Sedativ-hipnotice (preponderent benzodiazepine),
C. triciclice, neuroleptice sedative,
D. antiparkinsoniene, atropina,
258. Metoda de evaluare a confuziilor

A. Gîndire dezorganizată
B. Prezența atenției
C. Păstrarea conștienței
D. Gîndire organizata
E. Dereglarea conștienței
259. Metoda de evaluare a confuziilor

A. Instalare acută
B. Instalare cronică
C. curs fluctuant
D. Lipsa atenției
E. Prezența atenției
260. Metode de diagnostic utilizate în demență:

A. CT, RMN
B. RW (neurosifilis)
C. depistarea HIV (neuro-SIDA)
D. puncţia lombară
261. Modificări tipice la ECG la vârstnici:

A. scăderea funcției contractile miocardice
B. creșterea funcției contractile a miocardului
C. tahicardie
D. aritmie sinusală
E. axa verticală a inimii
262. Modificările aparatului respirator cu vârsta include:

A. pierderea elasticității cartilajului costal
B. mobilitate redusă a articulațiilor vertebrale costale
C. dezvoltarea calcificării cartilajului
D. creșterea forței musculare a mușchilor intercostali
E. creșterea tonusului muscular al aparatului respirator
263. Modificările cronobiologice legate de vârstă sunt strâns corelate cu:

A. timp de luare a deciziilor
B. timpul social
C. caracteristici psihologice
D. timpul astronomic
E. date fizice
264. Modificările la cutie toracică la vârstnici sunt:

A. creștere a dimensiunii anteroposterior
B. extinderea diafragmei inferioare
C. creșterea presiunii intrapleurale negative
D. reducerea dimensiunii anteroposterioare
E. îngustarea diafragmei inferioare
265. Modificările legate de vârstă în activitatea cognitivă sunt:

A. creșterea memoriei de logică;
B. creșterea asimilării sistematice
C. reducerea memoriei mecanice;
D. creșterea memoriei mecanice
E. reducerea memorizării logice.
266. Modificările legate de vârstă în peretele bronșelor sunt:

A. infiltrarea elementelor limfoide
B. infiltrarea prin elemente plasmatice
C. reducerea lumenului bronhiei
D. infiltrarea eozinofilelor
E. lumen crescut al bronhiilor
267. Modificările radiologice legate de vârstă la nivelul organelor toracice sunt:

A. crește transparența țesutului pulmonar;
B. îmbunătățirea modelului bronhovascular;
C. scăderea mobilității diafragmei;
D. scăderea transparenței țesutului pulmonar;
E. consolidarea mobilității diafragmei.
268. Modul de apariţie a confuziilor:

A. instalare rapidă - în câteva minute sau cel mult câteva ore
B. instalare rapidă - în câteva secunde sau cel mult câteva minute.
C. instalare rapidă - în câteva ore sau cel mult câteva zile.
D. instalare rapidă - în câteva zile sau cel mult câteva luni.
E. instalare rapidă - în câteva luni sau cel mult câțiva ani.
269. Motivul scăderii eficacității preparatelor orale de fier:

A. absorbție crescută
B. scăderea absorbției
C. evacuarea accelerată
D. aciditatea crescută a sucului gastric
E. –
270. Motivul scăderii intensității durerii la infarct miocardic la vârstnici

A. răspunsul inflamator crescut
B. slăbirea reacției inflamatorii
C. crește pragul sensibilității la durere
D. scăderea pragului de sensibilitate la durere
E. –
271. Necunoaşterea stărilor depresive la vărstnici duce la:

A. spitalizări multiple
B. creşterea nivelului de suicid
C. polipragmazie
D. tratament incorect
E. toate răspunsurile
272. Nivelul tensiunii arteriale în dezvoltarea hipertensiunii la vârstnici se

caracteriza prin:
A. creșterea tensiunii sistolice și scăderea tensiunii diastolice
B. scăderea tensiunea sistolice și creșterea tensiunea diastolice
C. o creștere uniformă a tensiunea sistolice și diastolice
D. rămâne în intervalul normal
E. nu există un model
273. Numiți afirmația corectă a interlației „fragilitate-durere”.

A. Există o corellație indirectă între durere și fragilitate.
B. Durerea nu este un factor de risc pentru fragilitate.
C. Situația fragilității este totdeauna amplificată de durere.
D. Fragilitatea amplifică durerea.
E. Intensitatea durerii corelează cu severitatea fragilității.
274. Numiți afirmațiile corecte a interlației „fragilitate-durere”.

A. Durerea întotdeauna corelează cu fragilitatea.
B. Durerea este un factor de risc pentru fragilitate.
C. Situația fragilității este totdeauna amplificată de durere.
D. Fragilitatea amplifică durerea.
E. Intensitatea durerii corelează cu severitatea fragilității.
275. Numiți caracterisiticele conceptului de fragilitate:
A. Nu poate fi interpretată ca un termen general al îmbătrânirii
B. Se dezvoltă la toți pacienții după vârsta de 65 de ani.
C. Este o rezultantă dintre factorii longevităţii şi factorii senescenţei
D. Este una din componentele riscurilor ce ţin de o vârstă înaintată
E. Stă la baza termenului numit de anglo-saxoni „îmbătrânirea prin uzură”
276. Numiți caracteristicile pacientului vârstnic bolnav:
A. Prezența presbialgoziei.
B. Manifestare atipică a maladiilor.
C. Reconvalescența rapidă
D. Prezența sindroamelor geriatrice
E. Polipatologia
277. Numiți cauza citofiziologică fundamentală a sindromului de fragilitate:

A. Fatigabilitatea funcțională.
B. Dizabilitatea globală.
C. Răspunsul întârziat la stresul repetat.
D. Răspunsul alterat al hormonilor de stres.
E. Scurtarea telomerilor.
278. Numiți cauza dezadaptării la situații de stres:

A. Carenţa alimentară de antioxidanţi la vârstnici.
B. Capacitatea celulară scăzută de a produce proteine de stres.
C. Diminuarea DHEA-S.
D. Amielinizarea fibrelor mielinice.
E. Creșterea progresivă a radicalelor liberi.
279. Numiți cauza metabolică ce nu favorizează căderea:

A. Hipokaliemia
B. Hipernatriemia
C. Hiperkaliemia
D. Hipoglicemia
E. Hipercalcemia
280. Numiți cauzele cardiace ce favorizează căderea:

A. Insuficiența valveimitrale nesemnificativă.
B. Dereglări de ritm paroxistice supra-ventriculare şi ventriculare.
C. Dereglări ale conductibilităţii (BAV 2 şi 3)
D. Infarct miocardic.
E. Embolie pulmonară.
281. Numiți cauzele diminuării eliminării renale a medicamentului.

A. Creatininemia
B. Schimbări legate de vârstă
C. Glomeruloscleroza
D. Maladii concomitente (diabet zaharat, hipertensiunea arterial, insuficiența
cardiac cronică)
E. Hiperalbuminemia
282. Numiți cauzele neurologice ce favorizează căderea, cu excepția:

A. Accidentul vascular cerebral.
B. Stare confuzională.
C. Hematom subdural.
D. Criză convulsivă.
E. Depresia
283. Numiți cauzele neurologice ce favorizează căderea:

A. Accidentul vascular cerebral.
B. Stare confuzională.
C. Hematom subdural.
D. Criză convulsivă.
E. Depresia
284. Numiți consecința banalizată a sindromului de cădere:

A. Traumatisme
B. Izolarea socială
C. Consecințe psihologice
D. Limitarea activităților
E. Dependența
285. Numiți determinanta echilibrului:

A. Căile motorii
B. Sinapsele neuromusculare
C. Degradarea proteinelor de transport
D. Aferentele propriereceptive
E. Căile vestibulare
286. Numiți determinantele echilibrului și mersului:

A. Căile motorii.
B. Sinapsele neuromusculare.
C. Căile cerebeloase.
D. Aferentele propriereceptive.
E. Căile vestibulare.
287. Numiți etapele stabilirii diagnosticului de cădere:

A. Evaluarea unifactorială a căderii.
B. Stabilirea factorilor predispozanți a căderii.
C. Stabilirea elementelor interne ce induc căderea.
D. Stabilirea elementelor externe ce induc căderea.
E. Determinarea factorilor sociali.
288. Numiți factorii de risc ce favorizează căderea:
A. Afecțiuni neurologice.
B. Afecțiuni osteoarticulare.
C. Afecțiuni sensoriale.
D. Afecțiuni metabolice.
E. Afecțiuni endocrine.
289. Numiți factorii predictivi ai recidivei căderei:

A. Menținerea poziției într-un picior mai mult de 10 secunde.
B. Numărul căderilor anterioare
C. Timpul pierdut pe podea mai mult de
D. Scorul testului Tinetti < 20 de puncte 3 ore
E. Execuţia testului cronometrat Get up and go în mai mult de 20 de secunde
290. Numiți factorul de risc extern ce favorizează căderea:

A. Afecțiuni neurologice.
B. Afecțiuni osteoarticulare.
C. Afecțiuni sensoriale.
D. Afecțiuni metabolice
E. Izolarea socială
291. Numiți factorul iatrogen a căderilor:

A. Îmbrăcămintea neadaptată.
B. Mobilierul neadaptat.
C. Singurătatea
D. Probleme economice.
E. Polimedicația
292. Numiți factorul predictiv a recidivei căderii:

A. Timpul pierdut pe podea mai mult de 3 ore.
B. Scorul testului Tinetti de 28 de puncte.
C. Execuţia testului cronometrat „Get up and go” în mai puțin de 20 de secunde.
D. Menţinerea poziţiei într-un picior 6 secunde.
E. Lipsa căderilor anterioare.
293. Numiți gradul de severitate a fragilității dn care pacientul nu poate fi

reabilitat:
A. Ușor fragil.
B. Moderat fragil
C. Sever fragil
D. Foarte fragil
E. Vulnerabil
294. Numiți grupa de medicamente care nu pot induce hipotensiune ortostatică:

A. Diureticile
B. Inhibitorii enzimei de conversie
C. Derivații nitrici
D. Glucocorticosteroizi
E. Neurolepticele
295. Numiți grupele de medicamente care pot induce hipotensiune ortostatică:

A. Diureticile
B. Inhibitorii enzimei de conversie
C. Derivații nitrici
D. Glucocorticosteroizi
E. Neurolepticele
296. Numiți grupele de preparate care pot induce confuzii și diminuarea atenției:
A. Psihotropele
B. Neurolepticele
C. Antidepresantele
D. Benzodeazepinele
E. Tiazidele
297. Numiți incidența căderilor în dependent de localizarea pacienților:

A. Vârstnicii instituționalizați – 30%-56%.
B. Vârstnicii spitalizați cu maladii acute – 27%.
C. Vârstnicii internați cu patologii acute – 50%.
D. Incidența căderilor în populația generală – 65%.
E. Vârstnicii internați cu maladii cornice – 2%.
298. Numiți incidența căderilor la vârstnicii instituționalizați:

A. 32%-40%
B. 40%-50%
C. 30%-56%
D. 50%
E. 65%
299. Numiți modificările citofiziologice regăsite sistematic în sindromul de

fragilitate:
A. Întârzierea în răspunsul la un stimul sau o încetinire în cinetica
răspunsului.
B. Diminuarea răspunsului maximal la stimul.
C. Acumularea proteinelor degradate.
D. Scăderea progresivă a antioxidanților.
E. Incapacitatea de a răspunde identic la stimulii iterativ aplicaţi, atingând o
epuizare mult mai precoce.
301. Numiți preparatul care poate induce hipercalciemie:

A. Acid zolendronic
B. Acid acetilsalicilic
C. Ciancobalamina
D. Vitamina B6
E. Vitamina D3
302. Numiți prima treaptă de stabilirie a diagnosticului de cădere:

A. Evaluarea unifactorială a căderii
B. Stabilirea factorilor predispozanți a căderii
C. Stabilirea elementelor interne ce induc căderea
D. Stabilirea elementelor externe ce induc căderea
E. Determinarea factorilor sociali
303. Numiți starea clinică în care pacientul fragil nu se poate autoîngriji.

A. Sindromul de deshidratare.
B. Sindromul de cădere.
C. Sindromul algic.
D. Dependența
E. Sindromul de malnutriție
304. Numiți strategiile de abordare a situațiilor de fragilitate, cu excepția:

A. Evaluarea doar de către medicul geriatru.
B. Lucrul în echipă.
C. Ierarhizarea corectă pentru reacţionarea adecvată şi imediată.
D. Ajutorul în conştientizarea individuală a riscurilor fragilităţii.
E. Stabilirea unei abordări adaptate către fiecare caz.
305. Numiți strategiile de abordare a situațiilor de fragilitate:

A. Evaluarea doar de către medicul geriatru.
B. Lucrul în echipă.
C. Ierarhizarea corectă pentru reacţionarea adecvată şi imediată.
D. Ajutorul în conştientizarea individuală a riscurilor fragilităţii.
E. Stabilirea unei abordări adaptate către fiecare caz.
306. Numiţi teoria genetică universală a îmbătrânirii:

A. Teoria erorilor
B. Teoria mesajului repetat
C. Teoria transcripţională
D. Teoria programării
E. Nu există o teorie genetică universală a îmbătrânirii
307. Numiți testele de evaluarea ale echilibrului și mersului:

A. Testul Tinetti.
B. Testul cronometrat.
C. Testul de ridicare de pe scaun a lui Mathias.
D. Testul Hamilton.
E. Menținerea poziției într-un picior.
308. Numiți una din cauzele fatigabilității funcționale:

A. Cauze extrinseci.
B. Cauze genetice.
C. Comorbiditatea
D. Polipragmazia
E. Iatrogenia
309. O caracteristică a maladiei Alzheimer în faza moderată este:

A. dereglări gnozice
B. absența vigilenţei
C. absența activității motrice
D. dereglări de dispoziţie
310. O caracteristică a maladiei Alzheimer în faza moderată este:

A. dezorientare temporo-spaţială
B. dereglări ale funcţiei executive
C. dereglări ale limbajului
D. dereglări praxice
311. O problemă psihosocială tipică la vârstnici este:

A. Singurătatea
B. abuzul de alcool
C. tendință de suicid
D. refuzul de a participa la viața publică
E. realizarea potențialului acumulat
312. O scădere legată de vârstă a capacității pulmonare este asociată cu:

A. pieptul rigid
B. scădere a forței mușchilor respiratori
C. scăderea elasticității pulmonare
D. creșterea forței mușchilor respiratori
E. elasticitate pulmonară crescută
313. Odată cu înaintarea in vârsta, crește incidența efectelor secundare la

medicamente. Acest lucru se datorează:
A. creșterea numărului de medicamente administrate concomitent;
B. polimorbiditate
C. necesitatea ajustării suplimentare a dozei de medicamente în legătură cu
caracteristicile stării fiziologice a organismului senil;
D. scăderea vitezei de filtrare glomerulară și a funcției tubilor renali;
E. scăderea concentrației și a capacității de legare a proteinelor plasmatice
314. Odată cu înaintarea în vârstă, se observă următoarele modificări asociate

proceselor atrofice ale creierului:
A. memorie afectată;
B. tulburări emoționale;
C. reducerea capacitaților de a învață;
D. îmbunătățirea memoriei;
E. crește volumul de a învață.
315. Odată cu înaintarea în vârsta, tensiunea arterială nu crește:

A. sistolică
B. diastolică
C. pulsativă
D. dinamică medie
E. –
316. Odată cu vârsta, în miocard se dezvoltă:

A. scleroză progresivă;
B. atrofierea fibrelor musculare;
C. hipertrofia fibrelor musculare,
D. modificări necrotice;
E. modificări inflamatorii.
317. Pacienților vârstnici care suferă de boală ischemica și acalazia cardiei le sunt
indicate următoarele preparate:
A. Nitrați
B. antagoniști ai calciului;
C. cerucal
D. corticosteroizi
E. antispasmolitice
318. Pe ce este bazată Teoria imunologică a îmbătrânirii:

A. Reducerea formării cu vârtsa a anticorpilor
B. Producerea autoanticorpilor
C. Prezenţa sistemului imun la toate animalele care îmbătrânesc
D. Reducerea calităţii anticorpilor produşi cu vârsta
E. Faptul, că toate cazurile letale neprovocate de accidente, la vârstnici au
etiologie imunologică
319. Pentru înlăturarea autoacuzării în demență e recomandată:

A. Dans
B. Călătoriile
C. Art-terapie
D. Muzicoterapie
E. Contactul cu animalele domestice
320. Pentru tratamentul hipertensiunii arteriale la vârstnici poate fi aplicat

tratament cu următoarele grupuri de medicamente:
A. inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei;
B. beta-blocante;
C. diuretice
D. inhibitori de fosfodiesterază;
E. antagoniști ai canalelor de calciu cu acțiune scurtă.
321. Pentru tratamentul insuficienței cardiace cronice la vârstnici se administrează

următoarele:
A. antagoniști ai canalelor calciu;
B. diuretice
C. Inhibitori IEC;
D. beta-blocante;
E. glicozide cardiace.
322. Persoana vârstnică se consideră vârsta:

A. 45-59 ani
B. 65-74 ani
C. 75-80 ani
D. 81-89 ani
323. Pielonefrita cronică la bătrâni se manifestă prin:

A. frisoane, febră
B. leucocitoză severă
C. manifestări clinice atipice
D. urinare afectată
E. creșterea tensiunii arteriale
324. Plăcile senile în maladia Alzheimer sunt:

A. proteine normal fosforilate
B. proteine anormal defosforilate
C. proteine anormal fosforilate
D. proteine amiloid insolubile.
E. proteine amiloid solubile.
325. Prin ce diferă evaluarea geriatrică complexă de evaluarea medicală standard:

A. Includerea unor noţiuni nonmedicale
B. Diagnosticarea problemelor ce ţin de sănătate
C. Accentuarea capacităţii funcţionale şi a calităţii vieţii
D. Deseori se bazează pe participarea unei echipe pluridisciplinare
E. Elaborarea unor tactici terapeutice şi a unei evaluări ulterioare de monitorizare
ulterioară
326. Prin intermediul căror teste sau scoruri se evaluează capacitatea funcţională a
pacientului vârstnic
A. Scorul Tinetti
B. Minimental Status Test Examination
C. Scorurile ADL şi IADL
D. Testul orologiului
E. Testul Hamilton
327. Principalii factori care determină sănătatea și longevitatea?

A. data nașterii, prezenta familiei
B. condițiile meteorologice și climatice
C. condițiile socio-economice
D. relațiile in familie
E. factorul genetic, mediul, stilul de viață, nivelul de dezvoltare a serviciilor
medicale și sociale
328. Procesul de îmbatrinire include:

A. performanță crescută
B. scade fatigabilitatea
C. pierderea atenției și a memoriei
D. imunitate crescută
E. hiperdinamie
329. Progeria este:

A. creșterea prematură a organismului
B. îmbătrânirea prematură a corpului
C. moartea prematură a corpului
D. decalajul corpului în dezvoltarea fizică
E. retard mental
330. Recomandați metode de tratamentului funcțional de readaptare după o cădere:

A. Verticalizarea precoce.
B. Ajutor tehnic pentru mers
C. Stimulatori proprioreceptivi
D. Inițierea mersului din primele zile după cădere
E. Practicarea exercițiilor fizice
331. Regenerarea, vindecarea rănilor la bătrâni apare:

A. Mai repede
B. Mai lent
C. la același nivel cu o persoană matură
D. la același nivel cu copilul
E. nu există un model
332. Regulile de administrare a anti-colinesterazicelor în tratamentul maladiei

Alzheimer:
A. Dacă tratamentul este eficace, declinul poate fi stabilizat pentru o perioadă
anumită sau degradarea va fi încetinită şi nu spontană.
B. Aceasta va permite menţinerea unei autonomii compatibile cu menţinerea
la domiciliu timp mai îndelungat.
C. Aceste medicamente se indică în gradele uşor, moderat şi moderat sever ale
maladiei.
D. Nimic nu poate prezice din timp eficacitatea lor.
E. Eficacitatea este prezentă la toți pacienţii.

Alzheimer:
A. Aceste medicamente se indică în gradele uşor, moderat şi moderat sever ale
maladiei.
B. Eficacitate doar la un anumit număr de pacienţi.
C. Nimic nu poate prezice din timp eficacitatea lor.
D. Aceste medicamente se indică în gradele uşor şi sever ale maladiei.
E. Aceste medicamente se indică în gradele moderat şi moderat sever ale maladiei.

Alzheimer:
A. Prescrierea - prin dispensarizarea şi supravegherea riguroasă.
B. Prescrise la debut de un specialist geriatru, neurolog sau psihiatru.
C. evaluare de către specialist - refăcută o dată la fiecare 12 sau 24 luni în
dependenţă de medicament.
D. evaluare de către specialist - refăcută o dată la fiecare 6 sau 12 luni în
dependenţă de medicament.
E. Eficacitate doar la un anumit număr de pacienţi.
335. Retenția urinară la vârstnici este adesea asociată cu:

A. glomerulonefrita acută
B. pielonefrita acută
C. cistita acuta
D. adenomul de prostată
E. calculi renali
336. Riscul în sismoterapie

A. Apariția sindromului confuzional post-critic
B. Recidive precoce
C. Suicid
D. Costul imens
E. Este mai evident decât la adulți.
337. Scopurile tratamentului depresiei
A. diminuarea simptomelor gastro-intestinale
B. reducerea riscului recidivelor
C. ameliorarea calităţii vieţii
D. ameliorarea stării sănătăţii
E. diminuarea costurilor sănătăţii şi a mortalităţii.
338. Selectați care din cele enumerate sunt cele mai frecvente reacții adverse
secundare neurologice care apar la vârstnici:
A. tulburări de atenție, căderi;
B. simptome anticolinergice sau extrapiramidale;
C. cefalee după vasodilatatoare;
D. hipotensiunea arterială ortostatică
E. tulburări electrolitice și insuficiența renală acută secundare tratamentului cu
diuretice şi IEC.
339. Selectați care din cele enumerate sunt cele mai frecvente reacții adverse
secundare cardiovasculare care apar la vârstnici:
A. hipotensiunea arterială ortostatică;
B. tulburări electrolitice și insuficiența renală acută secundare;
C. tulburări de ritm;
D. tulburări de atenție, căderi;
E. simptome anticolinergice.
340. Selectați care din următorii factori pot fi cauza necompliantei la tratament la
vârstnici:
A. deficiente de auz, vedere;
B. memorie deficitară și confuzie (nu înțelege, înțelege greșit, nu reține, uita);
C. izolare fizică, psihologică, privațiuni;
D. sentiment de inutilitate socială;
E. toate cele enumerare mai sus
341. Selectați cele mai frecvente reacții adverse a AINS la vârstnici:

A. Hipercaliemie
B. insuficiență renală;
C. hemoragii digestive;
D. retenție acută de urină (prostatici);
E. hipotensiune arteriala.
342. Selectați cele mai frecvente reacții adverse a preparatelor antihipertensive la

vârstnici:
A. Hipotensiune ortostatică,
B. Anemie aplastica
C. ischemie miocardică și cerebrală,
D. insuficiență renală,
E. tulburări psihice.
343. Selectați cu cit se micșorează debitul cardiac anual după vârsta de 25-30 ani:
A. 1%
B. 2%
C. 3%
D. 4%
E. 5%
344. Selectați enunțurile corecte din cele de mai jos:

A. concentrația totala de apă din corp la vârstnici este redusă, respectiv
concentrația medicamentelor solubile în apă poate crește;
B. datorită creșterii cantității de țesut adipos în corpul senil, concentrația
substanțelor solubile în grăsimi în scade, volumul distribuției acestora
crește;
C. concentrația albuminei în corp la vârstnici scade, astfel încât proporția de
medicamente nelegate în sânge crește;
D. distribuția medicamentelor în corp la vârstnici scade din cauza scăderii
fluxului de sânge;
E. Distribuția medicamentelor în corpul senil se modifică datorită creșterii
greutății corporale.
345. Selectați factorii de risc ai iatrogeniei din cele de mai jos:

A. Polipatologia, comorbiditatea;
B. Polipragmazia, numărul mare de medicamente administrate pe termen
lung și/sau posologia neadaptată nevoilor pacienților;
C. Alterarea proceselor de excreție și metabolizare (rinichi, ficat);
D. Modificarea nivelelor plasmatice ale medicamentelor (hipoalbuminemia);
E. –
346. Selectați factorii de risc ai patologiei iatrogene la vârstnici:

A. Polipragmazia, numărul mare de medicamente administrate pe termen
lung si/sau posologia neadaptata nevoilor pacienților
B. Normalizarea proceselor de excreție si metabolizare (rinichi, ficat)
C. Modificarea nivelelor plasmatice ale medicamentelor (hipoalbuminemia)
D. Vârsta > 85 ani
E. Nivelul clearance creatininei <50 mL/min
347. Selectați factorii legați de pacient care influențează complianța la tratament:

A. Efecte adverse;
B. Afectare cognitiva;
C. Vârsta
D. Co-morbiditati;
E. Profesia
348. Selectați factorii legați de relația medic-pacient care influențează complianța
la tratament:
A. Modul de administrare;
B. Încrederea in tratament;
C. Relația doctor-pacient;
D. Urmărirea evoluției pacientului;
E. Comorbiditati
349. Selectați factorii legați de tratament care influențează complianța la tratament:

A. Efecte adverse;
B. Modul de administrare;
C. Comorbiditati
D. Schema de dozare;
E. Polipragmazia
350. Selectați grupele de medicamente care sunt implicate la survenirea

evenimentelor nedorite în geriatrie:
A. Cardiace (diuretice, digoxina);
B. Psihotrope (neurolepticele, hipnoticele, antidepresantele);
C. Antalgice/AINS (aspirina, AINS, opioidele);
D. Antibiotice
E. toate cele enumerate mai sus
351. Selectați modificările fiziologice legate de vârsta care duc la scăderea

absorbției medicamentelor la vârstnici:
A. Creșterea funcției secretorii a stomacului, intestinului și pancreasului;
B. Hipo- și aclorhidria;
C. Scăderea activității fermentative secreției pancreatice;
D. Creșterea motoriii tractului gastrointestinal;
E. Afecțiuni inflamatorii a mucoasei tractului intestinal.
352. Selectați reacțiile adverse la administrarea hormonilor steroizi ?

A. Atrofia țesutului glandei suprarenale (cu dezvoltarea sindromului
Cushingoid);
B. Atrofierea insulitelor Langerhans (cu dezvoltarea diabetului steroidic);
C. Efect imunosupresiv;
D. Formarea ulcerelor în tractul gastro-intestinal odată cu apariția sângerării
(activitate crescută a celulelor producătoare de gastrină);
E. Osteoartroza (datorită disfuncției glandelor paratiroide).
353. Selectați tipurile de reacții hiperergice de tip imediat (GST) ca răspuns la

administrarea de medicamente:
A. Edemul lui Quincke;
B. Șoc anafilactic;
C. Dermatită necroză buloasă (sindromul Lyell);
D. Inflamație granulomatoasă la locul injecției;
E. Erupții cutanate alergice (urticarie).
354. Selectați tipurile de reacții hiperergice de tip întârziat (HRT) ca răspuns la

administrarea de medicamente:
A. inflamație granulomatoasă la locul injecției;
B. Dermatită necroză buloasă (sindromul Lyell);
C. Erupții cutanate alergice (urticarie);
D. Vasculita productivă;
E. Neurodermatită (neurodermatită).
356. Semnele fundamentale ale depresiei la vârstnici:

A. Euforie
B. Durerea morală
C. Încetinirea capacității de muncă
D. Dereglări de somn
E. Afazie
357. Sismoterapia
A. provocarea unui şoc electric de o intensitate slabă, a unei crize comiţiale
generalizate, manopera fiind repetată fiecare 7 zile.
B. provocarea unui şoc electric de o intensitate slabă, a unei crize comiţiale
C. provocarea unui şoc electric de o intensitate slabă, a unei crize comiţiale
D. provocarea unui şoc electric de o intensitate slabă, a unei crize comiţiale
E. provocarea unui şoc electric de o intensitate slabă, a unei crize comiţiale
358. Sismoterapia:
A. Terapia cu seisme
B. Electroconvulsivoterapia
C. Se utilizează în formele melancolice
D. Se utilizează în formele ondulatorii cu o reducere alimentară marcată.
359. Stare confuzională este:

A. dereglare temporară şi ireversibilă a funcţiei cerebrale.
B. dereglare temporară şi reversibilă a funcţiei cerebrale.
C. dereglare permanentă şi reversibilă a funcţiei cerebrale.
D. dereglare permanentă şi ireversibilă a funcţiei cerebrale.
360. Stările depresive la vârstnici sunt:
A. dificil de diagnosticat
B. puţin cunoscute
C. insuficient tratate
D. banalizate
E. ușor de diagnosticat
361. Studierea bolilor persoanelor vârstnice și senile

A. gerontologie
B. geriatrie
C. geroigiena
D. –
E. –
362. Tabloul clinic în confuzii este caracterizat prin:

A. Nu este frecventă inversia ciclului nictemeral.
B. inversia ciclului nictemeral.
C. Dispoziția se caracterizează printr-o dezorientare,
D. Dispoziția se caracterizează printr-o anxietate,
E. Dispoziția se caracterizează printr-o neînțelegere a celor întâmplate.
363. Tabloul clinic în confuzii este caracterizat prin:

A. Limbajul nu este dereglat: căutarea cuvintelor, fuga ideilor.
B. Limbajul este dereglat: căutarea cuvintelor
C. Lipsesc halucinațiile
D. Limbajul este dereglat: fuga ideilor.
E. Onirismul - halucinații vizuale și auditive
364. Tabloul clinic în confuzii este:

A. Variază de la un bolnav la altul.
B. Nu variază de la un bolnav la altul.
C. Toate răspunsurile
D. Nu fluctuează rapid la acelaşi bolnav.
E. Fluctuează rapid la acelaşi bolnav.
365. Teoriile genetice ale senescenţei sunt bazate pe faptul că:

A. Erorile survenite în moleculele de informaţie genetică
B. Aparatul genetic este rezervorul fundamental al informaţiei biologice
C. Aparatul genetic este susceptibil în mod unic la influenţele mediului ambiant
D. Procesele senescenţei sunt totalmente controlate de gene
E. Radiaţia accelerează senescenţa
366. Termenul „vârsta umană” include următoarele părți:

A. vârsta socială
B. vârsta biologică
C. vârsta mentală
D. vârsta reală
E. –
367. Tipuri de interacțiuni medicamentoase în organism:

A. Farmacodinamice
B. Farmacologice
C. Farmacocinetice
D. Biologice
E. Chimice
368. Tratamentul cu psihotrope în demență are următoarele principii:

A. Durată lungă de persistenţă în organism
B. Monoterapia dacă este posibil
C. Tratamentul de luni de zile sau ani apoi încercarea de suspendare.
D. Durată scurtă de persistenţă în organism
E. Tratamentul de câteva zile sau săptămâni apoi încercarea de suspendare.
369. Tratamentul depresiei:

A. Tratamentul medicamentos,
B. Electronoconvulsivoterapia
C. Psihoterapia
D. Evaluarea psihosocială.
370. Tratamentul maladiei Alzheimer cu anti-colinesterazice include:

A. galazolina (10-20 mg|zi)
B. donepezil (5-10 mg|zi)
C. rivastigmina (6-12 mg|zi)
D. galantamina (16-24 mg|zi)
E. memantina (10-20 mg|zi)
371. Tratamentul medicamentos al depresiei:

A. Iniţial se prescrie un preparat serotoninergic
B. Iniţial se prescrie un preparat dopaminergic
C. Iniţial se prescrie un preparat colinergic
D. Iniţial se prescrie un preparat anticolinergic
E. Iniţial se prescrie un preparat din antidepresivele imipraminice
372. Una din cauza apariției Diabetului Zaharat tip 2 la vârstnici este:
A. infecție bacteriană
B. supraîncărcare psiho-emoțională
C. deficiență absolută de insulină
D. scăderea sensibilității tisulare la insulină
E. –
373. Următoarele afirmații sunt caracteristice sindromului de fragilitate:
A. Apariția și evoluția fragilității sunt strict legate de vârsta înaintată.
B. Apariţia fragilităţii sunt variabile în dependenţă de persoană.
C. Evoluţia fragilității sunt foarte variabile în dependenţă de persoană.
D. Apariția fragillității depind de polimedicație.
E. Evoluția fragilității este una ireversibilă.
374. Următoarele afirmații sunt corecte cu referire la sindromul de cădere cu

excepția:
A. Incidența căderilor crește odată cu înaintarea în vârstă.
B. Frecvența căderilor crește progrsiv odată cu înaintarea în vârstă.
C. Frecvența cădereilor la persoana vârstnică corelează cu polipatologia.
D. Sindromul de cădere, la persoana vârstnică, totdeuna induce traumatism.
E. Căderea este consecința pierderii progresive a mecanismelor de adaptare la
echilibru.
375. Următoarele grupe de medicamente pot induce dereglări de conducere,

excluzând:
A. Beta-blocantele
B. Psihotropele
C. Antiagregantele
D. Chinidinele şi stabilizantele membranare
E. Antiaritmicele
376. Următoarele grupe de preparate pot induce confuzii și diminuarea atenției, cu

excepția:
A. Psihotropele
B. Neurolepticele
C. Antidepresantele
D. Benzodeazepinele
E. Tiazidele
377. Vârsta senilă este considerată vârstă:

A. 45-59 ani
B. 60-74 ani
C. 75-89 ani
D. 90-95 ani
378. Vigilența în confuzii:

A. este alterată şi variază în cursul zilei
B. este prezent stuporul și perioade de stare psihică lucidă
C. este prezentă starea de hebetudine (desprindere de realitate),
D. este prezentă agitaţia psihomotorică,
E. nu este alterată şi variază în cursul zilei
379. Vindecarea după sismoterapie are loc după:

A. O serie totală de 1-2 şocuri.
B. O serie totală de 3-4 şocuri.
C. O serie totală de 5 şocuri.
D. O serie totală de 7 şocuri.
E. O serie totală de 12 şocuri.
380. Factorii de risc ai maladiei Alzheimer sunt:

A. Nivelul slab sociocultural
B.Antecedente psihiatrice mai ales cele depresive
C.Antecedente cardio-vasculare
D. Traumatism cranio-cerebral în antecedente
E.Aluminiul (industria vopselelor, auto)

Teste SIMU Geriatrie

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Teste SIMU Geriatrie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Teste Geriatrie SIMU

1. Abordarea terapeutica in confuzii:

2. Abordarea terapeutica in confuzii:

3. Administrarea simultana a mai multor medicamente este:

4. Alegeți care din următoarele sunt efectele adverse la administrarea diureticilor

5. Anumite recomandări pentru restituirea temporară a anumitor capacităţi în

6. Atitudinea faţă de o persoană confuză:

7. Atitudinea faţă de o persoană confuză:

8. Atrofia mucoasă cu vârsta duce la:

11. Când apar pneumonii la vârstnici și senili, se observă foarte rar:

12. Când apar pneumonii la vârstnici și senili, se observă foarte rar:

13. Care din afirmațiile de mai jos reprezintă patologia iatrogena?

14. Care din următoarele elemente orientează spre un diagnostic al depresiei:

15. Care din următoarele modificări duc la scăderea distribuției medicamentelor in

16. Care din următoarele sunt cauza scăderii metabolismului medicamentelor la

20. Care este componenta sindromului post-cădere?

21. Care este durata maximă de viaţă a speciei umane:

22. Care este durata medie de viaţă în Republica Moldova:

25. Care este noţiunea de îmbătrânire normală sau ortogenă:

26. Care este parametrul principal în administrarea glicozidelor cardiace?

27. Care iatrogenie trebuie să apară în diagnostic ca boală de bază?

28. Care preparate încetinesc implementarea programului de îmbătrânire genetica:

30. Care savant a elaborat criteriile de fragilitate?

31. Care sunt aspectele procesului de îmbătrânire:

32. Care sunt cauzele citofiziologice fundamentale ale sindromului de fragilitate?

34. Care sunt complicațiile repausului prelungit la pat:

35. Care sunt componentele sindromului post-cădere?

37. Care sunt formele de îmbătrânire celulară:

38. Care sunt instrumentele de bază folosite în evaluarea geriatrică complexă:

40. Care sunt modificările macroscopice din partea sistemului nervos:

41. Care sunt particularităţile absorbţiei medicamentelor la vârstnici?

43. Care sunt principiile de bază ale farmacologiei și farmacoterapiei geriatrice?

44. Care sunt principiile pentru tratarea constipației la vârstnici?

45. Care sunt reacțiile adverse la administrarea antibioticelor?

47. Care sunt scopurile farmacoterapiei geriatrice?

49. Cauzele fatigabilității funcționale condiţionate de o determinare genetică sunt:

50. Cauzele posibile ale unei stări confuzionale:

51. Cauzele posibile ale unei stări confuzionale:

52. Cauzele posibile ale unei stări confuzionale:

53. Cauzele sindroamelor demenţiale sunt:

54. Ce este caracteristic pentru cursul pneumoniei la vârstnici?

55. Ce este caracteristic pentru vârsta înaintată:

56. Ce este caracteristic pentru o persosana vârstnică?

57. Ce grupuri de reacții adverse la medicamente se disting de obicei?

58. Ce include tratamentul în depresii:

59. Ce prezintă gerontologia:

60. Ce reprezintă medicul geriatru:

61. Ce reprezintă polipragmazia?

62. Ce se înțelege prin termenul iatrogenie?

63. Ce simptom clinic nu este caracteristic pentru clinica pneumoniei la vârstnici?

64. Ce tipuri de reacții alergice pot avea loc la administrarea medicamentelor?

65. Cercetarea cauzei în confuziilor:

66. Cercetarea cauzei în confuziilor:

67. Cifoza senilă se dezvoltă în legătură cu:

68. Citeriile ” Certe” NINCDS-ADRDA ale maladiei Alzheimer sunt:

69. Citeriile ” Probabile” NINCDS-ADRDA ale maladiei Alzheimer sunt:

70. Citeriile ”Posibile” NINCDS-ADRDA ale maladiei Alzheimer sunt:

71. Complicație a repausului prelungit la pat sunt:

72. Componenta motrică a sindromului post-cădere are următoarele caracteristici:

73. Componenta motrică a sindromului post-cădere are următoarele caracteristici,

74. Componenta psihologică a sindromului post-cădere se caracterizează prin:

75. Conceptul de fragilitate are anumite caracterisitici, cu excepția:

76. Conduita în confuzii: