Sunteți pe pagina 1din 65

1.

CS Indicele cardiotoracic reprezintă:


• relația între convexitățile cordului
• raportul diametrelor transversale maximale ale umbrei cordului şi ale toracelui
• raportul diametrului transversal maximal şi cel minimal al toracelui
• raportul diametrului ventriculului stâng şi cel maximal al toracelui
• raportul diametrului aortei ascendente şi cel al toracelui

Răspuns: B

2.CS Calcularea indicelui cardiotoracic se efectuează folosind datele obținute prin


următoarea metodă de investigație imagistică:
a) Ecocardiografia modul M
• Ecocardiografia modul 2D
• Radiografia cutiei toracice postero-anterioară
• Tomografia computerizată în regim angiografic
• Radiografia cutiei toracice de profil stâng

Răspuns: C

3.CM Investigaţia imagistică prin rezonanța magnetică este absolut contraindicată în caz de:
• Prezenţa de pacemaker cardiac
• Sarcina
• Prezenţa dispozitivelor fero-magnetice implantate
• Pacienții intubați, pe ventilație mecanică
• Claustrofobia

Răspuns: ACD

4.CM Investigaţia imagistică prin rezonanța magnetică este relativ contraindicată în caz
de:
a) Aritmie severă
• Prezenţa de pacemaker cardiac
• Prezenţa dispozitivelor fero-magnetice implantate
• Pacienții intubați, pe ventilație mecanică
• Claustrofobia

Răspuns: AE
5.CS În investigația Eco Doppler color culoarea roşie înseamnă:
• Sângele arterial
• Sângele venos
• Direcţia fluxului sanguin spre transductor
• Direcţia fluxului sanguin de la transductor
• Flux turbulent

Răspuns: C

6.CS În investigația Eco Doppler color culoarea albastră înseamnă:


• Sângele arterial
• Sângele venos
• Direcţia fluxului sanguin spre transductor
• Direcţia fluxului sanguin de la transductor
• Flux turbulent

Răspuns: D

7.CS Pentru determinarea ecocardiografică a gradului de stenoză se folosește modalitatea:


• ECOCG modul M
• ECOCG 2D
• Doppler pulsatil
• Doppler continuu
• Doppler color

Răspuns: D

8.CM Hipervolemie arterială pulmonară poate fi depistată în caz de:


• Stenoza mitrală
• Defect septal atrial
• Tetralogia Fallot
• Stenoza aortică
• Defect septal ventricular

Răspuns: BE

9.CS Hipovolemie arterială pulmonară poate fi depistată în caz de:


• Stenoza mitrală
• Defect septal atrial
• Tetralogia Fallot
• Stenoza aortică
• Defect septal ventricular

Răspuns: C

10. CM Congestie (stază) venoasă pulmonară poate fi depistată în caz de:


• Stenoza mitrală
• Insuficienţa mitrală
• Tetralogia Fallot
• Infarct miocardic extins
• Defect septal ventricular

Răspuns: ABD

11.CS În care din patologiile enumerate poate să dezvolte hipertensiunea arterială


pulmonară:
a) Stenoza mitrală
• Infarct miocardic extins
• Tetralogia Fallot
• Stenoza aortică
• Defect septal ventricular

Răspuns: E

12. CS În caz de angiopulmonografie selectivă, substanţa de contrast se introduce:


• prin cateter în ventriculul stâng
• prin cateter în una din ramurile arterei pulmonare
• în vena periferică
• prin cateter în aorta
• prin cateter în ventriculul drept

Răspuns: B

13. CS În caz de angiocoronarografie convențională, substanţa de contrast se


introduce:
a) prin cateter în ventriculul stâng
• prin cateter în ventriculul drept
• în vena periferică
• prin cateter în aorta
• prin cateter în arterele coronariene

Răspuns: E

14. CS În caz de tomografie computerizată în regim angiografic, substanţa de contrast se


introduce:
a) prin cateter în ventriculul stâng
• prin cateter în ventriculul drept
• în vena periferică
• prin cateter în aorta
• prin cateter în arterele coronariene

Răspuns: C

15. CM Ce modificări radiologice sunt caracteristice pentru congestie venoasă pulmonară:


• Reducerea desenului pulmonar
• Accentuarea desenului pulmonar
• Dilatarea hilurilor pulmonare
• Linii Kerley
• Omogenizarea hilurilor pulmonare

Răspuns: BCDE

16.CM În caz de hipervolemie arterială pulmonară, radiografia cutiei toracice relevă:


• Reducerea desenului pulmonar
• Accentuarea desenului pulmonar
• Bombarea arcului arterei pulmonare
• Omogenizarea hilurilor pulmonare
• Dilatarea hilurilor pulmonare

Răspuns: BCE

17. CM În caz de hipertensiune arterială pulmonară, radiografia cutiei toracice relevă:


• Îngustarea arterelor pulmonare periferice
• Dilatarea arterelor pulmonare periferice
• Bombarea arcului arterei pulmonare
• Îngustarea hilurilor pulmonare
• Dilatarea hilurilor pulmonare

Răspuns: ACE

18.CM În caz de hipovolemie arterială pulmonară, radiografia cutiei toracice relevă:


• Reducerea desenului pulmonar
• Accentuarea desenului pulmonar
• Modificările arcului arterei pulmonare
• Diminuarea transparenței câmpurilor pulmonare
• Dilatarea hilurilor pulmonare

Răspuns: AC

19.CM Indicaţii actuale pentru cateterism cardiac şi angiografie sunt următoarele:


• Estimarea directă a presiunii intracardiace şi pulmonare
• Explorarea aortei şi ramurilor ei
• Investigaţia valvei mitrale
• Explorarea vaselor pulmonare periferice
• Explorarea arterelor coronariene

Răspuns: ABE

20.CM Indicaţii actuale pentru tomografie computerizată în regim angiografic sunt următoarele:
• Estimarea directă a presiunii intracardiace şi pulmonare
• Explorarea aortei şi a vaselor coronariene
• Investigaţia valvei mitrale
• Aprecierea viabilității miocardului
• Explorarea arterelor sistemice periferice

Răspuns: BE

21.CM Limitele pentru tomografie computerizată în regim angiografic sunt


următoarele:
a) Bradicardie sinuzală
• Calcinoza severă a arterelor coronariene
• Regurgitarea mitrală
• Fibrilație atrială
• Stenoza arterei pulmonare

Răspuns: BD

22.CM Limitele pentru tomografie computerizată în regim angiografic sunt


următoarele:
a) Bradicardie sinuzală
• Tahicardie >100/min cu beta-blocanți contraindicați
• Durata de apnee insuficientă
• Fibrilație atrială
• Obezitate

Răspuns: BCDE

23. CM Pentru efectuarea tomografiei computerizate în regim angiografic, pacientul trebuie să


fie capabil:
• Să ridice mâinile deasupra capului
• Să respire adânc
• Să rețină expirația
• Să îndoaie picioarele în genunchi
• Să rămână nemișcat

Răspuns: ACE

24. CS În caz de calcinoza severa a arterelor coronariene, metoda de elecţie pentru evaluarea
stării lor este:
• Ecocardiografia
• Tomografia computerizată în regim angiografic
• Imagistica prin rezonanța magnetică
• Angiocoronarografia
• Scintigrafia miocardului

Răspuns: D

25. CM Efectuarea ecocardiografiei transesofagiene este indicată în caz de:


• Vârsta senilă a pacientului
• Vârsta mică a pacientului
• Suspecţie de endocardita infecțioasă de proteza valvulară cardiacă
• Control intraoperator al calității plastiei de valva mitrală
• Pericardita exudativă
Răspuns: CD

26. CM Care din modificările enumerate vor fi depistate în caz de stenoza severă de valva
mitrală:
a) Dilatarea atriului drept
• Dilatarea atriului stâng
• Dilatarea ventriculului stâng
• Mărirea presiunii sanguine pulmonare
• Presiunea sanguină pulmonară normală

Răspuns: BD

27.CS Metoda imagistică de elecţie în caz de pericardită exudativă este:


• Radiografia cutiei toracice postero-anterioară
• Ecocardiografia transtoracică
• Ecocardiografia transesofageană
• Tomografia computerizată în regim angiografic
• SPECT (single photon emission computed tomography)

Răspuns: B

28. CS Metoda imagistică de elecţie în caz de valvulopatie reumatismală este:


• Radiografia cutiei toracice postero-anterioară
• Ecocardiografia transtoracică
• Imagistica prin rezonanța magnetică
• Tomografia computerizată în regim angiografic
• SPECT (single photon emission computed tomography)

Răspuns: B

29. CS Care din metodele imagistice enumerate se indică cu scop de evaluare a stării arterelor
coronariene:
• Radiografia cutiei toracice postero-anterioară
• Ecocardiografia transtoracică
• Tomografia computerizată în regim angiografic
• Angiocoronarografie
• SPECT (single photon emission computed tomography)

Răspuns: D

30. Care din metodele imagistice enumerate se indică cu scop de evaluare a perfuziei şi a
metabolismului miocardului:
• Radiografia cutiei toracice postero-anterioară
• SPECT (single photon emission computed tomography)
• Ecocardiografia transesofageană
• Ecocardiografia transtoracică
• Imagistica prin rezonanța magnetică
Răspuns: B

31. CS Metoda SPECT (single photon emission computed tomography) în patologia


cardiovasculară este indicată în caz de:
• Cardiopatie ischemică
• Valvulopatie mitrală congenitală
• Anevrism al aortei ascendente
• Coarctaţie aortică
• Hipertensiune arterială pulmonară

Răspuns: A

32.CM Scopul investigației SPECT (single photon emission computed tomography) în


cardiopatia ischemică este de a determina:
• Gradul stenozării arterelor coronariene
• Gradul calcinozei arterelor coronariene
• Numărul arterelor afectate
• Viabilitatea miocardului în zona de ischemie
• Prognozarea funcţiei ventriculului stâng după revascularizare

Răspuns: DE

33.CM Investigația SPECT (single photon emission computed tomography) se indică cu


scopul diagnosticării cardiopatiei ischemice în caz de:
a) Bloc de ram stâng al fascicolului His
• Calcinoza arterelor coronariene
• Clinica tipică cu ECG normală
• Clinica atipică cu devierile ECG
• Bloc de ram drept a fascicolului His

Răspuns: ACD

34.CM În investigaţia Eco Doppler color culoarea galbenă sau verde înseamnă:
• Micşorarea vitezei fluxului sanguin
• Mărirea vitezei fluxului sanguin
• Direcţia fluxului sanguin spre transductor
• Direcţia fluxului sanguin de la transductor
• Flux turbulent

Răspuns: BE

35. CM În investigaţia Eco Doppler color, culorile de bază pentru codificarea jeturilor sanguine
sunt:
a) Roșie
• Albastră
• Verde
• Galbenă
• Albă

Răspuns: AB

36. Care din cele enumerate reprezintă dezavantajul principal al modalității Doppler pulsatil:
• Posibilitate de a estima viteza jetului sanguin în orice punct ales de examinator
• Posibilitate de a estima viteze mari
• Imposibilitate de a estima viteze mari
• Imposibilitate de a estima viteza jetului sanguin în orice punct ales de examinator. Poate fi
estimată doar viteza maximală de a lungul liniei de emisie
• Posibilitate de a repeta investigația de atâtea ori, de cât este nevoie

Răspuns: C

37. Care din cele enumerate reprezintă dezavantajul principal al modalității Doppler continuu:
• Posibilitate de a estima viteza jetului sanguin în orice punct ales de examinator
• Posibilitate de a estima viteze mari
• Imposibilitate de a estima viteze mari
• Imposibilitate de a estima viteza jetului sanguin în orice punct ales de examinator. Poate fi
estimată doar viteza maximală de a lungul liniei de emisie
• Posibilitate de a repeta investigația de atâtea ori, de cât este nevoie

Răspuns: D

38. Care din cele enumerate reprezintă avantajele ale modalității Doppler pulsatil:
• Posibilitate de a estima viteza jetului sanguin în orice punct ales de examinator
• Posibilitate de a estima viteze mari
• Imposibilitate de a estima viteze mari
• Imposibilitate de a estima viteza jetului sanguin în orice punct ales de examinator. Poate fi
estimată doar viteza maximală de a lungul liniei de emisie
• Posibilitate de a repeta investigația de atâtea ori, de cât este nevoie

Răspuns: AE

39. Care din cele enumerate reprezintă avantajele ale modalității Doppler continuu:
• Posibilitate de a estima viteza jetului sanguin în orice punct ales de examinator
• Posibilitate de a estima viteze mari
• Imposibilitate de a estima viteze mari
• Imposibilitate de a estima viteza jetului sanguin în orice punct ales de examinator. Poate fi
estimată doar viteza maximală de a lungul liniei de emisie
• Posibilitate de a repeta investigația de atâtea ori, de cât este nevoie

Răspuns: BE

40. CM În investigația miocardului cu radionuclizi, protocoalele de investigație pot


include efectuarea obligatorie a achiziției:
a) Numai în repaos
• Numai la efort fizic
• La dorința pacientului
• În repaos şi la efort fizic
• În repaos şi la efort „farmacologic”

Răspuns: DE

41. CS Pentru efortul „farmacologic” în investigația miocardului cu radionuclizi se


utilizează:
a) Anticoagulante
• Vasodilatatoare
• Inhibitori enzimelor de conversie
• Beta-blocanţi
• Diuretici

Răspuns: B

42.CS Desenul pulmonar în imaginea radiologică este determinat de:


• vasele sanguine ale circuitului mic
• vasele sanguine ale circuitului sistemic
• vasele limfatice
• parenchimul pulmonar
• bronhii și bronhiole

Răspuns: A

43.CM Radiografia standard a cutiei toracice la pacienții cu patologie cardiovasculară se indică


au scop de a evalua:
• Dimensiunile cordului
• Starea circulației sanguine în circuitul mic (desenul pulmonar)
• Starea circulației sanguine în circuitul sistemic
• Modificările hemodinamicii intracardiace
• Contractilitatea miocardului

Răspuns: AB

44.CM Care din metodele imagistice enumerate pot fi indicate în cazul suspiciunii de disecție de
aortă:
• Tomografia computerizata în regim angiografic
• Aortografia
• Ecocardiografia
• SPECT (single photon emission computed tomography)
• Tomosinteza

Răspuns: ABC

45.CS Radiografia standard a craniului în explorarea neuroimagistică permite a


vizualiza:
a) fracturile oaselor bolții craniene
• hemoragiile intracerebrale
• hemoragiile extracerebrale
• malformațiile intracerebrale
• malformațiile la nivelul arterelor cervicale

Răspuns: A

46. CM Pe o radiografie standard a craniului putem determina:


• Fracturile bazei craniului
• Tumorile intracerebrale
• Fracturile oaselor bolții craniene
• Acumularea conținutului patologic in sinusurile paranazale
• Plăcile ateromatoase la nivelul arterelor cervicale

Răspuns: CD

47.CM În caz de patologie tumorală a creierului, radiografia standard a craniului poate constată:
• Prezența masei tumorale intracerebrale
• Focare de osteodistrucție la nivelul oaselor craniene
• Apariția amprentelor vasculare determinată de sporirea vaselor epiploice
• Deplasarea structurilor mediane
• Dehiscența suturilor

Răspuns: BCE

48. CS Metoda imagistică de elecție în vizualizarea fracturilor oaselor bolții craniene este:
• Imagistica prin Rezonanța Magnetică
• Tomografia Computerizată
• Termografia
• Scintigrafia
• Ultrasonografia

Răspuns: B

49.CS Semnul de amprentele vasculare determinate de sporirea vaselor epiploice poate fi


detectat prin următoarea metodă imagistică:
a) Ultrasonografia
• Imagistica prin rezonanța magnetică
• Tomografia Computerizată
• Radiografia standard a craniului
• Radiografia țintită a șeii turcești

Răspuns: D

50. CM Radiografia standard a coloanei vertebrale include:


• Radiografia în incidența de față
• Radiografia în incidența de profil
• Radiografie atlanto-axoidiană de față, cu gura deschisă
• Mielografia
• Radiografia cu probele funcționale

Răspuns: ABE

51. CS Diagnosticul radiologic standard al coloanei vertebrale NU confirmă:


• modificările structurale osoase
• formațiunile tumorale intramedulare
• modificările de statică vertebrală
• fracturile vertebrale
• malformațiile vertebrale

Răspuns: B

52.CM Diagnosticul radiologic standard al coloanei vertebrale relevă următoarele


modificări:
a) modificările structurale osoase
• formațiunile tumorale intramedulare
• modificările de statică vertebrală
• fracturile vertebrale
• malformațiile vertebrale

Răspuns: ACDE

53.CM Indicațiile pentru angiografie cerebrală includ:


• diagnosticul anevrismelor arterelor cerebrale
• diagnosticul malformațiilor arterio-venoase cerebrale
• diagnosticul hidrocefaliei
• determinarea sursei hemoragiei intracerebrale ???
• determinarea proceselor inflamatorii

Răspuns: AB

54. CM Examenul Doppler cervical cuprinde studiul arterelor:


• carotide externe
• subclaviculare
• carotide comune
• carotide interne
• submandibulare

Răspuns: BCD

55. CM Examenul Doppler cervical NU cuprinde studiul arterelor:


• carotide externe
• subclaviculare
• carotide comune
• carotide interne
• submandibulare
Răspuns: AE

56. CS Indicațiile examenului Doppler cervical sunt următoarele, cu excepția de:


• diagnosticul stenozelor arterelor cervicale
• diagnosticul fistulelor arteriovenoase
• diagnosticul disecției carotidiene
• diagnosticul hipotensiunii ortostatice
• diagnosticul hipertensiunii arteriale sistemice

Răspuns: E

57. CM Ecografia cerebrală transfontanelară prezintă următoarele caracteristici:


• cost înalt față de celelalte metode imagistice
• caracter neinvaziv
• neiradiantă
• rapidă din punct de vedere executării
• dependentă de operator

Răspuns: BCD

58.CM Zonele prin care se efectuează ultrasonografia Doppler transcraniană


sunt:
a) zonele temporale
• orbitele
• gaura occipitală
• suturile osoase
• zonele retroauriculare

Răspuns: ABC

59. CM Indicațiile Dopplerului transcranian sunt:


• determinarea modificărilor la nivelul sifonului arterei carotide
• determinarea modificărilor arteriale intracerebrale
• determinarea hemoragiilor intracerebrale
• determinarea modificărilor arteriale cervicale
• determinarea hemoragiilor extracerebrale

Răspuns: ABD

60.CM Injectarea substanței de contrast în neuroimagistica este indicată în:


• tumorile intracerebrale
• scleroză multiplă
• atrofie cerebrală
• hidrocefalie
c) traumatism cranio-cerebral

Răspuns: AB
61.CM Injectarea substanței de contrast în neuroimagistica NU este indicată în:
• tumorile intracerebrale
• scleroză multiplă
• atrofie cerebrală
• hidrocefalie
c) malformații arteriovenoase intracerebrale

Răspuns: CD

62. CM Care din afirmații referitor la administrarea substanței de contrast în neuroimagistică


sunt corecte:
• bariera hematoencefalică nu permite contrastarea structurilor neurogene
• injectarea substanței de contrast modifică în mod variabil densitatea diferitor structuri
anatomice și patologice
• alterarea barierei hematoencefalice nu permite contrastarea unor structuri patologice
• injectarea substanței de contrast crește diferența de vizualizare între substanța albă și cenușie
• structurile vasculare, hipofiza, epifiza, plexurile coroide nu sunt influențate de bariera
hematoencefalică

Răspuns: ABD, E?

63. CM Sindromul de masă intracerebrală include:


• prezența formațiunii de volum intracerebrale
• prezența modificărilor de volum ventriculare
• deplasarea scizurii interemisferice
• lărgirea spațiului subarahnoidian
• fracturile vertebrelor cervicale

Răspuns: ABC

64.CM Tomografia computerizată cerebrală fără contrast este indicată în următoarele cazuri:
• traumatismul cranio-cerebral deschis
• traumatismul cranio-cerebral închis
• sechele posttraumatice
• hemoragii extra- și intracerebrale
• tromboze venoase cerebrale

Răspuns: ABD

65. CM Tomografia computerizată cerebrală este metoda de elecție în următoarele cazuri:


• hemoragie intracerebrală acută
• patologia orbitei
• malformațiile cranio-cerebrale
• patologia hipofizei
• patologia globului ocular

Răspuns: ABCD
66. CM Tomografia computerizată în patologia coloanei vertebrale este indicată în următoarele
cazuri:
a) fracturile vertebrale
• modificările degenerativ-distrofice vertebrale
• traumatismul medular
• procesele medulare inflamatorii
• herniile de disc

Răspuns: AB, C?

67.CM Administrarea substanței de contrast paramagnetice în investigația imagistica prin


rezonanța magnetică este indicată în următoarele cazuri cu excepția de:
a) tumorile cerebrale
• infecțiile cerebrale
• malformațiile arterio-venoase
• modificările atrofice cerebrale
• traumatismul cranio-cerebral

Răspuns: DE

68. CM Ca metoda de elecție, imagistica prin rezonanța magnetică este indicată în următoarele
procese patologice a regiunii cranio-cerebrale:
• patologia hipofizară
• tumorile globului ocular
• patologia substanței albe cerebrale
• hemoragiile extra- și intracerebrale
• malformațiile masivului facial

Răspuns: BC

69.CM Indicațiile pentru investigația imagistică prin rezonanța magnetică în patologia


craniocerebrală sunt următoarele:
a) traumatism osos
• patologia tumorală
• afecțiunile substanței albe
• malformații cranio-cerebrale
• patologia infecțioasă

Răspuns: BCE

70. CM Indicațiile pentru investigația imagistică prin rezonanța magnetică în patologia


craniocerebrală sunt următoarele, cu excepție de:
a) traumatism osos
• patologia tumorală
• afecțiunile substanței albe
• malformații cranio-cerebrale
• patologia infecțioasă
Răspuns: AD

71. CM Indicațiile pentru investigația imagistică prin rezonanța magnetică în patologia coloanei
vertebrale sunt următoarele:
• herniile și protruziile de disc intervertebral
• scleroza multiplă
• malformațiile arterio-venoase
• patologia tumorală
• bilanțul osteoporozei

Răspuns: ABD

72.CM Care din afirmații referitor la diagnosticul imagistic al patologiei traumatice vertebro-
medulare sunt corecte:
• Imagistica prin rezonanța magnetică este metoda de elecție în determinarea rupturilor
medulare
• Imagistica prin rezonanța magnetică este metoda de elecție în determinarea compresiei
medulare
• Tomografia computerizată este metoda de elecție în determinarea compresiei medulare
• Tomografia computerizată este metoda de elecție în determinarea fragmentului osos vertebral
cu localizare în canalul medular
• Imagistica prin rezonanță magnetică este metoda de elecție în determinarea fragmentului osos
vertebral cu localizare în canalul medular

Răspuns: ACD

73. CS Focarul ischemic acut intracerebral poate fi determinat prin următoarea metodă
imagistică:
a) Imagistica prin rezonanță magnetică
• Tomografia computerizată
• Scintigrafie
• Examenul Doppler
• Radiografia standard a craniului

Răspuns: A

74.CS Focarul hemoragic acut intracerebral poate fi determinat prin următoarea metodă
imagistică:
a) Ultrasonografia
• Angiografia
• Tomografia computerizată
• Imagistica prin rezonanță magnetică
• Mielografia

Răspuns: C

• CM Care din metodele indicate se folosesc în diagnosticul traumatismului cranio-cerebral:


a) Radiografia standard
• Tomografia computerizată
• Electroencefalografia
• Imagistica prin rezonanță magnetică
• Scintigrafia

Răspuns: ABD

• În cazul traumatismului cranio-cerebral, tomografia computerizată se indică pentru a


determina:
• Prezența hemoragiei și hematoamelor intracerebrale
• Hidrocefalia și pneumocefalia
• Deplasarea structurilor liniei mediane
• Prezența modificărilor la nivelul articulației temporo-mandibulare
• Prezența modificărilor la nivelul medulei spinale

Răspuns: ACD

• Investigația imagistică prin rezonanța magnetică în traumatismul cranio-cerebral este utilă


pentru:
• evaluarea leziunilor trunchiului cerebral, leziunilor din substanța albă
• evaluarea sechelelor posttraumatice
• determinarea prognosticului
• nu este informativă în cazul traumatismului cranio-cerebral
• evaluarea fracturilor oaselor bolții craniene

Răspuns: A

• CS Care din afirmații referitor la investigație imagistică prin rezonanța magnetică în


traumatismul cranio-cerebral este corectă:
• Nu este metoda de elecție în cazul leziunilor cu indicație neurochirurgicală. Aceste se
evidențiază mai bine și mai rapid la tomografia computerizată
• Nu necesită materiale de reanimare amagnetice
• Este metoda de elecție în cazul fracturilor oaselor regiunii maxilo-faciale
• Nu are limite în diagnosticul traumatismului cranio-cerebral
• Permite o mai bună și mai rapidă investigație în cazul leziunilor cu indicație
neurochirurgicală

Răspuns: A

• CM Indicați semnele hematomului epidural la tomografia computerizată:


• Aspect de lentilă biconvexă
• Localizare imediat sub lamina internă
• Apare ca sector hipodens
• Examinarea în fereastra osoasă pune în evidență fracturile craniene
• Nu poate fi precizată localizarea patologiei

Răspuns: ABD
• Indicați caracteristicile imagistice ale hematomului subdural:
• Cu topografia emisferică, fronto-temporo-parietală, dispusă emisferic, imediat sub dura
mater
• Frecvent cu localizarea occipitală, cu contur cert, bine definit
• Este hiperdensă
• Are forma falciformă, concavă spre interior
• Tomografia computerizată nu permite determinarea volumului hematomului

Răspuns: ACD

• Care din afirmațiile enumerate caracterizează hemoragia subarahnoideană la tomografia


computerizată:
• Localizare la nivelul șanțurilor și girilor emisferice, cisternelor cerebrale, coasei
creierului
• Localizare subdurală
• Este hiperdensă
• Totdeauna este asociată cu dilatarea ventriculelor laterali.
• Este hipodensă

Răspuns: AC

• CM Care din metodele radioimagistice indicate sunt folosite în diagnosticul traumatismului


osteoarticular:
• Artroscopia
• Radiografia standard
• Tomografia computerizata
• Artrografia
• Imagistica prin Rezonanță Magnetică

Răspuns: B CD

83. Radiografia standard la investigația pacienților cu traumatism osteoarticular se efectuează:


a) În incidența de față și de profil
• Doar în incidența de față
• Doar în incidența de profil
• În două incidențe, fără a include articulația în examinare
• În examinare trebuie să fie inclusă cel puțin o articulație a segmentului lezat

Răspuns: AE

• CS Care este cea mai informativă metodă de diagnostic imagistic în cazul rupturilor de
ligamente:
a) Scintigrafia
• Imagistica prin rezonanța magnetică
• Tomografia computerizată
• Tomosinteza
• Artrografia
Răspuns: B

• În funcție de linia fracturii, acestea pot fi:


• oblice
• transversale
• în litera „T”
• laterale
• longitudinale

Răspuns: ABC

• Care din următoarele afirmații referitor la fracturi de coloana vertebrală sunt corecte:
• la nivelul primelor două vertebre cervicale, traumatismul se soldează mai frecvent cu
luxația atlasului pe axis, urmata de regulă de fractura odontoidei
• fractura odontoidei poate fi bine pusă in evidenţă pe radiografia de profil si pe cea de
incidenţă transbucală
• fractura odontoidei nu poate fi depistată pe radiografia de profil și pe cea de incidenţă
transbucală
• fracturile ultimelor vertebre cervicale se traduc prin tasări „în pană” ale corpului
vertebral
• fracturile apofizelor se soldează de regulă cu pseudartroze

Răspuns: ABDE

• Fracturile craniului se caracterizează prin:


• Formarea precoce a calusului osos
• Fracturi diastatice
• Fracturi depresive (infundare)
• Fracturi liniare
• Deplasarea angulară a fragmentelor

Răspuns: BCD

• Care din metodele imagistice enumerate sunt informative pentru evaluarea luxațiilor:
a) Radiografia standard
• Artrografia
• Scintigrafia
• Tomografia computerizată
• Imagistica prin rezonanța magnetică

Răspuns: ADE

• Deplasarea longitudinală a fragmentelor osului fracturat poate fi:


• Prin angrenare
• Prin alunecare
• Prin angulare
• Prin îndepărtare
• Prin rotație

Răspuns: ABD

• Metoda de elecție pentru diagnosticarea necrozei aseptice de cap femural în stadii precoce
este:
• radiografia standard
• tomografia computerizată
• scintigrafia oaselor
• imagistica prin rezonanța magnetică
• ultrasonografia

Răspuns: D

91. În caz de necroza aseptică de cap femural investigația imagistică prin rezonanța magnetică
relevă:
• edemul osos
• neregularități de contur ale corticalei
• formațiuni chistice intraosoase
• modificările spațiului intraarticular
• devierea axelor bazinului

Răspuns: A, BCD

• Tabloul radiologic al artritei reumatoide include:


• Edem al țesuților moi
• Osteoporoză juxtaarticulară
• Eroziuni osoase
• Osteofitoză marginală
• Eroziuni osoase în ”mușcătură de șobolan”.

Răspuns: ABC

• Tabloul radiologic ale artritei reumatoide include:


• Scleroză subcondrală
• Îngustarea spațiului radiologic articular
• Anchilozarea articulațiilor intercarpiene
• Dilatarea spațiului radiologic articular
• Necroza aseptică.

Răspuns: BC

• Metodele imagistice utile pentru diagnosticul artritei reumatoide sunt:


• Radiografia standard palmo-plantară
• Tomografia Computerizată articulară
• Ultrasonografia articulară
• Imagistica prin Rezonanța Magnetica a articulațiilor
• Artrografia.
Răspuns: BD

• Deformările caracteristice ale mâinilor în artrita reumatoidă sunt:


• Deformare în "butonieră"
• Deviaţie ulnară a degetelor
• Eroziuni osoase în ”mușcătură de șobolan”.
• Deformare în "gât de lebădă"
• Anchiloza articulaţiilor interfalangiene distale

Răspuns: ABD

• Semnele clinice în artrită reumatoidă, pentru diagnosticul pozitiv persistă nu mai puțin de:
a) 3 săptămâni
• 4 săptămâni
• 6 săptămâni
• 8 săptămâni
• 12 săptămâni

Răspuns: C

• Gradului I de progresare al artritei reumatoide îi corespund următoarele caracteristici


clinicoradiologice:
• osteoporoza juxtaarticulară, fără alte modificări
• osteoporoză juxtaarticulară, atrofia mușchilor intercostali, afectarea țesuturilor
extraarticulare
• osteoporoză, deformația articulară, atrofie musculară, modificări extraarticulare ale
țesuturilor moi
• anchiloza fibroasă sau osoasă
• semne radiologice de distrucție a cartilajului.

Răspuns: A

• Gradului II de progresare al artritei reumatoide îi corespund următoarele caracteristici


clinico-radiologice:
• osteoporoza juxtaarticulară, fără alte modificări
• osteoporoză juxtaarticulară, atrofia mușchilor intercostali, afectarea țesuturilor
extraarticulare
• osteoporoză, deformația articulară, atrofie musculară, modificări extraarticulare ale
țesuturilor moi
• anchiloza fibroasă sau osoasă
• semne radiologice de distrucție a cartilajului.

Răspuns: B

• Gradului IV de progresare al artritei reumatoide îi corespund următoarele caracteristici


clinico-radiologice:
• osteoporoza juxtaarticulară, fără alte modificări
• osteoporoză juxtaarticulară, atrofia mușchilor intercostali, afectarea țesuturilor
extraarticulare
• osteoporoză, deformația articulară, atrofie musculară, modificări extraarticulare ale
țesuturilor moi
• anchiloza fibroasă sau osoasă
• semne radiologice de distrucție a cartilajului.

Răspuns: DE

• Calcificările ale țesuturilor moi sunt specifice:


• Lupusului eritematos sistemic
• Artritei reumatoide
• Artritei reumatoide juvenile
• Gutei
• Artritei reactive.

Răspuns: A, daca cm +D

• Deviația ulnară a degetelor mâinilor condiționată modificărilor periarticulare ale țesuturilor


moi este specifică:
• Artritei reumatoide
• Artrozei
• Lupusului eritematos sistemic
• Gutei
• Artritei reactive.

Răspuns: C

• Deviația ulnară a degetelor mâinilor condiționată eroziunilor osoase este specifică:


a) Artritei reumatoide
• Artrozei
• Lupusului eritematos sistemic
• Gutei
• Artritei psoriazice.
Răspuns: A

• Necroza aseptică osoasă condiționată vasculitei este specifică:


• Artritei reumatoide
• Artrozei
• Lupusului eritematos sistemic
• Gutei
• Artritei reumatoide juvenile.

Răspuns: C

• Tabloul radiologic al lupusului eritematos sistemic include:


• Osteoporoza cu caracter difuz epifizar
• Osteoporoza juxtaarticulară
• Îngroșarea țesuturilor periarticulare
• Erodarea marginală osoasă
• Prezența de oase sesamoide.

Răspuns: ACD

• Tabloul radiologic al lupusului eritematos sistemic include:


• Deviația ulnară a degetelor mâinilor condiționată modificărilor periarticulare ale
țesuturilor moi
• Necroza aseptică condiționată de vasculită
• Calcificările ale țesuturilor moi
• Deviația ulnară a degetelor mâinilor condiționată eroziunilor osoase
• Eroziuni osoase în ”mușcătură de șobolan”.

Răspuns: ABC

• Semnele imagistice extraarticulare în lupusul eritematos sistemic includ:


• Pneumonită lupică
• Pneumonie rotundă
• Atelectazie discoidală
• Atelectazie lobară
• Atelectazie segmentară.

Răspuns: AC

• Semnele imagistice extraarticulare în lupusul eritematos sistemic pot include:


• Pneumonie lobară
• Adenopatie hilară
• Adenopatie mediastinală
• Pleurezie exudativă
• Edem pulmonar.

Răspuns: DE

• Manifestările cardiovasculare în lupusul eritematos sistemic pot include:


• Stenoza de artera pulmonară
• Stenoza aortică
• Miocardita
• Pericardita
• Endocardita.

Răspuns: BCD

• Semnele radiologice ale gutei sunt:


• Revărsat articular
• Eroziuni în ”mușcătură de șobolan”
• Leziuni litice cu scleroză în jur
• Osteoporoză juxaarticulară
• Osteofitoză marginală.

Răspuns: AB, C?

• Tofii reprezintă semnul patognomonic în:


• Artrita reumatoidă
• Lupusul eritematos sistemic
• Guta
• Artrita reumatoidă juvenilă
• Osteoartroză.

Răspuns: C

• Gradului I de severitate al osteoartrozei după Kellgren și Lawrence îi corespund


următoarele caracteristici:
• Modificări minimale (pensarea neînsemnată a spaţiului intraarticular, osteofite unice
• Semne incerte de restructurarea chistică a structurii osului, osteoscleroză lineară în
regiunile subchondrale, apariția unor osteofite minuscule marginale
• Lipsa semnelor radiologice
• Modificări moderate (îngustarea moderată a spaţiului intraarticular, osteofite multiple)
• Modificări pronunţate (spaţiul intraarticular practic nu se determină, osteofite masive).

Răspuns: B

• Gradului II de severitate al osteoartrozei după Kellgren și Lawrence îi corespund


următoarele caracteristici:
• Modificări minimale (pensarea neînsemnată a spaţiului intraarticular, osteofite unice
• Semne incerte restructurarea chistică a structurii osului, osteoscleroză lineară în regiunile
subchondrale, apariția unor osteofite minuscule marginale
• Modificări moderate (îngustarea moderată a spaţiului intraarticular, osteofite multiple)
d) Lipsa semnelor radiologice
e) Modificări pronunţate (spaţiul intraarticular practic nu se determină, osteofite masive).
Răspuns: A

• Gradului III de severitate al osteoartrozei după Kellgren și Lawrence îi corespund


următoarele caracteristici:
• Modificări minimale (pensarea neînsemnată a spaţiului intraarticular, osteofite unice
• Semne incerte restructurarea chistică a structurii osului, osteoscleroză lineară în regiunile
subchondrale, apariția unor osteofite minuscule marginale
• Modificări moderate (îngustarea moderată a spaţiului intraarticular, osteofite multiple)
d) Lipsa semnelor radiologice
e) Modificări pronunţate (spaţiul intraarticular practic nu se determină, osteofite masive).

Răspuns: C

• Gradului IV de severitate al osteoartrozei după Kellgren și Lawrence îi corespund


următoarele caracteristici:
• Modificări minimale (pensarea neînsemnată a spaţiului intraarticular, osteofite unice)
• Semne incerte restructurarea chistică a structurii osului, osteoscleroză lineară în regiunile
subchondrale, apariția unor osteofite minuscule marginale
• Modificări moderate (îngustarea moderată a spaţiului intraarticular, osteofite multiple)
d) Lipsa semnelor radiologice
e) Modificări pronunţate (spaţiul intraarticular practic nu se determină, osteofite masive).

Răspuns: E

• Tabloul radiologic al osteoartrozei include:


• Eroziuni osoase degenerative
• Chisturi subcondrale
• Osteoporoza juxtaarticulară
• Îngustarea spațiului radiologic articular
• Deviația ulnară a degetelor mâinilor condiționată modificărilor periarticulare.

Răspuns: ABD

• Tabloul radiologic al osteoartrozei include:


• Îngustarea spațiului radiologic articular
• Scleroza subcondrală
• Osteofitoza
• Deviația ulnară a degetelor mâinilor condiționată eroziunilor osoase
• Contracturile musculare.

Răspuns: ABC

• Metoda imagistică cea mai frecvent utilizată în evaluarea osteoartrozei este:


• Tomografia Computerizată
• Imagistica prin Rezonanța Magnetică
• Radiografia standard
• Ultrasonografia
• Scintigrafia.

Răspuns: C

• Metoda imagistică cea mai informativă în aprecierea modificărilor la nivelul cartilajului


articular este:
• Tomografia Computerizată
• Imagistica prin Rezonanța Magnetică
• Radiografia standard
• Radioscopia
• Tomosinteza.

Răspuns: B

• Metoda imagistică cea mai frecvent utilizată în detectarea revărsatului articular este:
a) Ultrasonografia
• Tomografia Computerizată
• Tomosinteza
• Imagistica prin Rezonanța Magnetică
• Scintigrafia.

Răspuns: A

• Selectați răspunsurile corecte despre complexul tuberculos:


• Este o formă a tuberculozei primare
• Este o formă a tuberculozei secundare
• Reprezintă afectarea parenchimului pulmonar
• Reprezintă afectarea pleurei
• Reprezintă afectarea ganglionilor limfatici intratoracici

Răspuns: AC

• Selectați răspunsurile corecte despre limfadenopatie tuberculoasă:


• Este o formă a tuberculozei primare
• Este o formă a tuberculozei secundare
• Reprezintă afectarea parenchimului pulmonar
• Reprezintă afectarea pleurei
• Reprezintă afectarea ganglionilor limfatici intratoracici

Răspuns: AE

• Care dintre semnele tomografice (CT) enumerate sunt specifice tuberculozei:


• Semnul de „halou”
• Semnul de „halou inversat”
• Semnul siluetei
• Semnul „copacului înmugurit” („ramului înmugurit”)
• Semnul „diseminării miliare”
Răspuns: DE

• Care dintre semnele tomografice (CT) enumerate se pot întâlni în caz de tuberculoză:
• Semnul „inelului cu perlă”
• Semnul „copacului înmugurit”
• Semnul de „aer în creștere”
• Semnul „pietrelor de pavaj”
• Semnul de „sticlă mată”

Răspuns: BE

• Ce reprezintă semnul „copacului înmugurit” la computer tomografie:


• Noduli pulmonari mici
• Noduli pulmonari mari
• Noduli adiacente arborelui bronșic
• Noduli centrolobulari
• Ganglioni limfatici măriți în volum
Răspuns: AD

• Care poate fi este substratul morfologic al semnului „copacului înmugurit” la computer


tomografie:
• umplerea lumenului bronhiolelor cu aer
• umplerea lumenului bronhiolelor cu puroi
• umplerea lumenului bronhiolelor cu mucus
• umplerea lumenului bronhiolelor cu mase cazeoase
• umplerea lumenului bronhiolelor cu sânge

Răspuns: BC

• In tuberculoza pulmonară, semnul „copacului înmugurit” apare la computer tomografie


deoarece:
• este vizibil traiectul ramificat al căilor respiratorii terminale, invizibile la radiografie
standard
• are loc dilatarea bronhiilor terminale
• lumenul bronhiolelor se umple cu conținut patologic
• apar noduli pulmonari mici localizați periferic în parenchim pulmonar
• apar noduli pulmonari de dimensiuni mari localizați central

Răspuns: ABC

• In tuberculoza pulmonară, semnul „diseminării miliare acute” la computer tomografie apare


datorită:
• macronodulilor pulmonari
• nodulilor de diferite dimensiuni, mari și mici
• nodulilor pulmonari mai mici de 3 mm
• cavernelor repartizate asimetric
• nodulilor repartizați simetric „în oglindă”

Răspuns: CE

• Tuberculoza primară este:


• observată la pacienții care anterior nu au fost expuși la M. tuberculosis
• observată la pacienții anterior sensibilizați la M. tuberculosis
• cel mai frecvent întâlnită în copilărie
• cel mai frecvent întâlnită la vârsta adultă
• cel mai frecvent întâlnită la vârstnici

Răspuns: AC

129. Radiologic, tuberculoza primară se manifestă prin:


a) afectarea parenchimului pulmonar
• limfadenita mediastinală
• complexul Ranke
• boala miliară
• antrenarea căilor aeriene
Răspuns: ABCD

130. Tabloul radiologic al focarului Ghon reprezintă:


• opacitatea nodulară localizată preponderent în câmpul pulmonar superior
• opacitatea nodulară localizată preponderent în câmpul pulmonar mediu sau inferior
• opacitate parietală sugestivă pentru pleurezie
• combinarea pleureziei și a limfonodulior măriți sau calcificați
• afectarea ganglionilor limfatici mediastinali

Răspuns: BD

131. Complexul Ranke include:


• opacitatea nodulară localizată preponderent în câmpul pulmonar superior
• opacitatea nodulară localizată preponderent în câmpul pulmonar mediu sau inferior
c) limfangita
• combinarea pleureziei și a limfonodulior măriți sau calcificați
• afectarea ganglionilor limfatici mediastinali

Răspuns: BD

132. Care din afirmații despre tuberculoza miliară sunt corecte:


• se manifestă radiologic prin multipli opacități mici (2-3 mm)
• se manifestă radiologic prin opacitatea nodulară la locul inițial de implicare a parenchimului
pulmonar la momentul primei infecții
• se manifestă radiologic prin infiltrație pulmonară intensă și omogenă
• este întâlnită la bătrâni, copii mici și persoane imunocompromișe
• se manifestă radiologic prin opacități difuz simetric diseminate în câmpurile pulmonare
bilateral

Răspuns: ADE

133. Care din afirmații despre tuberculoza secundară sunt corecte:


• este observată la pacienții care anterior nu au fost expuși la M. tuberculosis
• este observată la pacienții anterior sensibilizați la M. tuberculosis
• este cel mai frecvent întâlnită la sugari și copii
• este cel mai frecvent întâlnită la vârsta adultă
• terminul se folosește pentru a desemna atât reinfectarea cât și reactivarea tuberculozei

Răspuns: BDE

134. Care din afirmații despre tuberculoza primară sunt corecte:


a) este, de obicei, auto-limitată
• este progresivă, cu cavitație
• duce frecvent la diseminare hematogenă extinsă în ambii plămâni
• vindecarea, de obicei, survine cu fibroză și calcificări
• se poate manifesta prin limfadenopatie mediastinală
Răspuns: AE

135. Care din afirmații despre tuberculoza secundară sunt corecte:


a) este, de obicei, auto-limitată
• este progresivă, cu cavitație
• duce frecvent la diseminare hematogenă extinsă în ambii plămâni
• vindecarea, de obicei, survine cu fibroză și calcificări
• se poate manifesta prin limfadenopatie mediastinală

Răspuns: BCD

136. Care din formele de tuberculoză indicate este de geneză secundară:


a) complexul tuberculos primar
• tuberculoza ganglionilor limfatici intratoracici
• tuberculoza pulmonară infiltrativă
• tuberculoza fibrocavitară
• tuberculoza nodulară

Răspuns: CDE

137. Care din formele de tuberculoză indicate este de geneză primară:


a) complexul tuberculos primar
• tuberculoza ganglionilor limfatici intratoracici
• tuberculoza pulmonară infiltrativă
• focarul Ghon
• tuberculoza pulmonară fibro-cavitară
Răspuns: ABD

138. Dimensiunile focarelor pulmonare în tuberculoza miliară acută sunt:


a) mici
• medii
• mari
• medii și mari
• variate

Răspuns: A

139. În tuberculoza pulmonară diseminată cronică tabloul radiologic al focarelor pulmonare


se caracterizează prin următoarele:
a) mediastinul nu este deplasat
• localizare unilaterală
• localizare asimetrică
• localizare simetrică
• tracția mediastinului spre regiunea afectării maximale

Răspuns: CE

140. Repartizarea focarelor în tuberculoza miliară acută este:


a) uniformă
• neuniformă
• în sinusurile costo-diafragmatice
• unilaterală
• bilaterală

Răspuns: AE

141. Repartizarea focarelor în tuberculoza pulmonară diseminată subacută este:


a) uniformă
• în sinusurile costo-diafragmatice
• în grup
• unilaterală
• bilaterală

Răspuns: E

142. Formele cu extindere mare ale tuberculozei pulmonare infiltrative sunt:


a) periscisurita
• tuberculom
• lobita
• infiltratul rotund Assman
• pneumonia cazeoasă

Răspuns: CE

143. Formele limitate ale tuberculozei pulmonare infiltrative sunt:


a) periscisurita
• tuberculom
• lobita
• infiltratul rotund Assman
• pneumonia cazeoasă
Răspuns: ABD

144. Ce este tuberculoza fibro-cavitară:


a) o formă recentă de tuberculoză
• o formă limitată de tuberculoză
• o formă extinsă de tuberculoză
• o formă cronică de tuberculoză
• o formă de tuberculoză caracteristică pentru copii

Răspuns: CD

145. Infiltratul Redeker radiologic se prezintă ca o opacitate:


a) rotundă cu diametru peste 2 cm
• ovală cu dimensiuni 1,5 x 2 cm
• în forma de nor
• ce ocupă un lob întreg
• în formă de triunghi marginal

Răspuns: B

146. Cavitățile de distrucție în tuberculoza pulmonară nodulară se caracterizează prin:


a) pereţi subţiri
• pereți îngroșați
• pereţi relativ subţiri, însă îngroşaţi neuniform
• prezenţa nivelului orizontal de lichid
• forma triunghiulară

Răspuns: C

147. Infiltratul nebulos radiologic se prezintă ca:


a) opacitate rotundă cu diametrul peste 2 cm
• opacitate extinsă în formă de nor
• opacitate ce ocupă un lob întreg
• opacitate în formă de triunghi marginal
• opacitate ovală cu dimensiuni 1,5 x 2 cm

Răspuns: B

148. Infiltratul lobar se prezentă radiologic prin:


a) opacitate extinsă în formă de nor
• opacitate triunghiulară
• opacitate ce ocupă întreagă arie a unui lob
• opacitate rotundă cu diametrul peste 2 cm
• opacitate ovală cu dimensiuni 1,5 x 2 cm

Răspuns: C

149. În evaluarea patologiei urologice să folosesc următoarele metode imagistice:


a) urografie intravenoasa
• histerosalpingografie
• radiografie reno-vezicala simplă
• tomografie computerizată
• litotripsie

Răspuns: ACD

150. Care sunt metodele imagistice in evaluarea patologiei urologice, fără utilizarea razelor
ionizante:
• Urografie intravenoasa
• Imagistica prin rezonanța magnetică
• Radiografia reno-vezicala simplă
• Uretrografia
• Ultrasonografia

Răspuns: BE

151. Investigație ultrasonografică în evaluarea patologiei urologice se efectuează:


a) transvaginal
• transabdominal
• transrectal
• în ortostatism
• în poziția Trendelenburg

Răspuns: BC

152. Metoda de screening în nefrolitiaza este:


a) tomografia computerizată fără contrast
• imagistica prin rezonanța magnetică
• ultrasonografia
• tomografia computerizată cu substanţa de contrast
• tomografia prin emisie de pozitroni

Răspuns: C

153. Metoda imagistică cea mai sensibilă în detectarea nefrolitiazei este:


a) Tomografia computerizată fără contrast
• Imagistica prin rezonanța magnetica
• Histerosalpingografia
• Radiografia abdominală pe gol
• Tomografia prin emisie de pozitroni

Răspuns: A

154. Ce patologii pot fi determinate pe o radiografie reno-vezicală simplă:


a) Calculi radiotransparenți
• Calculi radioopaci
• Tumori renale
• Chisturi renale
• Pielonefrita cronică

Răspuns: B

155. Cistografia este:


• Investigarea ecografica a vezicii urinare
• Investigarea endoscopica a vezicii urinare
• Investigarea radiologica a vezicii urinare
• Investigarea radiologica a uretrei
• Investigarea radiologica a rinichilor

Răspuns: C
156. Uretrografia este contraindicată în caz de:
a) Stricturi uretrale
• Sterilitate
• Hidronefroza
• Infecții uretrale
• Cancer vezicii urinare

Răspuns: D

157. Uretrografia este indicată în caz de:


a) Stricturi uretrale
• Sterilitate
• Hidronefroza
• Infecții uretrale
• Cancer vezicii urinare

Răspuns: AC

158. Prin ce metode radio-imagistice poate fi determinată nefrolitiaza:


a) uretrografie
• ultrasonografie
• tomografie computerizată
• radiografie reno-vezicala simplă
• scintigrafie renală

Răspuns: BCD

159. Pentru diagnosticarea și evaluarea imagistica a categoriei chistului renal după Bosniak se
indica:
• Radiografia reno-vezicala simpla
• Tomografia computerizată
• Ultrasonografia
• Scintigrafia
• Uretrografia

Răspuns: B

160. Introducerea intravenoasă a substanței de contrast a permis să determine mărirea umbrei


renale în dimensiuni, rotirea şi împingerea acesteia de către o formațiune, deformarea
sistemului calice-bazinet, amputarea calicelor. Ce metoda de investigație imagistică a fost
efectuată:
a) Imagistica prin rezonanța magnetica
• Urografia intravenoasă
• Radiografia reno-vezicala simplă
• Ultrasonografia
• Tomografia prin emisie de pozitroni
Răspuns: B

161. Angiografia în patologie urologică este indicată pentru:


a) Depistarea calculilor renali
• Depistarea stricturilor ureterale
• Evaluarea vascularizării tumorilor
• Depistarea stricturilor uretrale
• Depistarea patologiei vasculare renale

Răspuns: CE

162. În rinichi se determina o formațiune lichidiana, hipodensă, fără priza de contrast, +15
UH, caracteristica pentru chist renal. Ce metoda imagistică a fost aplicată:
a) urografie intravenoasă
• ultrasonografie
• tomografie computerizată cu substanța de contrast
• tomografie prin emisie de pozitroni
• imagistica prin rezonanța magnetică

Răspuns: B

163. Metoda imagistică cea mai informativă în efectuarea diagnosticului diferențial


dintre ectopie şi ptoza renală este:
a) urografie intravenoasa
• tomografie computerizată cu substanța de contrast
• ultrasonografie
• imagistica prin rezonanța magnetică
• tomografie computerizată fără substanța de contrast

Răspuns: B

164. Contraindicațiile urografiei intravenoase sunt:


a) infecții uretrale
• sarcina
• nivelul creatininei în sânge ≥ 5 mg/dl
• insuficiența renală
• alergia la substanța de contrast

Răspuns: BCDE

165. Care din metodele indicate, utilizate în evaluarea patologiei urologice, nu se referă
la metode radio-imagistice:
a) litotripsia
• urografia intravenoasă
• laparoscopia
• ultrasonografia
• tomografia prin emisie de pozitroni prin tomografie computerizată
Răspuns: AC

166. Care modificări patologice caracteristice traumatismului renal poate depista


tomografia computerizată cu contrast:
a) Anevrisme
• Extravazarea substanţei de contrast
• Duplicarea bazinetului
• Arterele renale supranumerare
• Indicele parenchimatos normal

Răspuns: ABC

• Fazele tomografiei computerizate cu substanța de contrast în evaluarea patologiei


urologice sunt:
• Nativă
• Arterială
• Venoasă
• Portală
• Urografică

Răspuns: ABCE

• Metoda imagistică cea mai informativă în efectuarea diagnosticului diferențial dintre


agenezie şi aplazie renala este:
a) urografie intravenoasa
• ultrasonografie
• tomografie computerizată fără contrast
• angiografie prin tomografie computerizată
• scintigrafie

Răspuns: D

169. Indicați semnele imagistice caracteristice pentru hidronefroză:


a) bazinet micșorat in volum
• bazinet mărit in volum
• calicele dilatate
• calicele spasmate
• ureterele dilatate

Răspuns: BCE

170. Metoda cea mai informativă de diagnosticare imagistică a cancerului de prostată este:
a) urografie intravenoasă
• ultrasonografia transabdominală
• tomografie computerizată
• imagistica prin rezonanța magnetică
• ultrasonografia transrectală
Răspuns: D

171. In polichistoza renală, tomografie computerizata fără substanța de contrast relevă:


a) mărirea în dimensiuni a rinichiului
• micșorarea în dimensiuni a rinichiului
• dimensiunile rinichiului nemodificate
• afectarea renală bilaterală
• afectarea renală unilaterală

Răspuns: AD

172. Metoda cea mai rațională de diagnosticare imagistică a hidronefrozei este:


a) ultrasonografia
• radiografia reno-vezicală simplă
• pielografia retrogradă
• scintigrafia
• urografia intravenoasă

Răspuns: A

173. La investigația radio-imagistică s-a determinat rinichiul micșorat in dimensiuni,


artera renală prezentă, contururile calicelor neclare, funcția excretorie întârziată.
Diagnosticul cel mai probabil este:
a) Cancer renal
• Agenezie renală
• Hipoplazie renală
• Chist renal
• Pielonefrita cronică

Răspuns: C

174. Investigația ultrasonografică a relevat testiculul stâng cu o orientare anormala și lipsa


fluxului sanguin la examinare prin Eco-Doppler, cu menținerea ecogenității testiculare normale.
Diagnosticul cel mai probabil este:
a) torsiune testiculară
• cancer testicular
• aplazie testiculară
• inflamație testiculară
• trauma testiculară

Răspuns: A

175. În cazul calculilor radiotransparenți a sistemului urinar, metodele imagistice cele mai
informative sunt:
• radiografia reno-vezicală simplă
• urografie intravenoasă
• tomografie computerizată
• imagistica prin rezonanța magnetică
• scintigrafie

Răspuns:BC

176. Indicați limitările ale investigației ultrasonografice a rinichilor:


a) nu poate diferenţia formaţiunile benigne renale de cele maligne
• pot fi vizualizați calculi cu dimensiuni >3-4 mm
• uneori nu poate diferenţia tumorile maligne şi abcesele renale
• imposibilitatea vizualizării fasciei renale
• posibilitatea evaluării hidronefrozei

Răspuns: ACD

177. În cazul cancerului renal, urografia intravenoasă relevă:


a) Dilatarea sistemului calice-bazinet
• Defect de umplere la nivelul sistemului pielo-caliceal cu contur regulat
• Defect de umplere la nivelul sistemului pielo-caliceal cu contur neregulat
• Amputarea calicelor
• Sistemul calice-bazinet nedeformat
Ț
Răspuns: ACD

178. Care din metodele imagistice indicate este cea mai informativă în evaluarea funcției renale:
a) Radiografia reno-vezicală simplă
• Tomografia prin emisie de pozitroni prin tomografie computerizată
• Tomografia computerizata fără contrast
• Imagistica prin rezonanța magnetică
• Uretrografia

Răspuns: B

179. Clasificarea imagistică a chisturilor renale include următoarele variante de localizare:


a) Subcapsular
• Cortical
• Intracaliceal
• Medular
• Parapelvical

Răspuns: ADE

180. Metoda de elecție de diagnosticare imagistică a torsiunii testiculare este:


a) urografia intravenoasă
• ultrasonografia Doppler
• ultrasonografia modul 2D fără Doppler
• tomografia computerizată cu substanța de contrast
• imagistica prin rezonanța magnetică

Răspuns: B
181. În aprecierea gradului de nefroptoză, ca momente de reper se consideră:
a) localizarea polului inferior al rinichiului
• localizarea polului superior al rinichiului
• localizarea mărginii mediale a rinichiului
• localizarea mărginii mediale a rinichiului
• localizarea bazinetului

Răspuns: AE

182. Mărirea rinichiului în dimensiuni poate fi determinată în caz de:


a) dezvoltarea proceselor cicatriciale difuze
• dezvoltarea unui procesului malign
• dezvoltarea proceselor de sclerozare
• hipoplazia arterei renale
• dezvoltarea unui chist

Răspuns: BE

183. Ce investigație imagistică este mai rațional de efectuat la pacienți cu suspiciune la


pielonefrita acută:
• pielografia retrogradă
• ultrasonografia
• radiografia reno-vezicală simplă
• angiografia renală
• scintigrafia

Răspuns: B

184. Următoarele modificări: dilatarea moderată a bazinetului si a calicelor,


indicele parenchimatos normal, funcția secretorie păstrată, sunt caracteristice
pentru:
a) rinichi ratatinat
• chist renal solitar
• tumoare a rinichiului
• hidronefroza gr. IV
• hidronefroza gr I

Răspuns: A

185. Examenul ultrasonografic în glomerulonefrita cronica cel mai frecvent relevă:


a) ecogenitate scăzută
• indicele parenchimatos mărit
• sistemul calice-bazinet nemodificat
• prezența unei structuri hiperecogene cu semnul de con de umbră
• dilatarea bazinetului cu micșorarea indicelui parenchimatos

Răspuns: D
186. În care cazuri din cele enumerate poate fi indicată scintigrafia renală:
a) Cistita cronică
• Anomaliile de dezvoltare ale rinichilor
• Tumorile renale
• Infecții renale
• Traumatismul renal

Răspuns: BCD

187. Ce modificări patologice pot fi determinate la ultrasonografie în caz de pielonefrita cronică:


a) Hipoecogenitate
• Hiperecogenitate
• Parenchimul renal redus
• Sistemul calice-bazinet deformat
• Micșorarea rinichiului în dimensiuni

Răspuns: BCDE

188. Pentru efectuarea scintigrafiei renale se folosește:


a) sulfat de bariu
• technețiu 99
• substanța de contrast iodată
• substanța de contrast liposolubilă
• substanța paramagnetică

Răspuns: B

189. Din care metoda imagistică face parte investigația prin metoda Doppler:
a) radiografia reno-vezicală simplă
• ultrasonografia
• imagistica prin rezonanța magnetică
• scintigrafia
• tomografia computerizată

Răspuns: B

190. În cazul suspiciunii de glomerulonefrită, în primul rând se indică:


a) Tomografia computerizată cu substanța de contrast
• Scintigrafia
• Urografia intravenoasă
• Pielografia retrogradă
• Ultrasonografia

Răspuns: BE

191. In cazul insuficienței renale sunt folosite următoarele metode de investigare:


a) scintigrafia renală
• ultrasonografia
• radiografia reno-vezicală simplă
• urografia intravenoasă
• ureteropielografia retrogradă

Răspuns: AB

192. Conturul renal în norma este:


• regulat - în forma de curbilinii, convexe în afară
• regulat - în forma de curbilinii, convexe spre coloana vertebrală
• neregulat – mamelonat
• policiclic
• zimțat

Răspuns: A

193. Care din următoarele afirmații sunt corecte:


• Axele mari ale rinichilor sunt situate paralel cu diafragma
• Polul superior al rinichiului drept este situat mai sus decât cel stâng
• Polul superior al rinichiului stâng este situat mai sus decât cel drept
• Axele mari ale rinichilor intersectează una cu alta sub un unghi, deschis in jos
• Rinichii sunt situați retroperitoneal

Răspuns: CDE

194. În nefrologie se utilizează următoarele metode imagistice:


a) laparoscopia
• ultrasonografia
• cistoscopia
• tomografia computerizată
• scintigrafia

Răspuns: BDE

195. În nefrologie se utilizează următoarele metode de investigație radiologice:


a) scintigrafia
• urografia intravenoasă
• tomografia computerizată
• ultrasonografia
• cistoscopia

Răspuns: BD

196. Indicați fazele de scanare la angiografia prin tomografia computerizată a rinichilor:


a) arterială
• venoasă
• urografică
• nativă
• portală

Răspuns: ABCD

197. Indicați segmentele curbei renale:


a) vascular
• parenchimatos (filtrație/secreție)
• excretor
• portal
• mixt

Răspuns: ABC

198. Care din metodele de investigație utilizate în oftalmologie are acțiune ionizantă:
a) radiografia
• oftalmoscopia
• imagistica prin rezonanța magnetică
• ultrasonografia
• examinarea clinică

Răspuns: A

199. Care din metodele de investigație enumerate este contraindicată pacienților cu corpi
străini metalici intraorbitari:
a) radiografia
• scintigrafia
• ultrasonografia
• imagistica prin rezonanța magnetică
• tomografia computerizată

Răspuns: D

200. Care din metodele indicate este cea mai optimală în cazul traumatismului ocular:
a) radiografia standard
• ultrasonografia
• imagistica prin rezonanța magnetică
• tomografia computerizată
• scintigrafia

Răspuns: D

201. Care tip de corpi străini intraorbitari prezintă contraindicații pentru investigație
imagistică prin rezonanța magnetică:
a) rumeguși de lemn
• rumeguși metalici
• particule din plastic
• moloz de sticlă
• particule alimentare
Răspuns: B

202. Care din metodele indicate este cea mai optimală pentru depistarea corpurilor
străini intraorbitari radiotransparenți:
a) radiografia
• scintigrafia
• ultrasonografia
• imagistica prin rezonanța magnetică
• tomografia computerizată

Răspuns: D

203. Care din metodele indicate este cea de prima intenție pentru depistarea corpurilor
străini intraorbitari radioopaci:
a) radiografia
• scintigrafia
• ultrasonografia
• imagistica prin rezonanța magnetică
• tomosinteza

Răspuns: A

204. Care din metodele indicate este cea de elecție pentru evaluarea nervului optic:
a) radiografia
• scintigrafia
• ultrasonografia
• imagistica prin rezonanța magnetică
• tomografia computerizată

Răspuns: D

205. Care din metodele de investigație indicate este optimală în cazul fracturilor regiunii
orbitale:
• radiografia
• scintigrafia
• ultrasonografia
• imagistica prin rezonanța magnetică
• tomografia computerizată

Răspuns: E

206. Care din metodele de investigație indicate este cea mai rapidă și informativă în
cazul urgențelor oftalmologice:
a) radiografia
• scintigrafia
• ultrasonografia
• imagistica prin rezonanța magnetică
• tomografia computerizată

Răspuns: E

207. Care din metodele indicate dă cea mai amplă informație despre structurile globului ocular și
țesuturi moi adiacente:
a) radiografia
• scintigrafia
• ultrasonografia
• imagistica prin rezonanța magnetică
• tomografia computerizată

Răspuns: D

208. Care din metodele imagistice indicate se folosesc în oftalmologie:


a) radiografia
• scintigrafia
• irigografia
• imagistica prin rezonanța magnetică
• tomografia computerizată

Răspuns: ADE

209. Investigație imagistică prin rezonanța magnetică va fi indicată în caz de:


a) Corpi străini metalici intraorbitari
• Traumatism osos cu implicarea orbitei
• Corpi străini radiotransparenți intraorbitari
• Patologia nervului optic
• Patologia țesuturilor moi

Răspuns: CDE

210. Tomografia computerizată în patologie oftalmologică va fi indicată în caz de:


a) Corpi străini intraorbitari
• Traumatism osos cu implicarea orbitei
• Maladia Grave
• Patologia corneei
• Prezența de gaz în țesuturi moi

Răspuns: ABCE

211. Care sunt proiecții de bază pentru investigație radiografică în cazul traumatismului orbitar:
a) postero-anterioară
• axială
• medială
• laterală
• superioară
Răspuns: AD

212. Care din următoarele afirmații referitor la investigație radiografică în cazul traumatismului
orbitar sunt corecte:
• Se începe cu incidența frontală și laterală din partea afectată
• Se începe cu incidența frontală și laterală din partea contralaterală celei afectate
• Investigația în proiecție axială este obligatorie
• Radiologul poate alege o altă proiecție adăugătorie la necesitate
• Radiografia se efectuează numai în proiecție postero-anterioară

Răspuns: AD

213. Care din afirmații despre metoda Focht sunt corecte:


a) Este o examinare în 2 proiecții
• Razele X sunt paralele filmului radiografic
• Razele X sunt perpendiculare filmului radiografic
• Investigația se efectuează fără anestezie
• Se efectuează anestezia ochiului afectat

Răspuns: ACE

214. Care din afirmații despre metoda Komberg-Baltin sunt corecte:


a) Se utilizează proteza oculară
• Se utilizează sonda metalică
• Proteza include componente metalice situate la nivelul de ora 3, 6, 9, 12
• Este o examinare ascheletică
• Proteza include componente metalice situate la nivelul de ora 1, 4, 7, 10

Răspuns: AC

215. Care din patologiile indicate pot fi depistate cu ajutorul imagisticii prin rezonanța
magnetică:
• Fracturile osului nazal
• Patologia nervului optic
• Patologia mușchilor oculomotorii
• Patologia globului ocular
• Fracturile pereților orbitei

Răspuns: BCD

216. Care din fracturile indicate include orbita:


a) Le Fort I
• Le Fort II
• Le Fort III
• De tip blow-in
• De tip blow-out

Răspuns: CDE
217. Indicați semnele caracteristice fracturii orbitare blow-in:
a) enoftalmia
• exoftalmia
• poziția globului ocular nu se modifică
• fragmentul osos se deplasează în interiorul orbitei
• fragmentul osos se deplasează în afara orbitei

Răspuns: BD

218. Indicați semnele caracteristice fracturii blow-out:


a) enoftalmia
• exoftalmia
• poziția globului ocular nu se modifică
• fragmentul osos se deplasează în interiorul orbitei
• fragmentul osos se deplasează în afara orbitei

Răspuns: AE

219. La care din pacienții va fi contraindicată investigație imagistică prin rezonanța magnetică :
a) cei cu pacemaker cardiac
• cei cu endoproteze metalice
• cei cu clipe vasculare metalice
• cei cu corpi străini intraorbitali radiotransparenți
• cei cu patologia nervului optic

Răspuns: ABC

220. Care din afirmații despre investigație radiografică în oftalmologie sunt corecte:
a) utilizează radiații ionizante
• nu utilizează radiații ionizante
• poate fi efectuată în diferite proiecții
• este metoda de prima intenție pentru depistarea corpurilor străini radioopaci
• este metoda de prima intenție pentru depistarea corpurilor străini radionegativi

Răspuns: ACD

221. Care din afirmații despre investigație radiografică în oftalmologie sunt incorecte:
a) utilizează metode Fastofski, Rese
• utilizează metode Focht, Komberg-Baltin, cu sonda metalică
• examinarea se efectuează în 2 proiecții standarde
• examinarea se efectuează în 5 proiecții standarde
• metoda nu permite efectuarea altor proiecții la necesitate

Răspuns: ADE

222. Care din situații patologice indicate pot fi evaluate cel mai bine cu ajutorul imagisticii prin
rezonanța magnetică:
• rumeguși metalici intraorbitari
• trauma globului ocular
• tumorile nervului optic
• oftalmopatii de originea endocrină
• fracturile pereților orbitei

Răspuns: BCD

223. Care din afirmații despre investigație imagistică prin rezonanța magnetică în
oftalmologie sunt incorecte:
a) Este rapidă
• Permite o vizualizare perfectă a țesuturilor moi
• Este contraindicată în caz de prezența corpurilor străini metalici
• Nu are contraindicații
• Este metoda de prima intenție în majoritatea situațiilor patologice

Răspuns: ADE

224. Examenul radiologic în cazul pneumotoraxului denotă:


a) Plămân colabat impus spre hil
• Hipertransparență în hemitoracele afectat
• Colabarea completă a plămânului independent de cantitate de aer în cavitatea pleurală
• Opacitate totală fără deplasare de organe mediastinale
• Fracturi multiple de coaste în toate cazurile de pneumotorax

Răspuns: AB

225. Care din următoarele afecțiuni radiografic poate să manifeste prin opacități multiple
pulmonare:
• tuberculoza
• afectarea metastatică pulmonară
• pleurezia interlobară
• formațiunea tumorală benignă
• atelectazia pulmonară

Răspuns: AB

226. În care din următoarele afecțiuni mediastinul este dislocat în direcția opacității pulmonare
totale:
• atelectazia pulmonară
• pleurezia exudativă
• edemul pulmonar
• pneumonia acută
• fibrotoraxul după pulmonectomie

Răspuns: AE

227. Care din următoarele afecțiuni radiografic se manifestă prin cel mai mic tip de opacitate în
câmpul pulmonar:
• pneumonia lobară
• pneumoconioza
• pneumonia segmentară
• tuberculoza miliară
• atelectazia pulmonară lobară

Răspuns: D

228. Care din următoarele afecțiuni radiologic poate să manifeste prin opacitate rotundă solitară
în câmpul pulmonar:
• atelectazia segmentară
• tuberculom
• infiltrat Assman-Redeker
• formațiunea tumorală benignă
• pleurezia exudativă

Răspuns: BCD

229. Care din următoarele afecțiuni se manifestă mai frecvent prin opacitate liniară în câmpul
pulmonar:
• atelectazia discoidală
• tuberculomul
• chistul aeric
• pneumonia septică
• formațiunea tumorală benignă

Răspuns: A

230. Conturul superior al opacității din hidrotorax este:


a) orizontal
• oblic
• vertical
• neregulat
• șters

Răspuns: B

231. În care din următoarele afecțiuni mediastinul este dislocat în direcția opusă opacității
pulmonare totale:
• atelectazia pulmonară
• pleurezia exudativă
• ciroza pulmonară
• pneumonia acută
• edemul pulmonar

Răspuns: B
232. Care din următoarele afecțiuni se manifestă prin opacitate în câmpul pulmonar de cele mai
mari dimensiuni:
• fibrotoraxul după pulmonectomie
• complexul tuberculos primar
• atelectazia segmentară
• pneumonia acută
• pleurezia interlobară

Răspuns: A

233. Care din următoarele afecțiuni se manifestă prin opacitate triunghiulară în câmpul
pulmonar:
• atelectazia segmentară
• echinococoza
• abcesul pulmonar
• tuberculoza cavernoasă
• pneumonia segmentară

Răspuns: AE

234. În cazul pneumotoraxului în locul acumulării aerului se observă:


a) reducerea desenului pulmonar
• accentuarea desenului pulmonar
• lipsa desenului pulmonar
• accentuarea transparenței câmpului pulmonar
• reducerea transparenței câmpului pulmonar

Răspuns: CD

235. Radiografia fără substanță de contrast este folosită pentru examinarea:


a) plămânilor
• vaselor sanguine
• creierului
• esofagului
• oaselor

Răspuns: AE

236. Care din următoarele patologii se manifestă prin opacitate de intensitate cea mai mare în
câmpul pulmonar:
• infiltrația eozinofilică
• pneumonia segmentară
• cancerul pulmonar
• pleurezia exudativă
• calcinatul

Răspuns: E
237. Care din următoarele patologii se manifestă prin opacitate solitară în câmpul pulmonar:
a) tuberculoza miliară
• pneumoconioza
• polichistoza
• hemosideroza
• cancerul pulmonar

Răspuns: E

238. Care din următoarele patologii se manifestă prin opacitate inelară cu nivel hidro-aeric în
câmpul pulmonar:
• chistul aeric pulmonar
• abcesul pulmonar
• tuberculomul
• cancerul pulmonar fără distrucție
• edemul pulmonar

Răspuns: B

239. Care din următoarele patologii se localizează mai frecvent în regiunile pulmonare
superioare:
• pneumonia de aspirație
• pneumoconioza
• tuberculoza
• pleurezia exudativă
• edemul pulmonar

Răspuns: C

240. Care din următoarele patologii se manifestă prin opacitate inelară în câmpul pulmonar:
a) pneumonia
• caverna tuberculoasă
• atelectazia pulmonară
• edemul pulmonar
e) chist aeric pulmonar

Răspuns: AE

241. Indicații principale pentru tomografia computerizată a cutiei toracice sunt:


a) stadializarea cancerului pulmonar
• depistarea metastazelor în plămâni
• evaluarea bronhoectazelor
• evaluarea perfuziei miocardului în cardiopatia ischemică
• diagnosticarea fracturilor vertebrelor toracice

Răspuns: ABC

242. Investigația imagistică prin rezonanța magnetică a cutiei toracice poate fi indicată pentru:
a) stadializarea cancerului pulmonar
• depistarea metastazelor în plămâni
• evaluarea bronhoectazelor
• evaluarea limfoadenopatiilor și a leziunilor mediastinale
• evaluarea herniilor de disc ale regiunii toracale ale coloanei vertebrale

Răspuns: DE

243. Angiopulmonografia este indicată în cazul suspiciunii de:


a) cancer pulmonar periferic
• tromboembolia arterei pulmonare
• malformații cardiace congenitale complexe asociate cu hipoplazia arterei pulmonare
d) boala bronhoectatică
e) fracturi ale coastelor

Răspuns: BC

244. Scintigrafia în patologia aparatului respirator este indicată în:


a) detectarea metastazelor
• tromboembolia arterei pulmonare
• pleurezia exudativă
• limfoadenopatii
• fracturi ale coastelor

Răspuns: A

245. „Bronhograma aerică” poate fi depistată radiografic în caz de:


a) bronhopneumonia
• pleurezia exudativă
• cancer pulmonar
• edemul alveolar
• pneumotorax

Răspuns: AD

246. „Bronhograma aerică” radiografic se manifestă ca:


• bronhii cu conținut aeric care apar mai transparenți pe fondalul parenchimului pulmonar
opacifiat
• colecție de aer între peretele toracic și parenchimul pulmonar
• colecție de lichid între peretele toracic și parenchimul pulmonar
• îngroșarea septurilor interlobulare
• dilatarea lumenului bronșic

Răspuns: A

247. În cazul cărei patologii radiografic poate fi depistată opacitatea solitară în câmpul
pulmonar:
• granulomul
• hamartromul
• tuberculoza miliară
• tuberculomul
• chist hidatic

Răspuns: ABDE

• Care din afirmații referitor la investigația ultrasonografică în endocrinologie sunt corecte:


• Permite evaluarea ganglionilor limfatici cervicali
• Contribuie la aprecierea gradului de vascularizare a leziunilor
• Oferă informația de caracter funcțional, care nu poate fi obținute prin alte metode
imagistice
• Poate fi utilizată pentru ghidarea manipulațiilor invazive
• Necesită administrația pacientului preparatului radiofarmaceutic

Răspuns: CD

• Care din afirmații referitor la utilizarea metodelor medicinii nucleare în diagnosticul


patologiei sistemului endocrin sunt corecte:
• Furnizează informație despre starea funcțională a organului investigat
• Permite identificarea procesului patologic în stadii incipiente
• Nu implică radiații ionizante
• Implică radiații ionizante
• Permite identificarea procesului patologic doar în stadii avansate

Răspuns: ABD

• Ultrasonografia glandei tiroide poate aprecia următoarele condiții:


• Depistarea cazurilor de hipertiroidism
• Determinarea componenței (chistică sau solidă) a leziunilor tiroidiene
• Determinarea numerică și structurală (uni/bi/multicamerală ) a chisturilor tiroidiene
• Localizarea gușei tiroidiene retrosternale
• Distingerea carcinomul tiroidian solid de nodul tiroidian dominant

Răspuns: BCD

• Pentru explorarea glandei tiroide se utilizează următoarele metode imagistice:


a) Elastografia
• Ultrasonografia de înaltă rezoluție
• Radiografia standard a regiunii cervicale
• Scintigrafia
• Imagistica prin rezonanța magnetică

Răspuns: BDE

• Care din afirmațiile enumerate NU sunt caracteristice macroadenomului hipofizar:


• Reprezintă tumori hipofizare cu dimensiuni mai mari de 10 mm
• Provoacă clinica sindromului de tumoare hipofizară
• IRM cerebral cu contrast reprezintă standardul de aur pentru diagnostic
• Rezecția chirurgicală este metoda de elecție privind tactica de tratament
• În 50 % de cazuri are loc malignizarea

Răspuns: CD

• Selectați afirmațiile caracteristice prolactinomului hipofizar:


• Este cea mai frecventă tumoare hipofizară activă hormonal
• Investigația IRM cerebrală cu contrast este metoda de elecție în confirmarea
diagnosticului
• Radiografia țintită a șeii turcești este metoda de elecție în confirmarea diagnosticului
• Ultrasonografia este metoda de elecție în confirmarea diagnosticului
• Raportul de gen femei : bărbați este de 10:1

Răspuns: AE

• Selectați afirmațiile corecte cu referire la scintigrafia glandei tiroide:


• Pentru efectuarea investigației se folosește Iod 131
• Pentru efectuarea investigației se folosește Tc-99 MDP
• Are rol semnificativ în aprecierea activității hipertiroidismului
• Furnizează doar date despre morfologia glandei
• Furnizează informația de caracter funcțional

Răspuns: ABCE

• Selectați afirmațiile adevărate vizavi de algoritmul de diagnostic al patologiei glandelor


suprarenale:
• Radiografia abdominala pe gol reprezintă cea mai informativă metodă de diagnostic
• Ultrasonografia este utilă în depistarea doar a formațiunilor de volum gigante
• Ultrasonografia poate diferenția metastazele intraparenchimatoase de adenoame
nefuncționale
• Imagistica prin rezonanța magnetică poate diferenția metastazele intraparenchimatoase
de adenoame nefuncționale
• Tomografia computerizată reprezintă standardul de aur în diagnostic

Răspuns: BDE

• Selectați afirmațiile ce corespund caracteristicii adenomului suprarenalian:


• Este cea mai frecventă tumoare benignă suprarenală
• Necesită rezecție chirurgicală obligatorie
• În 90% de cazuri are loc afectare bilaterală
• Se întâlnește mai frecvent la femei în vârstă între 50-70 ani
• Adenoamele secretante de hormoni vor avea un tablou clinic dominat de excesul
cortisolului și/ aldosteronului, androgenilor

Răspuns: ABE

• Captarea radionuclidului în sindromul Cushing ACTH–dependent (hipofizar/ectopic) va fi:


a) Scăzută bilateral
• Accentuată unilateral focal
• Accentuată difuz bilateral
• Scăzută unilateral
• Absentă

Răspuns: C

• Captarea radionuclidului în sindromul Cushing ACTH–independent (adenom


adrenocortical) va fi:
• Scăzută bilateral
• Accentuată unilateral focal
• Accentuată difuz bilateral
• Scăzută unilateral
• Absentă

Răspuns: B

• Captarea radionuclidului în gușa difuză toxică va fi:


• Scăzută bilateral
• Accentuată unilateral focal
• Accentuată difuz bilateral
• Scăzută unilateral
• Absentă

Răspuns: C

• Captarea radionuclidului în tiroidită autoimună va fi:


• Scăzută bilateral
• Accentuată unilateral focal
• Accentuată difuz bilateral
• Scăzută unilateral
• Absentă

Răspuns: AE

• Captarea radionuclidului în hipertiroidism indus medicamentos va fi:


• Scăzută bilateral
• Accentuată unilateral focal
• Accentuată difuz bilateral
• Scăzută unilateral
• Absentă

Răspuns: E

• Pregătirea pacientului pentru tomografia computerizată cu contrast cu scopul detectării


patologiei sistemului endocrin include:
• Hidratare adecvată
• Administrarea parenterală a diureticilor
• Sistarea medicamentelor nefrotoxice
• Administrarea soluției hipertonice
• Administrarea NAC (N-acetylcisteinei) cu o zi înainte de investigație

Răspuns: ACE

• Macroadenomul hipofizar induce efectul de comprimare asupra:


• Lobului frontal drept
• Thalamusului
• Foramenului magnum
• Chiasmei optice
• Arterei bazilare

Răspuns: D

• Scintigrafia glandei tiroide permite:


• Determinarea stării funcționale a nodulilor tiroidieni
• Aprecierea dimensiunilor exacte a chisturilor tiroidiene
• Detectarea metastazelor extratiroidiene în carcinomul tiroidian
• Determinarea țesutul tiroidian ectopic
• Aprecierea gradului de vascularizație a nodulilor tiroidiene

Răspuns: AD

• Care din afirmații referitor la diagnosticul imagistic in gușa toxică sunt corecte:
• Ultrasonografia relevă mărire difuză în dimensiuni a glandei tiroide
• Radiografia standard relevă mărire difuză în dimensiuni a glandei tiroide
• Scintigrafia relevă multipli noduli reci
• Scintigrafia relevă captarea radionuclidului crescută bilateral difuz
• Radiografia standard relevă multipli calcinate în glanda tiroidă

Răspuns: AD

• Care este metoda imagistică de elecție pentru evaluarea diagnostică a nodulilor tiroidieni:
a) Scintigrafia
• Imagistica prin rezonanța magnetică
• Radiografia standard
• Tomografia computerizată
• Ultrasonografia

Răspuns: E

• Investigația imagistică prin rezonanța magnetică a coloanei vertebrale relevă:


a) Discurile intervertebrale
• Nervii coloanei vertebrale
• Stenoza de canal vertebral
• Dilatările chistice ale canalului rahidian
• Dereglările de stabilitate a corpurilor vertebrale
Răspuns: ABC

268. Indicați semnele caracteristice ale unui calcul în imaginea ultrasonografică:


a) Zona hiperecogenă
• Zona hipoecogenă
• Zona anecogenă
• Formează con de umbră
• Nu formează con de umbră

Răspuns: AD

S-ar putea să vă placă și