1.

Administrarea simultană a mai multor medicamente este:

A. polimorbiditatea
B. polipragmazie
C. polimorfism
D. poliețiologic
E. polifarmacie
Răspuns: B

2. Care sunt complicațiile repausului prelungit la pat:

A. constipație
B. pneumonie
C. escare
D. toate cele de mai sus sunt adevărate
E. incontinenta
Răspuns: D

3. Care preparate încetinesc implementarea programului de îmbătrânire genetica:

A. geroprotectoare
B. blocante ale ganglionilor
C. glicozide cardiace
D. vasodilatatoare
E. antidiabetice
Răspuns: A

4. Complicație a repausului prelungit la pat sunt:

A. bulimia
B. poliurie
C. pneumonie hipostatică
D. hipertensiunea arterială
E. uricemie
Răspuns: C

5. La persoanele vârstnice, doze de medicamente:

A. creștem
B. folosiți doza unică obișnuită
C. reducem doza de 1,5 - 2 ori
D. toate cele de mai sus sunt adevărate
E. nici una din cele enumerate mai sus.
Răspuns: D

6. La îngrijirea unui pacient geriatric, asistenta trebuie să se asigure mai întâi:

A. siguranța pacientului
B. alimentația rațională a pacientului
C. efectuarea măsurilor de igienă personală
D. menținerea contactelor sociale
E. toate cele de mai sus sunt adevărate
Răspuns: e

7. Persoana vârstnică se consideră vârsta:

A. 45-59 ani;
B. 65-74 ani;
C. 75-80 ani;
D. 81-89 ani;
E. 90 de ani sau mai mult.
Răspuns: B

8. Vârsta senilă este considerată vârstă:

A. 45-59 ani;
B. 60-74 ani;
C. 75-89 ani;
D. 90-95 ani;
E. 96 de ani sau mai mult.
Răspuns: D

9. Determinați vârsta centenarilor:

A. 45-59 ani;
B. 60-74 ani;
C. 75-89 ani;
D. 90 de ani sau mai mult;
E. 100 de ani sau mai mult.
Răspuns: d

10. Indicele care scade progresiv la persoanele vârstnice și vârstnic-bătrâni

A. nivelul glicemiei;
B. contractilitatea miocardului;
C. numărul de celule sanguine;
D. sinteza hormonilor hipofizari;
E. nivelul colesterolului total din sânge.
Răspuns: B

11. Indicele care cresc progresiv odată cu înaintarea în vârsta:

A. nivelul glicemiei;
B. contractilitatea miocardică;
C. numărul de celule sanguine;
D. sinteza hormonilor hipofizari;
E. nivelul colesterolului total din sânge.
Răspuns: D

12. Indicele care scad progresiv odată cu înaintarea în vârsta:

A. presiunea oncotică;
B. glicemia;
C. funcția gonadală;
 D. sensibilitatea organelor la hormoni;
E. presiunea intraoculară.
Răspuns: C

13. Indicatorul care crește odată cu înaintarea în vârsta:

A. presiunea oncotică;
B. funcția glandelor digestive;
C. funcția gonadală;
D. sensibilitatea organelor la hormoni;
E. presiunea intraoculară.
Răspuns: D

14. Majoritatea oamenilor sănătoși pot trăi până la :

A. 70 de ani;
B. 80 de ani;
C. 90 de ani;
D. 100 de ani;
E. Peste 100 de ani.
Răspuns: C

15. Odată cu înaintarea în vârsta, tensiunea arterială nu crește:

A. sistolică;
B. diastolic;
C. pulsativa;
D. dinamica medie;
E. nici unu din cele enumerate mai sus.
Răspuns: B

16. Frecvența cardiacă cu vârsta:

A. scade;
B. crește;
C. nu se schimbă;
D. crește odată cu creșterea tensiunii arteriale;
E. scade odată cu creșterea tensiunii arteriale.
Răspuns: A

17. Gerontologia este:

A. o știință care studiază cursul bolilor la persoane vârstnice;
B. o știință care studiază caracteristicile patologiei combinate la persoanele vârstnice;
C. știința care studiază patologiei frecvent întâlnite la vârstnici;
D. știința îmbătrânirii;
E. știința care studiază vârsta senilă.
Răspuns: D

18. Geriatria este:

A. știința îmbătrânirii;
 B. o știință care studiază caracteristicile patologiei combinate la vârstnic;
C. știința care studiază patologiile frecvent întâlnite la vârstnici;;
D. știință care studiază cursul bolilor la perioada de vârstnic;
E. știința care studiază vârsta senilă.
Răspuns: D

19. Îmbătrânirea se caracterizează prin:

A. procese distructive;
B. procese endogene;
C. procese de adaptare;
D. creativitate;
E. procese ischemice.
Răspuns: A, B

20. Geroprotecția include:

A. activitate fizică suficienta;
B. reducerea pierderilor de energie nutritivă;
C. menținerea unei greutăți corporale constante;
D. creșterea greutății corporale;
E. scăderea activității fizice.
Răspuns: A, B, C

21. Indicatorii care se schimbă la persoanele vârstnice se include:

A. nivelul glicemiei;
B. contractilitate miocardică;
C. grosimea peretelui uterin:
D. sinteza hormonilor hipofizari;
E. scade numarul de receptori.
Răspuns: A, B, C,D,

22. Indicatori care se schimbă odată cu înaintarea în vârsta:

A. funcția glandelor digestive;
B. funcția gonadale;
C. sensibilitatea organelor la hormoni;
D. numărul de celule sanguine;
E. presiunea oncotică.
Răspuns: A, B, C

23. Factorii care afectează speranța de viață:

A. stil de viață;
B. calitatea vieții;
C. simțul umorului;
D. profesie;
E. patologie.
Răspuns: A, B
24. Termenul „vârsta umană” include următoarele părți:
A. vârsta socială;
B. vârsta biologică;
C. vârsta mentală;
D. vârsta reală;
E. toate cele enumerate mai sus.
Răspuns: A, B, C

25. Caracteristici a procesului de îmbătrânire:

A. unidimensionalitate;
B. ireversibilitate;
C. reversibilitate;
D. compensatoriu;
E. obligator.
Răspuns: A, B

26. Modificările cronobiologice legate de vârstă sunt strâns corelate cu:

A. timp de luare a deciziilor;
B. timpul social,
C. caracteristici psihologice;
D. timpul astronomic;
E. date fizice.
Răspuns: D

27. Bătrânețe este:

A. procesul distructiv, rezultatul creșterii odată cu vârsta, eșecul funcțiilor fiziologice ale organelor;
B. proces creativ, rezultatul experienței de viață;
C. un proces care stabilizează activitatea vitală, crescând speranța de viață;
D. perioada finală de dezvoltare a organumului omului;
E. un proces care destabilizează activitatea vitală, reducând speranța de viață.
Răspuns: D

28. Îmbătrânirea este un proces:

A. stabilizarea activității vitale, creșterea speranței de viață;
B. perioada finală de dezvoltare a omului;
C. destabilizarea activității de viață, reducerea speranței de viață;
D. distructiv, rezultatul unei funcțiilor fiziologice neadecvata cu vârsta;
E. creativ, rezultatul hiperfuncției organelor și sistemelor crescând odată cu vârsta.
Răspuns: D

29. Factorii care accelerează procesele de îmbătrânirea:

A. patologii cronice;
B. factori de mediu;
C. stresuri;
D. simțul umorului;
E. familie completă.
Răspuns: A, B, C

30. Factorii patologici care accelerează procesele de îmbătrânirea:

A. patologii cronice;
B. factori de mediu;
C. stresuri;
D. simțul umorului;
E. factori genetici.
Răspuns: A, B, C, E

31. Manifestările îmbătrânirii premature sunt:

A. scăderea memoriei;
B. scăderea capacității de reproducere;
C. capacitate redusă de adaptare sistemului cardiovascular
D. creșterea capacității de muncă;
E. scăderea răspunsului emoțional.
Răspuns: A, B, C

32. Creștere fragilității capilarelor sanguine la vârstnici este legata de:

A. de o creștere a distanței dintre celulele endoteliale;
B. de o creștere a numărului de celule endoteliale;
C. de o scădere a numărului de celule endoteliale;
D. stil de viață sedentar;
E. toate cele enumerate mai sus.
Răspuns: A, B, C, D,

33. Odată cu vârsta, în miocardul se dezvoltă:

A. scleroză progresivă;
B. atrofierea fibrelor musculare;
C. hipertrofia fibrelor musculare,
D. modificări necrotice;
E. modificări inflamatorii.
Răspuns: A, B, C,

34. Cu vârsta pe ECG, apar următoarele schimbări modificări ale undei P;

A. expansiune;
B. aplatizare;
C. deformare;
D. divizat;
E. crește.
Răspuns: A, B, C,

35. Cifoza senilă se dezvoltă în legătură cu:

A. deformarea spondilartrozei;
B. osteoporoză senilă;
C. atrofierea mușchilor lungi ai spatelui;
 D. hipertonicitatea mușchilor lungi ai spatelui;
E. hipertrofia mușchilor lungi ai spatelui.
Răspuns: A, B, C,

36. Modificările aparatului respirator cu vârsta include:

A. pierderea elasticității cartilajului costal;
B. mobilitate redusă a articulațiilor vertebrale costale;
C. dezvoltarea calcificării cartilajului;
D. creșterea forței musculare a mușchilor intercostali;
E. creșterea tonusului muscular al aparatului respirator.
Răspuns: A, B, C,

37. Modificările la cutie toracică la vârstnici sunt:

A. creștere a dimensiunii anteroposterior;
B. extinderea diafragmei inferioare;
C. creșterea presiunii intrapleurale negative;
D. reducerea dimensiunii anteroposterioare;
E. îngustarea diafragmei inferioare.
Răspuns: A, B, C,

38. Modificările legate de vârstă în peretele branșelor sunt:

A. infiltrarea elementelor limfoide;
B. infiltrarea prin elemente plasmatice;
C. reducerea lumenului bronhiei;
D. infiltrarea eozinofilelor;
E. lumen crescut al bronhiilor.
Răspuns: A, B, C,

39. Funcția de drenaj bronșic scade odată cu vârsta ca urmare la:

A. atrofierea epiteliului bronșic;
B. scăderea peristaltismului bronhiilor;
C. reduce reflexul de tuse;
D. hipertrofia epiteliului bronșic;
E. îmbunătățirea peristaltismului bronhiilor
Răspuns: A, B, C,

40. O scădere legată de vârstă a capacității pulmonare este asociată cu:

A. pieptul rigid;
B. scădere a forței mușchilor respiratori;
C. scăderea elasticității pulmonare;
D. creșterea forței mușchilor respiratori;
E. elasticitate pulmonară crescută.
Răspuns: A, B, C,

41. Modificările radiologice legate de vârstă la nivelul organelor toracice sunt:

A. crește transparența țesutului pulmonar;
 B. îmbunătățirea modelului bronhovascular;
C. scăderea mobilității diafragmei;
D. scăderea transparenței țesutului pulmonar;
E. consolidarea mobilității diafragmei.
Răspuns: A, B, C,

42. Odată cu înaintarea în vârstă, se observă următoarele modificări asociate proceselor atrofice ale
creierului:
A. memorie afectată;
B. tulburări emoționale;
C. reducerea capacitaților de a învață;
D. îmbunătățirea memoriei;
E. crește volumul de a învață.
Răspuns: A, B, C,

43. La grupele de vârstă, următoarele funcții senzoriale încetinesc:

A. vizualizare;
B. auz;
C. tactilă;
D. simțul mirosului;
E. sensibilitatea tactilă.
Răspuns: A, B, C,

44. Modificările legate de vârstă în activitatea cognitivă sunt:

A. creșterea memoriei de logică;
B. creșterea asimilării sistematice;
C. reducerea memoriei mecanice;
D. creșterea memoriei mecanice;
E. reducerea memorizării logice.
Răspuns: A, B, C

45. Studierea bolilor persoanelor vârstnice și senile

A. gerontologie
B. geriatrie
C. geroigienă
D. gerocardiologie
E. geropulmonologie
Răspuns: A

46. Când apar pneumonii la vârstnici și senili, se observă foarte rar:

A. slăbiciune generală
B. stare de rău
C. tuse
D. febră mare
E. toate cele enumerate mai sus.
Răspuns: B,
47. La dezvoltarea pneumoniei la vârstnici și senile predispune:
A. suprasolicitare fizică
B. supraîncălzire
C. repaus la pat
D. stresul
E. insomnie cronica
Răspuns: C

48. Motivul scăderii intensității durerii la infarct miocardic la vârstnici

A. răspunsul inflamator crescut
B. slăbirea reacției inflamatorii
C. crește pragul sensibilității la durere
D. scăderea pragului de sensibilitate la durere
E. nici un raspuns corect
Răspuns: C

49. Cauza principală a hipertensiunii arteriale la vârstnici

A. ateroscleroza
B. Boala Itsenko-Cushing
C. pielonefrita cronică
D. feocromocitom
E. nici un raspuns corect
Răspuns: a

50. Retenția urinară la vârstnici este adesea asociată cu

A. glomerulonefrita acută
B. pielonefrita acută
C. cistita acuta
D. adenomul de prostată
E. calculi renali
Răspuns: D

51. Motivul scăderii eficacității preparatelor orale de fier

A. absorbție crescută
B. scăderea absorbției
C. evacuarea accelerată
D. aciditatea crescută a sucului gastric
E. eliminare rapida
Răspuns: B

52. Una din cauza apariției Diabetului Zaharat tip 2 la vârstnici este:
A. infecție bacteriană
B. supraîncărcare psiho-emoțională
C. deficiență absolută de insulină
D. scăderea sensibilității tisulare la insulină
 E. scăderea numărului de receptori insulinici.
Răspuns: D

53. Diabetului zaharat la vârstnice se agravează la:

A. arterioscleroza, obezitatea
B. pielonefrita, cistita
C. bronșită, pneumonie
D. gastrită, colecistită
E. diabet zaharat
Răspuns: A

54. Boală care se caracterizează prin fragilitatea crescută a oaselor datorită scăderii conținutului de
calciu
A. artroza
B. artrita reumatoidă
C. osteochondroza
D. osteoporoza
E. lupus eritematos
Răspuns: D

55 Indicați care este efectul primar al senescenței:

A. Reducerea capacității de adaptare
B. Fatigabilitatea sporită
C. Sporirea numărului acuzelor
D. Pierderea memoriei
E. Dereglarea auzului
Răspuns: A

56. Indicați durata medie de viață în Republica Moldova:

A. 73,5 ani
B. 61, 2 ani
C. 65 ani
D. 68,4 ani
E. 78,4 ani
Răspuns: D

57. Marcați principala particularitate a senescenței:

A. Afectează majoritatea sistemelor de organe în volum aproximativ egal
B. Începe la vârsta de 65 de ani la majoritatea populației
C. Este un proces complex ce afectează populația în rate diferite
D. Este o maladie inevitabilă
E. Este un proces unitar
Răspuns: C

58. Indicați durata medie de viață pentru bărbații din Republica Moldova:
A. 72,2 ani
 B. 68,4 ani
C. 64,6 ani
D. 78,2 ani
E. 66,4 ani
Răspuns: C

59. Care este durata maximă de viață a speciei umane:

A. 110 ani
B. 75 ani
C. 68,4 ani
D. 90 ani
E. 120 ani
Răspuns: E

60. Marcați de ce este determinată durata maximă de viață a speciei umane:

A. Rezultatul unor procese stocastice în cadrul cărora intervin factorii exogeni
B. Reprezintă o adevărată “parazitare” a mecanismelor intrinseci de îmbătrânire
C. Suma factorilor exogeni
D. Determinarea genetică programată
E. Intervenția factorilor endogeni
Răspuns: D

61. Conform cărui/căror criterii se face selecția indicatorilor îmbătrânirii:

A. Posibilitatea de detectare simplă
B. Corelația lor cu procesul de îmbătrânire încă de la 40-45 de ani
C. Caracterul lor obiectiv (credibilitatea lor)
D. Posibilitatea de a fi apreciați cantitativ
E. Toate cele enumerate mai sus
Răspuns E

62. Prin intermediul căror teste sau scoruri se evaluează capacitatea funcțională a pacientului vârstnic
A. Scorul Tinetti
B. Minimental Status Test Examination
C. Scorurile ADL și IADL
D. Testul orologiului
E. Testul Hamilton
Răspuns: C

63. Care este noțiunea de îmbătrânire normală sau ortogenă:

A. Procesul de îmbătrânire când vârsta biologică este mai mare decât cea cronologică
B. Procesul de îmbătrânire când vârsta biologică este mai mică decât cea cronologică
C. Procesul de îmbătrânire când vârsta biologică coincide cu cea cronologică
D. Modificările morfologice și funcționale ale organismului care se desfășoară potrivit unui anumit
program în timp
E. Procesul de îmbătrânire cu modificări morfofuncţionale generate de afecțiunea respectivă.
Răspuns: C
64. Indicați prin intermediul cărui scor se evaluează mersul și echilibrul la pacientul vârstnic și
probabilitatea căderilor:
A. Scorul Tinetti
B. Minimental Status Test Examination
C. Scorul ADL
D. Scorul IADL
E. Testul Hamilton
Răspuns: A

65. Marcați cei 4 giganți ai geriatriei:

A. Imobilitate
B. Idei delirante
C. Instabilitate
D. Incontinență
E. Intelect alterat
Răspuns: A, C, D, E

66. Ce prezintă gerontologia:

A. Știința care se ocupă de patologia vârstnicului
B. Știința care se ocupă de rezolvarea problemelor legate de mecanismele de îmbătrânire și esența
lor
C. Știința care studiază ființa umană de la 20 – 30 de ani
D. Ramură ce a derivat din medicina internă
E. Știința despre procesul de maturizare
Răspuns corect: B,

67. Care sunt sarcinile geriatrului:

A. Să prevină, să vindece, să amelioreze starea pacientului vârstnic
B. Este în primul rând manager în medicină și are rol secundar în evaluarea pacientului vârstnic,
făcând apel la medicii de specialități înguste
C. Este gerontolog
D. Rezolvarea cazurilor legate de patologia geriatrică
E. Studiază doar procesul îmbătrânirii
Răspuns: A, C

68. Care sunt aspectele procesului de îmbătrânire:

A. Determinare
B. Progresie
C. Involuție
D. Regresie
E. Mecanisme intrinsece
Răspuns: A, B, C

69. Indicați principalele particularități a procesului de îmbătrânire:

A. Un proces în timp
 B. Un stadiu al ontogenezei
C. O parte a unei schimbări continui ce începe din perioada de presenescenţă și se termină cu
moartea
D. Suma tuturor schimbărilor fiziologice și patologice ce survin în timp și duc la insuficiență
funcțională a organismului
E. Nu are tangență cu senescența
Răspuns: A, D, C

70. Indicați principalele cauze ale procesului de îmbătrânire în Republica Moldova:

A. Scădere a natalității
B. Majorarea numărului de vârstnici sosiți în Moldova
C. Scăderea mortalității
D. Migrarea tinerilor din tara
E. Ameliorarea condițiilor social-economice
Răspuns corect: A, C, D

71. Indicați principalele caracteristici ale confuzionale stării la vârstnici:

A. Dereglare temporară și reversibilă a funcției cerebrale
B. Instalare rapidă - în câteva ore sau cel mult câteva zile
C. Vigilența este alterată și variază în cursul zilei
D. Apariția și evoluția stării confuzionale sunt progresive
E. Dereglările sunt ireversibile
Răspuns: A,B,C

72. Pe ce este bazată Teoria imunologică a îmbătrânirii:

A. Reducerea formării cu vârsta a anticorpilor
B. Producerea autoanticorpilor
C. Prezenta sistemului imun la toate animalele care îmbătrânesc
D. Reducerea calității anticorpilor produși cu vârsta
E. Faptul, că toate cazurile letale neprovocate de accidente, la vârstnici au etiologie imunologică
Răspuns: A, B, D

73. De ce depinde vârsta biologică și ritmul de îmbătrânire:

A. Factorii genetici
B. Factorii de mediu
C. Factorii patologici (boli infecțioasei, toxice, degenerative, posttraumatice)
D. Condițiile climaterice
E. Catastrofe ale naturii
Răspuns: A, B, C

74. Etapa de presenescenţă cuprinde vârsta de:

A. 45 – 64 ani
B. 65 – 74 ani
C. 35 – 44 ani
D. 55 – 60 ani
E. 20 – 30 ani
Răspuns: A, D

75. Care din următoarele elemente orientează spre un diagnostic al depresiei:

A. Sentimentul unui vid interior și al vacuității dureroase
B. Plângerile somatice
C. Dereglările de memorie
D. Frica
E. Nici unul din cele enumerate
Răspuns: A, B, C, D

76. Care sunt modificările de vârstă ale sistemului urogenital:

A. Reducerea fluxului plasmatic renal
B. Dereglări de filtrare glomerulară
C. Hipertrofia prostatei
D. Craurozis vulvar
E. Creșterea libidoului
Răspuns: A, B, C, D,

77. Marcați principalele caracteristici ale fragilității:

A. Este nucleul medicinii geriatrice
B. Presupune dependență, căderi, instituționalizarea, dereglări ale funcției organelor...
C. Este o patologie, care poate fi tratată medicamentos
D. Se manifestă la fel la toți vârstnicii.
E. Factorul social joacă un rol minor în dezvoltarea fragilității
Răspuns: A, B

78. Care sunt modificările macroscopice din partea sistemului nervos:

A. Atrofie corticală
B. Masa creierului după 50 de ani se micșorează cu 2 % în fiecare deceniu
C. Dilatarea ventriculelor
D. Masa creierului nu se schimbă
E. Raportul LCR/volumul cranian se mărește.
Răspuns: A, B, C, E

79. Ce este caracteristic pentru vârsta înaintată:

A. Rezistență la infecții
B. Malnutriție
C. Scăderea, pierderea autonomiei
D. Confuziile apar doar la vârstnici
E. Unghiile nu suferă modificări
Răspuns: B, C

80. Ce presupune situația socială și de mediu:

A. Nu deține rol important la o persoană ce a depășit vârsta de 65 de ani
B. Presupune siguranța mediului și confortului
C. Factorii ce o influențează sunt complecși și dificil de diagnosticat
 D. Nu intră în competența medicului geriatru
E. Trebuie să fie evaluată doar de către lucrătorul social
Răspuns: B, C

81. Indicați principalele caracteristici ale confuziei:

A. Se instalează rapid – câteva ore, zile
B. Halucinațiile sunt rare, necaracteristice
C. Vorbirea este coerentă, neafectată
D. Pacienții sunt dezorientați în timp și spațiu
E. Evoluția diurnă este variabilă cu perioade lucide, agravări nocturne
Răspuns: A, D, E

82. Care sunt cele mai importante clase de medicamente întâlnite în patologia iatrogenă?:
A. cardiace
B. pulmonare
C. psihotrope
D. antalgice/AINS
E. antiinfecțioase
Răspuns: A, C, D, E

83. În ce stări patologice betablocantele se folosesc cu precauție la vârstnici?:

A. astm bronșic
B. bronhopneumopatia cronică obstructivă
C. diabet zaharat
D. colesterolemie
E. gută
Răspuns: A, B, C, D

84. Care este durata optimă a tratamentului medicamentos în depresie:

A. Cuprinde doar perioada manifestării simptomelor
B. Se mai administrează minimum 4 luni după stoparea simptomatologiei dacă vorba este despre un
episod primar
C. Depinde de tipul preparatului antidepresant
D. Un an cel puțin dacă este vorba despre o formă recurentă sau distimie
E. Toate cele enumerate mai sus
Răspuns: B, D

85. Indicați principala caracteristică a senescenței:

A. Accelerează la vârsta de 65 de ani la majoritatea populației
B. Dereglează coordonarea funcțiilor diferitor sisteme de organe
C. Afectează sistemul cardiovascular mai mult decât cel respirator
D. Este cauza principală a decesului la persoanele trecute de 65 de ani
E. Poate fi îndepărtată prin administrarea diferitor tratamente
Răspuns: B
86. Indicați cu câte procente scade nivelul albuminei in sânge la fiecare 10 ani:
A. 4 %
B. 5%
C. 6%
D. 7%
E. 3%
Răspuns: A

87. Care este durata medie de viață în Republica Moldova:

A. 73,2 ani
B. 61, 2 ani
C. 65 ani
D. 68,4 ani
E. 78,4 ani
Răspuns: A

88. Numiți teoria genetică universală a îmbătrânirii:

A. Teoria erorilor
B. Teoria mesajului repetat
C. Teoria transcripţională
D. Teoria programării
E. Nu există o teorie genetică universală a îmbătrânirii
Răspuns: E

89. Fragilitatea se caracterizează prin următoarele cu excepția:

A. Fragilizarea statutului cognitiv și a echilibrului emoțional
B. Durerea
C. Dificultatea de a se confrunta cu diferite probleme ale vieții cotidiene și de relație
D. Denutriția
E. Fragilitatea motrică
Răspuns: B

90. Care este durata medie de viață pentru femeile din Republica Moldova:
A. 76,9 ani
B. 68,4 ani
C. 64,6 ani
D. 78,2 ani
E. 66,4 ani
Răspuns: A

91. Teoriile genetice ale senescenței sunt bazate pe faptul că:

A. Erorile survenite în moleculele de informație genetică
B. Aparatul genetic este rezervorul fundamental al informației biologice
C. Aparatul genetic este susceptibil în mod unic la influențele mediului ambiant
D. Procesele senescenței sunt totalmente controlate de gene
E. Radiația accelerează senescența
Răspuns corect: B

92. Care este parametrul principal în administrarea glicozidelor cardiace?

A. determinarea creatininei serice
B. determinarea clearenc-ui creatininei
C. determinarea transaminazelor serice
D. determinarea fracțiilor lipidice din ser
E. determinarea proteinei C reactive
Răspuns: A

93. Care sunt instrumentele de bază folosite în evaluarea geriatrică complexă:

A. Investigațiile instrumentale;
B. Analizele de laborator;
C. Anamneza colectată corect de la pacient și rudele acestuia;
D. Scorurile care facilitează comunicarea informației clinice printre persoanele care participă la
îngrijirea sănătății vârstnicului și monitorizează schimbările ce apar pe parcurs.
E. Toate cele enumerate mai sus
Răspuns: D

94. Marcați principalele particularități a procesului de îmbătrânire:

A. Un proces în timp
B. Un stadiu al ontogenezei
C. O patologie caracteristică pentru vârsta înaintată
D. Este o etapă inevitabilă a ontogenezei, la fel ca și copilăria, adolescența și maturitatea
E. Segmentul evolutiv al vieții omului
Răspuns: B, D

95. Cu ce se asociază declinul funcțional:

A. Limitarea capacității de rezervă
B. Capacitatea păstrată de coordonare a homeostaziei
C. Control adecvat asupra activității celulelor, țesuturilor și organelor
D. Reducerea răspunsului la stres și la cerințele crescute
E. Asocierea proceselor patologice
Răspunsul: A, D, E

96. Ce reprezintă medicul geriatru:

A. Este specialist în managementul medical
B. Este medic
C. Are menirea rezolvărilor concrete, complexe, de mare dificultate și de fiecare dată altele
D. Nu este obligat să cunoască fiziologia îmbătrânirii, deoarece această sarcină tine doar de
gerontolog
E. Previne, vindecă și ameliorează suferința omului
Răspuns: B, C, E

97. Care sunt formele de îmbătrânire celulară:

A. Mitotică
 B. Meiotică
C. Postmitotică
D. Calitativă
E. Cantitativă
Răspuns: A, C

98. Criteriile de diagnostic DSM IV pentru Delir:

A. Dereglarea conștientei (reducerea clarității conștientizării mediului înconjurător) și reducerea
abilității de concentrare, menținere și transferare a atenției,
B. Dereglări cognitive sau dezvoltarea tulburărilor de percepție
C. Debut în ore sau zile
D. Capacitățile ce concentrare, atenție, memorie sunt păstrate
E. Nu afectează statutul social, psihice a persoanei vârstnice.
Răspuns: A, B, C

99. Marcați principalele caracteristici ale patologiei vârstnicului:

A. Este caracteristică polipatologia
B. Boala acută la vârstnic este sursa de dependență
C. Tabloul clinic al patologilor este identic cu cel al adulților tineri
D. Prezentarea silențioasă a bolilor la vârstnici
E. Boala cronică la vârstnic este sursa de dependență
Răspuns: A, D, E

100. Indicați ce cercetează Geriatria:

A. Aspectele patologice anormale ale funcțiilor organismului
B. Patologia și terapia vârstnicului
C. Aspectul biologic al organismului ce îmbătrânește
D. Mecanismele de îmbătrânire și esența lor
E. Aspectele individuale și neuniversale ale speciei umane
Răspuns: A, B, E.

101. Enumerați cauzele îmbătrânirii populației în Republica Moldova:

A. Scăderea natalității
B. Migrația populației tinere peste hotarele Republicii
C. Procentul crescut al mortalității la populația adultă tânără
D. Scăderea mortalității la vârstnici datorită eficacității terapiei contemporane și a măsurilor
profilactice.
E. Asistenta socială de nivel înalt acordată pacienților vârstnici în RM.
Răspuns corect A, B, D

102. Enumerați care sunt modificările de vârstă ale sistemului cardiovascular:

A. Indurația arterelor cu pulsație episternală a aortei
B. Creșterea Tensiunii arteriale sistolice
C. Dedublarea zgomotului I în focarul mitral
D. Apariția suflului sistolic
E. Apariția suflului diastolic și a frecăturii pericardice
Răspuns: A, B, C, D

103. Enumerați modificări de vârstă ale sistemului digestiv:

A. Edentaţia și atrofia alveolară
B. Deficit enzimatic
C. Creșterea motilității intestinale
D. Predominarea dereglărilor de scaun - tip diaree
E. Schimbarea toleranței la gust, miros
Răspuns: A, B, E

104. Enumerați modificări de vârstă ale sistemului nervos:

A. Abolirea reflexelor cutanate abdominale
B. Abolirea reflexelor pupilare și de acomodare
C. Hipertrofia cortexului
D. Majorarea cantității de LCR
E. Manifestări extrapiramidale
Răspuns: A, B

105. Enumerați modificările histologice din partea sistemului nervos:

A. Stoparea diviziunii mitotice ale neuronilor
B. Neuronii se încarcă progresiv cu lipofuscină
C. Survine apoptoza celulară
D. Schimbările survin în decada a VIIIa
E. Structura neuronilor nu se schimbă
Răspuns: B, C

106. Indicați principalele caracteristici ale stării confuzionale la vârstnici

A. Dereglare temporară și reversibilă a funcției cerebrale
B. Instalare rapidă - în câteva ore sau cel mult câteva zile
C. Vigilența este alterată și variază în cursul zilei
D. Apariția și evoluția sunt progresive
E. Dereglările sunt ireversibile
Răspuns: A,B,C

107. Indicați principalele caracteristici ale stării confuzionale la vârstnici:

A. Dereglare temporară și reversibilă a funcției cerebrale
B. Instalare rapidă - în câteva ore sau cel mult câteva zile
C. Vigilența este alterată și variază în cursul zilei
D. Apariția și evoluția sunt progresive
E. Dereglările sunt ireversibile
Răspuns: A, B, C

108. Indicați ce caracterizează sindromul demențial:

A. Reprezintă o dereglare globală a funcțiilor cognitive la o persoană cu stare de conștientă normală
în antecedente.
B. Dereglare temporară și reversibilă a funcției cerebrale
 C. Apariția și evoluția sunt progresive
D. Dereglările sunt ireversibile
E. Dereglările sunt reversibile
Răspuns: A, C, D

109. Ce include tratamentul în depresii:

A. Este doar medicamentos
B. Include și evaluarea psihologică cu ședințe de psihoterapie concomitent sau independent de
tratamentul medicamentos
C. Electroconvulsivoterapia este metodă primară de tratament în depresii
D. Abordarea psihosocială face parte din strategia terapeutică
E. Toate cele enumerate mai sus
Răspuns: B, D

110. Prin ce diferă evaluarea geriatrică complexă de evaluarea medicală standard:

A. Includerea unor noțiuni nonmedicale
B. Diagnosticarea problemelor ce țin de sănătate
C. Accentuarea capacității funcționale și a calității vieții
D. Deseori se bazează pe participarea unei echipe pluridisciplinare
E. Elaborarea unor tactici terapeutice și a unei evaluări ulterioare de monitorizare ulterioară
Răspuns: A, C, D

111. Care sunt particularitățile absorbției medicamentelor la vârstnici?

A. micșorarea suprafeței absorbtive pe contul atrofiei vilozităților intestinale
B. reducerea motoricii tractului gastrointestinal
C. reducerea funcției secretorii a stomacului
D. scăderea activității fermentative a secreției pancreatice
E. majorarea circuitului sanguin mezenterial conduce spre încetinirea absorbției medicamentelor.
Răspuns: A, B, C, D

112. Care sunt scopurile farmacoterapiei geriatrice?

A. încetinirea maximă a îmbătrânirii
B. reducerea îmbătrânirilor patologice și accelerate
C. ameliorarea în plan sanogenic a calității vieții persoanelor în vârstă
D. neglijarea măsurilor dietetice
E. limitarea în limitele posibile a vitaminoterapiei
Răspuns: A, C

113. Care sunt principalele caracteristici a polipatologiei la vârsta înaintată:

A. Prezentare silențioasă a bolilor la vârstnici
B. Polipatologia este caracteristică pentru vârsta de adult tânăr
C. Diagnosticarea patologiei vârstnicului este bazată pe aceleași principii ca la pacienții adulți tineri
D. Tabloul clinic este atipic
E. Polipatologia este asociată cu stabilitate posturală, intelect păstrat, control adecvat al
sfincterelor.
Răspuns: A, D
114.Progeria este:
A. creșterea prematură a organismului
B. îmbătrânirea prematură a corpului
C. moartea prematură a corpului
D. decalajul corpului în dezvoltarea fizică
E. retard mental
Răspuns: B

115. Ce este caracteristic pentru cursul pneumoniei la vârstnici?

A. debut acut
B. febră mare
C. durată prelungită al bolii
D. VSH crescut
E. leucocitoză
Răspuns: C

116. Care ritm cardiac este cel mai caracteristic pentru îmbătrânirea fiziologica?
A. tahicardie
B. bradicardie
C. normal, sinusal
D. aritmie
E. AV bloc
Răspuns: B

117. Geroprotecția nu include:

A. activitate fizică suficientă
B. reducerea aportului de energie alimentară
C. menținerea unei greutăți corporale constante
D. creștere in greutate
E. utilizarea antioxidanților
Răspuns: D

118. La persoanele în vârstă, se întâlnește mai frecvent:

A. osteoartroza
B. artrita reumatoidă
C. artrita infecțioasă
D. guta
E. artrita reumatoidă
Răspuns: A

119. Constipațiile pentru persoanele în vârstă nu sunt cauzate de:

A. aport scăzut de lichide
B. inactivitatea fizică
C. slăbirea motilității intestinale
D. modificări ale microflorei intestinale
 E. scăderea numărului de celule beta ale aparatului insulat al pancreasului
Răspuns: E

120. Ce este caracteristic pentru o persoana vârstnică

A. scade numărul patologiilor
B. polimorbiditate, curs cronic și atipic al bolilor
C. prevalența patologilor acute
D. prevalența factorilor etiologici externi
E. prevalența patologilor infecțioase
Răspuns: B

121. Modificări tipice la ECG la vârstnici:

A. scăderea funcției contractile miocardice
B. creșterea funcției contractile a miocardului
C. tahicardie
D. aritmie sinusală
E. axa verticală a inimii
Răspuns: A

122. Procesul de îmbătrânire include:

A. performanță crescută
B. scade fatigabilitatea
C. pierderea atenției și a memoriei
D. imunitate crescută
E. hiperdinamie
Răspuns: C

123. Principalii factori care determină sănătatea și longevitatea?

A. data nașterii, prezenta familiei
B. condițiile meteorologice și climatice
C. condițiile socio-economice
D. relațiile in familie
E. factorul genetic, mediul, stilul de viață, nivelul de dezvoltare a serviciilor medicale și sociale
Răspuns: E

124. Factorii de risc pentru osteoporoză:

A. alergii
B. expunerea la soare
C. deprinderi dăunătoare
D. hiperdinamie
E. condițiile meteorologice
Răspuns: C

125. Pielonefrita cronică la bătrâni se manifestă prin:

A. frisoane, febră
B. leucocitoză severă
 C. manifestări clinice atipice
D. urinare afectată
E. creșterea tensiunii arteriale
Răspuns: C

126. O problemă psihosocială tipică la vârstnici este:

A. singurătate
B. abuzul de alcool
C. tendință de suicid
D. refuzul de a participa la viața publică
E. realizarea potențialului acumulat
Răspuns: A

127. Atrofia mucoasă cu vârsta duce la:

A. uscăciunea mucoasei
B. creste proprietatea de protecție
C. proliferare epitelială
D. crește secreția mucoasei
E. funcția de barieră nu se schimbă
Răspuns: A

128. Care sunt principiile pentru tratarea constipației la vârstnici?

A. administrarea laxativelor;
B. administrarea de prokinetici;
C. administrarea de Medicamente serotonergice;
D. dieta corectă, inclusiv fibre alimentare și un echilibru adecvat de apă.
E. gimnastică dozată, masaj abdominal, fizioterapie
Răspuns: D

129. Ce simptom clinic nu este caracteristic pentru clinica pneumoniei la vârstnici?

A. slăbiciune
B. astenie
C. tuse
D. febră mare
E. lipsa febrei
Răspuns: D

130. Nivelul tensiunii arteriale în dezvoltarea hipertensiunii la vârstnici se caracteriza prin:

A. creșterea tensiunea sistolică și scăderea tensiunea diastolice
B. scăderea tensiunea sistolice și creșterea tensiunea diastolice
C. O creștere uniformă a tensiunea sistolice și diastolice
D. rămâne în intervalul normal
E. nu există un model
Răspuns: A, D
131. Care sunt principiile de bază ale farmacologiei și farmacoterapiei geriatrice?
A. administrarea preponderent parenterală a medicamentelor
B. refuzul tratamentului medical
C. auto-medicamente, medicamente pe bază de plante
D. limitarea polipragmasiei
E. creșterea numărului de medicamente
Răspuns corect: D

132. Regenerarea, vindecarea rănilor la bătrâni apare:

A. mai repede
B. mai lent
C. la același nivel cu o persoană matură
D. la același nivel cu copilul
E. nu există un model
Răspuns: B

133.Indicați caracteristicile profilului clinic al pacientului vârstnic:

A. Polipatologia.
B. Manifestare atipică a maladiilor.
C. Reconvalescența rapidă.
D. Prezența sindroamelor geriatrice.
E. Refractar la tratament.
Răspuns: A; B; D

134. Numiți caracteristicile pacientului vârstnic bolnav:

A. Prezența presbialgoziei.
B. Manifestare atipică a maladiilor.
C. Reconvalescenta rapidă.
D. Prezența sindroamelor geriatrice.
E. Polipatologia.
Răspuns: B; D; E

135. Numiți caracteristicele conceptului de fragilitate:

A. Nu poate fi interpretată ca un termen general al îmbătrânirii
B. Se dezvoltă la toți pacienții după vârsta de 65 de ani.
C. Este o rezultantă dintre factorii longevității și factorii senescenței
D. Este una din componentele riscurilor ce țin de o vârstă înaintată
E. Stă la baza termenului numit de anglo-saxoni „îmbătrânirea prin uzură”
Răspuns: A; C; D; E

136. În lucrările căror savanți, pentru prima data apare termenul „fragilitate”?
A. Rockwood K.
B. Fried L.
C. Woodhouse .
D. Bergman H.
E. Rosenberg I.
Răspuns: A ; E

137. Indicați afirmațiile corecte pentru sindromul de fragilitate:

A. Apariția fragilității sunt variabile în dependență de persoană.
B. Apariția și evoluția fragilității sunt strict legate de vârsta înaintată.
C. Evoluția fragilității sunt foarte variabile în dependență de persoană.
D. Evoluția fragilității depind de maladiile suportate.
E. Sindromul de fragilitate totdeauna induce dependența totală a persoanei vârstnice.
Răspuns: A; C

138. Următoarele afirmații sunt caracteristice sindromului de fragilitate:

A. Apariția și evoluția fragilității sunt strict legate de vârsta înaintată.
B. Apariția fragilității sunt variabile în dependență de persoană.
C. Evoluția fragilității sunt foarte variabile în dependență de persoană.
D. Apariția fragilității depind de polimedicație.
E. Evoluția fragilității este una ireversibilă.
Răspuns: B; C

139. Conform datelor literaturii de specialitate, prevalența sindromului de fragilitate este:

A. Prevalența sindromului de fragilitate este de 50% în populația generală.
B. Prevalența sindromului de fragilitate de 10-25% la persoanele de peste 65 de ani
C. Prevalența sindromului de fragilitate de 30-45% la vârstnicii de peste 85 de ani.
D. În casele de îngrijire (azile), prevalența sindromului de fragilitate este de 52,3%.
E. Prevalența sindromului de fragilitate la persoanele cu vârsta de 60 de ani este de 50%
Răspuns: B; C; D

140. Enumerați factorii de risc ai sindromului de fragilitate:

A. Dizabilitățile.
B. Comorbiditățile.
C. Sindromul algic
D. Factorii sociodemografici și psihologici.
E. Factorii fiziologici.
Răspuns: A; B; D; E

141. Enumerați factorii de risc ai fragilității:

A. Senescența.
B. Polipatologia.
C. Iatrogenia.
D. Factorii de mediu și sociali.
E. Stresul.
Răspuns: A; B; C; D

142. Enumerați criteriile fenotipului de fragilitate:

A. Slăbiciune.
B. Performanta scăzută.
C. Activitate fizică scăzută.
 D. Pierderea neintenționată în greutate.
Răspuns: A; B; C; D

143. Enumerați cele mai frecvente consecințe ale sindromului de fragilitate:

A. Sindromul de deshidratare.
B. Sindromul de cădere.
C. Dizabilitate.
D. Dependența.
E. Moartea.
Răspuns: B; C; D; E

144. Marcați consecințele fragilității:

A. Sindromul de malnutriție.
B. Sindromul de deshidratare.
C. Dizabilitate globală.
D. Dependență.
E. Pondere crescută a mortalității.
Răspuns: C; D; E

145. Care sunt cauzele citofiziologice fundamentale ale sindromului de fragilitate?

A. Fatigabilitatea funcțională.
B. Dizabilitatea globală.
C. Dezadaptarea la situații de stres.
D. Răspunsul alterat al hormonilor de stres.
E. Scurtarea telomerilor.
Răspuns: A; C

146. Enumerați cauzele fatigabilității funcționale:

A. Cauze stocastice.
B. Cauze genetice.
C. Comorbiditatea.
D. Polipragmazia.
E. Iatrogenia.
Răspuns: A; B

147. Cauzele fatigabilității funcționale condiționate de o determinare genetică sunt:

A. Încorporări greșite de aminoacid în structurile polipeptidice.
B. Sensibilitate variabilă la riscul mutagenezei somatice.
C. Programarea genetică a apoteozei celulare.
D. Capacitate variabilă la menținerea procesului de reparare a ADNului
E. Reducerea telometrică progresivă.
Răspuns: B; D; E

148. Numiți modificările citofiziologice regăsite sistematic în sindromul de fragilitate:

A. Întârzierea în răspunsul la un stimul sau o încetinire în cinetica răspunsului.
B. Diminuarea răspunsului maximal la stimul.
 C. Acumularea proteinelor degradate.
D. Scăderea progresivă a antioxidanților.
E. Incapacitatea de a răspunde identic la stimulii iterativ aplicați, atingând o epuizare mult mai
precoce.
Răspuns: A; B; E

149. Enumerați cauzele dezadaptării la situații de stres:

A. Carența alimentară de antioxidanți la vârstnici.
B. Capacitatea celulară scăzută de a produce proteine de stres.
C. Răspunsul alterat al hormonilor de stres.
D. Răspuns neadecvat secretoriu al glucocorticoizilor și al catecolaminelor (și al altor hormoni
implicați în stres).
E. Creșterea progresivă a radicalelor liberi.
Răspuns: B; C; D

150. Indicați markerii antropometrici ai fragilității:

A. IMC sub 20 kg/m2
B. Pliu cutanat tricipital sub 7 cm la bărbați
C. Pliu cutanat tricipital sub 12 cm la femei
D. Inaltimea mai mica de 150 cm.
E. Circumfferința taliei mai mare de 100 cm.
Răspuns: A ; B ; C

151. Marcați markerii biologici ai fragilității:

A. Albumina serică sub 35 g/l
B. PCR peste 10 mg/l
C. Colesterol total sub 180 mg/dl
D. Creste T3
E. Scăderea 25-OH vitamina D3.
Răspuns: A; B; C; E

152. Care dintre markerii pro-inflamatori au rol în apariția și evoluția sindromului de fragilitate?
A. TNF-β.
B. TNF-ɑ.
C. IL 6.
D. IL 10.
E. Proteina C reactivă.
Răspins: B; C; E

153. Enumerați markerii pro-inflamatori cu rol în dezvoltarea fragilității:

A. TNF-ɑ.
B. IL 6.
C. IL 10
D. DHEA-S.
E. Proteina C reactivă.
Răspuns: A; B; E
154. Numiți afirmațiile corecte a interrelației „fragilitate-durere”.
A. Durerea întotdeauna corelează cu fragilitatea.
B. Durerea este un factor de risc pentru fragilitate.
C. Situația fragilității este totdeauna amplificată de durere.
D. Fragilitatea amplifică durerea.
E. Intensitatea durerii corelează cu severitatea fragilității.
Răspuns: B ; C

155. Care sunt cauzele perturbării curbelor doză-efect a medicamentelor în sindromul de fragilitate ?
A. Fragilitatea modifică bidisponibilitatea medicamentelor.
B. În sindromul de fragilitate este modificată farmacocinetica medicamentelor.
C. Metabolismul hepatic al medicamentului este deficitar.
D. Eliminarea renală a medicamentului este crescuta.
E. Fragilitatea digestivă modifică timpul de tranzit al medicamentului.
Răspun: A; B; C; E

156. Numiți cauzele diminuării eliminării renale a medicamentului.

A. Creatininemia.
B. Schimbări legate de vârstă.
C. Glomeruloscleroza
D. Maladii concomitente (diabet zaharat, hipertensiunea arterial, insuficiența cardiaC cronică)
E. Hiperalbuminemia.
Răspuns: B; C; D

157. Indicați în ce situație pacientul este considerat fragil.

A. Pierderea neintenționată în greutate (5 kg sau mai mult pe an) + senzație de epuizare generală +
slăbiciune musculară (măsurată prin puterea de apucare).
B. Viteza mică la mers + nivel scăzut al activității fizice.
C. Slăbiciune musculară (măsurată prin puterea de apucare) + viteza mică la mers + nivel scăzut al
activității fizice + senzație de epuizare.
D. Slăbiciune musculară (măsurată prin puterea de apucare) + viteza mică la mers.
E. Nivel scăzut al activității fizice + senzație de epuizare.
Răspuns: A; C

158. Enumerați principalele direcții de evaluare a fragilității.

A. Evaluarea globală.
B. Evaluarea clinică.
C. Evaluarea polimedicației.
D. Evaluarea polipatologiilor.
E. Evaluarea funcționalității.
Răspuns: B; C; D

159. Numiți strategiile de abordare a situațiilor de fragilitate:

A. Evaluarea de către medicul geriatru.
B. Lucrul în echipă.
 C. Ierarhizarea corecta pentru reacționarea adecvată și imediată.
D. Ajutorul în conștientizarea individuală a riscurilor fragilității.
E. Stabilirea unei abordări adaptate către fiecare caz.
Răspuns: B; C; D; E

160. Conform scorului clinic de fragilitate distingem următoarele grade de severitate:

A. Ușor fragil.
B. Moderat fragil.
C. Sever fragil.
D. Foarte fragil.
E. Vulnerabil.
Răspuns: A; B; C; D

161. Enumerați recomandările de prevenire a complicațiilor legate de fragilitate:

A. Evitarea repaosului abuziv.
B. Tratamentul maladiilor acute.
C. Lupta contra polimedicației.
D. Asistența medico-socială adaptată.
E. Practicarea uneori a exercițiului fizic.
Răspuns: A; B; C; D; E

162. Enumerați recomandările de prevenire a complicațiilor legate de fragilitate:

A. Depistarea precoce a malnutriției.
B. Recuperarea specifică.
C. Evitarea repaosului abuziv.
D. Evaluarea multidimensională.
E. Evitarea instituționalizării (azil).
Răspuns: A; B; C

163. Indicați care dintre caracteristicile profilului clinic nu se atribuie pacientului vârstnic:
A. Polipatologia.
B. Manifestare atipică a maladiilor.
C. Reconvalescenta rapidă.
D. Prezența sindroamelor geriatrice.
E. Refractar la tratament.
Răspuns: C

164. Conceptul de fragilitate are anumite caracteristici, cu excepția:

A. Nu poate fi interpretată ca un termen general al îmbătrânirii.
B. Se dezvoltă la toți pacienții după vârsta de 65 de ani.
C. Este o rezultantă dintre factorii longevității și factorii senescenței.
D. Este una din componentele riscurilor ce țin de o vârstă înaintată.
E. Stă la baza termenului numit de anglo-saxoni „îmbătrânirea prin uzură”
Răspuns: B

165. Care savant a elaborat criteriile de fragilitate?

 A. Rockwood K.
B. Fried L.
C. Woodhouse .
D. Bergman H.
E. Rosenberg I.
Răspuns: B

166. Indicați afirmația ce nu corespunde sindromului de fragilitate:

A. Apariția fragilității sunt variabile în dependență de persoană.
B. Apariția și evoluția fragilității sunt strict legate de vârsta înaintată.
C. Evoluția fragilității sunt foarte variabile în dependență de persoană.
D. Apariția și evoluția fragilității sunt determinate genetic.
E. Pacienții fragili sunt parțial sau total dependenți.
Răspuns: B

167. Conform datelor literaturii de specialitate, prevalența sindromului de fragilitate este de:
A. Prevalența sindromului de fragilitate este de 50% în populația generală.
B. Prevalența sindromului de fragilitate de 10-25% la persoanele de peste 65 de ani
C. Prevalența sindromului de fragilitate de 80% la vârstnicii de peste 85 de ani.
D. În casele de îngrijire (azile), prevalența sindromului de fragilitate este de 90%.
E. Prevalența sindromului de fragilitate la persoanele cu vârsta de 60 de ani este de 50%
Răspuns: B

168. Care sunt factorii de risc ai sindromului de fragilitate, cu excepția?

A. Dizabilitățile.
B. Comorbiditățile.
C. Sindromul algic
D. Factorii sociodemografici și psihologici.
E. Factorii fiziologici.
Răspuns: C

169. Numiți starea clinică în care pacientul fragil nu se poate autoîngriji.

A. Sindromul de deshidratare.
B. Sindromul de cădere.
C. Sindromul algic.
D. Dependența.
E. Sindromul de malnutriție.
Răspuns: D

170. Marcați consecințele fragilității, cu excepția:

A. Restabilirea multifuncțională indiferent de severitatea fragilității.
B. Sindrom de cădere.
C. Dizabilitate globală.
D. Dependență.
E. Pondere crescută a mortalității.
Răspuns: A
171. Numiți cauza citofiziologiceă fundamentală a sindromului de fragilitate:
A. Fatigabilitatea funcțională.
B. Dizabilitatea globală.
C. Răspunsul întârziat la stresul repetat.
D. Răspunsul alterat al hormonilor de stres.
E. Scurtarea telomerilor.
Răspuns: A

172. Numiți una din cauzele fatigabilității funcționale:

A. Cauze extrinseci.
B. Cauze genetice.
C. Comorbiditatea.
D. Polipragmazia.
E. Iatrogenia.
Răspuns: B

173. Numiți cauza dezadaptării la situații de stres:

A. Carența alimentară de antioxidanți la vârstnici.
B. Capacitatea celulară scăzută de a produce proteine de stres.
C. Diminuarea DHEA-S.
D. Amielinizarea fibrelor mielinice.
E. Creșterea progresivă a radicalelor liberi.
Răspuns: B

174. Indicați markerul antropometric a fragilității:

A. IMC sub 20 kg/m2.
B. Circumferința abdominală peste 80 cm la femei.
C. Circumferința abdominală peste 90 cm la bărbați.
D. Înălțimea mai mica de 150 cm.
E. IMC sub 25 kg/m2.
Răspuns: A

175. Numiți afirmația corectă a interrelației „fragilitate-durere”.

A. Există o corelație indirectă între durere și fragilitate.
B. Durerea nu este un factor de risc pentru fragilitate.
C. Situația fragilității este totdeauna amplificată de durere.
D. Fragilitatea amplifică durerea.
E. Intensitatea durerii corelează cu severitatea fragilității.
Răspuns: C

176. Care sunt cauzele perturbării curbelor doză-efect a medicamentelor în sindromul de fragilitate, cu
excepții:
A. Fragilitatea modifică bidisponibilitatea medicamentelor.
B. În sindromul de fragilitate este modificată farmacocinetica medicamentelor.
C. Metabolismul hepatic al medicamentului este deficitar.
 D. Eliminarea renală a medicamentului nu este diminuată.
E. Fragilitatea digestivă modifică timpul de tranzit al medicamentului.
Răspuns: D

177. Marcați markerii biologici ai fragilității, cu excepția:

A. Albumina serică sub 35 g/l.
B. PCR peste 10 mg/l.
C. Colesterol total sub 180 mg/dl.
D. Scăderea T3.
E. Creșterea nivelului seric a 25-OH vitamina D3.
Răspuns: E

178. Care dintre markerii pro-inflamatori au rol în apariția și evoluția sindromului de fragilitate?
A. TNF-β.
B. Interferon ɑ
C. IL1
D. IL 10.
E. Proteina C reactivă.
Răspuns: E

179. Indicați în ce situație pacientul este considerat pre-fragil:

A. Pierderea neintenţionată în greutate (5 kg sau mai mult pe an) + senzație de epuizare generală +
slăbiciune musculară (măsurată prin puterea de apucare).
B. Viteza mică la mers + nivel scăzut al activității fizice.
C. Slăbiciune musculară (măsurată prin puterea de apucare) + viteza mică la mers + nivel scăzut al
activității fizice + senzație de epuizare.
D. Slăbiciune musculară (măsurată prin puterea de apucare) + viteza mică la mers + senzație de
epuizare.
E. Nivel scăzut al activității fizice + senzație de epuizare + slăbiciune musculară.
Răspuns: B

180. Numiți strategiile de abordare a situațiilor de fragilitate, cu excepția:

A. Evaluarea doar de către medicul geriatru.
B. Lucrul în echipă.
C. Ierarhizarea corectă pentru reacționarei adecvată și imediată.
D. Ajutorul în conștientizarea individuală a riscurilor fragilității.
E. Stabilirea unei abordări adaptate către fiecare caz.
Răspuns: A

181. Numiți gradul de severitate a fragilității de care pacientul nu poate fi reabilitat:

A. Ușor fragil.
B. Moderat fragil.
C. Sever fragil.
D. Foarte fragil.
E. Vulnerabil.
Răspuns: D)
182. Enumerați recomandările de prevenire a complicațiilor legate de fragilitate, cu excepția:
A. Evitarea repaosului abuziv.
B. Tratamentul maladiilor acute.
C. Lupta contra polimedicației.
D. Asistența medico-socială adaptată.
E. Excluderea exercițiului fizic.
Răspuns: E

183. Enumerați afirmațiile corecte cu referire la sindromul de cădere:

A. Incidența căderilor crește odată cu înaintarea în vârstă.
B. Frecvența căderilor crește progresiv odată cu înaintarea în vârstă.
C. Frecvența căderilor la persoana vârstnică corelează cu polipatologia.
D. Sindromul de cădere, la persoana vârstnică, totdeauna induce traumatism.
E. Pacientul vârstnic care a suferit căderi se consideră total dependent.
Răspuns: A; B; C

184. Numiți incidența căderilor în dependent de vârstă:

A. Persoanele peste 65 de ani - 32%-40%
B. Persoanele peste 75 de ani - 40%-50% -
C. Vârstnicii instituționalizați - 30%-56%.
D. Vârstnicii internați cu patologii acute – 50%.
E. Incidența căderilor în populația generală – 65%.
Răspuns: A; B

185. Numiți incidența căderilor în dependent de localizarea pacienților:

A. Vârstnicii instituționalizați – 30%-56%.
B. Vârstnicii spitalizați cu maladii acute – 27%.
C. Vârstnicii internați cu patologii acute – 50%.
D. Incidența căderilor în populația generală – 65%.
E. Vârstnicii internați cu maladii cornice – 2%.
Răspuns: A; B; E

186. Enumerați semnificațiile căderii la o persiană vârstnică:

A. Sindromul îmbătrânirii accelerate.
B. Simptomul căderii.
C. Sidromul regresiei psihomotorii.
D. Simbolul căderii.
E. Cădere fortuită.
Răspuns: B; C; D; E

187. Numiți determinantele echilibrului și mersului:

A. Căile motorii.
B. Sinapsele neuromusculare.
C. Căile cerebeloase.
D. Aferentele propriereceptive.
E. Căile vestibulare.
Răspuns: A; C; D; E

188. Numiți etapele stabilirii diagnosticului de cădere:

A. Evaluarea unifactorială a căderii.
B. Stabilirea factorilor predispozanți a căderii.
C. Stabilirea elementelor interne ce induc căderea.
D. Stabilirea elementelor externe ce induc căderea.
E. Determinarea factorilor sociali.
Răspuns: B; C; D

189. Enumerați afirmațiile corecte pentru factorii predispozanți (de risc) a căderilor la vârstnici:
A. La vârstnici sunt prezenți doar factorii predispozanți externi.
B. Factorii predispozanți sunt deseori multipli.
C. Factorii predispozanți reprezintă consecințele bolilor cornice.
D. La vârstnici sunt prezenți doar factorii predispozanți interni.
E. Factorii predispozanți reprezintă consecințele îmbătrânirii fiziologice.
Răspuns: B; C; E

190. Marcați tipurile elementelor ce induc căderea:

A. Elemente intrisece.
B. Elemente de anturaj.
C. Elemente extrisece.
D. Elemente psihologice.
E. Elemente a senescenței.
Răspuns: A; C

191. Numiți factorii de risc ce favorizează căderea:

A. Afecțiuni neurologice.
B. Afecțiuni osteoarticulare.
C. Afecțiuni sensoriale.
D. Afecțiuni metabolice.
E. Afecțiuni endocrine.
Răspuns: A; B; C; E

192. Enumerați factorii precipitanți interni a căderii:

A. Factori cardiaci.
B. Factori iatrogeni.
C. Factori sociali.
D. Factori vasculari.
E. Factori neurologici.
Răspuns: A; B; D; E

193. Numiți cauzele cardiace ce favorizează căderea:

A. Insuficiența valvei mitrale nesemnificativă.
B. Dereglări de ritm paroxistice supra-ventriculare și ventriculare.
C. Dereglări ale conductibilității (BAV 2 și 3)
 D. Infarct miocardic.
E. Embolie pulmonară.
Răspuns: B; C; D; E

194. Numiți cauzele neurologice ce favorizează căderea:

A. Accidentul vascular cerebral.
B. Stare confuzională.
C. Hematom subdural.
D. Criză convulsivă.
E. Depresia.
Răspuns: A; B; C; D

195. Enumerați cauzele metabolice ce favorizează căderea:

A. Hipokaliemia.
B. Hipernatriemia.
C. Hiperkaliemia.
D. Hipoglicemia.
E. Hipercalcemia.
Răspuns: A; C; D; E

196. Marcați cauzele vasculare ce favorizează căderea:

A. Hipotensiune ortostatică.
B. Anxietate vago-vagală.
C. Imobilitatea.
D. Hipersensibilitate sino-carotidiană.
E. Stări sincopale postprandiale.
Răspuns: A; B; D; E

197. Enumerați stările clinice iatrogenice favorizante pentru căderi:

A. Dereglări de ritm.
B. Hipotensiunea ortostatică.
C. Dereglări de conductibilitate..
D. Confuzie
E. delir
Răspuns: A; B; C; D

198. Numiți grupele de medicamente care pot induce hipotensiune ortostatică:

A. Diureticele.
B. Inhibitorii enzimei de conversie.
C. Derivații nitrici.
D. Glucocorticosteroizi.
E. Neurolepticele.
Răspuns: A; B; C; E

199. Enumerați grupele de medicamente care pot induce dereglări de conducere:

A. Beta-blocantele.
 B. Psihotropele.
C. Antiagregantele.
D. Chinidinele și stabilizantele membranare.
E. Antiaritmicele.
Răspuns: C; D; E

200. Numiți grupele de preparate care pot induce confuzii și diminuarea atenției:
A. Psihotropele.
B. Neurolepticele.
C. Antidepresantele.
D. Benzodeazepinele.
E. Tiazidele.
Răspuns: A; B; C; D

200. Enumerați preparatele care pot induce hipercalciemie:

A. Furosemid.
B. Vitamina B12.
C. Vitamina A.
D. Vitamina D3.
E. Asparcam.
Răspuns: A; C; D; E

201. Enumerați factorii precipitanți extrinseci ai căderilor:

A. Îmbrăcămintea neadaptată.
B. Mobilierul neadaptat.
C. Singurătatea.
D. Probleme economice.
E. Polimedicația.
Răspuns: A; B; C; D

202. Enumerați factorii precipitanți socio-economici ai sindromului de cădere.

A. Condiții locale periculoase.
B. Singurătatea.
C. Încălțămintea neadaptată.
D. Izolarea socială.
E. Sărăcia.
Răspuns: B; D; E

203. Numiți factorii predictivi ai recidivei căderii:

A. Menținerea poziției într-un picior mai mult de 10 secunde.
B. Numărul căderilor anterioare
C. Timpul pierdut pe podea mai mult de 3 ore
D. Scorul testului Tinetti < 20 de puncte
E. Execuția testului cronometrat Get up and go în mai mult de 20 de secunde
Răspuns: B; C; D; E
204. Enumerați factorii predictivi ai recidivei căderii:
A. Numărul căderilor anterioare
B. Timpul pierdut pe podea mai mult de 3 ore
C. Scorul testului Tinetti < 20 de puncte
D. Execuția testului cronometrat Get up and go în mai puțin de 20 de secunde
E. Dereglarea reacției de adaptare posturală: reacția de echilibrare și reacția para-cădere.
Răspuns: A; B; C; ; E

205. Numiți testele de evaluarea ale echilibrului și mersului:

A. Testul Tinetti.
B. Testul cronometrat.
C. Testul de ridicare de pe scaun a lui Mathias.
D. Testul Hamilton.
E. Menținerea poziției într-un picior.
Răspuns: A; B; C; E

206. Enumerați consecințele sindromului de cădere:

A. Traumatisme.
B. Izolarea socială.
C. Consecințe psihologice.
D. Limitarea activităților.
E. Dependența.
Răspuns: A; C

207. Care sunt componentele sindromului post-cădere?

A. Componenta socială.
B. Componenta motrică.
C. Componenta de mediu.
D. Componenta psihologică.
E. Componenta neurologică.
Răspuns: B; D

208. Componenta motrică a sindromului post-cădere are următoarele caracteristici:

A. Retropulsie.
B. Mersul se efectuează cu pași mici.
C. Lărgirea poligonului de susținere.
D. Flexia genunchilor.
E. Ritmicitate unipodlă.
Răspuns: A; B; C; D

209. Componenta psihologică a sindromului post-cădere se caracterizează prin:

A. Anxietate.
B. Șoc emoțional.
C. Deshidratare.
D. Demotivare.
E. Depresie reactivă.
Răspuns: A; B; D; E

210. Enumerați etapele consecutive ale tratamentului post-cădere:

A. Tratamentul psihologic.
B. Tratamentul consecințelor întârziate.
C. Tratamentul factorilor de risc.
D. Tentativa de verticalizare precoce.
E. Reinețierea mersului.
Răspuns: D; C; A; E

211. Recomandați metode de tratamentului funcțional de readaptare:

A. Verticalizarea precoce.
B. Ajutor tehnic pentru mers.
C. Stimulatori proprioreceptivi.
D. Inițierea mersului din primele zile după cădere.
E. Practicarea exercițiilor fizice.
Răspuns: A; B; D; E

212. Indicați incidența căderilor la vârstnicii peste 65 de ani:

A. 40%-50% .
B. 32%-40%.
C. 30%-56%.
D. 27%.
E. 2%.
Răspuns: C

213.Următoarele afirmații sunt corecte cu referire la sindromul de cădere cu excepția:

A. Incidența căderilor crește odată cu înaintarea în vârstă.
B. Frecvența căderilor crește progresiv odată cu înaintarea în vârstă.
C. Frecvența căderilor la persoana vârstnică corelează cu polipatologia.
D. Sindromul de cădere, la persoana vârstnică, totdeauna induce traumatism.
E. Căderea este consecința pierderii progresive a mecanismelor de adaptare la echilibru.
Răspuns: D

214. Numiți incidența căderilor la vârstnicii instituționalizați:

A. 32%-40%.
B. 40%-50%.
C. 30%-56%.
D. 50%.
E. 65%.
Răspuns: C

215. Numiți determinanta echilibrului:

A. Căile motorii.
B. Sinapsele neuromusculare.
C. Degradarea proteinelor de transport.
 D. Aferentele propriereceptive.
E. Căile vestibulare.
Răspuns: E)

216. Numiți prima treaptă de stabilirii a diagnosticului de cădere:

A. Evaluarea unifactorială a căderii.
B. Stabilirea factorilor predispozanți a căderii.
C. Stabilirea elementelor interne ce induce căderea.
D. Stabilirea elementelor externe ce induc căderea.
E. Determinarea factorilor sociali.
Răspuns: B

217. Enumerați afirmațiile corecte pentru factorii predispozanți (de risc) a căderilor la vârstnici, cu
excepția:
A. Factorii de risc reprezintă consecințele îmbătrânirii.
B. Factorii predispozanți sunt deseori multipli.
C. Factorii predispozanți reprezintă consecințele bolilor cornice.
D. La vârstnici sunt prezenți doar factorii predispozanți interni.
E. Factorii predispozanți reprezintă consecințele îmbătrânirii fiziologice.
Răspuns: D

218. Numiți factorul de risc extern ce favorizează căderea:

A. Afecțiuni neurologice.
B. Afecțiuni osteoarticulare.
C. Afecțiuni sensoriale.
D. Afecțiuni metabolice.
E. Izolarea socială.
Răspuns: E

219. Marcați factorul precipitant extern a căderii:

A. Factori cardiaci.
B. Factori iatrogeni.
C. Factori sociali.
D. Factori vasculari.
E. Factori neurologici.
Răspuns: C

220. Numiți cauzele neurologice ce favorizează căderea, cu excepția:

A. Accidentul vascular cerebral.
B. Stare confuzională.
C. Hematom subdural.
D. Criză convulsivă.
E. Depresia.
Răspuns: E

221. Numiți cauza metabolică ce nu favorizează căderea:

 A. Hipokaliemia.
B. Hipernatriemia.
C. Hiperkaliemia.
D. Hipoglicemia.
E. Hipercalcemia.
Răspuns: B

222. Numiți grupa de medicamente care nu pot induce hipotensiune ortostatică:

A. Diureticele.
B. Inhibitorii enzimei de conversie.
C. Derivații nitrici.
D. Glucocorticosteroizi.
E. Neurolepticele.
Răspuns: D

223. Următoarele grupe de medicamente pot induce dereglări de conducerE, excluzând:

A. Beta-blocantele.
B. Psihotropele.
C. Antiagregantele.
D. Chinidinele și stabilizantele membranare.
E. Antiaritmicele.
Răspuns: C

224. Următoarele grupe de preparate pot induce confuzii și diminuarea atenției, cu excepția:
A. Psihotropele.
B. Neurolepticele.
C. Antidepresantele.
D. Benzodeazepinele.
E. Tiazidele.
Răspuns: E

225. Numiți preparatul care poate induce hipercalciemie:

A. Acid zolendronic.
B. Acid acetilsalicilic.
C. Ciancobalamina.
D. Vitamina B6.
E. Vitamina D3.
Răspuns: E

226. Numiți factorul iatrogen a căderilor:

A. Îmbrăcămintea neadaptată.
B. Mobilierul neadaptat.
C. Singurătatea.
D. Probleme economice.
E. Polimedicația.
Răspuns: E
227. Marcați testul de evaluare a echilibrului:
A. Testul Mathias.
B. Testul Hamilton.
C. Tastul Tinetti.
D. Testul cronometrat.
E. Testul MMSE.
Răspuns: C

228. Numiți factorul predictiv a recidivei căderii:

A. Timpul pierdut pe podea mai mult de 3 ore.
B. Scorul testului Tinetti de 28 de puncte.
C. Execuţia testului cronometrat „Get up and go” în mai puțin de 20 de secunde.
D. Menţinerea poziţiei într-un picior 6 secunde.
E. Lipsa căderilor anterioare.
Răspuns: A

229. Numiți consecința banalizată a sindromului de cădere:

A. Traumatisme.
B. Izolarea socială.
C. Consecințe psihologice.
D. Limitarea activităților.
E. Dependența.
Răspuns: C

230. Care este componenta sindromului post-cădere?

A. Componenta socială.
B. Componenta motrică.
C. Componenta de mediu.
D. Componenta economică.
E. Componenta neurologică.
Răspuns: B

231. Componenta motrică a sindromului post-cădere are următoarele caracteristici, cu excepția:

A. Retropulsie.
B. Mersul se efectuează cu pași mici.
C. Lărgirea poligonului de susţinere.
D. Flexia genunchilor.
E. Ritmicitate unipodlă.
Răspuns: E

232. Care din afirmațiile de mai jos reprezintă patologia iatrogena?

A. Efect advers sau complicație nedorită rezultat în urma tratamentului sau recomandării unui
medic, farmacist;
B. Orice boală adversă nouă cauzată de acțiunile personalului nemedical;
C. Efectele adverse sau complicațiile apărute in urma recomandărilor farmacistului;
 D. Orice eveniment patologic produs in urma acțiunilor unui pacient;
E. Toate afirmațiile sunt corecte.
Răspuns: A

233. Enumerați tipurile de iatrogenie:

A. Iatrogenia medicamentoasa;
B. Iatrogenia de mediu;
C. Iatrogenia comportamentului;
D. Iatrogenia de comunicare;
E. Toate variantele sunt corecte.
Răspuns: A, D

234. Enumerați variantele patologiei iatrogene:

A. Iatrogenia medicamentoasă (patologia terapiei);
B. Chirurgical;
C. Iatrogenia asociată cu metodele fizice de tratament;
D. Asociata cu investigații de diagnostic;
E. Iatrogenia de comunicare.
Răspuns: A, B, C, D

235. Care iatrogenie trebuie să apară în diagnostic ca boală de bază?

A. Iatrogenic, care a fost cauza directă a decesului (adesea asociată cu defecte în activitatea
personalului medical);
B. Iatrogenia asociată cu metodele fizice de tratament;
C. Iatrogenia de comunicare;
D. Iatrogenia asociata cu investigațiile de diagnostic.
E. Toate variantele sunt corecte.
Răspuns: A

236. Ce se înțelege prin termenul iatrogenie?

A. Întrerupere prematură a tratamentului;
B. Stări somato-psihice negative determinate de greșeli în exercitarea actului medical;
C. La vârstnici reducerea dozelor (înjumătățire);
D. La pacienții cu insuficiență hepatică o indicarea unor medicamente care nu sunt metabolizate la
nivel hepatic o reducerea dozelor la medicamentele cu metabolizare hepatică;
E. Toate variantele sunt corecte.
Răspuns: B

237. Enumerați cauzele iatrogeniei medicamentoase din cele de mai jos:

A. Neadaptarea dozelor la particularitățile biologice ale cazului;
B. Neprecizarea duratei tratamentului;
C. Neprecizarea modului de întrerupere a tratamentului;
D. Se datorează indicării corecte a medicamentelor;
E. La vârstnici reducerea dozelor (înjumătățire).
Răspuns: A, B, C, E.
238. Enumerați cauzele iatrogeniei medicamentoase din cele de mai jos:
A. Comunicarea insuficientă;
B. Se datorează indicării greșite a medicamentelor;
C. Comunicarea excesiva;
D. prelungirea tratamentului cu posibilitatea inducerii dependenței medicamentoase (la unele
medicamente psihotrope);
E. Erori calitative – în care modul de transmitere al informațiilor este inadecvat.
Răspuns: A, C, E

239. Ce grupuri de reacții adverse la medicamente se disting de obicei?

A. Efectul toxic al medicamentului în legătură cu proprietățile sale farmacologice;
B. Polipragmazie;
C. Reacții alergice;
D. Efecte adverse;
E. Toate variantele sunt corecte.
Răspuns: A, C, D

240. Dă câteva exemple de modificări patologice datorate efectelor toxice ale medicamentelor:
A. Hepatită toxică;
B. Agranulocitoza, panmyeloftis;
C. Cefalee, migrena;
D. Embriopatie cu consumul de medicamente în timpul sarcinii;
E. Distrofia celulelor nervoase cu administrarea intralumbală de antibiotice (efect neurotoxic).
Răspuns: A, B, D, E

241. Care din următoarele sunt modificări fiziologice a compoziției structurale a corpului legate
de vârstă care modulează răspunsul la medicamente:
A. creșterea proporției țesutului adipos, de la 18% la 36% la bărbați și de la 33% la 48% la femei;
B. scăderea proporției țesutului adipos;
C. scăderea proporției de lichide intra- și extracelulare de la 70% la 53% din greutatea corporală;
D. creșterea proporției de lichide intra- si extracelulare;
E. toate variantele sunt corecte.
Răspuns: A, C

242. Care din următoarele sunt modificări fiziologice la nivelul aparatului cardiovascular legate
de vârstă care modulează răspunsul la medicamente:
A. ateroscleroza ce duce la scăderea elasticității și permeabilității vaselor;
B. scăderea debitului cardiac cu tendința la hipovolemie si hipoxemie cu scăderea secundară a
debitului splahnic, hepatic, renal;
C. distribuția preferentială a sângelui spre creier și cord ce duce la tendința de concentrare a
substanțelor medicamentoase la nivelul acestor structuri;
D. creșterea debitului debitului splahnic, hepatic, renal;
E. creșterea debitului cardiac hipoxemie cu scăderea secundară a debitului splahnic, hepatic, renal.
Răspuns: A, B, C
243. Care din următoarele sunt modificări fiziologice legate de vârsta care modulează răspunsul
la medicamente:
A. reducerea debitului gastric acid;
B. modificarea golirii gastrice;
C. reducerea fluxului sanguin splahnic;
D. reducerea concentratiei totale de apa;
E. scăderea țesutului adipos.
Răspuns: A, B, C, D,

244. Care din următoarele sunt modificări fiziologice legate de vârsta care modulează răspunsul
la medicamente:
A. reducerea masei musculare;
B. creșterea concentrației albuminelor serice;
C. scăderea masei ficatului;
D. scăderea fluxului sanguin hepatic;
E. creșterea ratei de filtrare;
Răspuns: A, C, D

245. Care din următoarele sunt modificări fiziologice legate de vârsta care modulează răspunsul
la medicamente:
A. scăderea masei ficatului;
B. creșterea fluxului sanguin hepatic;
C. scăderea ratei de filtrare glomerulara;
D. creșterea funcției tubulare renale;
E. toate variante sunt corecte.
Răspuns: A, C

246. Enumerați factori care modifica concentrația plasmatica a medicamentelor:

A. modificarea sensibilității si numărului receptorilor la locul de acțiune a medicamentelor;
B. creșterea concentrației albuminelor plasmatice;
C. scăderea volumelor lichidiene de distribuție;
D. reducerea eliminării renale;
E. scăderea capacitații de metabolizare.
Răspuns: A, C, D, E

247. Ce tipuri de reacții alergice pot avea loc la administrarea medicamentelor?

A. Hiperergice de tip imediat (GNT);
B. Hiperergie de tip lent (HRT);
C. Urticarie;
D. Hipersensibilitate de tip I , anafilaxic (mediată prin anticorpi de tip IgE, numiți și reagine);
E. Hipersensibilitate de tip II, citotoxic.
Răspuns: A, B

248. Selectați tipurile de reacții hiperergice de tip imediat (GST) ca răspuns la administrarea de
medicamente:
A. Edemul lui Quincke;
 B. Șoc anafilactic;
C. Dermatită necroză buloasă (sindromul Lyell);
D. Inflamație granulomatoasă la locul injecției;
E. Erupții cutanate alergice (urticarie).
Răspuns: A, B, C, E

249. Selectați tipurile de reacții hiperergice de tip întârziat (HRT) ca răspuns la administrarea de
medicamente:
A. inflamație granulomatoasă la locul injecției;
B. Dermatită necroză buloasă (sindromul Lyell);
C. Erupții cutanate alergice (urticarie);
D. Vasculita productivă;
E. Neurodermatită (neurodermatită).
Răspuns: A, D, E

250. Care din urmatoarele reprezintă modificări patologice asociate cu efectele secundare ale
medicamentelor:
A. Dezvoltarea dependentei de medicamente (scăderea eficacității);
B. Dezvoltarea disbacteriozei;
C. Suprimarea hematopoiezei (în tratamentul cu citostatice);
D. Scăderea debitului cardiac;
E. Acumularea produselor de descompunere tisulară în tratamentul citostatice.
Răspuns: A, B, C, E

251. Care sunt reacțiile adverse la administrarea antibioticelor ?

A. Disbacterioză;
B. Liza microorganismelor cu o intoxicație crescută și posibilitatea șocului bacterian;
C. Scăderea absorbției la nivelul intestinului subțire;
D. Scăderea producerii acidului clorhidric;
E. Agranulocitoza, leucopenie.
Răspuns: A, B

252. Selectați reacțiile adverse la administrarea hormonilor steroizi ?

A. Atrofia țesutului glandei suprarenale (cu dezvoltarea sindromului Cushingoid);
B. Atrofierea insulitelor Langerhans (cu dezvoltarea diabetului steroidic);
C. Efect imunosupresiv;
D. Formarea ulcerelor în tractul gastro-intestinal odată cu apariția sângerării (activitate crescută a
celulelor producătoare de gastrină);
E. Osteoartroza (datorită disfuncției glandelor paratiroide).
Răspuns: A, B, C, D,

253. Selectați care din următorii factori pot fi cauza necompliantei la tratament la vârstnici:
A. deficiente de auz, vedere;
B. memorie deficitară și confuzie (nu înțelege, înțelege greșit, nu reține, uita);
C. izolare fizică, psihologică, privațiuni;
D. sentiment de inutilitate socială;
 E. toate cele înumerare mai sus
Răspuns: E

254. Selectați factorii de risc ai iatrogeniei din cele de mai jos:

A. Polipatologia, comorbiditatea;
B. Polipragmazia, numărul mare de medicamente administrate pe termen lung și/sau posologia
neadaptată nevoilor pacienților;
C. Alterarea proceselor de excreție și metabolizare (rinichi, ficat);
D. Modificarea nivelelor plasmatice ale medicamentelor (hipoalbuminemia);
E. Toate cele enumerate.
Răspuns: A, B, C, D,

255. Care din cele de mai jos reprezintă cauzele iatrogeniei induse de medici?
A. Diagnostic greșit
B. Polipragmazie inutilă
C. Lipsa tratamentului adecvat
D. Lipsa coordonării tratamentului
E. Comorbiditatea.
Răspuns: A, B, C, D

256. Selectați factorii legați de pacient care influențează complianța la tratament:

A. Efecte adverse;
B. Afectare cognitiva;
C. Vârsta;
D. Co-morbiditati;
E. Profesia.
Variante corecte: A, B, C, D

257. Selectați factorii legați de tratament care influențează complianța la tratament:

A. Efecte adverse;
B. Modul de administrare;
C. Comorbiditati;
D. Schema de dozare;
E. Polipragmazia.
Răspuns: A, B, D, E

258. Selectați factorii legați de relația medic-pacient care influențează complianța la tratament:
A. Modul de administrare;
B. Încrederea in tratament;
C. Relația doctor-pacient;
D. Urmărirea evoluției pacientului;
E. Comorbiditati.
Răspuns: B, C, D

259. Selectați factorii de risc ai patologiei iatrogene la vârstnici:

 A. Polipragmazia, numărul mare de medicamente administrate pe termen lung si/sau posologia
neadaptata nevoilor pacienților
B. Normalizarea proceselor de excreție si metabolizare (rinichi, ficat)
C. Modificarea nivelelor plasmatice ale medicamentelor (hipoalbuminemia)
D. Vârsta > 85 ani
E. Nivelul clearance creatininei <50 mL/min
Răspuns: A, C, D, E

260. Selectați grupele de medicamente care sunt implicate la survenirea evenimentelor nedorite în
geriatrie:
A. Cardiace (diuretice, digoxina);
B. Psihotrope (neurolepticele, hipnoticele, antidepresantele);
C. Antalgice/AINS (aspirina, AINS, opioidele);
D. Antibiotice;
E. toate cele enumerate mai sus.
Răspuns: E

261. Ce reprezintă polipragmazia?

A. Administrarea unui număr mare de medicamente concomitent;
B. Efect advers sau complicație nedorită rezultat în urma tratamentului sau recomandării unui
medic, farmacist;
C. Orice boală adversă nouă cauzată de acțiunile personalului nemedical;
D. Efectele adverse sau complicațiile apărute in urma recomandărilor farmacistului;
E. Orice eveniment patologic produs in urma acțiunilor unui pacient.
Răspuns: A

262. Selectați modificările fiziologice legate de vârsta care duc la scăderea absorbției
medicamentelor la vârstnici:
A. Creșterea funcției secretorii a stomacului, intestinului și pancreasului;
B. Hipo- și aclorhidria;
C. Scăderea activității fermentative secreției pancreatice;
D. Creșterea motoriii tractului gastrointestinal;
E. Afecțiuni inflamatorii a mucoasei tractului intestinal.
Răspuns: B, C, E

263. Care din următoarele modificări duc la scăderea distribuției medicamentelor in organism?
A. Scăderea masei musculare;
B. Creșterea masei musculare;
C. Scăderea cantității totale de apă;
D. Creșterea cantității totale de apa;
E. creșterea țesutului adipos.
Răspuns: A, C, E

264. Selectați cu cit se micșorează debitul cardiac anual după vârsta de 25-30 ani:
A. 1 %
B. 2 %
 C. 3 %
D. 4 %
E. 5 %
Răspuns: A

265. Care din următoarele reprezintă accidente farmacologice?

A. Supradozarea;
B. Scheme terapeutice simple;
C. Comorbiditati;
D. Polimedicaţia;
E. Patologia iatrogenă.
Răspuns: A, D, E

266. Indicați motivul principal al scăderii eficacității preparatelor orale de fier la varstnici:
A. absorbție crescută;
B. scăderea absorbției;
C. evacuarea accelerată;
D. aciditatea crescută a sucului gastric;
E. scăderea distributiei.
Răspuns: B

267. Efectele secundare ale macrolidelor la vârstnici includ:

A. modificări ale tractului gastrointestinal;
B. reacții alergice;
B. nefrotoxicitate;
C. sindrom hemoragic;
D. modificări ale sistemului hematopoietic.
Răspuns: C

268. Selectați enunțurile corecte din cele de mai jos:

A. concentrația totala de apă din corp la vârstnici este redusă, respectiv concentrația medicamentelor
solubile în apă poate crește;
B. datorită creșterii cantității de țesut adipos în corpul senil, concentrația substanțelor solubile în
grăsimi în scade, volumul distribuției acestora crește;
C. concentrația albuminei în corp la vârstnici scade, astfel încât proporția de medicamente nelegate
în sânge crește;
D. distribuția medicamentelor în corp la vârstnici scade din cauza scăderii fluxului de sânge;
E. Distribuția medicamentelor în corpul senil se modifică datorită creșterii greutății corporale.
Răspuns: A, B, C, D

269. Tipuri de interacțiuni medicamentoase în organism:

A. farmacodinamice;
B. farmacologice;
C. farmacocinetice;
D. biologice;
E. chimice.
Răspuns: C

270. Alegeți caracteristicile farmacocineticii medicamentelor la vârstnici:

A. absorbția medicamentelor scade;
B. metabolizarea medicamentelor este redusă;
C. distribuția medicamentelor scade;
D. eliminarea medicamentelor nu se modifica;
E. Pătrunderea medicamentelor prin membranele celulare nu se schimbă.
Răspuns: A, B, C

271. Care din următoarele sunt cauza scăderii metabolismului medicamentelor la vârstnici:
A. scăderea proceselor enzimatice din ficat;
B. scăderea fluxului sanguin hepatic;
C. scăderea fluxului sanguin renal, filtrarea glomerulară și secreție canalică;
D. creșterea cantității de apă din organism;
E. modificarea spectrului lipidic al sângelui.
Răspuns: A, B

272. Odată cu înaintarea in vârsta, crește incidența efectelor secundare la medicamente. Acest
lucru se datorează:
A. creșterea numărului de medicamente administrate concomitent;
B. polimorbiditate;
C. necesitatea ajustării suplimentare a dozei de medicamente în legătură cu caracteristicile stării
fiziologice a organismului senil;
D. scăderea vitezei de filtrare glomerulară și a funcției tubilor renali;
E. scăderea concentrației și a capacității de legare a proteinelor plasmatice.
Răspuns: A, D

273. Pacienților vârstnici care suferă de boală ischemica și acalazia cardiei le sunt indicate
următoarele preparate:
A. nitrați;
B. antagoniști ai calciului;
C. cerucal;
D. corticosteroizi;
E. antispasmolitice.
Răspuns: A, E

274. Pentru tratamentul hipertensiunii arteriale la vârstnici poate fi aplicat tratament cu

următoarele grupuri de medicamente:
A. inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei;
B. beta-blocante;
C. diuretice;
D. inhibitori de fosfodiesterază;
E. antagoniști ai canalelor de calciu cu acțiune scurtă.
Răspuns: A, B, C, E
275. Pentru tratamentul insuficienței cardiace cronice la vârstnici se administrează următoarele:
A. antagoniști ai canalelor calciu;
B. diuretice;
C. Inhibitori IEC;
D. beta-blocante;
E. glicozide cardiace.
Răspuns: A, B, C

276. Selectați cele mai frecvente reacții adverse a AINS la vârstnici:

A. Hipercaliemie;
B. insuficiență renală;
C. hemoragii digestive;
D. retenție acută de urină (prostatici);
E. hipotensiune arteriala.
Răspuns: A, B, C, D

277. Selectați cele mai frecvente reacții adverse a preparatelor antihipertensive la vârstnici:
A. Hipotensiune ortostatică,
B. Anemie aplastica
C. ischemie miocardică și cerebrală,
D. insuficiență renală,
E. tulburări psihice.
Răspuns: A, C, D, E

278. Alegeți care din următoarele sunt efectele adverse la administrarea diureticilor la varstnici:
A. Hipovolemie;
B. hipo-K, Na, Mg-emie;
C. hiperuricemie;
D. Stare convulsivă;
E. tulburări de vedere.
Răspuns: A, B, C

279. Selectați care din cele enumerate sunt cele mai frecvente reacții adverse secundare
cardiovasculare care apar la vârstnici:
A. hipotensiunea arterială ortostatică;
B. tulburări electrolitice și insuficiența renală acută secundare;
C. tulburări de ritm;
D. tulburări de atenție, căderi;
E. simptome anticolinergice.
Răspuns: A, B, C

280. Selectați care din cele enumerate sunt cele mai frecvente reacții adverse secundare
neurologice care apar la vârstnici:
A. tulburări de atenție, căderi;
B. simptome anticolinergice sau extrapiramidale;
C. cefalee după vasodilatatoare;
 D. hipotensiunea arterială ortostatică
E. tulburări electrolitice și insuficiența renală acută secundare tratamentului cu diuretice şi IEC.
Răspuns: A, B, C

281. Care din următoarele categorii de pacienți prezinta un risc mai mare pentru deficit de
vitamine:
A. cei peste 75 ani;
B. cei care locuiesc singuri şi care nu-şi pot permite de a procura singuri alimente;
C. cei confuzi, imobilizați;
D. cei care au fost recent externați din spital;
E. toate variantele sunt corecte.
Răspuns: A, B, C, D