Endocrine Tooot

1.
Indicaţi care dintre hormonii de mai jos este de natura hipotalamicã : C

a) Prolactina (PRL)
b) Foliculostimulant (FSH)
c) Corticoliberina (CRH)
d) Luteinizant (LH)
e) Tireotrop (TRH)
2. Indicaţi care dintre hormonii de mai jos este de natura hipotalamicã : A
a) Tiroliberina (TRH)
b) Luteinizant (LH)
c) Tireotrop (TRH)
d) Prolactina (PRL)
e) Foliculostimulant (FSH)
3. În acromegalie se descriu următoarele sindroame D
a) endocrino-metabolic
b) somato-visceral
c) endocrino-metabolic.
d) cele 3 de mai sus
e) nici unul dintre cele enumerate
4. Sindromul somato visceral constã în D
a) glanda tiroidă hipertrofică
b) cord global mărit
c) rinichii măriţi
d) primele trei răspunsuri sunt corecte
e) nici unul dintre cele enumerate
5. Sindromul endocrino-metabolic constã în : A
a) anularea ritmului nictemeral de secreţie a GH
b) glanda tiroidă hipertrofică
c) cord global mărit
d) rinichii: mari
e) cifoză dorsală, lordoză
6. În acromegalie , apar următoarele modificări radiologice D
a) la nivelul mâinii şi piciorului – lărgirea interliniului articular
b) mărirea corpilor vertebrali
c) cifoză dorsală
e) nici una dintre cele enumerate
7. Manifestările asociate din acromegalie constau în : D
a) vitiligo
b) tireotoxicoza
c) melanodermie
d) diabet zaharat
e) tremurături ale extremităţilor
8. Acromegalia poate fi întâlnită în cadrul sindromului : A
a) MEN 1
b) MEN 2 A
c) MEN 2 B
d) cele 3 de mai sus
9. Tumorile asociate cu secreţie de GH sunt : D
a) carcinomul pulmonar
b) tumorile insulare pancreatice
c) tumorile carcinoide
10. Tumorile asociate cu secreţie de GH-RH sunt : D
a) cancer mamar
b) cancerul de endometru
c) cancerul pancreatic
11. Factorii ce stimulează secreţia de PRL sunt : C
a) glucocorticoizii
b) tiroxina
c) estrogenii
d) agoniştii dopaminergici
e) agoniştii serotoninei
12. Factori ce inhiba secreţia de PRL sunt C
a) exerciţiul fizic
b) actul sexual la femeie
c) tiroxina
d) somnul
e) stresul
13. Factori ce inhibã secreţia de PRL sunt A
a) glucocorticoizii
b) exerciţiul fizic
c) actul sexual la femeie
d) somnul
e) stresul
14. Hiperprolactinemia poate fi asociată cu : D
a) Acromegalia
b) hipotiroidia
c) hiperaldosteronismul
d) a+b
e) Nici un răspuns nu este valid
15. Tratamentul hiperprolactinemiei se poate face cu A
a) Agonişti dopaminergici
b) Hormoni tiroidieni
c) Anititiroidiene de sinteză
d) Analogi de somatostatina
e) estrogeni
16. Între cauzele non tumorale hiperprolactinemie D
a) insuficienţă renală cronică
b) insuficienţă hepatică
c) depleţia de catecolamine
d) toate răspunsurile sunt corecte
e) nici un răspuns nu este corect
17. Extinderea unui adenom hipofizar în sinusul sfenoidal poate fi însoţită de: A
a) scurgere LCR – nazal
b) prechiasmatic:
c) anosmie
d) retrochiasmatic:
e) sindrom de trunchi cerebral
18. Extinderea unui adenom hipofizar în sinusul sfenoidal poate fi însoţită de: D
a) prechiasmatic:
b) anosmie
c) retrochiasmatic:
d) hemoptizii
e) sindrom de trunchi cerebral
19. În craniofaringiom pot apare calcificări C
a) supraselare
b) intraselare
c) atât supra cât şi intraselare
d) în craniofaringiom nu apar calcificări
e) în craniofarngiom calcificările nu au o topografie aparte
20. Craniofaringiomul A
a) are o evoluţie supraselară în 95 % din cazuri
b) craniofaringiomul evoluează predominant intraselar
c) craniofaringiomul nu este o tumoră invazivă
21. Modificările biochimice din nanismul hipofizar constau în : D
a) hipoglicemie
b) creşterea lipidelor serice
c) scăderea hidroxiprolinei urinare
22. Modificările biochimice din nanismul hipofizar constau în : A
a) hipoglicemie
b) scăderea lipidelor serice
c) creşterea hidroxiprolinei urinare
23. În diagnosticul nanismului hipofizar testele de stimulare se pot face cu insulină în A
doza de
a) 0,05 -0,10 u/kgc iv
b) 0,2 u/kgc iv
c) 0,3 u/kgc iv
d) 0,4 u/kgc iv
e) 0,01 u/kgc iv
24. Diagnosticul diferenţial al nanismului hipofizar se poate face cu : E
a) Întârzierea constituţională a creşterii şi dezvoltării
b) Nanism prin privare psiho socială
c) Nanisme endocrine
d) Nanism renal
e) toate cele de mai sus
25. Din punct de vedere clinic în insuficienţa hipofizară ce asociază insuficienţă cortico E
melanotropă (ACTH+MSH)pot apare următoarele modificări
a) astenie
b) hipotensiuneE
c) scădere ponderală
d) depigmentare cutanată.
e) toate răspunsurile sunt corecte
26. Din punct de vedere clinic în insuficienţa hipofizară ce asociază insuficienţă E
gonadotropă (LH, FSH) la femeie pot apare următoarele modificări
a) amenoree secundară mută, fără bufee
b) hirsutism
c) atrofie vulvo-vaginală
d) frigiditate
27. Din punct de vedere clinic în insuficienţa hipofizară ce asociază insuficienţă E
gonadotropă (LH, FSH) la bărbat pot apare următoarele modificări
a) reducerea volumului testicular
b) rarefierea bărbii
c) impotenţă.
d) nici un rapsuns nu este corect
28. În deficitul corticotrop: apare E
a) cortizol, DHA, DHA-S plasmatic scăzut
b) 17 OHCS, 17 CS, cortizol liber urinar scăzut
c) test Synacthčne pozitiv
d) ACTH scăzut
29. În deficitul gonadotrop la femeie apare E
a) frotiu vaginal atrofic
b) 17 b estradiol scăzut progesteron scăzut
c) progesteron scăzut
30. În deficitul gonadotrop la bărbat apare A
a) oligoastenospermie – azoospermie
b) testosteron plasmatic crescut
c) Exces de FSH ,LH
31. Care hormoni hipotalamici au o acţiune inhibitorie asupra hipofizei? B
a. GH
b. Dopamina şi somatostatina
c. IGF1
d. CRH
e. Oxitocina
32. Ce sunt aquaporinele ? A
a. Mediatorii efectelor ADH
b. Produși de secreție ai hipofizei anterioare
c. Produși de secretie ai hipotalamusului
d. Mediatori ai efectelor GH
e. Mediatori ai efectelor TSH
33. Care afecţiune poate cauza diabet insipid neurogen? D
a. Sindrom Pendred
b. Sindrom DIDMOAD (sd. Wolfram)
c. Sindrom Klinefelter
d. Sindrom Kallman
e. Sindrom Prader Willi
34. Care context poate declanşa diabet insipid nefrogen? D
a. Tumori hipofizare
b. Craniofaringiom
c. Poliimunopatie endocrină
d. Hipercalcemie
e. Terapie cu vitamina D
35. Când trebuie întreruptă proba de restricţie hidrică D
a. După 6 ore
b. După scădere în greutate mai mare de 10% faţă de cea inițială
c. Atunci când urina începe să se concentreze
d. Atunci când urina se menține diluată mai mult de 24 ore
e. După scădere în greutate mai mare de 5 % sau atunci când pacientul
declară că nu mai rezistă
36. Ce corespunde tipologiei psihologice a anorexiei nervoase? A
a. Imagine deformată asupra propriului corp, cu dorința ascunsă și
obsesivă de a slăbi
b. Stare depresivă profundă, cu pierderea completă a apetitului
c. Frica patologică de consum de orice natură, inclusiv de consum
alimentar
d. Frica patologică de ingestie a alimentelor, considerate corpuri străine
neigienice
e. Dorința patologică de performanță din anumite domenii (balet,
gimnastică, modeling, atletism)
37. Ce modificări endocrinologice se pot asocia anorexiei nervoase? B
a. Hipotiroidie
b. Hipogonadism central, infertilitate, fracturi patologice, sick euthyroid
syndrome
c. Diabet zaharat
d. Diabet insipid
e. Hipertiroidie
38. Efectele metabolice ale GH sunt: A
a. scădea absorbția glucozei în țesuturi extra-hepatice
b. scaderea productie de glucoza la nivel hepatic
c. scăderea depozitelor de glicogen hepatic
d.. scăderea glicemiei
e creșterea sensibilității Insulina
39. Efectele metabolice ale IGF1 sunt A
a.cresterea preluarii de glucoza în țesuturile extra-hepatice
b..crește producția hepatice de glucoză
c. creșterea glucozei plasmatice
d. scaderea sensibilitatii la insulină
e nici una din cele de mai sus
40. Efectele metabolice ale GH sunt A
a. creșterea lipolizei plasmatice în adipocite si a nivelurilor de nivelurile de acizi
grași liberi
b.scaderea productiei dde corpi cetonici
c scaderea preluarii de aminoacizi
d. scade sinteza proteinelor
e. creșterea excreția de azot
41. Efectele metabolice ale IGF1 sunt A
a. scăderea lipolizei în adipocite si a nivelurilor nivelurile de acizi grași liberi
b.cresterea corpilor cetonici
c. creste captărea de aminoacizi
d. crește sinteza proteinelor
e Scăderea excreției azot
42. Secreția de GH este stimulată de: E
a.Somn
b.Exercittiu fizic
c.Stres
d.Aminoacizi
e.toate cele de mai sus
43. Secreția de GH este stimulată de: E
a. Hipoglicemie
b. antagoniști alfa-adrenergici
c. agonisti beta-adrenergici
d.antagoniști ai GABA
e toate cele de mai sus
44. Secreția de GH este inhibata de : A
a. Somatostatina
b.. GHRH
C. Antagoniștii beta-adrenergici
d. precursori ai serotoninei
e agonisti GABA
45. PRL: E
a. are un rol în lactația în perioada postpartum
b.. este implicat în imunomodulare
c. peakul secretor este observat in primele 60-90 de minute de somn
d. sSecreția PRL este episodică
e. toate de mai sus
46. Apoplexie hipofizara: E
a. este de multe ori un sindrom clinic fulminant
b. se manifesta prin dureri de cap severe, tulburări de vedere, opftamopegie,,
meningism, si alterarea starii de constienta
c. se poate solda cu deces
d.. tratamentul de urgență este cu corticosteroizi și decompresie transsfenoidală
e. toate de mai sus
47. Glanda pineala: E
a. este situat in partea posterioara a ventriculului al treilea
b.. nu are legături directe neuronale din creier, cu excepția pentru unei inervatii
simpatice prin intermediul ganglionului cervical superior
c. secreta melatonina
d..elibererae de melatonina se face în circulația generală și în lichidul cefalorahidian
e toate de mai sus
48. Semne și simptome neurologice ale tumorilor pineale constă în: E
a. cresterea presiunii intracraniane
b.. anomalii vizuale
c. paralizie de convergență
d.. reflex pupilar absent de lumină
e toate de mai sus
49. Excesul de iod produce: D
a. stimularea definitivă a hormonogenezei tiroidiene
b. creşterea captării iodate de către tiroidă
c. reducerea nivelului TSH-ului
d. creşterea raportului DIT/ MIT dacă tiroida este normală
e. scăderea răspunsului TSH la TRH
50. Guşa endemică este definită prin următorul criteriu: B
a. iodul plasmatic scăzut
b. peste 5% dintre copiii de 6-10 ani au guşă şi peste 5 % dintre şcolari au
volum tiroidian apreciat ecografic peste limitele normale
c. peste 5 % dintre adulţi au ioduria intre 200 şi 150 μ /dl
d. volumul tiroidian la femeile gravide se reduce în cursul sarcinii
e. peste 5 % dintre adulţi au hipotiroidie
51. Principalii antigeni tirodieni care determină formarea de anticorpi în bolile tiroidiene D
autoimune sunt:
a. tirozina
b. proteinele de legare a hormonilor tiroidieni
c. 5 monodeiodinaza
d. Tiroglobulina şi tiroperoxidaza
e. MIT şi DIT
52. Care dintre următoarele tirotoxicoze nu are legătură cu funcţia tiroidiană C
a. tiroidita subacută
b. tiroidita autoimună
c. tirotoxicoza factice
d. tirotoxicoza prin amiodaronă
e. cancerul folicular tiroidian
53. Care dintre următoarele tirotoxicoze este determinată de mutaţia activantă a B
receptorului de TSH:
a. boala Graves Basedow
b. adenomul toxic
c. adenomul secretant de TSH
d. guşa multinodulară toxică
e. cancerul tiroidian folicular
54. Sindromul Refetoff este: A
a. sindrom de insensibilitate a receptorilor specifici pentru hormonii
tiroidieni
b. inhibiţia captării iodului de către tiroida cînd este expusă la un exces de
iod
c. creşterea captării iodului de către tiroidă în condiţiile deficitului de iod
d. mutaţia inactivantă a receptorului de TSH
e. stimularea tiroidei prin hCG
55. Care dintre următoarele asociaţii de explorări este optimă şi suficientă pentru A
diagnosticul unei tirotoxicoze:
a. TSH, fT4, fT3
b. Testul la TSH
c. Scintigrama tiroidiană
d. Ecografia tirodiană
e. Determinarea imunoglobulinelor tirostimulante
56. Care dintre aceste caracteristici ale insuficienţei cardiace sugerează drept cauză D
tirotoxicoza:
a. debitul cardiac crescut şi viteza de circulaţie crescută
b. răspunsul redus la tratamentul cu digitală şi diuretice
c. răspunsul bun la tratamentul cu antitiroidiene de sinteză
d. toate caracteristicile de mai sus
e. nici una dintre caracteristicile enumerate
57. Care dintre următoarele metode terapeutice poate fi utilizată în boala Graves A
Basedow de intensitate medie sau uşoară
a. antitiroidiene de sinteză
b. litiul
c. numai beta-blocantele
d. ipodatul de sodiu
e. beta-blocantele asociate cu sedative
58. Care este asociaţia terapeutică necesară pentru tratamentul crizei tirotoxice: B
a. antitiroidiene de sinteză şi beta blocante
b. antitiroidiene de sinteză, beta blocante şi glucocorticoizi
c. iodul radioactiv şi glucocorticoizi
d. soluţia Lugol şi tiroidectomia
e. nicuna din acestea
59. În oftalmopatia Graves severă tratamentul de elecţie este: C
a. litiul
b. antitiroidienele de sinteză
c. terapia puls cu metilprednisolon
d. iodul radioactiv
e. tirodectomia
60. Prevalenţa mixedemului congenital este de: C
a. 1/ 400 de nou născuţi
b. 1/ 800
c. 1/ 2700-1/4000
d. 1/2000
e. 1/6000
61. Care este bateria optimă de investigaţii pentru diagnosticul unei hipotiroidii: A
a. TSH, fT4, fT3, anticorpi antitiroidieni
b. Anticorpi antitiroidieni, cortizol
c. fT3, colesterol, metabolism bazal
d. testul la TSH
e. testul la TRH
62. Complicaţiile hipotiroidiei primare sunt următoarele cu excepţia: C
a. hipercolesterolemia
b. blocurile atri-ventriculare
c. hiperfuncţia suprarenaliană
d. anemia
e. tulburările neuro-psihice
63. Hipotiroidia secundară se tratează cu: B
a. TSH recombinant
b. Tiroxina
c. Triiodotironină
d. Pulsuri de TRH
e. Acid triiodo-tiroacetic
64. Hipotirodia congenitală se poate asocia cu următoarele situaţii cu excepţia A
a. închiderea precoce a fontanelelor
b. disgenezia epifizară
c. sarcină supramaturată
d. dificultăţi de hrănire şi creştere în greutate
e. întârziere psihomotorie
65. În faţa unui subiect cu volum tiroidian crescut, TSH crescut şi tiroidă D
hipoechogenă care dintre investigaţii se impun:
a. testul la TRH
b. determinarea T3
c. determinarea ioduriei
d. determinarea anticorpilor antitiroidieni
e. echografia Doppler color
66. Tratamentul comei mixedematoase impune: B
a. utilizarea de 100 microg tiroxină în bolus apoi administrare funcţie de
TSH
b. 300-500 microg. Tiroxină i.v. bolus iniţial
c. administrarea de hidrocortizon 100 mg şi 100 microg. Tiroxină
d. administrarea de doze mici de tiroxină la 6 ore pentru că subiecţii sunt
vârstnici
e. încălzirea, tratamentul cauzei primează, apoi se administrează tiroxină în
dozele uzuale
67. O femeie cu hipotirodie prin tiroidită autoimună are şansa să dezvolte: C
a. diabet zaharat de tip 2
b. osteoporoză
c. insuficienţă suprarenală
d. boală polichistică ovariană
e. hipocolesterolemie
68. Afectarea ţesutului tiroidian în tiroidita autoimună este mediată imunologic prin: A
a. imunitate mediată umoral (prin anticorpi) şi celulale (limfocite T)
b. lipsa de prezentare a antigenului de către macrofage
c. autoactivarea celulelor T reactive fără stimul imunologic prealabil
d. Deteriorarea secreţiei de tiroglobulină
e. Inactivarea simporterului Na/I
69. În diagnosticul de tiroidita autoimună elementul esenţial este: B
a. determinarea apartenenţei la un anumit fenotip HLA
b. determinarea anticorprilor antiperoxidază
c. ultrasonografia glandei tiroide
d. Scintigrama care arată captare neomogenă
e. determinarea TSH
70. În stadiul tirotoxic din tiroidita subacută nivelul TSH este: A
a. scăzut sub limita inferioară a normalului
b. normal
c. crescut
d. determinarea TSH nu face parte din diagnostic
e. nivelul TSH depinde de gardul de distrucţie tiroidiană
71. Diagnosticul diferenţial al tiroiditei subacute se face cu: D
a. cancerul tirodian
b. chistul tiroidian cu hemoragie intrachistică
c. cancere ale esofagului superior
d. toate afecţiunile menţionate mai sus
e. nici una dintre afecţiuni nu intră în diagnosticul diferenţial
72. În tiroidita bacilară cea mai sigură metode de diagnostic este: D
a. caracterul clinic şi istoricul de afectare bacilază anterioară
b. intradermoreacţia la tuberculină
c. ecografia care arată zone hipechogene diseminate
d. puncţia cu ac subţire şi identificarea BK pe lamă sau însemânţarea pe
mediu specific
e. scintigrama
73. Tiroidita autoimună varianta atrofică este responsabilă de: C
a. fibrozarea concomitentă a căilor respiratorii superioare
b. scăderea valorilor TSH
c. mixedemul „spontan” al adultului
d. creşterea importantă a titrului anticopilor antitiroidieni
e. riscul de apariţie mai frecventă a cancerului tiroidian
74. Intervenţia chirurgicală într-o tirodită autoimună cunoscută este justificată când: E
a. volumul tirodian chiar dacă nu este important nu diminuă la dministrarea
de hormoni tiroidieni
b. există suspiciunea asocierii cu un cancer tioroidian
c. există suspiciunea apariţiei unui limfom
d. în nici unul dintre cazurile menţionate anterior
e. în toate cazurile citate anterior
75. Ecografia tirodiană are o limită în diagnosticul nodulilor tirodieni D
a. permite identificarea apartenenţei tiroidiene a leziunii
b. permite diferenţierea nodulilor unifocali de cei multicentrici
c. permite reperarea nodulilor suspecţi în guşile polinodulare
d. are elemente patognomonice pentru nodulii maligni
e. permite ghidarea puncţiei cu ac subţire
76. Nodulul care prezintă ecografic următoarele caracteristici poate fi malign: D
a. prezintă calcificări periferice grosiere
b. prezintă întărire posterioară de ecouri
c. prezintă halou sonolucent
d. prezintă microcalcificări
e. se asociază cu nivel scăzut al TSH
77. Un nodul tiroidian are probabilitate mai mare de a fi malign dacă: D
a. subiectul provine dintr-o zonă endemică
b. subiectul are o tiroidită autoimună cunoscută
c. subiectul a prezentat o interenţia anterioară pentru guşă nodulară
d. subiectul are sau a avut boala Graves Basedow
e. subiectul provine dintr-o zonă cu aport iodat mai mare decât cel normal
78. Un nodul tiroidian are mai mare probabilitate de a fi malign dacă: C
a. prezintă ecografic halou hipoechogen
b. prezintă în ecografie Doppler color halou vascular şi vascularizaţie redusă
intralezională
c. prezintă vascularizaţie intranodulară importantă
d. prezintă calcificări masive perilezionale
e. prezintă puncţie inadecvată
79. Predispoziţia genetică se manifestă pentru cancerele B
a. numai cele medulare
b. numai pentru cele medulare şi cele derivate din epiteliul folicular tiroidian
c. pentru cancerele asociate cu tiroidită autoimună
d. pentru cancere anaplastice
e. pentru nici una dintre formele de mai sus
80. Mutaţia genei p53 este asociată cu C
a. cancerele papilare
b. cancerele foliculare
c. cancerele anaplatice – nediferenţiate
d. limfomul malign tirodian
e. cancerele cu celule scuamoase
81. Care dintre următoarele cancere tirodiene au cel mai bun prognostic: D
a. cancerul folicular foarte bine diferenţiat
b. cancerul medular
c. limfomul malign tiroidian
d. cancerul papilar
e. cancerul anaplastic
82. Testul perfuziei cu calciu şi testul la pentagastrină se aplică în: B
a. cancerul papilar
b. sindromul de neoplazie multiplă tip 2A
c. cancerul folicular
d. sindromul de neoplazie multiplă tip 1
e. orice cancer tirodian
83. Un subiect care prezintă nodul tiroidian, bufeuri vasomotorii de tip flush şi sidrom C
Cushing cu hipokaliemie poate avea:
a. cancer folicular
b. cancer pulmonar cu secreţie de ACTH
c. cancer medular
d. cancer anplastic
e. cancer papilar cu secreţie de ACTH
84. Care este tratamentul complementar administrării iodului radioactiv în cancerul D
tiroidian diferenţiat:
a. iradierea externă
b. terapia de substituţie necesară după tiroidectomie totală
c. terapie cu triiodotironină
d. terapia de supresia a TSH sub 0.4 microIU/ml cu doze adecvate de tiroxină
e. administrarea iodului radioactiv este suficientă
85. Excesul de iod produce: D
a. stimularea definitivă a hormonogenezei tiroidiene
b. creşterea captării iodate de către tiroidă
c. reducerea nivelului TSH-ului
d. scăderea afinităţii tiroidiene pentru iod
e. scăderea răspunsului TSH la TRH
86. O femeie cu hipotirodie prin tiroidită autoimună are şansa să dezvolte: A
a. diabet zaharat de tip 1
b. osteoporoză
c. tiroidita Riedel
d. boală polichistică ovariană
e. hipocolesterolemie
87. Un nodul tiroidian are probabilitate mai mare de a fi malign dacă: D
b. subiectul are o tiroidită autoimună cunoscută
c. subiectul a prezentat o intervenţia anterioară pentru guşă nodulară
d. subiectul are o rudă de gradul 1 cu feocromocitom bilateral şi
hiperparatiroidie
e. subiectul provine dintr-o zonă cu aport iodat mai mare decât cel normal
88. Aceste caracteristici ale insuficienţei cardiace sugerează drept cauză tirotoxicoza D
cu excepţia:
a. debitul cardiac crescut
b. răspunsul redus la tratamentul cu digitală şi diuretice
c. răspunsul bun la tratamentul cu antitiroidiene de sinteză
d. viteza de circulaţie sanguină scăzută
e. răspunsul bun la beta blocante
89. In zonele endemice se intâlnesc următoarele situaţii cu excepţia: C
a. peste 5 % dintre scolari şi adulţi au guşă
b. peste 5 % dintre şcolari au volum tiroidian apreciat ecografic peste limitele
normale
c. peste 5 % dintre adulţi au ioduria intre 200 şi 150 μ /dl
d. volumul tiroidian la femeile gravide creşte în cursul sarcinii
e. peste 20 % dintre adulţi au ioduria de 2μg/dl
90. Un subiect care prezintă TSH crescut, fT4 crescut şi semne patente de hipotiroidie D
poate avea
a. adenom toxic
b boala Graves Basedow
c. tirotoxicoză indusă prin amiodaronă tip 2
d. insensibilitatea generalizată la hormoni tiroidieni
e. exces de anticorpi antitiroglobulină
91. Tratamentul adenomului toxic la un subiect care nu acceptă intervenţia chirurgicală A
se poate face cu:
a. iod radioactiv
b. soluţie Lugol
c. beta blocante
d. iradiere externă
e. glucocorticoizi
92. Un nodul tiroidian are mai mare probabilitate de a fi malign dacă are următoarele D
caracteristici:
a. prezintă ecografic halou hipoechogen
b. prezintă în ecografie Doppler color halou vascular şi vascularizaţie redusă
intralezională
c. este „rece” la scintigramă
d. subiectul prezintă calcitonina crescută
e. subiectul prezintă tiroglobulină crescută
93. Un subiect cu feocromocitom operat, hipercalcemie, diaree motorie şi un nodul E
tiroidian cu apariţie recentă poate prezenta:
a. calcitonină nedetectabilă
b. antigen carcinoembrionar nedetectabil
c. test la pentagastrină negativ
d. toate modificările menţionate la a,b,c
e. nici una dintre modificările menţionate la a,b,c
94. Un subiect cu comă mixedematoasă necesită tratamentele următoare, cu excepţia: C
a. încălzire progresivă
b. administrarea de doze mari de tiroxină
c. administrarea unui sedativ
d. administrarea de glucocorticoizi
e. corectarea tulburărilor hidroelectrolitice
95. Tirotoxicoza la o femeie gravidă poate fio tratată cu diferite metode, exceptând: B
a. antitiroidiene de sinteză
b. iod radioactiv
c. chirurgie
d. antitiroidiene de sinteză şi beta blocante
e. beta blocante urmate de chirurgie
96. Subunitatea alfa a TSH este comună: A
a. FSH si LH
b. ACTH
c. GH
d. CRH
e. PRL
97. Efectele cardiovasculare ale T3 constau în: E
a. stimulează transcrierea la nivelul reticulului sarcoplasmic de Ca2 + ATP-aza
b. creșterea durata relaxarii diastolice la nivelul miocardicului
c. creste expresia receptorilo beta-adrenergici
d. are un efect inotrop și cronotrop pozitive asupra inimii
e . toate cele de mai sus
98. Autoimunitatea este implicat în patogeneza: E
a. Bolii Graves
b..Tiroiditei Hashimoto
c. tiroiditei postpartum
d. unele forme de disfuncție tiroidiană neonatală
e . toate cele de mai sus
99. Hipotiroidismul se manifesta prin A
a. afectarea contracției ventriculare
b. tahicardie
c. scăderea rezistentei vasculare periferice
d. creste fractia de ejectie
e . initierea terapiei de substiutie cu hormoni tiroidieni scade consumul de oxigen la
nivelul miocardului
100. Cum e modulată secreţia de parathormon? C
a. Stimulată de hipercalcemie
b. Inhibată de hipocalcemie
c. Stimulată de hipocalcemie, hiperfosfatemie şi inhibată de vitamina D
d. Stimulată de hipocalcemie şi inhibată de hiperfosfatemie
e. Stimulată de hipercalcemie şi inhibată de hiperfosfatemie
101. Care sunt efectele principale ale parathormonului? D
a) Inhibă activarea renală a vitaminei D
b) Activează vitamina D la nivel hepatic
c) Scade turnoverul osos
d) Activează vitamina D la nivel renal, stimulează reabsorbția renală de
calciu și o inhibă pe cea a fosforului, crește turnoverul osos
e) Inhibă activarea hepatică de vitamină D, scade turnoverul osos
102. Care dintre următoarele modificări nu e caracteristică hipoparatiroidiei? D
a. Cataractă subcapsulară
b. Calcificări nuclei bazali
c. Dinţi friabili, carii multiple
d. Mixedem pretibial
e. Spasm laringean
103. Poliimunopatia endocrină de tip 1 asociază B
a. Hipoparatiroidie, alopecie
b. Hipoparatiroidie, boală Addison, candidoză generalizată
c. Hipoparatiroidie, diabet zaharat
d. Hipoparatiroidie, tiroidită Hashimoto
e. Hipoparatiroidie, diabet insipid
104. Care complicaţii acute pot apărea în hipoparatiroidie? A
a. Spasm laringean, convulsii, hemoragie cerebrală, asistolie
b. Comă hipotermică
c. Comă hipoglicemică
d. Hemiplegie
e. Fibrilație atrială
105. Ce context nu e sugestiv pentru hipoparatiroidie? E
a. Boală Addison, vitiligo și candidoză generalizată la un copil cu
parestezii și crampe musculare repetitive
b. Spasm carpopedal și senzație de sufocare instalate după tiroidectomie
subtotală
c. Spasm glotic, convulsii și moarte subită prin hemoragie cerebrală
d. Cataractă subcapsulară, dinți friabili și calcificări în nucleii bazali la o
persoană cu crampe musculare
e. Cârcei, crampe musculare, parestezii periorale, spasm carpopedal la o
persoană care hiperventilează în condiții de stress
106. Care este profilul biologic sugestiv pentru hiperparatiroidism primar? D
a. Hipercalcemie, hiperfosfatemie, hipocalciurie, hipofosfaturie, PTH
crescut, 1,25(OH)2D3 crescută
b. Hipercalcemie, hipofosfatemie, hipercalciurie, hiperfosfaturie, PTH
crescut, 1,25(OH)2D3 scăzută
c. Hipocalcemie, hiperfosfatemie, hipocalciurie, hiperfosfaturie, PTH
crescut, 1,25(OH)2D3 scăzută
d. Hipocalcemie, hipofosfatemie, hipercalciurie, hiperfosfaturie, PTH
e. Hipercalcemie, hipofosfatemie, hipercalciurie, hiperfosfaturie, PTH
107. Care metodă imagistică poate localiza un adenom paratiroidian preoperator? B
a. Scintigrama cu technețiu
b. Scintigrama cu sestaMIBI
c. Scintigrama cu iod colesterol
d. Scintigrama cu MIBG
e. Scintigrama cu indium pentreotid
108. Ce asociere este sugestivă neoplaziei endocrine multiple tip 1? C
a. Hiperparatiroidism primar, cancer medular tiroidian, feocromocitom
b. Hiperparatiroidism primar, tumoră de mandibulă, feocromocitom
c. Hiperparatiroidism primar, adenom hipofizar, gastrinom
d. Hiperparatiroidism primar, adenom hipofizar, cancer medular tiroidian
e. Hiperparatiroidism primar, feocromocitom, gastrinom
109. Ce reprezintă osteitis fibrosa cystica? A
a. Pseudotumori brune apărute în structura oaselor lungi, favorizând
apariţia fracturilor patologice
b. Pseudotumori care sunt pozitive la coloraţia roşu Congo apărute în
calota craniană şi omoplat
c. Tumori aparute la locul de fractura
d. Inflamaţie difuză subperiostală la nivel femural
e. Tumori osteoformatoare aberante apărute în ţesuturi moi
110. Care dintre explorarile urmatoare cuantifica densitatea mineral osoasa ? A
a. Osteodensitometria cu raze X (DXA)
b. Radiografia
c. Ultrasonografia de parti moi
d. Endoscopia
e. EEG
111. Care e originea embriologica a paratiroidelor? B
a) Arcurile 1-2 ale pungii brahiale
b) Arcurile 3-4 ale pungii brahiale
c) Canalul tireoglos
d) Neuroectoderm
e) Adipocitara
112. Aproximativ ce cantitate din calciul circulant este libera (nelegata)? D
a) Intreaga cantitate circula libera
b) Intreaga cantitate circula legata de proteine de transport
c) 25% circula libera
d) 50% circula libera
e) 75% circula libera
113. Care este numarul total al paratiroidelor? C
a) Doua
b) Intotdeauna patru
c) Patru, cu paratiroide supranumerare in 2-5% dintre subiecti
d) Patru, cu paratiroide supranumerare in 0,1% dintre subiecti
e) Patru, cu paratiroide supranumerare in 50% dintre subiecti
114. Unde sunt localizate paratiroidele? A
a) In regiunea posterioara a polilor celor doi lobi tiroidieni sau ectopic
b) In regiunea anterioara a polilor celor doi lobi tiroidieni sau ectopic
c) In regiunea tiroidiana istmica sau ectopic
d) In timus, mediastin sau ectopic
e) In regiunea centrala a polilor celor doi lobi tiroidieni sau ectopic
115. Ce tipuri histologice celulare intra in componenta paratiroidelor? E
a) Celule principale, celule parafoliculare, celule clare
b) Celule parafoliculare, celule oxifile, celule grase
c) Celule mici, celule oxifile, celule principale
d) Celule oxifile, celule parafoliculare, celule grase
e) Celule principale, celule oxifile, celule grase
116. Care fragment al PTH este activ pe receptor? B
a) Fragmentul carboxiterminal
b) Fragmentul aminoterminal
c) Pro-PTH
d) Regiunea balama
e) Subunitatea alfa
117. Care sunt tehnicile cele mai utilizate pentru evaluarea molecule de PTH intact C
circulant?
a) Tehnicile radioimmunoassay (RIA)
b) Tehnicile fotocolorimetrice
c) Tehnicile sandwich cu anticorpi monoclonali
d) Tehnicile HPLC
e) Tehnicile de radioimunodifuzie
118. Care dintre urmatoarele afirmatii este corecta? E
a) PTH este inhibat de calciul circulant
b) PTH este inhibat de 1,25(OH)2D3
c) PTH e inhibat de fosforul circulant
d) Toate afirmatiile de mai sus sunt corecte
e) Doar afirmatiile a) si b) sunt corecte
119. In ce situatii este stimulata secretia de PTH? A
a) Hipocalcemie, hipovitaminoza D, hiperfosfatemie
b) Hipercalcemie, hipervitaminoza D, hipofosfatemie
c) Hipocalcemie, hipervitaminoza D, hipofosfatemie
d) Hipocalcemie, hipervitaminoza D, hiperfosfatemie
e) Hipercalcemie, hipovitaminoza D, hiperfosfatemie
120. Care sunt efectele principale ale PTH? C
a) Stimulare turnover osos, inhibitie reabsorbtie renala de calciu, stimulare
reabsorbtie renala de fosfor, activare 1 alfa hidroxilaza
b) Inhibitie turnover osos, stimulare reabsorbtie renala de calciu, inhibitie
c) Stimulare turnover osos, stimulare reabsorbtie renala de calciu, inhibitie
d) Stimulare turnover osos, inhibitie reabsorbtie renala de calciu, stimulare
reabsorbtie renala de fosfor, inhibitie 1 alfa hidroxilaza
e) Inhibitie turnover osos, stimulare reabsorbtie renala de calciu, stimulare
reabsorbtie renala de fosfor, inhibitie 1 alfa hidroxilaza
121. Unde este situate gena pentru PTH? B
a) Bratul lung al cromozomului 12
b) Bratul scurt al cromozomului 11
c) Regiunea pseudoautozomala a cromozomului Y
d) Regiunea pericentromerica a cromozomului 10
e) Pe cromozomul 6, in vecinatatea complexului major de histocompatibilitate
122. Care e lantul de sinteza a PTH? D
a) Pre-PTH, pro-PTH, PTH, exocitoza
b) Pro-PTH, pre-PTH, PTH, exocitoza
c) Pre-pro-PTH, pre-PTH, PTH, exocitoza
d) Pre-pro-PTH, pro-PTH, PTH, exocitoza
e) PTH aminoterminal, PTH carboxiterminal, PTH, exocitoza
123. Care afirmatie este adevarata? B
a) PTH scade reabsorbtia renala de calciu
b) 1,25(OH)2D3 inhiba secretia de PTH la nivel genomic
c) Calciul circulant stimuleaza secretia de PTH
d) PTH scade excretia urinara de fosfor
e) Fosforul circulant inhiba secretia de PTH
124. Care afirmatie este adevarata? D
a) PTH activeaza 1 alfa hidroxilaza renala
b) 1,25(OH)2D3 inhiba secretia de PTH
c) Hiperfosfatemia stimuleaza secretia de PTH
d) Toate afirmatiile de mai sus sunt adevarate
e) Doar afirmatiile a) si c) sunt adevarate
125. Care hormoni pot fi implicati in metabolismul osos? E
a) PTH, calcitonina, vitamina D
b) Progesteron, gastrina
c) Glucocorticoizi, hormoni tiroidieni
d) Toti hormonii de mai sus
e) Doar a) si c)
126. Care afirmatie este adevarata? B
a) PTHrP poate fi secretata in malignitati, determinand hipercalcemie si
hiperfosfatemie
b) PTHrP actioneaza pe receptori pentru PTH
c) Gena pentru PTHrP se afla pe cromozomul X
d) Toate dintre afirmatiile de mai sus sunt adevarate
e) Niciuna dintre afirmatiile de mai sus nu e adevarata
127. Calcitonina este secretata de: A
a) Celulele parafoliculare C
b) Celulele foliculilor tiroidieni
c) Celulele paratiroidiene
d) Osteoblaste
e) Medulosuprarenala
128. Care afirmatie e adevarata? D
a) Calcitonina e secretata de celulele parafoliculare C
b) La om, calcitonina are un impact nesemnificativ asupra osului, calcitonina de
somon fiind mai potenta decat cea umana
c) Calcitonina serveste drept marker tumoral
d) Toate afirmatiile de mai sus sunt corecte.
e) Doar afirmatiile a) si c) sunt corecte
129. Care sunt resursele cele mai importante de vitamina D? E
a) Sinteza cutanata declansata de expunerea la radiatii ultraviolete
b) Aportul alimentar si suplimentarile medicamentoase
c) Sinteza cutanata declansata de expunerea termica
d) Toate de mai sus
e) Doar a) si b)
130. Care este succesiunea activarii vitaminei D in calcitriol (1,25(OH)2D3)? C
a) Hidroxilare in pozitia 1 alfa in ficat, urmata de hidroxilare in pozitia 25 in rinichi
b) Hidroxilare in pozitia 1 alfa in rinichi, urmata de hidroxilare in pozitia 25 in ficat
c) Hidroxilare in pozitia 25 in ficat, urmata de hidroxilare in pozitia 1 alfa in rinichi
d) Hidroxilare in pozitia 25 in rinichi, urmata de hidroxilare in pozitia 1 alfa in ficat
e) Hidroxilare in pozitia 25 in ficat, urmata de hidroxilare in pozitia 24 in rinichi
131. Care este metabolitul de vitamina D cel mai bogat reprezentat in circulatia generala? B
a) colecalciferolul
b) 25OH vitamina D
c) 24,25(OH)2D3
d) 1,25(OH)2D3 (calcitriolul)
e) 1 alfa OH D
132. Care sunt principalele proteine de legare ale metabolitilor de vitamina D in circulatia A
generala?
a) DBP si albumina
b) DBP si transcortina
c) Transtirenina si transcortina
d) Sex hormone binding protein si DBP
e) Doar DBP
133. Receptorii pentru vitamina D sunt: D
a) Receptori cu sapte domenii transmembranare activati de calcitriol
b) Receptori proteinkinazici activati de 25OHD3
c) Receptori cu sapte domenii transmembranare activati de 25OHD3
d) Receptori nucleari activati de 1,25(OH)2D3
e) Receptori nucleari activati de 25OHD3
134. Care sunt principalele efecte ale calcitriolului asupra metabolismului fosfocalcic? B
a) Inhiba absorbtia intestinala de fosfor, inhiba secretia de PTH, moduleaza
activitatea osteoclastica
b) Stimuleaza absorbtia intestinala activa de calciu, inhiba secretia de PTH,
moduleaza activitatea osteoblastica
c) Stimuleaza reabsorbtia renala de calciu, stimuleaza secretia de PTH, inhiba
proliferarea condrocitara
d) Inhiba absorbtia intestinala activa de calciu, stimuleaza reabsorbtia renala de
calciu, inhiba secretia de PTH
e) Stimuleaza absorbtia intestinala activa de calciu, stimuleaza secretia de PTH,
inhiba activitatea osteoblastica
135. In ce conditii poate aparea hipercalcemia? D
a) Exces secretor al PTH
b) Exces secretor al PTHrP
c) Intoxicatie cu vitamina D
d) Toate de mai sus
e) Doar a) si b)
136. Care este cauza cea mai frecventa de hiperparatiroidism primar? C
a) MEN1
b) Hiperplazie paratiroidiana
c) Adenom paratiroidian
d) MEN2B
e) Insuficienta renala cronica
137. In ce sindroame poate aparea hiperparatiroidism primar? A
a) MEN1, MEN2A, tumora bruna de maxilar
b) MEN1, MEN2B, tumora bruna de maxilar
c) MEN2A, MEN2B, maladie Recklighausen
d) MEN1, MEN2A, maladie Recklinghausen
e) Doar MEN2A, tumora bruna de maxilar
138. Ce afectiuni pot fi asociate concomitent hiperparatiroidismului primar? B
a) Cancer medular tiroidian, neurinoame multiple, status marfanoid
b) Adenom hipofizar, gastrinom, insulinom
c) Adenom hipofizar, cancer medular tiroidian, feocromocitom
d) Toate raspunsurile de mai sus sunt corecte
e) Niciunul din raspunsuri nu este corect
139. Ce bilant investigativ e sugestiv hiperparatiroidismului primar? E
a) Hipercalcemie, hiperfosfatemie, hipocalciurie, hiperfosfaturie
b) Hipercalcemie, hipofosfatemie, hipercalciurie, hipofosfaturie
c) Hipocalcemie, hiperfosfatemie, hipercalciurie, hiperfosfaturie
d) Hipocalcemie, hipofosfatemie, hipercalciurie, hiperfosfaturie
e) Hipercalcemie, hipofosfatemie, hipercalciurie, hiperfosfaturie
140. Ce bilant investigativ e sugestiv hiperparatiroidismului primar? A
a) Densitate osoasa scazuta la nivel radial, fosfataza alcalina si osteocalcina
crescute, hipercalcemie, hipercaptare pol inferior lob tiroidian drept la
scintigrama cu sestaMIBI
b) Densitate osoasa scazuta la nivel lombar, fosfataza alcalina crescuta, osteocalcina
scazuta, hipocalciurie, hipercaptare tiroidiana difuza la scintigrama cu technetiu
c) Densitate osoasa scazuta la nivelul colului femoral, fosfataza alcalina si
osteocalcina scazute, hipercalciurie, hipercaptare poli inferiori ai lobilor tiroidieni
la scintigrama cu thallium
d) Densitate osoasa scazuta la nivel radial, fosfataza alcalina scazuta, osteocalcina
crescuta, hipercalcemie si hipocalciurie, hipercaptare tiroidiana difuza la
scintigrama cu tetrofosmin
f) Niciunul din raspunsuri nu este corect
141. Androgenii suprarenali (alegeţi varianta corectă): E
a. sunt cei mai importanţi androgeni la bărbaţii adulţi
b. sunt absenţi la femei
c. scad ȋn perioada prepubertară
d. sunt reprezentati ȋn principal de 17 OH progesteron
e. sunt esenţiali ȋn iniţierea pubertăţii
142. Circulatia plasmatică a cortizolului se realizează: B
a. numai ȋn forma liberă
b. preponderent legati de CBG
c. legat de hematii
d. legat de SHBG
e. legat de TBG
143. Care din următoarele afirmaţii privind corticosuprarenala nu este adevărată: D
a. ȋşi are originea ȋn celulele mezenchimale provenind din creasta
genitală
b. Se situează la polul superior al rinichiului
c. Este formată din trei zone: glomerulata, fasciculata, reticulata
d. Este ȋmpărţită ȋn doi lobi uniţi de un istm
e. Secretă hormoni glucocorticoizi, mineralocorticoizi şi androgeni
144. Mineralocorticoizii exercită următoarele efecte cu excepţia : C
a. Cresc reabsorbţia de sodiu şi de apă
b. Cresc excreţia de potasiu
c. Cresc excreţia de sodiu
d. Cresc excreţia de hidrogen
e. Cresc excreţia de magneziu
145. Tratamentul insuficienţei corticosuprarenaliene acute presupune următoarele, cu E
excepţia:
a. rehidratare 2-3 litri ȋn prima zi
b. administrare de SF
c. administrare de SG izoton
d. administrare de hemisuccinat de hidrocortizon i.v.
e. administrare de vasoconstrictori pentru creşterea tensiunii
146. In criza addisoniană rehidratarea trebuie facută cu: C
a. numai soluţie salină
b. numai cu ser glucozat
c. cu soluţie izotonă salină si glucozată
d. cu solutii hipertone şi suplimentare de potasiu
e. rehidratarea nu e necesară
147. In insuficienţa corticosuprarenaliană tabloul biochimic arată: B
a. hipoglicemie, hipokaliemie
b. hipoglicemie, hiperkaliemie
c. hiperglicemie, hipokaliemie
d. hiperglicemie, potasiu normal
e. glicemia si kaliemia nu sunt influenţate
148. Care din următoarele afirmaţii privind modificările ce biologidin insuficienţa D
corticosuprarenaliană pimară nu este adevărată:
a. Hiperkaliemie
b. Cortizol scăzut
c. ATH crescut
d. Testul la ACTH determină creşterea cortizolului
e. Testul la ACTH nu determină creşterea cortizolului
149. Care din următoarele medicamente nu se foloseşte ȋn insuficienţa D
corticosuprarenaliană:
a. Hidrocortizon
b. Prednison
c. Cortizon acetat
d. Keotconazol
e. Astonin (9 fludrocortizon)
150. Care din următoarele date clinice nu se ȋntâlneşte in insuficienţa C
corticosuprarenaliană acută:
a. Accentuarea melanodermiei
b. Hipotensiune
c. Hiperhidratare
d. Anorexie
e. Dureri n etajul abdominal superior
151. Care din următoarele afirmaţii privind boala Cushing este adevărată ? B
a. Exces de cortizol datorat unui carcinom de suprarenală
b. Microadenom hipofizar secretant de ACTH care determină exces de cortizol
c. Cortizol scăzut ȋn urma unei infecţii tbc
d. Deficit enzimatic de 21-hidroxilază
e. Adenom secretant de catecolamine
152. Melanodermia se poate ȋntâlni ȋn toate următoarele afecţiuni cu excepţia: C
a. Sindromul Nelson
b. Insuficienţă corticosuprarenalinaă primară post tbc
c. Insuficienţă corticosuprarenaliană secundară
d. Hipercortizolism prin exces de ACTH ectopic
e. Insuficienţă corticosuprarenalinaă primară post suprarenalectomie
153. Care din următoarele tratamente este indicat ȋn sindromul Cushing ACTH E
independent?
a. Adenomectomie hipofizară transsfenoidală
b. Hemi-hipofizectomie
c. Hipofizectomie totală
d. Suprarenalectomie bilaterală
e. Excizia laparoscopică a adenomului suprarenalian
154. Care din umrătoarele semne clinice nu poate fi atribuit efectului catabolic proteic al D
glucocorticoizilor:
a. Topirea maselor musculare
b. Atrofia epidermului
c. Aparişia striurilor purpurice
d. Hirsutism
e. Fragilitate vasculară
155. In care din următoarele afecţiuni nu se ȋntâlnesc valori crescute ale cortizolului: E
a. Boala Cushing
b. Sindrom Cushing ACTH-dependent prin secreţie ectopică
c. Sindrom Cushing ACTH independent
d. Hipercortizolism iatrogen
e. Sindrom Nelson
156. Care din umrătoarele afirmaţii privind testul al dexametazonă nu este adevărată C
a. Se poate efectua cu 1 mg over-night sau cu 2 sau 8 mg câte 2 zile
b. Este pozitiv ȋn boala Cushong
c. Este pozitiv ȋn sindromul Cushing ACTH independent
d. Este negativ ȋn sndromul Cushong ACTH independent
e. Testul over-night cu 1 mg este folosit ca test screening
157. Care din următoarele afrimaţii privind ACTH ȋn hipercortizolism nu este adevărată: A
a. ACTH este crescut ȋn sindromul Cushing prin adenom de suprarenală
b. ACTH este scăzut ȋn sindromul Cushing prin adenom de suprarenală
c. ACTH este crescut ȋn sindromul Nelson
d. ACTH este crescut ȋn boala Cushing
e. ACTH este crescut ȋn sindromul Cushing paraneoplazic
158. Tabloul clinic din hiperaldosteronismul primar se caracterizează prin A
a. Hipertensiune arterială + sindrom neuro-muscular + sindrom poliuro-
polidipsic
b. Hipertensiune arterială + retenţie de urină
c. Hipertensiune arterială + vergeturi roşu violacei + amiotrofie
d. Hipotensiune arterială + melanodermie
e. Hipotensiune arterială + fenomene miopatice
159. Care din următoarele investigaţii nu se utilizează in diagnsoticul hiperaldosteronisului D
primar
a. Raportul aldosteron plasmatic/activitatea reninei plasmatice
b. Incărcarea cu sare
c. Testul postural
d. Testul la CRH
e. Testul la spironolactonă
160. Spironolactona determină următoarele efecte secundare cu excepţia C
a. Intoleranţă gastrică
b. Perturbarea ciclului menstrual la femei
c. Hirsutism
d. Ginecomastie la bărbaţi
e. Tulburări de diamică sexuală
161. Care din următoarele elemente clinice nu este caracteristică pentru D
hiperaldosteronismul primar?
a. HTA sistolo-diastolică
b. Sindrom miasteniform
c. Atrofie musculară
d. Hiperexcitabilitate neuro-musculară
e. Sindrom poliuro-polidipsic
162. Care din următoarele investigaţii morfologice nu este utilă in hiperaldosteronismul D
primar?
a. Echografia abdominală
b. CT abdominal
c. IRM abdominală
d. IRM hipofizară
e. Scintigrama cu iod-colesterol
163. Pseudopubertatea precoce la băietii cu sindrom adreno genital cu deficit de 21 OH se D
caracterizează prin:
a. debut la 16 ani
b. feminizare somatică
c. impuberism
d. virilizare somatică
e. subtierea vocii
164. Pseudopubertarea precoce la fetele cu sindrom adrenogenital cu deficit de 21 OH se B
caracterizează prin:
a. debut la 16 ani
b. virilizare
c. dezvoltarea glandelor mamare
d. vȋrsta osoasă ȋntȋrziată cu mai mult de > 2 ani
e. aparitia menstrei
165. Obiectivele tratamentului sindromului adrenogenital cu “pierdere de sare” sunt C
următoarele cu exceptia:
a. substitutia deficitului de glucocorticoizi
b. substitutia deficitului de mineralocorticoizi
c. inducerea pubertătii
d. inhibarea ACTH pentru reducerea excesului de androgeni suprarenali
e. profilaxia efectelor excesului de androgeni, ȋn particular avansul vȋrstei osoase
166. Care din următorii hormoni nu creşte ȋn sindromul adrenogenital prin deficit de 21 D
OH cu pierdere de sare:
a. ACTH
b. 17 OH progesteron
c. DHEAS (dehidorepiandrosteron)
d. aldosteron
e. testosteron
167. Care din următoarele simptome nu se poate ȋntȋlni ȋn sindromul adrenogenital prin C
deficit de 21 hidroxilază:
a. pierdere de sare
b. virilizarea organelor genitale externe la fătul de sex feminin (Prader I – V)
c. HTA
d. macrogenitosomie la fărul de sex masculin
e. pseudopubertate precoce
168. Urmatoarele enzime sunt implicate ȋn sinteza catecolaminelor, cu exceptia: C
a. tirozinhidroxilaza
b. PMNT
c. tiropedoxidaza
d. dopa beta – hidroxilaza
e. dopa-decarboxilaza
169. Care din următoarele teste dinamice nu se foloseşte pentru diagnosticul C
feocromocitomului:
a. testul la fentolanină
b. testul la clonidină
c. testul la dexametazonă
d. testul la glucogon
e. testul presor la rece
170. Care din următoarele efecte metabolice nu e determinat de catecolamine: D
a. hiperglicemie
b. acidoza lactică
c. creşterea AGL
d. acumulare de glucozaminoglicani
e. lipoliza
171. HTA din feocromocitom reprezintă: E
a. 33% din totalul HTA
b. 10% din HTA
c. 50%
d. 80%
e. < 1%
172. Care din următoarele manifestări cardiace nu se ȋntȋlneste ȋn feocromocitom: B
a. angina pectorală
b. pericardită constrictivă
c. edem pulmonar
d. infarct miocardic
e. aritmii
173. MEN 2 A include (alegeti varianta corectă): A
a. feocromocitom + CMT + hiperparatiroidie
b. feocromocitom + CMT + hipoparatiroidie
c. feocromocitom + carcinom papilar tiroidian + hipoparatiroidie
d. feocromocitom + adenom hipofizar + hiperparatiroidie
e. feocromocitom + neurofibromatoza + habitus marfanoid
174. Criza paroxistică de HTA se caracterizează prin următoarele (cu excepţia): E
a. cefalee
b. tahicardie
c. hipersudoratie
d. tremurături
e. roseaţă tegumentară
175. HTA permanentă din feocromocitom se caracterizează prin următoarele, cu exceptia : B
a. ȋn general severă
b. FO std I – II
c. refractară la tratamentul convenţional, necesitând frecvent tri sau cvadriterapie
d. răspunde la alpha blocante
e. poate prezenta episoade paroxistice
176. Care din următoarele simptome nu se ȋntȋlneşte ȋn criza HTA paroxistică din C
feocromocitom:
a. dureri precordiale
b. paloare
c. contractură generalizată
d. anxietate
e. transpiraţii
177. Alegeti dintre următoarele teste este utilizat ȋn diagnosticul feocromocitomului: C
a. testul de supresie cu dexametazonă
b. testul de stimulare cu TRH
c. testul la fentolanină
d. testul la arginină
e. testul la duphaston
178. In care din următoarele afecţiuni se întâlneşte hipercortizolism ACTH-independent: C
A. Sindrom adreno-genital
B. Feocromocitom
C. Tratament cronic cu prednison
D. Adenom hipofizar secretant de ACTH
E. Tratament cronic cu Synacthene (ACTH sintetic)
179. Evoluţia unui copil cu sindrom adreno-genital cu deficit de 21 hidroxilază netratat E
poate prezenta următoarele cu excepţia ă
A. Virilizare
B. Sindrom de pierdere de sare
C. Hipotensiunea arterială
D. Pseudo-pubertate precoce
E. Hipertensiune arterială
180. MEN tip II A se caracterizează prin următoarele cu excepţia: D
A. Feocromocitom
B. Carcinom medular tiroidian
C. Hiperparatiroidism primar
D. Hipoparatiroidism
E. Determinism genetic
181. Care din următoarele investigaţii este utilizată pentru screeningul feocromocitomului: D
A. Cortizol salivar
B. Echografie abdominală
C. 17-OH progesteron
D. Metanefrine urinare
E. ACTH
182. In care din următoarele afecţiuni se întâlneşte hipercortizolism ACTH-dependent: C
A. Carcinom suprarenalian
B. Sindrom adreno-genital
C. Adenom hipofizar secretant de ACTH
D. Tratament cronic cu prednison
E. Insuficienţă corticosuprarenaliană cronică
183. Care din următoarele măsuri nu este recomandată în insuficienţa C
corticosuprarenaliană acută:
A. Rehidratare
B. Tratament cu glucocorticoizi
C. Tratament antihipertensiv
D. Depistarea şi tratarea factorilor precipitanţi
E. Administrare de soluţie salină izotonă
184. Care din următoarele nu este cauză de insuficienţă cortico-suprarenaliană: D
A. Tratament prelungit cu glucocorticoizi
B. Adrenoleucodistrofia
C. Suprarenalita autoimună
D. Microadenom hipofizar secretant de ACTH
E. Suprarenalectomie bilaterală
185. Care din următoarlee asociaţii nu se întâlneşte în poliimunopatia endocrină tip II: B
A. Insuficienţă corticosuprarenaliană cronică - artrită reumatoidă
B. Insuficienţă corticosuprarenaliană cronică - reumatism poliarticular acut
C. Insuficienţă corticosuprarenaliană cronică - vitiligo
D. Insuficienţă corticosuprarenaliană cronică - diabet zaharat tip I
E. Insuficienţă corticosuprarenaliană cronică - tiroidită autoimună
186. Care din următoarele caracteristici ale melanodermiei din boala Addison nu este D
adevărată:
A. Se observă mai bine la pliurile de flexie
B. Se poate observa şi la nivelul mucoaselor
C. Se poate asocia cu vitiligo
D. Este prezentă numai în insuficienţa corticosprarenaliană acută
E. Se instalează progresiv
187. Care test este de elecţie pentru diagnosticul etiologic al unei hipertensiuni arteriale D
paroxitice:
A. Cortizol liber urinar
B. TSH
C. Aldosteron plasmatic
D. Metanefrine urinare
E. 17-OH progesteron
188. Care din următoarele afirmaţii nu este adevărată: A
A. Cea mai frecventă cauză a bolii Cushing este autoimună
B. Cea mai frecventă cauză a bolii Addison este autoimună
C. Cea mai frecventă cauză de hiperaldosteronism primar este hiperplazia idiopatică
bilaterale
D. Sindromul adreno-genital se datorează unor deficite enzimatice
E. Feocromocitomul este cel mai frecvent benign
189. Sindromul Nelson se caracterizează prin următoalre, cu excepţia E
A. Apare după suprarenalectomie bilaterală pentru boala cushing
B. Melanodermie
C. ACTH crescut
D. Macroadenom hipofizar
E. Cortizol crescut
190. Care din următoarele elemente clinice nu este caracteristic pentru sindromul Cushing: C
A. Vergeturi violacei
B. Scăderea velocităţii creşterii la copii
C. Scădere ponderală
D. Amiotrofia extremităţilor
E. Obezitate facio-tronculară
191. Estrogenii au urmatoarele actiuni: D
a) stimuleaza cresterea musculaturii uterine
b) reduc toleranta la glucide
c) stimuleaza maturarea intregului aparat genital feminine la pubertate
d) toate sunt corecte
e) niciunul nu e corect
192. Concentratiile plasmatice ale estrogenilor si progesteronului cresc simultan A
atingind valori maxime la:
a) 7 zile postovulator (ziua 21 de ciclu)
b) 5 zile postovulator (ziua 19 de ciclu)
c) niciunul din cele doua enunturi de mai sus este sunt corect
d) estrogenii nu ajung la un maxim concomitent cu progesteronul
e) sfirsitul ciclului menstrual
193. Zona corticala a ovarului contine : E
a) suportul vasculo-limfatic si nervii
b) foliculi ovarieni in diverse stadii de maturatie
c) corpi albicans inclusi in stroma conjunctiva
d) niciunul din enunturile de mai sus nu sunt corecte
e) foliculi ovarieni in diverse stadii de maturatie si corpi albicans inclusi
in stroma conjunctiva
194. In afara hormonilor steroizi, ovarul produce hormoni cu structura peptidica cum ar fi: A
a) inhibina A si B
b) hormonul tireotrop
c) tireoglobulina
d) corticosteroid binding globulina
e) nicio variantă corectă
195. Principala cauza de infertilitate endocrina este: D
a) hipotiroidia
b) sindromul Cushing
c) hipertiroidia
d) PCOS
e) Acromegalia
196. Criteriile clinice de diagnostic in PCOS sunt D
a) anovulatie cronica
b) hirsutism
c) tulburari menstruale
d) toate cele de mai sus
e) niciun raspuns nu este corect
197. Complicatiile PCOS sunt: E
a) Sindrom adreno-genital
b) osteoporoza
c) ulcer gastric
d) cardiopatie ischemica
e) diabet zaharat, carcinom de endometru, HTA
198. Combaterea insulinorezistentei si hiperinsulinismului in PCOS se face cu: B

a) contraceptive orale
b) metformin
c) progesteron
d) bromocriptina
e) l-thyroxin
199. Tratamentul infertilitatii in PCOS se face cu (alegeti varianta corecta): D
a) flutamida
b) finasterida
c) ciproteron acetat
d) drilling ovarian, gonadotrofine cu actiune FSH si LH, clomifen citrat
e) spironolactona
200. Optiunea terapeutica in PCOS depinde de: B
a) virsta pacientei
b) scopul pacientei (reglarea ciclului menstrual, combaterea
hirsutismului, obtinerea unei sarcini)
c) greutatea pacientei
d) tensiunea pacientei
e) hemoleucograma
201. Tratamentul cu Diane 35 (etinil-estradiol + ciproteron acetat) asigura, cu exceptia E
(notati exceptia):
a) menstruatii regulate
b) combaterea hirsutismului
c) combaterea acneei
d) contraceptie
e) stimularea ovulatiei
202. La nastere sindromul Turner poate fi recunoscut din cauza: E
a) herniei ombilicale
b) greutatii mici
c) microcefaliei
d) acromicriei
e) limfedemului extremitatilor, pterigium coli
203. Anomaliile viscerale cele mai frecvente in sindromul Turner afecteaza: A
a) cordul si rinichii
b) cordul
c) ficatul
d) rinichii
e) splina
204. La o femeie cu sindrom Turner organele genitale externe sunt: C
a) normale
b) intersexualizare tip Prader 1
c) hipoplazice
d) intersexualizare tip Prader 2
e) intersexualizare tip Prader 3
205. In sindromul Turner valorile FSH si LH sunt: E
a) FSH normal
b) LH normal
c) FSH scazut
d) LH scazut
e) FSH si LH crescuti
206. Tratamentul hipostaturii in sindromul Turner se face cu: B
a) hormoni tiroidieni
b) hormon de crestere
c) cortizol
d) progesterone
e) androgeni
207. Inducerea caracterelor sexuale secundare in sindromul Turner se face cu: C
a) FSH si LH
b) androgeni
c) estrogeni
d) PRL
e) β HCG
208. Care dintre urmatoarele explorari nu este necesara in stabilirea diagnosticului de E

sindrom Turner:
a) cariotip
b) radiografie de pumn
c) dozare FSH, LH
d) ultrasonografie de pelvis
e) urocultura
209. Inducerea ovulatiei in sindromul olfacto-genital se face cu : A
a) FSH si LH
b) Estradiol
c) Progesteron
d) Testosteron
e) Inhibina B
210. Amenoreea de excercitiu poate aparea in urmatoarele circumstante cu exceptia (notati E
exceptia):
a) atlete de performanta cu greutate redusa
b) atlete de performanta cu greutate normala (cu masa musculara crescuta in
detrimentul tesutului adipos)
c) alergatoare de fond cu greutate redusa
d) inotatoare de fond cu greutate redusa
e) atlete cu greutate normala dar cu proportie normala intre tesutul muscular si
cel adipos
211. Efectele nedorite ale tratamentului cu estrogeni la menopauza sunt, cu o exceptie E
(notati exceptia) :
a) amplifica riscul de cancer endometrial
b) creste riscul dezvoltarii cancerului de sin
c) creste riscul de accident trombo-embolic
d) creste riscul de aparitie al litiazei biliare
e) creste riscul de osteoporoza
212. Contraindicatiile absolute ale terapiei estrogenice la menopauza sunt cu o exceptie A
(notati exceptia) :
a) migrena
b) neoplazia mamara estrogeno-dependenta
c) afectiune hepatica active
d) accidente tromboembolice in antecedente
e) neoplazie endometriala hormon-dependenta
213. Contraindicatiile relative ale terapiei estrogenice la menopauza sunt cu o exceptie E
(notati exceptia):
a) diabet zaharat
b) hipertrigliceridemie
c) migrena
d) litiaza biliara
e) HTA
214. La menopauza preparatele care contin exclusiv estrogeni se administreaza doar la: A
a) femeile histerectomizate
b) femeile sub 40 de ani
c) femeile intre 50-60 ani
d) femeile intre 60-70 ani
e) femeile peste 70 ani
215. Dg de laborator pe o spermograma cu un volum de 4 ml, o concentratie de 8 mil e
spermatozoizi pe ml, mobilitate in traiect direct 10%, morfologie normal 40%,
spermatozoizi morti 15% este:
a. Hipospermie cu oligoastenospermie
b. Oligoastenonecrospermie
c. Oligoastenoteratospermie
d. Spermograma normala
e. Oligoastenospermie
216. Dg de laborator pe o spermograma cu un volum de 2,5 ml, o concentratie de 20 mil e
spermatozoizi pe ml, mobilitate in traiect direct 20%, morfologie normal 40%,
spermatozoizi morti 15% este:
a. Hipospermie cu oligoastenospermie
b. Oligoastenonecrospermie
d. Spermograma normala
e. Astenospermie
217. Teratospermie inseamna b
a. >50% spermatozoizi morti
b. < 4% spermatozoizi normali
c. >50% spermatozoizi anormali
d. Toti spermatozoizii sunt morti
e. >50% spermatozoizi sunt morti
218. Dg de laborator pe o spermograma cu un volum de 4 ml, concentratie a a
spermatozoizilor de 17 mil spermatozoizi pe ml, mobilitate in traiect direct 40%,
morfologie normala 20% este:
a. Sperma cu parametrii spermatici normali
b. Astenospermie
c. Oligospermie
d. Oligoastenospermie
e. Oligoastenoteratospermie
219. Sdr Klinefelter e
a. Este un hipogonadism hipogonadotrop
b. Se diagnosticheaza la nastere
c. Apare la ambele sexe
d. toate informatiile sunt adevarate
e. Nici o afirmatie un este corecta
220. Sdr Klinefelter are o frecventa printre nou-nascutii de sex masculin: b
a. 1 : 40
b. 1 : 400
c. 1 : 4000
d. 1 : 10 000
e. 1 : 10000
221. Sdr Klinefelter trebuie tratat de la naştere deoarece este o boală genetică e
a. ambele afirmatii sunt adevărate dar nu se află in relații cauză effect
b. ambele afirmații sunt adevărate şI se află in relații cauzț effect
c. nici una din affirmții nu este adevărată
d. prima afirmațiue este adevărată şI a doua falsă
e. prima afirmație este falsă şI a doua adevărată
222. Sdr Klinefelter – notati informatia falsa : e
a. Apare doar la sexul masculin
b. Se caracterizeaza prin azoospermie
c. Este un hipogonadism hipergonadotrop
d. Testosteronul are valori scazute sau la limita inferioara a normalului
e. FSH si LH au valori scazute
223. Un pacient cu adenoma hipofizar clinic nesecretant operat si insuficienta hipofizara b
anterioara postterapeutica poate beneficia de tratamentul infertilitatii cu:
a. Testosterona
b. Gonadotropi administrati secvential
c. Testosterone
d. Pompa de Gn RH
e. Nu se poate trata
224. Barbat 30 ani, testicule mici, pilozitate tronculara absenta, azoospermie, testosteron d
scazut, antecedente de traumatism cranian in copilarie
poate avea:
a. sdr Kallmann de Morsier
b. sdr Klinefelter
c. Insuficienta hipofizara pluritropa
d. Toate de mai sus
e. Nici unul de mai sus
225. Tratamentul cu androgeni in hipogonadismul virstnicului poate determina b
urmatoarele cu exceptia
a. Crsterea PSA
b. Cresterea LH
c. Cresterea hematocritului
d. Ginecomastie
e. Cresterea masei osoase
226. Hipogonadismele hipogonadotrope cu debut prepubertar se caracterizeaza prin: e
a. testicule mici, ferme
b. FSH, LH crescute cu testosteron sub limita
c. PSA crescut
d. Toate de mai sus
e. Nici una de mai sus
227. Testosteronul – notati informatia falsa: a
a. este o glicoproteina
b. actioneaza la nivelul receptorului nuclear
c. are efect general aterogen
d. contribuie la initierea si mentinerea spermatogenezei
e. are efect anabolic
228. Hipogonadismele hipogonadotrope masculine cu debut prepubertar se caracterizeaza c
prin urmatoarele cu exceptia :
a. prostata de dimensiuni reduse
b. comportament sexual redus
c. FSH crescut
d. testicule de dimensiuni reduse
e. azoospermie
229. Dezvoltarea sânilor cu mugure mamar palpabil care formează împreună cu areola un d
relief de sân în miniatură corespunde statiului Tanner:
a. PIII
b. BII
c. BIV
d. BIII
e. GIII
230. Pilozitatea pubiana cu fire dese , pigmentate, ondulate ce se extind dela labii spre b
pubis corespunde stadiului pubertar:
a. PII
b. PIII
c. PIV
d. GIV
e. BII
231. O fetită de 10 ani cu glande mamare dezvoltate la stadiul B2, pilozitate pubiana PI d
a. necesită tratament cusuperagonisti de GnRH
b. necesita tratment cu inhibitori de aromataza
c. necesita tratament cu medroxiprogesteron
d. nu necesita tratament
e. trebuie urmarita la 3 luni
232. Un baiat de 10 ani are urmatoarea dezvoltare pubera - P2G1; notati afirmatia corecta: d
a. necesită tratament cusuperagonisti de GnRH
b. necesita tratament cu antiandrogenice
c. necesita tratament cu testosteron
d. nu necesita tratament
e. trebuie investigat pentru hipogonadism
233. Pubertatea precoce la fete: e
a. Se defineste ca aparitia caracterelor sexuale sub virtsa de 9 ani
b. Telarha precede totdeauna pubarha
c. Se trateaza cu Pregnyl (hCG)
d. Toate informatiile sunt adevarate
e. Nici o informatie nu e adevarata
234. Pubertatea intirziata la baieti - notati informatia falsa : c
a. se trateaza cu testosteron enanthate
b. se trateaza cu testosteron undecanoat
c. se trateaza cu spironolactona
d. se defineste ca intirzierea aparitiei caracterelor sexuale pina la virsta de 16 ani
e. se poate regasi la pacientii cu talasemie
235. In urmatoarele afectiuni poate apare pubertate intirziata cu exceptia : d
a. Insuficienta hipofizara
b. Sdr Klinefelter
c. Sdr Turner
d. Sdr Mc Cune Albright
e. Hipotiroidie
236. Pubertatea precoce adevarata la fete - notati informatia adevarata: a
a. Valorile FSH si LH au valori in limitele normale pentru adult
b. Valorile FSH si LH au valori mult crescute comparativ cu ale adultului
c. Valorile FSH si LH au valori scazute comparativ cu ale adultului
d. Estradiolul are valori nedectabile
e. PRL are valori mult crescute
1. Precizaţi care dintre hormoni sunt de naturã peptidicã : C

a) Aldosteron
b) Cortizol
c) Parathormon (PTH)
d) Testosteron
e) Estradiol
2. Adenoamele somatotrope reprezintă : A
a) 20-30% din adenoamele hipofizare
b) 1-3 % din adenoamele hipofizare
c) 90 % din adenoamele hipofizare
d) 40-50 % din adenoamele hipofizare
e) 55-60 % din adenoamele hipofizare
3. Modificările hormonale care apar în acromegalie constau în : A
a) anularea ritmului nictemeral de secreţie a GH
b) creşterea valorilor ACTH şi ale cortizolului liber urinar
c) creşterea TSH
d) creşterea FSH şi LH
e) Nici un răspuns nu este corect
4. Manifestările asociate din acromegalie constau în : D
a) amenoree, galactoree
b) diabet zaharat
c) polipomatoză intestinală şi alte tumori digestive
5. Diagnostic diferenţial al acromegaliei se face cu : D
a) artropatia hipertrofică Pierre Marie
b) mixedemul primar
c) alte tumori selare
6. Prolactinomul reprezintă C
a) 8-9 % din adenoamele hipofizare
b) 3-4 % din adenoamele hipofizare
c) peste 50-60% din adenoamele hipofizare
d) 90 % din adenoamele hipofizare
e) 20-30 % din adenoamele hipofizare
7. Factori ce inhiba secreţia de PRL sunt D
a) glucocorticoizii
b) tiroxina
c) agonişti dopaminergici
8. Factorii ce stimulează secreţia de PRL sunt : A
a) Hipoglicemia
b) tiroxina
c) hiperglicemia
d) agonişti dopaminergici
e) agoniştii serotoninei
9. Extinderea unui adenom hipofizar postero lateral (temporal) poate fi însoţită de : D
a) scurgere LCR – nazal
b) meningită.
c) sindrom neuro hipotalamic (ventricul III)
d) crize convulsive
e) anosmie
10. Craniofaringiomul D
a) în 95% din cazuri, este cu evoluţie supraselară.
b) debutează cu diabet insipid (15%) sau insuficienţă antehipofizară
c) evoluează cu semne neurologice de HÂC, cefalee, tulburări de vedere
11. În diagnosticul nanismului hipofizar testele de stimulare se pot face cu arginina în A
doza de
a) 0,5 g/kgc în perfuzie 30 min
b) 0,6 g/kgc în perfuzie 30 min
c) 0,7 g/kgc în perfuzie 30 min
d) 0,8 g/kgc în perfuzie 30 min
e) 0,9g/kgc în perfuzie 30 min
12. În diagnosticul nanismului hipofizar testele de stimulare se pot face cu glicina A
a) 0,25 g/kgc iv în 5-10 min
b) 0,10 g/kgc iv în 5-10 min
c) 0,30 g/kgc iv în 5-10 min
d) 0,45 g/kgc iv în 5-10 min
e) 0,55 g/kgc iv în 5-10 min
13. În deficitul tireotrop apare E
a) T4 scăzut
b) test Querido (TSH) pozitiv
c) TSH scăzut sau nul
d) test TRH – negativ.
14. În hipopituitarism anterior de origine neuro-hipotalamic hipotalamusul este D
stimulabil la
a) metopiron
b) hipoglicemie
c) clomifen
15. În hipopituitarism anterior de origine neuro-hipotalamic substituţia tratamentul A
consta în :
a) hidrocortizon 10-25 mg/24 h sau Prednison 5-7,5 mg/24 h
b) mineralocorticoizi
c) LT4 (L thyroxine) :1 – 1,5 mg/24 h
d) tratamentul va fi începe cu hormoni tiroidieni
16. Care test dinamic poate evalua concomitent axa corticotropă şi somatotropă? E
a) Testul de restrictie hidrică
b) Testul de hiperglicemie provocată oral
c) Testul la arginină
d) Testul la glucagon
e) Testul la insulină
17. Care din hormonii hipotalamici de mai jos este un tripeptid? D
a) GnRH
b) CRH
c) ADH
d) TRH
e) GHRH
18. Care afirmaţie este adevărată? A
a) ADH şi oxitocina sunt secretate din centrul supraoptic şi paraventricular și
transportate prin axonii din tractul hipotalamo-hipofizar până în neurohipofiză, de
unde sunt eliberați în circulaţia generală
b) ADH și oxitocina sunt transportați prin sistemul port hipotalamo-hipofizar în
hipofiza posterioară de unde sunt eliberaţi în circulația generală
c) ADH şi oxitocina sunt secretate de celule situate în hipofiza posterioară în funcţie
de starea de hidratare a organismului
d) ADH şi oxitocina sunt hormoni somatomamotropi.
e) ADH și oxitocina sunt secretate de tija pituitara.
19. Care afecţiuni determină diabet insipid neurogen? D

a) Hipertiroidism, hiperparatiroidism primar, sifilis
b) Potomanie, hiperparatiroidism, litiu
c) Diabet zaharat, autoimunitate, hipercalcemie
d) Craniofaringiom, histiocitoză, traumatism cranian
e) Insuficienta renala, oxacilina, hipercalcemie
20. Ce modificări psihologice sunt sugestive anorexiei nervoase? E

a) Teama faţă de consumul de alimente, în contextul microbofobiei
b) Teama fata de consumul de bauturi
c) Teama obsesivă faţă de consecințele patologice ale obezității (dislipidemie, diabet,
etc.)
d) Plăcerea asociată vomei autoinduse
e) Imagine deformată asupra propriului corp, uneori declanşată de negativism faţă de
tendinţele de dominare ale anturajului, cu teama de îngrăşare
21. Ce modificări comportamentale sunt sugestive anorexiei nervoase? A

a) Îmbrăcăminte mulată, aruncarea alimentelor din frigider
b) Îmbrăcăminte largă, declanșarea în ascuns a reflexului de vomă în urma consumului
de alimente considerat excesiv, stocarea alimentelor în frigider
c) Îmbrăcăminte extravagantă, consum afișat de alimente hipocalorice
d) Îmbrăcăminte simplă, consum ascuns de alimente hipercalorice
e) Tendința către exhibiționism vestimentar și alimentar
22. Celule GH-secretoare sunt A
a. acidofilice
b. situate în partea anterioară a lobului anterior hipofizar
C. reprezintă aproximativ 10% din celulele adenohipofizei
d..la microscopia electronica granulele au un diametru de 900 nm
e sunt localizate in partea posterioara a lobului anterior
23. Celule tireotrope: A
a. sunt bazofile
b.. au reacție negativă cu acid periodic Schiff
C. reprezintă mai mult de 50% din celulele adenohypophysial
d.. sunt de obicei situate în partea posterioară a glandei
e. nici una dintre cele de mai sus
24. Celule corticotrope A
a. sunt celule bazofile
b. suntlocalizate în partea posterioară a glandei
C. reprezintă 15-20% din celulele adenohipofizei
d.. granule secretorii sunt de aproximativ 800 nm în diametru
25. Celulele gonadotrope C
a. provin din celule acidofil
b.. constituie 50% din celulele pituitare anterioare
C. sunt situate de-a lungul întregii lobul anterior
d.. aceste celulele devin hipertrofiate în menopauză, sindromul Klinefelter si sindromul
Turner.
26. PRL: E
a.stimuleaza producția de lapte
b.. stimulează excreția de apă
C. inhiba gonadotropii
d.. stimuleaza sinteza lactoză
27. Somatostatina B
a. stimuleaza secretia de GH și TSH
b.. celulele secertorii sunt situate în regiunea periventriculare
C. sunt situate imediat sub chiasma optica
d. somatostatina este un decapeptid
e precursorul somatostatinei are 200 de aminoacizi
28. CRH B
a. este o peptida cu 92 de aminoacizi
b.. stimuleaza secretia de ACTH si alte produse de molecule precursorul său, POMC
C. CRH are un timp scurt de înjumătățire
d..nivelul acestui hormon scade in mod semnificativ in timpul sarcinii tarziu
e neuroni ce secreta CRH se găsesc în partea posterioară a nucleilor paraventricular
29. Celule GH-secretoare sunt A
a. acidofilice
b. situate în partea anterioară a lobului anterior hipofizar
C. reprezintă aproximativ 10% din celulele adenohipofizei
d..la microscopia electronica granulele au un diametru de 900 nm
e sunt localizate in partea posterioara a lobului anterior
30. Celule tireotrope: A
a. sunt bazofile
b.. au reacție negativă cu acid periodic Schiff
C. reprezintă mai mult de 50% din celulele adenohypophysial
d.. sunt de obicei situate în partea posterioară a glandei
e. nici una dintre cele de mai sus
31. Celule corticotrope A
a. sunt celule bazofile
b. suntlocalizate în partea posterioară a glandei
C. reprezintă 15-20% din celulele adenohipofizei
d.. granule secretorii sunt de aproximativ 800 nm în diametru
32. Celulele gonadotrope C
a. provin din celule acidofil
b.. constituie 50% din celulele pituitare anterioare
c. sunt situate de-a lungul întregii lobul anterior
d.. aceste celulele devin hipertrofiate în menopauză, sindromul Klinefelter si sindromul
Turner.
33. PRL: E
a.stimuleaza producția de lapte
b.. stimulează excreția de apă
c. inhiba gonadotropii
d.. stimuleaza sinteza lactoză
34. Somatostatina B
a. stimuleaza secretia de GH și TSH
b.. celulele secertorii sunt situate în regiunea periventriculare
C. sunt situate imediat sub chiasma optica
d. somatostatina este un decapeptid
e precursorul somatostatinei are 200 de aminoaciZI
35. CRH B
a. este o peptida cu 92 de aminoacizi
b.. stimuleaza secretia de ACTH si alte produse de molecule precursorul său, POMC
c. CRH are un timp scurt de înjumătățire
d..nivelul acestui hormon scade in mod semnificativ in timpul sarcinii tarziu
e neuroni ce secreta CRH se găsesc în partea posterioară a nucleilor paraventricular
36. Efectul intracelular al T4 se efectuează în următoarele condiţii: B
a. prin legare de receptorii mitocondriali
b. după prealabilă deiodinare în T3
c. prin legare directă de receptorii nucleari
d. prin transport activ împreună cu proteina de trasport plamatică
e. prin legarea de pompa Na/K
37. Lipsa captării tiroidiene în prezenţa unui tablou de tirotoxicoză poate apare în: D
a. După profilaxia iodată în zonele endemice
b. adenomul hipofizar secretant de TSH
c. adenomul toxic
d. tiroidita subacută
e. cancerul medular tiroidian
38. Care dintre următorii hormoni cu acţiune TSH-like poate determina C
tirotoxicoză
a. LH
b. FSH
c. hCG
d. tiroxina
e. somatostatina
39. In cazul în care aveţi următorul tabloul biologic: TSH crescut, T4 şi T3 crescut, şi D
lipsa de răspuns TSH la TRH afecţiunea este:
a. boala Graves Basedow
b. adenomul toxic
c. tirotoxicoza indusă prin amiodaronă
d. adenomul secretant de TSH
e. tiroidita subacută
40. Tirotoxicoza subclincă (fără simptome cu TSH supresat) este mai frecventă la/în B
a. la subiecţii cu anticorpi tirostimulanţi
b. la subiecţii vârstnici
c. în tiroidita indusă prin amiodaronă
d. în tirotoxicoza neonatală
e. în tiroidita subacută
41. In hipotiroidia primară poate apare: C
a. test la TSH pozitiv
b. scăderea nivelului de TSH
c. creşterea suprafeţei şeii turceşti “balonizarea şeii”
d. test la TRH negativ
e. densificarea bazei craniului
42. Pentru screening-ul mixedemului congenital sîngele nou născutului se recoltează : D
a. la externarea din maternitate independent de zi
b. în prima zi de viaţă
c. după examinarea clinică, numai la copii cu semne evocatoare
d. în zilele 3-5 de la naştere
e. la 7 zile de la naştere
43. Care este conduita terapeutică în hipotiroidia vîrstnicului: C
a. nu există diferenţe faţă de tratamentul aplicat adultului tânăr
b. se începe cu doze mari pentru evitarea comei mixedematoase la care aceştia
sunt predispuşi
c. se începe cu doze mici (25 microg-zi) care se cresc progresiv şi lent sub
control clinic, EKG
d. se începe cu 1 microg/kg.corp şi se urmăreşte cazul
e. niciun răspuns corect
44. Deficitul sever de iod şi seleniu se poate asocia cu: D
a. cretinism endemic forma neurogenă
b. deficit de TSH neonatal
c. raport crescut DIT/MIT în colodul folicular
d. cretinism endemic forma mixedematoasă
e. defecte congenitale de hormonogeneză
45. Un subiect cu tiroida dură şi fixată la structurile vecine, cu tulburări de compresiune şi D
fibroză mediastinală poate avea:
a. carcinom tiroidian anaplastic
b. carcinom pulmonar tratat cu fibroză radixă
c. limfom tirodian
d. tiroidita Riedel
e. tiroidita autoimună
46. Un subiect cu tiroidită autoimună şi hipertiroidie va fi tratat cu: C
a. prednison 30 mg/zi
b. prednison şi antitiroidiene de sinteză
c. antiroidiene de sinteză
d. metilprednoslon în pulsuri
e. tiroxină
47. Prevalenţa tiroiditei de post-partum este de: C
a. 1-2 % dintre femei
b. 20 %
c. 2-7 %
d. 10-12 %
e. peste 23 %
48. Care dintre nodulii citaţi au cea mai mare probabilitate de a fi maligni: C
b. puncţia cu ac subţire repetată de mai multe ori aduce citologie inadecvată
c. pe specimenul de puncţie se pune în evidenţă calcitonina prin
imunohistochimie
d. pe specimenul de puncţie nu se idetifică mutaţia RET/PTC
e. pe specimenul de puncţie se pune în evidenţă tiroglobulina prin
imunohistichimie
49. Care este rolul iradierii cervicale în geneza cancerelor papilare B
a. activarea Epidermal Growth Factor care iniţiază dezvoltarea malignă
b. inducerea de mutaţii RET/PTC care activează gena RET şi iniţiază
dezvoltarea cancerelor papilare
c. inactivarea Na/I simporterului
d. dezvoltarea unui microcamcer deja existent dar fără posibilitate de
identificare clincă
e. activarea genei RAS
50. Cancerul tiroidian derivat din epiteliul folicular , la o femeie sub 45 de ani, cu metastaze C
la distanţă se încadrează în stadiul:
a. stadiul III
b. stadiul IV
c. stadiul II
d. stadiul II b
e. Stadiul Ivc
51. Ablaţia cu 100 mCi iod radioactiv se aplică după tiroidectomie totală în următoarele A
circumstanţe în cancerul tiroidian:
a. rezecţie incompletă şi histologie nefavorabilă
b. rezecţie completă, cancer papilar sub 1 cm
c. rezecţie completă la o femeie de 20 de ani cu cancer de 2 cm
d. în cancerul nediferenţiat
e. în cancerul medular familial
52. În neoplazia endocrină multiplă de tip 2a se aplică: C
a. intervenţie chirurgicală limitată la tumoră şi tratament cu iod radioactiv
b. intervenţie chirurgicală limitată şi tratatment de supresie a TSH cu tiroxină
c. screening-ul pentru purtători de mutaţie RET la rudele de gradul 1 şi
intervenţie la vârste chiar foarte mici
d. iradierea externă
e. nu există un consens în domeniul managementului acestei forme de cancer
53. In cazul Bolii Graves urmatoarele haplotipuri sunt frecvent intalnite : E
a. HLA-DR3 la caucazieni
b.. HLA-Bw46 si HLA-B5 la chinezi
c. HLA B17 la rasa neagra
d.. HLA-B8 la caucazieni
e. toate cele de mai sus
54. Factorii de mediu inclusi in etiologia bolii Graves sunt E
a. stresul
b.. tutunul
c. infecțiile
d.. expunera la iod
55. Semnele oculare ale bolii Graves conform clasificarii Werner includ : A
a. Stadiul 1 implică retractia pleoapei superioare asociate cu tireotoxicoza
activă și se remite de obicei spontan
b.. Stadiul 1 este caracterizat prin afectarea tesuturilor moi cu edem
periorbital, congestie sau roșeață la nivelul conjunctivei, precum și umflarea
conjunctivei
c. Stadiul 1 este caracterizat din ptoza palpebrala
d.. Stadiul 1 este caracterizat prin afectarea muschiului extraocular
e. Stadiul 1 este caracterizat prin afectarea corneei (cheratită)
56. Semnele oculare ale bolii Graves conform clasificarii Werner includ : B
a. Stadiul 2 implică retractia pleoapei superioare asociate cu tireotoxicoza
activă și se remite de obicei spontan
+b.. Stadiul 2 este caracterizat prin afectarea tesuturilor moi cu edem
periorbital, congestie sau roșeață la nivelul conjunctivei, precum și umflarea
conjunctivei
c. Stadiul 1 este caracterizat din ptoza palpebrala
d.. Stadiul 1 este caracterizat prin afectarea muschiului extraocular
e. Stadiul 1 este caracterizat prin afectarea corneei (cheratită)
57. Care afirmaţie nu este adevărată? A
a) Parathormonul este secretat de celulele C parafoliculare tiroidiene.
b) Parathomonul e secretat de celulele paratiroidiene.
c) Parathormonul este marker tumoral pentru adenomul de paratiroida.
d) Parathormonul este reglat de nivelele serice ale calciului.
e) Parathormonul este utilizat in tratamentul osteoporozei
58. Care dintre următoarele afecţiuni nu asociază hipocalcemie? C
a) Poliimunopatie endocrină tip 1
b) Sindrom DiGeorge
c) Neurofibromatoza Recklinghausen
d) Hipoparatiroidism
e) Osteodistrofie renală
59. Hipersecretia de PTH poate determina urmatoarele manifestari, cu o exceptie (notati D
exceptia):
a. Osteoporoza
b. Fracturi patologice
c. Poliurie
d. Cresterea densitatii mineral osoase
e. Litiaza renala
60. Cine asociază hiperparatiroidie? D
a) MEN1
b) MEN2A
c) MEN2B
d) MEN1 şi MEN2A
e) MEN1 şi MEN2B
61. Care e diferenţa dintre hipercalcemia malignă paraneoplazică şi hiperparatiroidism C
primar?
a. Atât calciu cât şi fosfor seric crescute, PTH scăzut, PTHrP crescută,
1,25(OH)2D3 crescută
b. Calciu şi fosfor urinar scăzute, PTH şi PTHrP crescute, 1,25(OH)2D3
crescută
c. Calciu seric crescut, fosfor seric scăzut, PTH scăzut, PTHrP crescută,
1,25(OH)2D3 scăzută
d. Calciu seric crescut, fosfor seric normal, PTH normal, PTHrP crescută,
e. Atât calciu cât şi fosfor seric crescute, PTH scăzut, PTHrP crescută,
1,25(OH)2D3 normală
62. Tratamentul cauzal in osteoporoza din hipertiroidie consta in: B
a. Administrarea de calciu si vitamina D
b. Administrarea de antitiroidiene de sinteza in vederea obtinerii eutiroidiei
c. Administrarea de calcitonina
d. Administrarea de alendronat de sodiu
e. Administrarea de ranelat de strontiu
63. Testul de inhibiţie la DXM este pozitiv dacă: E
a. cortizolul creşte cu 20%
b. cortizolul se reduce cu 10%
c. aldosteronul scade sub 30% din valoarea initială
d. ACTH creste cu 15%
e. cortizolul scade sub 5 g/dl
64. Glucocorticoizii determină creşterea glicemiei prin următoarele mecanisme cu excepţia D
a. Stimulează neoglucogenez
b. Cresc răspunsul hepatic la alţi stimulatori ai neoglucogenezei
c. Cresc aportul de substrat pentru neoglucogeneză
d. Scad secreţia de insulină prin distrucţia celulelor pancreatice
e. Scad captarea glucozei de către ţesuturi
65. In insuficienţa corticosuprarenaliană secundară se ȋntȋlneşte următorul tablou biologic : C
a. aldosteron crescut, cortizol scăzut, ACTH normal
b. aldosteron scăzut, cortizol scăzut, ACTH crescut
c. aldosteron normal, cortizol scăzut, ACTH scăzut
d. aldosteron scăzut, cortizol scăzut, ACTH scăzut
e. aldosteron normal, cortizol scăzut, ACTH crescut
66. Tratamentul insuficienţei corticosuprarenaliene cronice secundare se bazează pe: B
a. substituţie glucocorticoidă si mineralocorticoidă
b. doar substituţie glucocorticoidă, cea mineralocorticoidă nefiind necesară
c. doar substituţie mineralocorticoidă
d. tratament de stimulare a CSR cu ACTHk
e. inhibitori enzimatici
67. Deficitul de glucocorticoizi din boala Addison este responsabil de următoarele modiicări E
cu excepţia
a. Melanodermie
b. Hipoglicemie
c. Reducerea apetitului
d. Scădere ponderală
e. Hipotensiune severă cu hiperkaliemie
68. Care din următoarele medicamente nu se utilizează ȋn boala Cushing? C
a. Ketoconazol
b. Aminoglutetimid
c. Thyrozol
d. Ciproheptadina
e. Mitotan
69. Care din următoarele complicaţii nu poate apare după suprarenalectomie bilaterală D
pentru boala Cushing?
a. Sindrom Nelson
b. Insuficienţă corticosuprarenaliană
c. Recidiva hipercortizolismului
d. Sindrom adreno-genital
e. Creşterea ACTH
70. Dacă la efectuarea cateterismului de sinus pietros inferior (SPI) la un pacient cu cortizol A
crescut şi ACTH crescut se obţine un gradient al ACTH centru/periferie (SPI/radială) >
2 şi dreapta/stânga (SPI drept/SPI stâng) > 3 se poate afrima:
a. Pacientul are boala Cushing cu adenom localizat pe dreapta
b. Pacientul are boala Cushing cu adenom localizat pe stânga
c. Pacientul are adenom de suprarenală
d. Pacientul are carcinoma de suprarenală
e.Pacientul are secreţie ectopică de ACTH
71. Care din umrătoarele afirmaţii print Mitotan (op’DDD) este adevărată: A
a. Determină scţderea secreţiei de cortizol prin inhibişie enzymatică si
distrugerea mitocondriilor
b. Determină scăderea secreţiei de cortizol prin inhibarea ACTH
c. Se cuplează specific cu receptorul mineralocorticoid
d. Interferă cu secreţia de ADH
e. Determină stimularea secreţiei de cortizol
72. Care din următoarele afecţiuni corticosuprarenaliene nu se asociază cu HTA? D
a. Sindrom Conn
b. Sindrom Cushing
c. Sindrom adreno-genital cu deficit de 11-hidroxilază
d. Sindrom adreno-genital cu deficit de 21-hidroxilază
e. Sindrom adreno-genital cu deficit de 17-hidroxilază
73. Hipertensiunea arterială din deficitul de 11 hdroxi-steroid dehidrogenaza se datorează E
a. Inhibării metabolizării adrenalinei
b. Stimulării sintezei de GH
c. Stimulării sintezei de testosteron
d. Inhibării sintezei de 17 OH progesteron
e. Inhibării transformării cortizolului activ ȋn forma inactivă
74. Care din următoarele afirmaţii privin spironolactona nu este adevărată C
a. Este un antagonist specific al aldosteronului
b. Determină normalizarea tensiunii arteriale ȋn hiperaldosteronismul primar prin
hiperplazie bilaterală idiopatică
c. Are afinitate pentru receptorul cortizolului
d. Are afinitate pentru receptorul de progesteron
e. Are afinitate pentru receptorul androgenic
75. Explorarea biologică a sindromului adreno genital evidenţiază următoarele cu exceptia: C
a. deficit al produsilor de steroidogeneză situati ȋn aval de (după) enzima afectată
b. exces al produsilor de steroidogeneză situati ȋn amonte (ȋnaintea) enzimei
afectate
c. administrarea de ACTH determină cresterea produsilor aflaţi după blocul
enzimatic
d. administrarea de ACTH determină cresterea produsilor aflaţi ȋnaintea blocului
enzimatic
e. administrarea de dexametazonă normalizează tabloul biologic
76. Care din următoarele asocieri ȋntre deficitul enzimatic din sindromul adreno-genital si B
simptomatologie nu este adevărată :
a. 21 hidroxilaza – “pierdere de sare”
b. 21 hidroxilaza – HTA
c. 21 hidroxilaza – pseudo pubertate precoce
d. 11 hidroxilaza – HTA
e. 11 hidroxilaza – pseudopubertate precoce
77. Detectarea prenatală a fetilor afectati de sindromul adreno genital se poate realiza prin: E
a. echografie abdominală
b. dozarea ȋn sȋngele matern a tiroxinei
c. dozarea ȋn lichidul amniotic a ACTH
d. dozarea ȋn lichidul amniotic a CRH
e. biopsie de trofoblast cu analiza moleculară a genotipului (ADN)
78. Care din următoarele substanţe nu se ȋntȋlneşte ȋn sinteza catecolaminelor: A
a. colesterol
b. tirozina
c. adrenalina
d. noradrenalina
e. dihidroxifenilanina
79. Care din urmatoarele afirmatii privind HTA ȋn feocromocitom nu e adevărată ? C
a. poate fi paroxistică
b. poate fi permanentă
c. este direct corelată cu nivelul catecolaminelor
d. se poate asocia cu hipotensiunea ortostatică
e. poate ajunge la valori foarte mari
80. Care din următoarele principii privind tratamentul feocromocitomului nu este adevărat: E
a. prima urgentă este criza hipertensivă
b. prezenta sarcinii modifică schema terapeutică
c. prezenta complicatiilor modifică schema terapeutică
d. excizia feocromocitomului precede excizia altor tumori asociate
e. ȋn MEN 2 A feocromocitomul se operează după cancerul medular tiroidian
81. Pentru diagnosticul feocromocitomului, scintigrama foloseşte următorul trasor: D
a. 131I
b. I – colesterol
c. 99mTechnetiu
d. 131I – MIBG (metaiod benzil guanidină)
e. 6-(18F) fluorodopamina
82. Alături de catecolamine feocromocitomul poate secreta care din următorii hormoni C
(secretie paraneoplazică):
a. tiroxina
b. cortizol
c. ACTH
d. testosteron
e. estrogeni
83. La o fetiţă de 5 ani cu sindrom adreno-genital cu deficit de 21-hidroxilază (cu pierdere B
de sare) creşterea staturală la +4 DS asociată cu virilizare caracterizează:
F. Pseudo-pubertate precoce izosexuală
G. Pseudo-pubertate precoce heterosexuală
H. Pubertate precoce adevărată
I. Pubertate întârziată
J. Telarhă precoce
84. Care din următoarele elemente nu se întâlneşte în boala Addison de etiologie autoimună: D
A. Cortizol scăzut
B. Anticorpi anti 21-hidroxilază prezenţi
C. Aldosteron scăzut
D. Renină scăzută
E. ACTH crescut
85. Care din următoarele enzime este implicată în sinteza catecolaminelor: B
A. Tiroperoxidaza
B. Tirozin-hidroxilaza
C. 21-hidroxilaza
D. Aldosteron sintetaza
E. 3--hidroxisteroid dehidrogenaza
86. Care din următoarele teste este util în diagnosticul hiperaldosteronismului: C
A. Testul la glucagon
B. Testul presor la rece
C. Testul postural
D. Testul restrictţiei hidrice
E. Testul la metopiron
87. Care din următoarele modificări nu se întâlneşte în hiperaldosteronismul primar: C
A. Hipokaliemie
B. Alcaloză metabolică
C. Hipovolemie
D. Poliurie
E. Inhibarea sistemului renină-angiotensină
88. Care din următoarele medicamente utilizate în tratamentul sindromului Cushing este un A
inhibitor al steroidogenezei:
A. Ketoconazol
B. Bromocriptina
C. Mifepriston
D. Octreotid
E. Ciproheptadina
89. Un incidentalom suprarenalian ar putea fi una din următoarele afecţiuni cu excepţia: D
A. Carcinom suprarenalian
B. Adenom corticosuprarenalian
C. Feocromocitom
D. Paragangliom
E. Sindrom Conn
90. In faza foliculara tardiva, inhibina: A
f) inhiba FSH
g) stimuleaza TSH
h) stimuleaza FSH
i) stimuleaza LH
j) inhiba ACTH
91. Sursa suplimentara de estrogeni la femeie rezulta din aromatizarea androgenilor E
suprarenali in estrona la nivelul:
a) tesutului adipos
b) ficat
c) creier
d) niciun raspuns nu e corect
e) toate raspunsurile sunt corecte
92. Estradiolul circula legat de: B
a) CBG
b) SHBG
c) TBG
d) TBPA
e) TBA
93. Criteriile ultrasonografice pentru diagnosticul de PCOS sunt: A
a) cel putin 10 chisturi cu diametrul intre 2 si 9 mm dispuse in coroana in
jurul unei strome abundente
b) chist unic cu volum peste 10 ml pe unul din ovare
c) mai mult de 2 chisturi pe fiecare ovar
d) chist hemoragic ovarian bilateral
e) mai mult de 3 chisturi pe fiecare ovar
94. In PCOS insulina stimuleaza secretia de androgeni la nivelul tecii interne, comportindu- C
se ca:
a) TSH
b) ACTH
c) co-gonadotrofina LH-like
d) estradiol
e) aldosteron
95. In PCOS nivelul SHBG este: D
a) normal
b) crescut
c) invers proportional cu valoarea ADH
d) scazut
f) direct proportional cu valoarea CRH
96. Involutia ovarului dupa nastere la fetele cu sindrom Turner este legata de A
f) absenta genelor din zona pericentrica a bratului scurt al cromozomului X
g) absenta genelor din zona pericentrica a bratului scurt al cromozomului 5
h) absenta genelor din zona pericentrica a bratului scurt al cromozomului 10
i) absenta genelor din zona pericentrica a bratului scurt al cromozomului 11
j) trisomiei 21
97. Cea mai frecventa cauza de amenoree primara este reprezentata de : D
a) sindromul olfacto-genital
b) prolactinom
c) PCOS
d) Sindromul Turner
e) Acromegalie
98. Streak gonada din sindromul Turner provine din: A
a) involutia si transformarea fibroasa a ovarului
b) involutia trompelor uterine
c) transformarea fibroasa a uterului
d) involutia uterului
e) acumularea de mucopolizaharide in ovar
99. Prin ce metoda o pacienta cu sindrom Turner poate avea copii ? D
a) tratament cu FSH si LH
b) tratament cu bromocriptina
c) stimulare cu clomiphen
d) fertilizare in vitro cu ovul de la o donatoare
e) tratament cu progesteron
100. In hipogonadismele hipogonadotrope de cauza hipofizara testul la Gn-RH este: A
a) negativ
b) pozitiv
c) nu se utilizeaza in acest tip de afectiuni
d) este util numai dupa testul la ACTH
e) este util numai dupa testul la GH-RH
101. Amenorrea primara poate aparea cu o singura exceptie: E
a) absenta congenitala a ovarelor si trompelor
b) defect al StAR
c)mutatie inactivanta a receptorului pentru LH
d)mutatie inactivanta a receptorului pentru FSH
e)sinechie uterina dupa un chiuretaj uterin
102. Gena care dirijeaza dezvoltarea primordiumului gonadal bipotential in testicul este: b
a. Gena KAL
b. Gena SRY
c. Intreg cromozomul Y
d. Gena DAX
e. Zona AZFc de pe crz Y
103. Testosteronul actioneaza la nivelul tesuturilor tinta (notati exceptia) d
a. Direct
b. După convertirea in estradiol
c. După convertirea in dihidrotestosteron
d. După convertirea in dehidroepiandrosteron
e. Toate raspunsurile de mai sus
104. Concentratia spermatica normala este: c
a. 10 milioane spz/ml conform WHO 1992
b. 40 milioane/ml conform WHO 1992
c. WHO 2010 considera ca limita inferioara a concentratiei spermatice 15 milioane
spz/ml
d. WHO 2010 considera ca limita inferioara a concentratiei spermatice 39 milioane
spz/ml
e. Nici una din variantele de mai sus
105. Diagnosticul dupa examinarea ejaculatului cu un volum de 2 ml, 10 mil spz/ml, C
motilitate progresiva 25%, morfologie normala 10%, leucocite 1000/ml este:
a. Oligospermie
b. Oligoastenospermie
d. Oligoastenoteratoleucospermie
e. Sperma in parametrii normali
106. Rezistenta totală la androgeni se caracterizează prin: e

a. Pseudohermafroditism masculin
b. Absenta dezvoltării pilozitații sexual dependente
c. Prezența dezvoltării sinilor
d. Prezența testiculilor
e. toate variantele sunt corecte,
107. Contraindicatia absoluta pentru tratamentul cu testosterone la virstnic sunt: e
a. Cancerul testicular
b. Hipertrofia benign a prostatei
c. Cardiopatia ischemica in treatment cu nitriti
d. Diabetul zaharat
e. Cancerul de prostata
108. Cauze de infertilitate masculina pot fi cu exceptia : e
a. Administrarea cronica de testosteron
b. Administrarea cronica de salazopirina
c. Criptorhidia bilaterala operata in copilarie la 8 ani
d. Infectia urliana
e. Cancerul tiroidian tratat cu iod radioactiv
109. Infertilitatea din sdr Kallmann de Morsier se poate trata cu: D
a. FSH si LH administrati secvential
b. Superagoni[ti de GnRH
c. Testosteron
d. Toate variantele de mai sus
e. Nu se poate trata
110. Barbat 30 ani, testicule mici, pilozitate tronculara absenta, azoospermie, testosteron d
scazut, antecedente de traumatism cranian in copilarie
poate avea:
f. sdr Kallmann de Morsier
g. sdr Klinefelter
h. Insuficienta hipofizara pluritropa
i. Toate de mai sus
j. Nici unul de mai sus
111. Barbat de 35 ani cu infertilitate primara , volum testicular 11 ml bilateral, oligospermie c
severa, FSH 18UI/ml ( 2-12UI/ml), testosteron 6 ng/ml (2-8 ng/ml) are:
a. hipogonadism hipogonadotrop
b. hipogonadism hipergonadotrop
c. tulburare de spermatogeneza
d. poate avea toate de mai sus
e. nici una de mai sus
112. La pubertate la baieti au loc urmatoarele evenimente cu exceptia: c
a. puseul de crestere pubertara
b. cresterea secretiei de FSH, LH si testosteron
c. cresterea secretiei beta-hCG
d. cresterea amplitudinii si frecventei pulsutilor de GnRH
e. aparitia spermatogenezei
113. O fetită de 2 ani cu glande mamare B1, pilozitate P2, FSH si LH mici, DHEAs crescut, b
17 OH crescut are:
a) Pubertate intirziata
b) Pubertate precoce falsa
c) Pubertate precoce adevarata
d) Sdr Turner
e) Sdr Reifenstei
114. La fetite pubertatea precoce adevarata este – notati exceptia : a
a. heterosexuala
b. se insoteste de avans statural
c. este adesea idiopatica
d. se caracterizeaza cu valori ale FSH-ului, LH-ului si estrogenilor normale pentru
adult
e. se trateaza cu superagonisti de GnRH
115. Care sunt investigatiile initiale cele mai importante la o fetita de 4 ani internata cu a
dezvoltare mamara BIII, spotting vaginal si avans statural
a. FSH, LH si estradiolul
b. hCG
c. functia tiroidiana
d. IRM hipofizar
e. Test la GnRH
116. Care din urmatoarele afirmatii privind pubertaea precoce este adevarata: b
a) Se defineste ca aparitia caracterelor sexuale secundare sub virsta de 6 ani la fetite
si 7 ani la baieti
b) Cel mai adesea pubertatea precoce adevarata la fete este idiopatica
c) De obicei nu reprezinta o problema si un necesita obligator investigatii si/sau
tratament
d) Valorile gonadotropilor sunt totdeauna crescute
e) Efectuarea unui IRM hipofizar este necesara totdeauna pentru a exclude un
hamartom
117. Diagnosticul cel mai probabil la un copil de 5 ani cu exces ponderal important, deficit b
statural inregistrat de parinti in ultimii 2 ani, pilozitate pubiana PIII este:
a) Pubertate precoce adevarata
b) Sindrom Cushing
c) Hipotiroidism
d) sdr Prader Willy
e) Sdr Bardet Biedel
118. O fetita de 4 ani a fost adusa la consult pentru dezvoltarea bilaterala a glandelor a
mamare, singerari vaginale sub forma de spotting si avans statural. Care sunt cele mai
importante investigatii pe care le vei recomanda de prima intentie :
a. Dozarea LH, FSH si estradiol
b. HCG (Human chorionic gonadotropin)
c. α-fetoprotein
d. TSH si FT4
e. Testul la GnRH
1. Indicaţi care dintre hormonii de mai jos este de naturã hipofizarã : A
a) Corticotrop (ACTH)
b) Gonadoliberina (GnRH )
c) Somatoliberina (GH-RH)
d) Ocitocinã
e) Vasopresina (ADH)
2. Indicaţi care dintre hormonii de mai jos este de naturã hipofizarã : C
a) Ocitocinã
b) Vasopresina (ADH)
c) Somatotrop (GH, STH)
d) Gonadoliberina (GnRH )
e) Somatoliberina (GH-RH)
3. Acromegalia reprezintă excesul de C
a) Ocitocinã
b) Vasopresina (ADH)
c) Somatotrop (GH, STH)
d) Gonadoliberinã (GnRH )
e) Somatoliberinã (GH-RH)
4. Sindromul somato visceral constã în A
a) mâinile: late, degete cilindrice, palme capitonate
b) calcemia normală
c) fosfataza alcalinã crescută
d) acizii graşi liberi crescuţi
e) fosfatemia crescută
5. Sindromul somato visceral constã în A
a) mâinile: late, degete cilindrice, palme capitonate
b) mâini mici
c) tremurãturi ale extremităţilor
d) scãdere în greutate
e) hipotensiune arterialã
6. Tratamentul curativ în acromegalie se poate face : D
a) Chirurgical
b) Radiologic
c) Medicamentos
e) nici un rapuns nu este corect
7. În acromegalie apar următoarele modificãri ale masivului facial D
a) frunte îngustă, arcade sprâncenare şi zigomatice proeminente
b) nasul, buzele groase
c) mandibula – prognatism
e) nici un rapuns nu este corect
8. Tratamentul medicamentos în acromegalie se poate face cu : E
a) Contraceptive orale
b) Mineralocorticoizi
c) Antiinflamatoare nestreroidiene
d) Beta blocante
e) Analogi de somatostatinã
9. Tratamentul curativ în acromegalie se poate face : A
a) Pegvisomant
b) Contraceptive orale
c) Mineralocorticoizi
d) Antiinflamatoare nestreroidiene
e) Beta blocante
10. În acromegalie radiografia de craniu prezintă urmãtoarele modificări : D
a) îngroşare periostală, bolta craniană îngroşată, diametrul
antero-posterior cranian crescut
b) hipertrofia clinoidelor anterioare şi posterioare
c) hipertrofia sinusurilor frontale, maxilare şi sfenoidal
e) niciun rapuns nu este corect
11. Prolactinomul este definit ca D
a) Adenomul secretant de TSH
b) Adenomul secretant de ACTH
c) Adenomul secretant de GH
d) Adenomul secretant de PRL
e) Adenomul nesecretant
12. În prolactinom galactoreeea are un aspect C
a) hemoragic
b) Purulent
c) lactescent până la incolor.
d) Nici un răspuns nu este corect
e) Toate răspunsurile sunt corecte
13. Tratamentul hiperprolactinemiei se poate face cu D
a) Antitiroidiene de sintezã
b) Analogi de somatostatinã
c) Estrogeni
d) Derivaţi de ergot cu acţiune lungă: Cabergolina (Dostinex)
e) Analogi de somatostatinã
14. Între cauzele non tumorale de hiperprolactinemie sunt citate E
a) Traumatismele sânului
b) Factori toracici
c) mastite cronice
d) post-partum
15. Factorii ce stimulează secreţia de PRL sunt : E
a) exerciţiul fizic
b) actul sexual la femeie
c) somnul
d) stresul
16. Între cauzele non tumorale de hiperprolactinemie sunt citate : E
a) metoclopramida
b) leziunile tijei pituitare
c) fenotiazine
d) antidepresiv
17. Craniofaringiomul beneficiazã de prima intenţie de tratament A
a) chirurgical
b) radioterape
c) medicamentos
d) iod radioactiv
18. Craniofaringiomul A
a) este tumora copilului şi adolescentului
b) se întâlneşte mai frecvent la vârstnici
c) nu debutează cu diabet insipid (15%) sau insuficienţă
antehipofizară
19. Extinderea unui adenom hipofizar superior este însoţită de : C
f) scurgere LCR – nazal
g) meningită.
h) hemianopsie bitemporală
i) anosmie
j) nici un rapsuns nu este corect
20. Extinderea unui adenom hipofizar în lateral : B
a) epistaxis
b) exoftalmie unilaterală.
c) scurgere LCR – nazal
d) meningită.
e) sindrom neuro hipotalamic (ventricul III)
21. Aspectul clinic al unui copil cu deficienţa de GH consta în D
a) masiv facial slab dezvoltat „înghesuit”, aspect de „păpuşă
b) voce „piţigăiată”, stinsă
c) acromicrie şi gracilitate musculo scheletică şi hipotonie
d) cele trei de mai sus
22. La copilul cu deficienţa de GH vârsta osoasa : A
a) este mai mică ca vârsta biologică
b) este concordanţă cu vârsta biologică
c) este mai mare decât vârsta biologică
d) nu este corelată cu vârsta osoasă
23. În nanismul hipofizar C
a) raportul intre vârsta înălţimii/vârsta osoasă este supraunitar
b) raportul intre vârsta înălţimii/vârsta osoasă este egal cu 1
c) raportul intre vârsta înălţimii/vârsta osoasă este subunitar = 0,75
d) raportul intre vârsta înălţimii/vârsta osoasă nu are importanţă
clinică
24. Rg craniu cu şa poate prezenta modificări în afecţiunile D
hipotalamo-hipofizare
a) şa mică, în omega
b) pneumatizarea slabă a sinusurilor
c) calcificări supra- sau/şi intraselare în craniofaringiom, TBC
25. În diagnosticul nanismului hipofizar testele de stimulare se pot face cu ; E
a) insulina
b) arginina
c) clonidina
d) efort fizic
26. Din punct de vedere etiologic insuficienta hipofizară are următoarele cauze E
:
a. Procese invazive
b. Infarctizări
c. Procese infiltrative
d. Injurii
27. Din punct de vedere etiologic insuficienta hipofizară are următoarele cauze E
a) Imunologică
b) Iatrogenă
c) Infecţioasă
28. Din punct de vedere clinic în insuficienţa hipofizară pot apare următoarele E
modificări
a) depilare
b) frilozitate
c) paloarea tegumentelor
29. Din punct de vedere clinic în insuficienţa hipofizară ce asociază deficitul E
de TSH pot apare următoarele modificări
a) hipometabolism (hipotiroidie)
b) lipsa sudoraţiei axilare (semnul Sheehan)
c) frilozitate
e) a+b+c
30. Sdr . Kallman de Morsier este un hipogonadism A
a) hipogonadotrop
b) hipergonadotrop
c) nu asociază anosmie
d) apare doar la sexul masculin
31. Prin ce structură anatomică se realizează comunicarea dintre nucleii C
hipotalamici şi hipofiza anterioară?
a. Canalul tireoglos
b. Tractul hipotalamo-hipofizar
c. Sistemul port hipotalamo-hipofizar
d. Hipotalamusul ventromedial
e. Axonii lungi ai neuronilor magnocelulari
32. Care hormon nu e secretat de neuroni ai nucleilor hipotalamici? D
a. CRH
b. Somatostatina
c. Dopamina
d. Prolactina
e. ADH
33. Care este acţiunea principală a arginin vasopresinei la nivel renal ? A
a. Stimulează reabsorb şi a apei la nivelul tubului distal şi
colector
b. Stimulează reabsorbţia apei la nivelul tubului proximal
c. Inhibă reabsorbţia apei la nivelul tubului colector
d. Inhibă reabsorbţia apei la nivelul tubului distal
e. Rol vasoconstrictor
34. Care rezultat e sugestiv pentru diabet insipid neurogen? B
a. Lipsa de concentrare a urinii la proba setei şi la testul la
ADH negativ
b. Lipsa de concentrare a urinii la proba setei, testul la ADH
pozitiv
c. Concentrarea urinii la proba setei
d. Glicemia crescuta
e. Densitatea urinara scazuta
35. Care stimuli declanșează secreția de ADH? D
a. Creşterea volumului circulant
b. Cresterea tensiunii arteriale
c. Reflexul deglutiției
d. Cresterea osmolalitatii plasmatice, scăderea volumului
circulant, scăderea tensiunii arteriale
e. Scaderea osmolalitatii plasmatice.
36. Ce efecte are oxitocina? C
a. Stimulează contracţia musculară a canalelor deferente
b. Stimulează contracţia musculară intestinală
c. Stimulează contracţia musculară a canalelor galactofore ţi
uterină
d. Stimulează contracţia musculară a vascularizaţiei splanhnice
e. Stimulează contracţia musculară a vezicii urinare
37. Anorexia nervoasă este declanșată de o cauză D
a. Neurologică
b. Endocrinologică
c. Metabolică
d. Psihiatrică
e. Autoimună
38. Terapia principală din anorexia nervoasă este C
a. Terapie anabolizantă
b. Terapie de stimulare a apetitului
c. Consiliere psihologică
d. Substituție hormonală
e. Chirurgie plastică și reparatorie
39. Tratamentul medicamentos al hiperprolactinemiei se face cu E
a. bromocriptină
b. cabergolină
c. Tratamentul chirurgical
d . radioterapie
40. Manifestările clinice ale acromegalie constau în E
a. marirea extremitatilor
b.. cresterea in volum a partilor moi
C. hiperhidroza
d.. Letargie sau oboseală
41. Manifestările clinice ale acromegalie constau în E
a. parestezii
b. dureri articulare
c. fotofobie
d. cardiomegalie
42. Manifestările clinice ale acromegaliei constau în E
a. hiperinsulinemia
b. intoleranta la glucoza
c. Scăderea libidoului sau impotenta
d. cefalee
43. Manifestările clinice ale acromegaliei constau în E
a. cresterea in volum a seii turcesti
b. cefalee
c. modificarea campului visual
d. hiperhidroza
44. Leziunile care pot produce diabetul insipud sunt: E
a. tumori solide si afectiuni hematologice maligne
b.traume
C. boli granulomatoasăe
d.. hypofizita limfocitară i
45. Principalele cauze ale diabet insipid nefrogen congenita sunt l: E
a. mutația receptorilor V2
b. mutația canalelor de aquaporin-2 de apă
C. mutația receptorilor V3
d.. mutație receptorilor V1
e a+b
46. Factorii endorini ce moduleaza cresterea sunt : E
a. Hormonul de crestere si IGF1
b.. Hormonii tiroidieni
c. Steroizii sexuali
d. glucocorticoizii
47. Tulburări endocrine asociate cu nanism sunt: E
a. Deficit de GH
b. insensibilitate la GH
c. hipotiroidismul
d. sindromul Cushing
48. În nanismul Laron tratamentul se face cu: E
a. GH
b. LT4
c. glucocorticoizi
d. estrogeni
e. IGF-I
49. Sindroamele asociate cu gigantism sunt : C
a. Sindromul Turner
b.Boala Cushing
c. Sindromul Klinefelter
d. sindromul Noonan
e. nici una din cele de mai sus
50. Volumul tiroidian depinde la subiecţii normali de: D
a) starea fiziologică a femeii: cu sarcină sau fără
b) sexul subiectului
c) de stadiul dezvoltării puberare
d) de toţi factorii menţionaţi anterior
e) de nici unul dintre factorii menţionaţi anterior
51. Care este metoda imagistică de primă instanţă utilizabilă în diagnosticul D
guşii:
a) scintigrafia cu Tc.99m
b) tomografia computerizată
c) imaginea în rezonanţă magnetică
d) ecografia
e) radiografia zonei cervicale
52. Deficitul iodat produce: B
a) hipertirodia noului născut
b) întârzierea mentală endemică
c) atrofie tirodiană endemică
d) lipsa avidităţii de iod a tiroidei
e) nu este însoţit de modificări
53. Care este prima etapă în formarea hormonilor tiroidieni: B
a) oxidarea iodului de către tirozin peroxidază
b) sinteza tiroglobulinei
c) transportul activ al iodului de către Na/I simporter
d) cuplarea tirozinelor
e) deiodarea tirozinelor
54. Care dintre următoarele tirotoxicoze determinată de factori de stimulare a D
receptorului de TSH este de natură autoimună:
a) adenomul secretant de TSH
b) mola hidatiformă
c) guşa multinodulară toxică
d) boala Baedow Gaves
e) adenomul toxic
55. Următoarele manifestări apar în tirotoxicoze cu excepţia: E
a) tahicardia şi tahiaritmiile
b) pierderea ponderală
c) astenia musculară
d) hipertrofia tirodiană
e) infiltraţia cutanată generalizată de tegumentelor
56. Mixedemul pretibial apare în una dintre următoarele tirotoxicoze: C
a) adenomul toxic
b) cancerul tirodian folicular cu metastaze
c) boala Graves Basedow
d) tirotoxicoza din tiroidita autoimună
e) tirotoxicoza complicată cu osteoporoză
57. Nivelul imunoglobulinelor tirostimulante este crescut în: D
a) adenomul toxic
b) tiroidita de post partum
c) guşa multinodulară toxică
d) boala Graves Basedow
e) tiroidita distructivă asociată tratamentului cu amiodaronă
58. Care dintre complicaţiile următoare pot apare în tirotoxicoză: D
a) sindroame de agitaţie psihică intensă
b) miopatia tirotoxică
c) osteoporoza
d) toate complicaţiile citate
e) nici una dintre complicaţiile citate
59. Care dintre următoarele terapii se poate aplica în tirotoxicoză E
a) iodul radioactiv
b) antitiroidienele de sinteză
c) tirodectomia totală
d) nici una dintre cele de mai sus
e) oricare dintre cele menţionate mai sus
60. Pregătirea pentru intervenţia chirugicală în tirotoxicoze se poate face cu: B
a) iod radioactiv
b) iod stabil sub forma soluţiei Lugol
c) tratament cu digitală şi diuretice
d) vitamino-terapie şi tranchilizante
e) ipodat de sodiu
61. În boală Graves Basedow asociată cu sarcina se poate aplica C
a) tratamentul cu iod radioactiv
b) tratamentul cu soluţie Lugol
c) tratamentul cu antitiroidiene de sinteză
d) litiul
e) beta-blocantele
62. Hipotiroidia secundară este determinată de: D
a) tiroidectomie
b) administrarea de iod radioactiv
c) administrarea de iod stabil
d) deficitul de TSH
e) deficitul de TRH
63. Următoarele modificări ale aparatelor şi sistemelor sunt caracteristice E
hipotiroidiei
a) infiltraţia mucoidă a tegumentelor şi muscoaselor
b) constipaţia
c) macroglosia
d) nici una dintre manifestările menţionate
e) toate manifestările menţionate
64. Secundar hipotiroidiei pot apare următoarele manifestări endocrino- C
metabolice:
a) hiperfuncţia compensatoare a suprarenalei
b) creşterea fertilităţii
c) infertilitatea şi galactoreea
d) creşterea consumului de glucoză şi oxigen
e) creşterea metabolismului energetic
65. În hipotiroidia primară apare următorul tablou hormonal: A
a) TSH crescut, fT4 şi ft3 scăzuţi
b) TSH crescut, test la TRH negativ (nu creşte TSH-ul)
c) TSH scăzut, fT4 şi fT3 scăzuţi
d) TSH crescut, fT4, scăzut, cortizol crescut
e) TSH scăzut, fT4 scăzut, prolactina scăzută
66. În hipotiroidia copilului vârsta osoasă raportată la cea cronologică este: C
a) concordantă cu cea cronologică
b) avansată faţă de cea cronologică
c) întârziată faţă de cea cronologică
d) vârsta osoasă nu este o investigaţie utilă pentru hipotiroidia
copilului
67. Comă mixedematoasă este precipitată de D
a) expunerea la tempraturi scăzute
b) apariţia unei inecţii intercurente
c) administrarea de sedative
d) de toate cele expuse anterior
e) de nici unul dintre factorii menţionaţi
68. În mixedemul congenital pot fi implicate următoarele cauze cu excepţia: A
a) administarea de iod la mame în zone endemice
b) tulburările de hormonogeneză
c) deficitul sever de iod
d) deficitul de TSH congenital
e) deficitul de deiodare a MIT şi DIT
69. În ce condiţii se aplică screening-ul neonatal pentru mixedemul congenital D
a) numai în ariile de deficit iodat
b) numai la niu născuţii proveniţi din mame hipotirodiene
c) la nou născuţii proveniţi din mame tratate cu antitroidiene de sinteză
d) se aplică dacă o permit condiţiile financiare la toţi nou născuţii
e) la mame care au fost tiroidectomizate
70. În faţa unui subiect cu durere tiroidiană, aflat după o viroză respiratorie care C
investigaţie vă poate orienta imediat către tiroidita subacută
a) TSH crescut,
b) fT4 scăzut
c) VSH crescut
d) Puncţia cu ac subţire
e) Hemoleucograma
71. Ce alegeţi ca alternativă de terapie într-o tiroidită subacută formă uşoară: A
a) antiinflamatorii non steroide
b) corticoizi
c) antitiroidiene de sinteză
d) soluţie Lugol
e) litium
72. Care este aspectul morfologic clasic al tiroiditei autoimune tip Hashimoto B
a) Tiroida atrofică şi dură
b) Tiroidă mărită de volum, cu consistenţă fermă, de cauciuc
c) Tiroidă palpabilă de consistenţă normală
d) Tiroidă nepalpabilă, adenopatie latero-cervicală
e) Oricare dintre formulările anterioare este valabilă
73. În tiroidita subacută aspectul scintigramei este: C
a) Hiperfixare difuză
b) Fixare cu caracter de” tablă de şah”
c) Zona unică sau multiple zone de hipocaptare
d) Zonă de hipercaptare cu dispariţia parenchimului adiacent
e) Hipercaptare neomogenă
74. În tiroidita Hashimoto aspectul ecografic se caracterizează prin: A
a) volum tiroidian crescut şi hiperechogenitate importantă
b) volum tiroidian normal şi izoechogenitate
c) volum tiroidian normal şi hipoechogenitate
d) volum normal şi hiperechogenitate
e) volum tiroidian redus şi hipoechogenitate
75. Tiroidita autoimună presupune D
a) predispoziţia căre dezvoltarea bolilor autoimune
b) asociaţia cu alte boli autoimune
c) anumite fentipuri HLA
e) nici unul dintre factorii de mai sus
76. Un subiect cu tiroidită autoimună poate fi din punct de vedere hormonal D
a) hipotirodian
b) cu hipertiroidian
c) cu hipotiroidie subclinică
d) poate avea oricare dintre tablourile hormonale anterioare
e) nici una dintre posibiităţile anterioare nu este valabilă
77. Troidita de post partum este: D
a) o formă de tiroidită distructivă de tip subacut
b) o formă de sleroză tiroidiană de etiologie incertă
c) o formă de reacţie a tirodei la scăderea hCG post partum
d) o formă de tiroidită autoimună
78. Frecvenţa nodulilor tiroidieni depinde de: E
a) deficitul de iod
b) modul de examinare
c) vârsta subiecţilor
d) de nici una dintre situaţiile menţionate
e) de toate cele menţionate la a,b,c.
79. Apariţia nodulilor tirodieni este favorizată de: D
a) deficitul de iod
b) iradierea accidentală
c) sexul feminin
d) toate circumstanţele citate
e) nici una dintre circumstanţele anterioare
80. Care este investigaţia cu cea mai mare fidelitate în diagnosticul nodulilor D
tiroidieni:
a) ecografia tiroidiană
b) scintigrafia
c) determinarea TSH, ft4
d) puncţia cu ac subţire
e) testul la TRH
81. Dacă un nodul tiroidian solid creşte sub tratament supresiv cu hormoni C
tiroidieni ce conduită este de urmat:
a. necrozarea nodulului prin injectare cu etanol
b. repetarea puncţiei cu ac subţire
c. intervenţia chirurgicală
d. continuarea observaţiei evoluţiei leziunii sub tratament
e. observarea leziunii fără terapie care s-a dovedit ineficientă
82. Care dintre cancerele tirodiene provine din epiteliul folicular: B
a) cancerul medular
b) cancerul papilar
c) cancerul cu celule scuamoase
d) teratomul malign
e) limfomul tiroidian
83. Care este tendinţa epidemiologică actuală în cancerele tiroidiene B
a) reducerea incidenţei datorită implementării profilaxiei iodate
b) creşterea incidenţei cancerelor papilare cu prognostic excelent
c) creşterea incidenţei cancerelor medulare prin mai bună depistare
d) creşeterea incidenţei cancerelor anaplastice
e) incidenţa rămâne stabilă în ultimii 30 de ani
84. Cancerele papilare au următoarele caracteristici: D
a) sunt mai frecvente la femei şi la copii
b) se descoperă frecvent prin metastaze „ precesive”
c) dau metastaze pulmonare şi osoase
d) toate caracteristicile menţionate sunt valabile
e) nici una dintre caracteristici nu aparţine cancerelor papilare
85. Care formă de cancer tiroidian este cea mai frecventă: B
a) cancerul folicular
b) cancerul papilar
c) cancerul medular
d) cancerul nediferenţiat
e) limfomul tiroidian
86. Un nodul tiroidian, nedureros, fără limite nete, asociat cu disfagie, dispnee D
şi disfonie poate fi
a) o tiroidită acută
b) o tiroidită subacută nedureroasă
c) un cancer papilar
d) un cancer anaplastic
e) o tirodită autoimună
87. Care este tratamentul complementar administrării iodului radioactiv în D
cancerul tiroidian diferenţiat:
a) iradierea externă
b) terapia de substituţie necesară după tiroidectomie totală
c) terapie cu triiodotironină
d) terapia de supresia a TSH sub 0.4 microIU/ml cu doze adecvate de
tiroxină
e) administrarea iodului radioactiv este suficientă
88. Pentru metastazele pulmonare ale cancerului tiridian diferenţiat se aplică: A
a) iodul radioactiv şi terapia de supresie cu tiroxină
b) rezecţia metastazelor
c) iradierea externă a metastazelor
d) numai tiroxină deoarece iodul radioactiv nu este aplicabil
metastazelor
e) nici una dintre alternative nu oferă şanse de supravieţuire în aceste
cazuri
89. În care dintre cancerele tiroidiene se aplică tirodectomie urmată de iradiere D
externă şi chimioterapie
a) cancerul papilar metastatic
b) cancerul medular
c) cancerul tirodian folicular slab diferenţiat
d) cancerul anaplastic
e) cancerul papilar slab diferenţiat
90. Care este cea mai accesibilă şi repetabilă metodă de a investiga intreaga D
morfologie a glandei tiroide:
a. scintigrafia cu 131 Iod
b. puncţia cu ac subţire
c. imaginea în rezonanţă magnetică
d. ecografia tiroidiană
e. tomografia computerizată
91. Prezenţa şi gravitatea deficitului iodat intr-o arie poate fi apreciată prin: E
a. excreţia urinară de iod
b. volumul tiroidian la şcolari
c. nivelul tiroglobulinei serice
d. nici una dintre metodele menţionate la punctele a.b.c
e. toate metodele menţionate la punctele a,b,c
92. Care dintre următoarele etape din biosinteza hormonilor tiroidieni este A
catalizată de peroxidaza foliculară:
a. oxidarea iodului
b. sinteza tiroglobulinei
c. transportul activ al iodului
d. formarea fT4
e. deiodarea tirozinelor
93. Care dintre următoarele forme de tirotoxicoze nu este asociată cu tulburări B
autoimune:
a. Boala Graves disease
b. Adenomul toxic
c. Tiroidita autoimună cu tirotoxicoză
d. Tirotoxicoza indusă de amiodaronă tip 1
e. Tiroidita postpartum
94. Tiroidita autoimună este asociată cel mai frecvent cu prezenţa A
a. Anticorpilor anti tiroperoxidază şi anti tirogloblină
b. Anticorpilor stimulanţi ai receptorului TSH
c. Anticorpilor blocanţi ai simporterului N/iod
d. Anticorpilor anti tirogloblină şi anti insule Largherhans
e. Anticorpilor anti tiroperoxidază şi anti receptor de TSH
95. Hipotiroidia copilului şi adolescentului este determinată de cele mai multe E
ori de:
a. Tiroidectomie
b. Deficitul de iod
c. Deficitul de seleniu
d. Deficitul de TSH
e. Tiroidita autoimună
96. Un subiect vârstnic cu deficit ponderal cu instalare rapidă şi fibrilaţie C
atrială, cu TSH scăzut sub limita de detecţie poate avea cel mai probabil:
a. Boala Graves Basedow
b. Tiroidita autoimună cu tirotoxicoză
c. Adenom toxic
d. Tirotoxicoză iatrogenă
e. Deficit de TSH
97. Nivelul foarte scăzut al TSH şi creşterea imunoglobulinelor tirostimulante B
(TRAb) apare în:
a. Adenomul toxic
b. Boala Graves Basedow
c. Tiroidita autoimună
d. Guşa multinodulară toxică
e. Deficitul de TSH
98. Un bolnav cu TSH foarte scăzut, fT4 mult crescut, VSH peste 100 mm/h B
poate avea:
a. Tiroidita autoimună cu tirotoxicoză
b. Tiroidita subacută
c. Boală Graves Basedow
d. Tiroidita indusă prin amiodaronă
e. Adenom toxic
99. Un bolnav cu hipotirodie secundară poate avea: B
a. fT4 scăzut, TSH crescut
b. fT4 scăzut , TSH scăzut
c. fT4 normal, TSH normal, anticorpi antitiroidieni nedetectabili
d. fT4 crescut, TSH scăzut
e. fT4 scăzut, fT3 crescut
100. Un bolnav cu un nodul tiroidian peste 1 cm.diametru la examenul clinic A
impune:
a. Ecografie şi puncţie ecoghidată
b. Determinarea TSH
c. Determinarea fT4
d. Determinarea anticorpilor antitiroidieni
e. Scintigrama tiroidiană
101. Un nou născut cu icter prelungit, hipotermie şi dificultăţi de alimentare D
poate
avea:
a. Insuficienţă adrenală congenitală
b. Hipoglicemie neonatală tranzitorie
c. Hipocalcemie prin hipercalcemie maternă
d. Hipotiroidie congenitală
e. Întârziere în creşterea intrauterină
102. Ce structură are parathormonul? A
a. Proteică
b. Steroidiană
c. Tetradecapeptid
d. Prostaglandinică
e. Nonapeptid
103. Cea mai frecventă cauză de hipoparatiroidie este E
a. Sindromul Di George
b. Neoplazia endocrină multiplă tip 2b
c. Poliimunopatia endocrină tip 1
d. Sindromul Albright
e. Hipoparatiroidia posttiroidectomie
104. Care semne sunt sugestive pentru hipoparatiroidie? A
a. Chwostek pozitiv, Trousseau pozitiv, spasm carpo-pedal
b. Lust pozitiv, tremor extremități, nodularizări tiroidiene
c. Ostedistrofie renală cu fracturi patologice, cataractă
subcapsulară, anorexie nervoasă
d. Alopecie, diabet insipid, candidoză
e. Reflexe osteotendinoase exagerate, semnul taburetului
pozitiv, exoftalmie
105. Care modificări paraclinice sunt sugestive pentru hipoparatiroidie? C
a. Calciu crescut, fosfor scăzut, parathormon scăzut,
b. Calciu scăzut, fosfor scăzut, parathormon scăzut,
c. Calciu scăzut, fosfor crescut, parathormon scăzut,
d. Calciu scăzut, fosfor crescut, parathormon crescut,
e. Calciu crescut, fosfor crescut, parathormon scăzut,
106. Ce tratament este adecvat pentru corijarea hipocalcemiei din C
hipoparatiroidie?
a. Parathormon injectat secvențial
b. Parathormon injectat cu pompă subcutană
c. Calciu și formă activă de vitamină D
d. Calciu
e. Calciu și calcitonină
107. Care este cea mai frecventă cauză de hiperparatiroidie primară? A
a. Adenomul paratiroidian sporadic
b. Gusa polinodulara
c. Carcinomul de paratiroida
d. Adenomul tiroidian
e. Carcinomul medular
108. Care sunt complicațiile sugestive pentru o hiperparatiroidie primară? B
a. Spasm glotic, hepatopatie cronică, hipogonadism
b. Litiază renală recidivantă, nefrocalcinoză, osteoporoză
c. Malabsorbție, diaree, hiperostoză craniană
d. Flush, adipozitate centrală, fracturi patologice
e. Infertilitate, ginecomastie, vârstă osoasă întârziată, mătănii
costale
109. Terapia medicamentoasă a hipercalcemiei din hiperparatiroidie poate C
include
a. Vasopresină
b. Ketoconazol
c. Bisfosfonați injectabili, calcitonină, diuretice tiazidice
d. Derivati de tiouree
e. Fentolamină
110. Hiperparatiroidia afectează predominant D
a. Tubul digestiv
b. Aparatul cardio-vascular
c. Aparatul respirator
d. Sistemul osos si aparatul urinar
e. Sistemul nervos
111. Care sunt cele mai frecvente tipuri de osteoporoză? C
a. Osteoporoza cortizon indusă
b. Osteoporoza idiopatica
c. Osteoporoza postmenopauzală și osteoporoza senilă
d. Osteoporoza din hipertiroidie
e. Osteoporoza juvenilă
112. Care este doza zilnică de suplimentare cu calciu și vitamină D în D
osteoporoza senilă?
a. 500 mg calciu și 100 UI vitamină D
b. 800 mg calciu și 200 UI vitamină D
c. 3000 mg calciu și 500 UI vitamină D
d. 1000 mg calciu și 800 UI vitamină D
e. 1000 UI vitamină D, fără calciu
113. Principalii hormoni secretaţi de CSR sunt: A
K. cortizol, aldosteron, dehidroepiandosteron
L. colesterol, testosteron, estradiol
M. angiotensina, renina, angiotensinogen
N. dopamina, adrenalina, noradrenalina
O. cholecalciferol, ergocalciferol, calcitonina
114. Care din următorii hormoni nu este secretat de corticosuprarenală : D
A. Cortizol
B. Deoxicorticosteron
C. Aldosteron
D. Noradrenalină
E. Dehidroepiandrosteron
115. Care din următoarele efecte ale glucocorticoizilor nu este adevărat: B
A. Hiperglicemianţi
B. Hipoglicemianţi
C. Cresc catabolismul proteinelor
D. In exces favorizează apariţia osteoporozei
E. Asigură prin feed-bck controlul sistemului CRH/ACTH
116. Care din următoarele teste nu se utilizează ȋn explorarea funcţiei E
corticosuprarenalei?
A. Testul al metopiron
B. Testul la hipoglicemie
C. Testul la dexametazonă
D. Testul de stimulare cu ACTH
E. Testul de stimulare cu TRH
117. In insuficienţa CSR acută se ȋntâlnesc următoarele simptome cu excepţia : D
A. astenie marcată
B. intensificarea melanodermiei
C. dureri abdominale
D. HTA
E. anorexie
118. Cea mai frecventă cauză de insuficienţă ICSR primară este: D
A. tbc
B. hemoragie SR
C. SIDA
D. autoimună
E. amiloidoză
119. Insuficienţa corticosuprarenaliană se caracterizează prin următoarele, cu B
exceptia:
A. astenie
B. creştere ponderală
C. melanodermie
D. hipotensiune arterială
E. vitiligo
120. Care dintre aceste produse nu se utilizează ȋn tratamentul insuficienţei C
corticosuprarenaliene primare:
A. prednison
B. cortizon acetat
C. synacthene (ACTH sintetic)
D. astonin (9 alpha fludrocortizon)
E. hidrocortizon
121. Care din următoarele date clinice este specifică bolii Addison: D
A. Obezitate faciotronculară
B. Protruzia globilor oculari
C. Paloare tegumentară
D. Melanodermie
E. Creşterea ȋn dimensiuni a extremităţilor
122. Care din următoarele modificţri biologice nu se ȋntâlneşte ȋn boala E
Cushing?
A. Hiperglicemie
B. Hipokaliemie
C. Policitemie
D. Hipoglicemie
E. Hipercortizolism
123. Care din următoarele tratamente se poate utiliza ȋn boala Cushing? D
A. Chirurgie transsfenoidală
B. Radioterapie
C. Scăderea secreţiei de cortizol prin inhibitori enzimatici
D. Toate răspunsurile sunt corecte
E. Niciun răspuns nu este corect
124. Care din următoarele afecţiuni nu poate determina sindorm Cushing D
paraneoplazic:
A. Feocromocitom
B. Carcinom bronşic cu celule mici’
C. Carcinoid
D. Adenom toxic tiroidian
E. Cancer medular tiroidian
125. Care din următoarele investigaţii nu se foloseşte pentru confirmarea D
hipercortizolismului :
A. Cortizol plasmatic
B. Cortizolul salivar
C. Cortizolul liber urinar
D. Raportul aldosteron/renină
E. Frenaj over-night cu 1 mg dexametazonă
126. Care din următoarele afirmaţii privind testele utilizate ȋn diagnosticul B
bolii/sindromului Cushing nu este adevărată
A. Testul al dexametazonă inhibă ACTH
B. Testul la dexametazonă stimulează ACTH
C. Testul la hipoglicemie determină creşterea cortizolului prin
stimularea secreţiei de ACTH
D. Testul la CRH stimulează ACTH
E. Testul la metopiron stimulează ACTH
127. Care din următoarele simptome nu se ȋntâlneşte ȋn sindromul Cushing A
ACTH-independent:
A. Melanodermie
B. Obezitate facio-tronculară
C. Vergeturi roşu-violacei
D. Astenie musculară
E. HTA
128. Care din următoarele investigaţii nu este utilizată pentru localizarea unui E
adenom de corticosuprarenală?
A. Echografia abdominală
B. CT abdominal
C. Scintigrama cu iod-colesterol
D. IRM abdominal
E. IRM hipofizar
129. Hipertensiunea din sindromul Conn se asociază cu B
A. Hiperkaliemie
B. Hipokaliemie
C. Hipoglicemie
D. Creşterea enzimelor hepatice
E. Scăderea colesterolulu
130. Cea mai frecventă formă de hipertensiune arterială prin exces de E
mineralocorticoizi este:
A. Sindromul adreno-genital prin deficit de 21-hidroxilază
B. Boala Addison
C. Sindromul Cushing
D. Sindromul Nelson
E. Hiperaldosteronism primar prin hiperplazie idiopatică
bilaterală
131. Care din următoarele caracteristici ale hipertensiunii arteriale din D
hiperaldosteronismul primar nu este adevărată?
A. Valori ȋn general moderate, bine tolerate
B. FO std I-II
C. Sistolo-diastolică
D. Paroxisme cu valori tensionale foarte mari
E. In general constantă
132. Tratamentul medicamentos de elecţie ȋn HTA din hiperaldosteronismul B
primar este
A. Fentolamina
B. Spironolactona
C. Nifedipina
D. Tertensif
E. Furosemid
133. Raportul aldosteron plasmatic/activitatea reninei plasmatice este D
semnificativ crescut ȋn:
A. Boala Cushing
B. Boala Addison
C. Sindromul adreno-genital
D. Hiperaldosteronism primar
E. Feocromocitom
134. Care din următoarele tratamente este de elecţie ȋn hiperaldosteronismul E
primar prin hiperplazie bilaterală?
A. Suprarenalectomie bilaterală
B. Suprarenalectomie unilaterală
C. Iradiere suprarenaliană
D. Hipofizectomie
E. Spironolactona
135. Care din următoarele tratamente nu se poate administra ȋn sindromul adreno B
genital cu deficit de 21 OH:
A. hidrocortizon
B. testosteron
C. dexametazonă
D. tratament chirurgical de corectare a intersexualitătii
E. astonin
136. Care din următoarele determinări nu este indicată ȋn sindromul adreno D
genital:
A. determinarea periodică a ritmului de creştere si a vârstei
osoase
B. dozarea 17 OH progesteronului
C. dozarea androstendionului
D. dozarea adrenalinei
E. dozarea testosteronului
137. Care din următoarele elemente sunt caracteristice stadiului cel mai sever de D
intersexualitate (Prader V) :
A. hipertrofie clitoridiană simplă fără fuziunea labiilor mari
B. muguri mamari
C. hernie inghinală
D. aspect masculin al organelor genitale externe (aspect de
« băieţel criptorhid »)
E. mameloane multiple
138. Care din următoarele afirmaţii privind sindromul de “pierdere de sare” nu B
este adevărată:
A. se ȋntȋlneşte ȋn deficitul de 21 hidroxilază
B. se datorează excesului de catecolamine
C. se asociază cu hipotensiune arterială
D. se asociază cu hiponatriemie
E. se asociază cu deshidratare
139. Care din următoarele simptome nu se ȋntâlneşte ȋn sindromul adrenogenital E
prin deficit de 11 hidroxilază:
A. virilizarea organelor genitale externe la fătul de sex feminin
(Prader I – V)
B. macrogenitosomie la fătul de sex masculin
C. HTA
D. pseudopubertate precoce
E. feminizare la fătul de sex masculin
140. Care din următoarele caracteristici clinice nu se ȋntȋlneşte ȋn sindromul D
adreno genital tip I – III (deficit de 21 hidroxilază sau 11 hidroxilază) :
A. intersexualitate la fătul de sex feminin
B. macrogenitosomie la fătul de sex masculin
C. pseudopubertate precoce
D. absenţa totală a pilozităţii la pubertate
E. ȋnchiderea precoce a cartilagiilor de creştere cu
compromiterea taliei finale
141. Catecolaminele determină următoarele efecte cu excepţia: D
A. hipersudoratie
B. tahicardie
C. anxietate
D. infiltrarea tegumentelor
E. HTA
142. Care din următoarele afirmatii privind medulosuprarenala nu e adevarată: D
A. face parte integrantă din sistemul neurosinoptic
B. secretă adrenalină/noradrenalină
C. ȋşi are originea ȋn celulele crestei neurale
D. se situează la periferia corticosuprarenalei
E. contribuie prin secretia de catecolamine la răspunsul la stress
143. Catecolaminele determină următoarele efecte metabolice cu excepţia: B
A. hiperglicemie
B. hipoglicemie
C. lipoliza
D. termogeneza
E. cresterea consumului energetic
144. Feocromocitomul se poate ȋntȋlni (cu excepţia) : E
A. Sporadic
B. familial izolat
C. ȋn cadrul MEN
D. ȋn sindromul Recklinghausen
E. ȋn sindromul adreno-genital
145. Care din următoarele efecte ale catecolaminelor este unul din mecanismele B
aparitiei HTA:
A. Bronhodilataţie
B. Vasoconstricţie
C. hiperglicemie
D. hipersudoratie
E. lipoliza
146. Teste screening feocromocitom: D
A. dozarea AVM (acid vanil mandelic)
B. dozarea AHV (acid homovanilic)
C. determinarea HOMA
D. dozarea de metanefrine
E. testul presor la rece
147. Valoarea AVM urinar poate fi influentată de următoarele cu exceptia : B
A. consumul de ciocolată
B. consumul de portocale
C. consumul de banane
D. consumul de cremă de vanilie
E. medicamente de tip metildopa, levodopa
148. Diagnosticul diferential al feocromocitomului se face cu următoarele, cu D
exceptia:
A. hipertensiunea de orice tip
B. tirotoxicoza
C. sindromul carcinoid
D. hipotiroidia
E. atacul de panică
149. Care din următoarele afirmatii privind HTA din feocromocitom este C
adevărată:
A. este cea mai frecventă HTA secundară
B. este predominant sistolică, cu diferentiere mare
C. este frecvent paroxistică
D. se asociază cu FO std I
E. TA sistolică nu depăseste 180 mm Hg
150. Feocromocitomul poate determina următoarele complicatii cu exceptia: B
A. cardiomiopatie catecolică
B. hipogonadism secundar
C. hipotensiune arterială ^ soc
D. hemoragie intratumorală
E. anevrism de aortă
151. Care dintre următoarele teste nu este util pentru diagnosticul D
hipercortizolismului:
A. Cortizol salivar vesperal
B. Cortizol liber urinar
C. Test la dexametazonă over-night (1 mg seara)
D. Testul restricţiei hidrice
E. Ritmul circadian al cortizolului
152. Care dintre următoarele medicamente se utilizează în tratamentul D
hipercortizolismului:
A. Prednison
B. Spironolactonă
C. Dexametazonă
D. Ketoconazol
E. Synacthene (ACTH sintetic)
153. Care din următoarele afirmaţii privind hormonii glucocorticoizi nu este C
adevărată:
A. Sunt secretaţi de corticosuprarenală
B. Sinteza lor porneşte de la colesterol
C. Sunt depozitaţi prin legare de tiroglobulină
D. Sinteza lor este stimulată de ACTH
E. Circulă legaţi de proteine (CBG – crotizol binding globulina)
154. Care din aceste elemente caracterizează criza adrenală (insuficienţa E
corticosuprarenaliană acută):
A. Deshidratare
B. Hipotensiune
C. Greţuri, vărsături
D. Niciunul din cele de mai sus
E. Toate cele de mai sus
155. Care din următoarele afirmaţii prinvind tratamentul bolii Addison nu este C
adevărată:
A. Tratamentul presupune substituţie glucocorticoidă
B. Tratamentul presupune substituţie mineralocorticoidă
C. Se interzice aportul de sare
D. Se recomandă evitarea expunerii la stress
E. Se recomandă creşterea dozei de glucocorticoizi în caz de
stress
156. Care din următoarele medicamente nu este un glucocorticoid: B
A. Prednison
B. Astonin (9 -fludrocortizon)
C. Hemisuccinat de hidrocortizon
D. Cortizon acetat
E. Dexametazonă
157. Hiperaldosteronismul primar se caracterizează prin următoarele cu E
excepţia:
A. HTA
B. Hipokaliemie
C. Fenomene neuro-musculare
D. Sindrom poliuro-polidipsic
E. Mixedem pretibial
158. Care din următoarele afecţiuni se caracterizează prin exces ponderal: A
A. Boala Cushing
B. Anorexia nervosa
C. Boala Addison
D. Boala Basedow
E. Feocromocitom
159. Sindromul adreno-genital:

A. Se întâlneşte numai la fetiţe
B. Este o boală dobândită
C. Se caracterizează prin malformaţii congenitale, cel mai
frecvent coarctaţie de aortă
D. Toate afrimaţiile sunt corecte
E. Nicio afirmaţie nu este corectă
160. Sindromul de virilizare din sindromul adreno-genital cu deficit de 21- D

hidroxilază se caracterizează prin următoarele cu excepţia:
A. Hirsutism
B. Hipertrofie clitoridiană
C. Voce groasă
D. Menarhă precoce
E. Dezvoltarea musculaturii după fenotip masculin
161. Care din următoarele boli se asociază cu hipotensiune arterială: B
A. Sindromul Cushing
B. Boala Addison
C. Feocromocitom
D. Hiperaldosteronism primar
E. Boala Basedow
162. Hiperaldosteronismul primar se caracterizează prin care din următoarele: B
A. Aldosteron crescut, renină crescută
B. Aldosteron crescut, renină scăzută
C. Aldosteron scăzut, reninbă scăzută
D. Aldosteron scăzut, renină crescută
E. Aldosteron normal, renină crescută
163. Care din următoarele teste este specific pentru sindromul adreno-genital : D
A. Cortizol salivar crescut
B. Metanefrine urinare crescute
C. Raport aldosteron/renină crescut
D. 17-OH progesteron crescut
E. ACTH scăzut
164. Ovarul matur prezinta doua aspecte functionale: E
a. productia de cortisol
b. productia de: estrogeni si progesteron
c. productia de mici cantitati de androgeni
d. productia de progesteron si dihidrotestosteron
e. eliberarea unui ovocit matur ( ovul) la 28 de zile si productia
de : estrogeni, progesteron si cantitati mici de androgeni
165. Ovulatia, sub influenta descarcarii mediociclice de LH, se produce in ziua : A
k) a XIV a
l) a XXI a
m) a VII a
n) a XV a
o) a XXVIII a
166. Faza foliculara a ciclului ovarian este initiata de : B
a) LH
b) FSH
c) Estrogeni
d) Progesteron
e) PRL
167. Ovarul se formeaza sub influenta unor gene inductoare situate pe bratul B
scurt al cromozomului:
a) 13
b) X
c) Y
d) 21
e) 18
168. Zona medulara a ovarului contine: A
a) suportul vasculo-limfatic si nervii
b) foliculi ovarieni
c) corpul albicans
d) corpul galben
e) capsula conjunctiva
169. PCOS debuteaza la: A
a) adolescenta
b) menopauza
c) la nastere
d) in copilaria mica
e) premenopauza
170. Semnele clinice de hiperandrogenie sunt: E
a) obezitatea
b) galactoreea
c) hiperpigmentarea tegumentelor
d) edeme ale membrelor inferioare
e) hirsutismul, seboreea, acneea, modificari ale vocii
171. Tulburarile menstruale din PCOS sunt D
a) bradimenoree
b) spaniomenoree
c) amenoree secundara
e) niciuna din cele de mai sus
172. Prezenta leziunilor cutanate de acanthosis nigricans din PCOS este B
evocatoare pentru:
a) obezitate
b) rezistenta la insulina
c) hipertensiune arteriala
d) cefalee
e) afectare renala
173. Criteriile biologice pentru diagnosticul de PCOS sunt: C
a) FSH crescut
b)ACTH crescut
c)androgeni plasmatici crescuti, raportul LH/FSH > 2
d)TSH crescut
e)GH scazut
174. Tratamentul in PCOS este : D
a) numai chirurgical
b) medical: antiinflamatorii nesteroidiene
c) medical: antiinflamatorii steroidiene
d) medical: contraceptive orale
e) medical: antibiotice
175. De regula tulburarile menstruale in hipogonadismele feminine C
prepubertare se traduc prin:
k) amenoree secundara
l) nu exista tulburari menstruale
m) amenoree primara
n) flux menstrual prelungit
o) flux menstrual scazut
176. In explorarea unei paciente cu PCOS avem nevoie de urmatoarele examene E
cu o exceptie:
a) ecografie de pelvis
b) dozare testosteron plasmatic
c) testul oral de toleranta la glucoza
d) calcularea indicelui de masa corporala
e) dozarea catecolaminelor plasmatice
177. La o pacienta obeza cu PCOS primal gest terapeutic consta in: A
a) scadere ponderala
b) administrare de bromocriptina
c) administrare de finasterid
d) administrare de insulina
e) epilare cu laser
178. Amenoreea de stress are urmatoarele caracteristici: B
a) se datoreaza pierderii in greutate
b) survine dupa o trauma psihologica importanta
c) apare dupa intreruperea contraceptivelor orale
d) survine dupa un traumatism cranian
e) apare la atletele cu masa musculara crescuta
179. Sindromul olfacto-genital este: D
a) mai frecvent la femei
b) mai frecvent la populatia asiatica
c) are aceeasi frecventa si la femei si la barbati
d) mai frecvent la barbati
e) mai frecvent la afro-americani
180. Anorexia nervoasa este: A
a) mai frecventa la tinere
b) mai frecventa la femeia la menopauza
c) mai frecventa la barbat
d) mai frecventa in BPOC
e) mai frecventa in tarile subdezvoltate
181. Cariotipul in sindromul Turner este: E

a) 46, XX
b) 47, XXX
c) 46, XY
d) 47, XXY
e) 45, XO
182. Sindromul Turner este : D
a) maladie dobindita
b) hipogonadism hipogonadotrop
c) tumora ovariana
d) hipogonadism hipergonadotrop
e) niciunul din enunturile de mai sus nu sunt adevarate
183. Fetitele cu sindrom Turner au o talie: C
a) normala
b) crescuta
c) scazuta
d) normala sau crescuta
e) niciunul din enunturile de mai sus nu sunt
adevarate
184. Tratamentul pentru hipostatura in sindromul Turner se face cu : B
a) anabolizante
b) hormon de crestere
c) glucocorticoizi
d) hormoni tiroidieni
e) FSH/LH
185. Tratamentul pentru inducerea menstrei in sindromul olfacto-genital se face B
cu :
a) glucocorticoizi
b) estro-progestative
c) testosteron
d) hormoni tiroidieni
e) FSH
186. In sindromul Turner tabloul hormonal este urmatorul: C
a) estradiol scazut, FSH si LH scazuti
b) estradiol crescut, FSH si LH normali
c) estradiol scazut, FSH si LH crescuti
d) estradiol normal, FSH si LH normali
e) estradiol normal, FSH si LH scazuti
187. Menopauza precoce se instaleaza la virsta de: B
a) sub 50 de ani
b) sub 40 de ani
c) sub 60 de ani
d) sub 45 de ani
e) niciuna din afirmatiile de mai sus
188. Care dintre urmatoarele manifestari nu sunt specifice menopauzei: E
a) bufeurile de caldura
b) transpiratii nocturne
c) atrofia tractusului genital
d) modificari psiho-afective
e) galactoree
189. Cea mai probabila cauza a durerilor osoase la menopauza este: C
a) reumatismul cronic
b) poliartrita reumatoida
c) osteoporoza
d) poliartroze
e) reumatismul poliarticular acut
190. Care este tabloul hormonal in menopauza propriuzisa: A
a) estradiol scazut, FSH si LH crescuti
b) estradiol scazut, FSH si LH normali
c) estradiol crescut, FSH si LH normali
d) estradiol crescut, FSH si LH crescuti
e) estradiol normal, FSH si LH normali
191. Spermatogeneza are loc la nivelul d
a. Celulelor Leydig
b. Zonei reticulate
c. Zonei fasciculate
d. Tubilor seminiferi
e. Zonei glomerulare
192. Volumul testicular normal este de : a
a. 15 ml
b. 10 ml
c. 10-25 ml
d. 30 ml
e. 10mm3
193. Testiculul secreta urmatoriii hormoni cu exceptia: e
a. Testostosteron
b. Estradiol
c. Factor antimullerian
d. Inhibina
e. GHRH
194. La nivel scheletului testosteronul determina d
a. Accelerarea ritmului de crestere in inaltime la pubertate
b. Dezvoltarea scheletului centurii scapulare
c. Cresterea continutului mineral
d. Toate de mai sus
e. Nici una de mai sus
195. Kallmann de Morsier prezinta următoarele caracteristici cu exceptia: b
a. Este un hipogonadism hipogonadotrop
b. Penisul este normal dezvoltat cu testicule mici
c. Infertilitatea este tratabila
d. Se poate asocia cu malformații renale
e. Este mai frecvent la sexul masculine
196. Sdr Klinefelter prezintă urmatoarele caracteristici cu excepția: e
a. Este un hipogonadism hipergonadotrop
b. Cromatina sexuala este pozitivă
c. Infertilitatea este ireversibilă
d. Se asociază cu creşterea mortalității prin afecțiuni pulmonare
cronice
e. Este o boala genetică cu transmitere autosomal dominantă
197. Pacientii cu Sdr Klinefelter prezinta urmatoarele caracteristici cu exceptia: e
a. disociatie peno-orhitica
b. ginecomastie
c. infertilitate deficinitiva
d. frecventa 1:400 de nou-nascuti de sex masculin
e. cariotip 47XYY si variante
198. Urmatoarele afectiuni se insotesc de infertilitatecu exceptia : e
a. Sdr Klinefelter
b. Sdr Kallmann
c. Insuficienta hipofizara anterioara
d. Hiperprolactinemie
e. Sdr Laron
199. In urmatoarele afectiuni infertilitatea este tratabila cu exceptia: d
a. Insuficienta hipofizara anterioara
b. Prolactinomul
c. Sdr Kallmann de Morsier
d. Sdr Klinefelter
e. Varicocelul
200. Sdr Klinefelter : d
a. Este un hipogonadism hipergonadotrop
b. Apare doar la baieti
c. se caracterizeaza prin disociatie peno-orhitica
d. toate afirmatiile sunt corecte
e. nici o afirmatie nu este corecta
201. Sdr Kallmann: e
a. este un hipogonadism hipogonadotrop
b. asociaza anosmie
c. este mai frecvent la sexul masculin
d. infertilitatea este tratabila
e. toate afirmatiile sunt corecte
202. Urmatoarele entitati pot cauza infertilitate masculina cu exceptia: e
a. insuficienta hipofizara anterioara
b. prolactinomul
c. sdr Klinefelter
d. anorhidia bilaterala
e. sdr Turner
203. Testosteronul ( marcati afirmatia falsa): d
a. este un sexosteroid
b. este secretat de celulele Leydig
c. secreta sa este controlata de LH
d. actioneaza la nivelul unui receptor transmembranar
e. circula in stare libera, legat de SHBG si respectiv de albumina
204. Cel mai bine declansarea pubertatii se coreleaza cu: b
a. Vârsta cronologica de 8-9 ani
b. Vârsta osoasa
c. Anumita greutate
d. Anumita inaltime
e. Virsta declansarii pubertatii la parinti
205. In tara noastra aparitia primelor caractere sexuale la o fetita in virsta de…. b
este considerata fiziologica :
a. 5 ani
b. 8 ani
c. 16 ani
d. Nici una din variantele de mai sus
e. Toate variantele sunt considerate fiziologice
206. Virsta normala de declansare a pubertatii la baieti este de : c
a. 7 ani
b. 8 ani
c. 9 ani
d. 16 ani
e. Dupa 16 ani
207. Tratamentul pubertății precoce adevărate le realizează cu: a
a. Superagonişti de GnRH
b. Modulatori ai receptorilor de estogeni
c. Angonişti dopaminergici
d. Inhibitori ai recaptării serotoninei
e. Contraceptive
208. Tratamentul pubertatii intirziate la baieti se face cu: a
a. Enantate de testosteron in doze progresiv crescinde
b. Tratament cu inhibitori de aromataza
c. Tratament cu medroxiprogesteron
d. Tratment cu cyproteron acetat
e. Superagonisti de GnRH – Triptoreline
209. Sdr Prader Willi se insoteste de : d
a. Pubertate intirziata
b. Obezitate
c. Hipotonie musculara
d. Toate de mai sus
e. Nici o informatie de mai sus
210. Fetitele cu pubertate precoce adevarata netratate au risc de : d
a. Cancer mamar
b. Abuzuri sexuale in copilarie
c. Talie finala mai mica
d. Toate de mai sus
e. Nici un risc
211. Ginecomastia reprezinta c
a. Dezvoltarea pubertara a glandelor mamare la fetite
b. Dezvolatrea excesiva aglandelor mamare la femei
c. Dezvoltarea glandelor mamare la barbat
d. Specialitatea medicala care studiaza afectiunile sanului.
e. Nici una din afirmatiile de mai sus
212. Pubertatea precoce poate avea urmatoarele cauze cu exceptia : e
a. Hamartoame hipotalamice
b. Coriocarcinoame secretante de hCG
c. Expunerea accidentala la estrogeni
d. Sdr adreno-genital
e. panhipopituitarismul

Endocrine Tooot

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Endocrine Tooot

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1.

Indicaţi care dintre hormonii de mai jos este de natura hipotalamicã : C

198. Combaterea insulinorezistentei si hiperinsulinismului in PCOS se face cu: B

208. Care dintre urmatoarele explorari nu este necesara in stabilirea diagnosticului de E

1. Precizaţi care dintre hormoni sunt de naturã peptidicã : C

19. Care afecţiuni determină diabet insipid neurogen? D

20. Ce modificări psihologice sunt sugestive anorexiei nervoase? E

21. Ce modificări comportamentale sunt sugestive anorexiei nervoase? A

106. Rezistenta totală la androgeni se caracterizează prin: e

159. Sindromul adreno-genital:

160. Sindromul de virilizare din sindromul adreno-genital cu deficit de 21- D

181. Cariotipul in sindromul Turner este: E

S-ar putea să vă placă și