Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
TITULARCURS
coNF. uNrv. DR.FLORTCA
B.U$URTCU
Ll
il
tF
$EFCATEDRA
CONF.UNIV.DR.LAURABUCUR
TEMATICA 1
FACTORI DE MEDIU - AER, APĂ, SOL
GRILE
COMPLEMENT SIMPLU
Răspuns A.
2. Concentraţia oxigenului din aer la care se pot înregistra manifestǎri minore, este modificatǎ astfel
(raportatǎ la valoarea normalǎ):
A. frecvent creşte peste 30%
B. scade până la 18 % - 15 %
C. creşte până la 18 % - 15 %Ờ
D. scade până la 15 % - 10 %
E. creşte până la 15 % - 10 %
Răspuns B
Răspuns D
4. Concentraţia oxigenului din aer la care se pot înregistra modificări majore, este:
A. frecvent creşteri peste 10%
B. scăderi de până la 18 % - 15 %
C. creşteri de până la 18 % - 15 %
D. scăderi de până la 15 % - 10 %
E. creşteri de până la 15 % - 10 %
Răspuns D
2
5. Referitor la modificarea concentraţiei de oxigen din aer, care din următoarele afirmaţii sunt false:
A. scăderi de până la 18-15% produc accelerarea ritmului cardiac
B. scăderi de până la 18-15% produc creşterea presiunii arteriale
C. scăderi de până la 18-15% produc scăderea presiunii arteriale
D. scăderi de până la 18-15% produc creşterea numărului de hematii în sânge periferic
E. scăderi de până la 18-15% produc local vasodilataţie
Răspuns C
Răspuns A
Răspuns B
Răspuns C
9. Referitor la modificarea concentraţiei de oxigen din aer, care din următoarele afirmaţii este falsǎ:
A. scăderi de până la 15-10% produc alcaloze
B. scăderi de până la 18-15% produc creşterea presiunii arteriale
C. creşteri de peste 18% produc manifestări nervoase
D. scăderi de până la 15-10% produc manifestări nervoase
E. scăderi de până la 18-15% produc local vasodilataţie
Răspuns C
10. Referitor la modificarea concentraţiei de oxigen din aer, se fac următoarele afirmaţii:
1. scăderi de până la 15-10% produc acidoze
2. scăderi de până la 18-15% produc creşterea presiunii arteriale
3. creşteri de până la 15-10% produc dispnee
4. scăderi de până la 15-10% produc dispnee
5. scăderi sub 10% produc local vasodilataţie
Care sunt adevărate şi care sunt false?
A. toate sunt adevărate
B. toate sunt false
C. 1, respectiv 4
D. 2, 4 respectiv 1,3,5
E. 4, respectiv1
Răspuns D
11. Referitor la modificarea concentraţiei de oxigen din aer, se fac următoarele afirmaţii:
1. scăderi de până la 15-10% produc acidoze
2. scăderi de până la 18-15% produc creşterea presiunii arteriale
3. creşteri de până la 15-10% produc dispnee
4. scăderi de până la 15-10% produc dispnee
5. scăderi sub 10% produc local vasodilataţie
Care sunt adevărate?
A. toate sunt adevărate
B. toate sunt false
C. 1, 4
D. 2, 4
E. 1,3,5
Răspuns D
12. Referitor la modificarea concentraţiei de oxigen din aer, se fac următoarele afirmaţii:
1. scăderi de până la 15-10% produc acidoze
2. scăderi de până la 18-15% produc creşterea presiunii arteriale
3. creşteri de până la 15-10% produc dispnee
4. scăderi de până la 15-10% produc dispnee
5. scăderi sub 10% produc local vasodilataţie
4
Care sunt false?
A. 2,5
B. toate sunt adevărate
C. toate sunt false
D. numai 1,3
E. 1,3,5
Răspuns E
Răspuns B
Răspuns A
15. Cum trebuie să se modifice concentratia de CO2 din aer pentru ca organismul să fie afectat?
A. să scadă în aceleaşi procente ca şi O2
B. să crească în aceleaşi procente ca şi O2
C. indiferent de sens (crescător sau descrescător), se manifestǎ aceleaşi efecte
D. să crească, dar în procente diferite ca O2
E. să scadă, dar în procente diferite ca O2
Răspuns D
5
16. Referitor la poluanţii de combustie ai aerului se fac unele precizări, cum ar fi:
1. rezultă din erodarea straturilor adânci de sol
2. sunt cei folosiţi în arderile industriale la obţinerea energiei electrice
3. din arderile lor rezultă elemente calorigene nutritive pentru organism
4. din arderile lor rezultă oxizi de S, de N, de C, ce nu afectează organismul
5. din arderile lor rezultă oxizi de S, de N, de C, ce afectează organismul
Răspuns A
17. Scǎderile concentraţiei de oxigen din aer de pânǎ la 15-10% faţǎ de valoarea normalǎ, pot avea
asupra organismului uman, urmǎtoarea consecinţǎ:
A. perturbarea homeostaziei (pH, glicemie, temperaturǎ)
B. perturbarea glicemiei
C. perturbarea echilibrului acido-bazic
D. perturbarea homeostaziei (pH, presiune, colesterolemie)
E. perturbarea dislipidemiilor
Răspuns C
18. Referitor la poluanţii de combustie ai aerului se fac unele precizări, cum ar fi:
1. rezultă din erodarea straturilor adânci de sol
2. sunt cei folosiţi în arderile industriale la obţinerea energiei electrice
3. din arderile lor rezultă elemente calorigene nutritive pentru organism
4. din arderile lor rezultă oxizi de S, de N, de C, ce nu afectează organismul
5. din arderile lor rezultă oxizi de S, de N, de C, ce afectează organismul
Răspuns C
19. Referitor la poluanţii de combustie ai aerului se fac unele precizări, cum ar fi:
1. rezultă din erodarea straturilor adânci de sol
2. sunt cei folosiţi în arderile industriale la obţinerea energiei electrice
3. din arderile lor rezultă elemente calorigene nutritive pentru organism
4. din arderile lor rezultă oxizi de S, de N, de C, ce nu afectează organismul
5. din arderile lor rezultă oxizi de S, de N, de C, ce afectează organismul
Câte din afirmaţiile de mai sus sunt adevǎrate şi câte sunt false ?
6
A.1, respectiv 4
B. 2, respectiv 3
C. 4, respectiv 1
D. 0, respectiv 5
E. 3, respectiv 2
Răspuns B
20. In analiza igienico-sanitarǎ a aerului dintr-o încǎpere, care este cel mai important indicator chimic
urmǎrit:
A. determinarea concentraţiei de O2
B. determinarea concentraţiei de N2
C. determinarea concentraţiei de CO2
D. determinarea concentraţiei vaporilor de apǎ
E. determinarea concentraţiei de O3
Răspuns C
21. Un adult are nevoie zilnic de un necesar fiziologic maxim de apă egal cu:
A. 1.2 l
B. 0.5 l
C. 2.5 l
D. 5l
E. 4 l
Răspuns C
Răspuns C
Răspuns B
24. Fluorizarea apei este o metodă profilactică a cariei dentare. Ce concentraţie de fluor trebuie să fie în
apă pentru această profilaxie:
A. 1 mg / L
B. < 0.5 mg/L
C. > 5 mg/L
D.0.5 – 1.5 mg/L
7
E. egală cu concentraţia iodului
Răspuns A
25. Când concentraţia de fluor din apă, este între 1.5 mg/L – 5 mg/L, apare boala, numită:
A. carie dentară
B. fluoroza dentară
C. osteofloroză
D. osteomalacie
E. osteoporoza
Răspuns B
Răspuns B
Răspuns B
28. Când la clorizarea apei se foloseşte o cantitate mai mare de clor, acesta rămâne în apă şi se numeşte:
A. clor mineral
B. clor legat
C. clor combinat
D. clor rezidual
E. clor liber
Răspuns D
29. Care este cantitatea admisă de clor rezidual în apa potabilă, conform legii apelor 458/02.07.2008:
A. 1 mg/L
B. 0.1 -0.25 g /L
C. 0.1 – 0.25 mg /L
D. > 0.5 mg/L
E. < 0.1 g /L
Răspuns C
30. Referitor la fluoroza dentarǎ, câte din următoarele afirmaţii sunt false şi/sau câte adevărate:
1. fluoroza dentară este similară cu maladia dinţilor pǎtaţi
8
2. se datorează unui exces de fluor în apă
3. se datorează excesului de fluor în carne
4. se datorează lipsei de fluor în apă
5. se datorează lipsei de fluor în lapte
Răspuns C
31. Referitor la fluoroza dentarǎ, câte din următoarele afirmaţii sunt false şi/sau câte adevărate
1. fluoroza dentară este similară cu caria dentarǎ
2. se datorează unui exces de fluor în apă de 1.5-5 mg/L
3. se datorează excesului de fluor în carne
4. se datorează lipsei de fluor din apa
5. afecteazǎ tiroida
Răspuns D
32. Referitor la fluoroza dentarǎ, care din următoarele afirmaţii sunt false şi/sau care adevărate
1. fluoroza dentară este similară cu caria dentarǎ
2. se datorează unui exces de fluor în apă de 1.5-5 mg/L
3. se datorează excesului de fluor în carne
4. se datorează lipsei de fluor din apa
5. afecteazǎ tiroida
A. 1,2; respectiv 3,4,5
B. toate sunt false
C. toate sunt adevărate
D. 1,3,4; respectiv 2, 5
E. 2,4,5; respectiv 1,3
Răspuns D
33. Cu cât trebuie sǎ scadǎ concentraţia de apǎ în organism, pentru a se instala senzaţia de “sete”:
A. cu 5%
B. cu 50%
C. cu 10-15%
D. cu 15-25%
E. cu 25-50%
Răspuns C
34. Cum trebuie sǎ se modifice concentraţia apei in organism, pentru ase instala senzaţia de “sete”:
9
A. sǎ scadǎ foarte mult
B. sǎ creascǎ foarte mult
C. sǎ creascǎ cu 10-15%
D. sǎ scadǎ cu 10-15%
E. sǎ scadǎ cu 15-25%
Răspuns D
35. Permeabilitatea solului pentru aer variază în funcţie de anumiţi factori, cum ar fi:
A. mărimea porilor solului şi volumul acestora
B. intensitatea proceselor fizice şi mecanice
C. mărimea porilor solului
D. volumul porilor solului
E. aerul teluric, atmosferic şi subacvatic
Răspuns C
36. Permeabilitatea solului faţă de apă depinde de mai mulţi factori, cum ar fi:
A. pietrişul, nisipul, argila
B. mărimea porilor şi volumul total al acestora
C. mărimea porilor, fără să se ţină cont de volumul total al acestora
D. volumul total al porilor, fără să se ţină cont de mărimea porilor
E. numai de volumul porilor
Răspuns B
37. Între porozitatea solului şi cantitatea de apă reţinută există o relaţie? Care este aceasta:
A. da; un sol cu porozitate mică va reţine mai uşor apa
B. nu; un sol cu porozitate mică va reţine mai uşor apa
C. nu; un sol cu porozitate mare va reţine mai uşor apa
D. da; un sol cu porozitate mare va reţine mai uşor apa
E. da; solurile permeabile ‘’în mare’’ reţin uşor apa
Răspuns D
38. Între porozitatea solului şi cantitatea de apă reţinută există o relaţie? Care este aceasta:
A. da; un sol cu porozitate mare va reţine apa mai uşor, fiind uşor de străbătut
B. da; un sol cu porozitate mare va reţine apa mai uşor, fiind greu de străbătut
C. nu; un sol cu porozitate mare nu reţine deloc
D. nu, solurile permeabile ‘’în mic’’ reţin apa mai greu
E. da, solurile permeabile ‘’în mic’’ reţin apa mai uşor, fiind uşor de străbătut
Răspuns B
39. Referitor la capilaritatea şi permeabilitatea solului faţă de apǎ, se fac următoarele afirmaţii:
1. capilaritatea este invers proporţională cu permeabilitatea
2. solul cu capilaritate mare, are un timp de ascensiune al apei mic, încât nivelul apei este mare
3. capilaritatea este direct proporţională cu permeabilitatea
Care dintre afirmaţiile de mai sus, sunt reale şi care false:
10
A. 1 şi 2 ; respectiv 3
B. 1 şi 3; respectiv 2
C. 2; respectiv 1, 3
D. nici una nu e reală
E. nici una nu e falsă
Răspuns corect B
40. Disponibilitatea elementelor minerale din sol depinde în cea mai mare măsură de:
A. temperatura aerului
B. temperatura solului şi a apei subterane
C. apa din sol
D. pH-ul solului
E. pH-ul apei
Răspuns D
Răspuns C
42. Disponibilitatea molibdenului şi a manganului este dependentă de pH-ul solului. În ce constă această
dependenţă?
A. pH-urile acide cresc disponibilitatea ambelor elemente minerale
B. pH-urile alcaline scad disponibilitatea ambelor elemente minerale
C. pH-urile acide scad disponibilitatea Mo dar cresc pe cea a manganului
D. indiferent dacă pH-ul este acid sau alcalin, disponibilitatea este aceeaşi
E. indiferent de elementul mineral, pH-urile acide scad disponibilitatea
Răspuns C
Răspuns E
Răspuns A
GRILE
COMPLEMENT MULTIPLU
Răspuns B, D, E
Răspuns A, B, E
Răspuns A, E
4. In cazul în care concentraţia oxigenului din aer scade, se produc modificări minore, cum ar fi:
A. accelerarea ritmului cardiac
B. creşterea presiunii arteriale
C. scăderea presiunii arteriale
D. creşterea numarului de hematii în sânge periferic
E. local se produce vasodilataţie
Răspuns A, B, D, E
5. Referitor la modificarea concentraţiei de oxigen din aer, care din următoarele afirmaţii sunt adevărate:
A. scăderi de până la 18-15% produc accelerarea ritmului cardiac
B. scăderi de până la 18-15% produc creşterea presiunii arteriale
C. scăderi de până la 18-15% produc scăderea presiunii arteriale
D. scăderi de până la 18-15% produc creşterea numărului de hematii în sânge periferic
E. scăderi de până la 18-15% produc local vasodilataţie
Răspuns A, B, D, E
6. Referitor la modificarea concentraţiei de oxigen din aer, care din următoarele afirmaţii sunt
adevărate:
A. scăderi de până la 15-10% produc alcaloze
B. scăderi de până la 18-15% produc creşterea presiunii arteriale
C. creşteri de peste 18% produc manifestări nervoase
D. scăderi de până la 15-10% produc manifestări nervoase
E. scăderi de până la 18-15% produc local vasodilataţie
Răspuns A,B,D,E
Răspuns C,D
13
8. Referitor la modificarea concentraţiei de oxigen din aer, se fac următoarele afirmaţii.
1. scăderi de până la 15-10% produc acidoze
2. scăderi de până la 18-15% produc creşterea presiunii arteriale
3. creşteri de până la 15-10% produc dispnee
4. scăderi de până la 15-10% produc dispnee
5. scăderi sub 10% produc local vasodilataţie
Care sunt false?
A. 5
B. toate
C. 1,3
D. 1,2,3
E. 1,3,5
Răspuns A, C, E
9. Cum trebuie să se modifice concentraţia de CO2 din aer pentru ca organismul să fie afectat?
A. să crească, dar în procente diferite ca O2
B. să crească în aceleaşi procente ca şi O2
C. indiferent, se manifestă aceleaşi efecte
D. să crească pâna la 20%
E. să crească în spaţiile închise
Răspuns A, D, E
10. Care sunt manifestările organismului uman ca urmare a creşterii concentraţiei de CO2 din aer?
A. dispneea + manifestări digestive
B. cefalee + ameţeli
C. stop cardiovascular
D. leucopenie
E. creşterea hematiilor
Răspuns A,B,C
Răspuns C,D,E
14
Răspuns A, B, C
Răspuns D, E
Răspuns A,B,C
15. Dintre poluanţii mobili din aer o toxicitate deosebită o reprezintă unii compuşi ce se adaugă în
benzină. La ce fel de compuşi facem referire ?
A. oxizi de S, de N, de C
B. plumb adăugat sub formă de tetraetilplumb
C. plumb ce se elimină prin ţevile de eşapament sub formă de halogenură de plumb
D. plumb ce se elimină prin ţevile de eşapament sub formă de oxizi de plumb
E. tetraetilplumb ce se elimină prin ţevile de eşapament sub formă de halogenură de plumb şi ca
atare
Răspuns B,C,E
Răspuns B,C,D,E
17. În ce scopuri este folosită apa potabilă de către un individ ca persoană ‘’fizică’’:
A. în scop patologic
B. în scop fiziologic
C. în scop menajer şi gospodăresc
D. în scop industrial
E. în scop agricol
Răspuns B, C
Răspuns A, B
Răspuns corect A, B, E
Răspuns C, D, E
21. Când concentraţia de fluor din apă, este > 5 mg /L, apare:
A. carie dentară
B. fluoroza dentară
C. osteofluoroza
D. osteomalacie
E. osteoporoza
Răspuns C, D, E
22. La ce risc sunt supuşi copiii mici alimentaţi artificial, când apa potabilă este poluată cu nitraţi:
A. intoxicaţii cu nitraţi şi nitriţi
B. apariţia methemoglobinemiei infantile
C. la dezvoltarea gigantică a corpului
D. la creşterea rezistenţei organismului
E. la sufocare
Răspuns A, B, E
23. La ce risc sunt supuşi copiii mici alimentaţi artificial, când apa potabilă este poluată cu nitraţi:
A. insuficienţa oxigenării corpului prin blocarea hemoglobinei sub formă de methemoglobină
B. nedezvoltarea fizică şi intelectuală
C. la dezvoltarea gigantică a corpului
D. la creşterea rezistenţei organismului
E. apariţia methemoglobinemiei infantile
16
Răspuns A, B, E
Răspuns C, D
Răspuns A, D
26. Care dintre următoarele boli transmise prin apă, sunt de ‘’tip bacterian’’:
A. giardioza sau lambiaza
B. conjunctivita de bazin, poliomielita
C. holera, dizenteria
D. febra tifoidă
E. antraxul
Răspuns C, D
27. Care dintre următoarele boli transmise prin apă, sunt virale:
A. hepatita
B. conjunctivita de bazin, poliomielita
C. holera, dizenteria
D. febra tifoidă
E. tuberculoza
Răspuns A, B
28. Dintre bolile parazitare care sunt transmise de regulă, prin intermediul apei:
A. lambiaza
B. giardioza
C. holera
D. guşa endemică
E. amilaza
Răspuns A, B
Răspuns A, C, E
Răspuns C, D
Răspuns A, B, E
Răspuns B, C, D
Răspuns B, C
34. Hidrogenul sulfurat din apa potabilă, în cazul impurificării, poate să fie de natură:
A. biologică
B. organică
C. telurică
D. minerală
E. mecanică
Răspuns A, B, C, D
18
35. Azotul total din apă este reprezentat de:
A. azotul provenit din descompunerea proteinelor
B. azotul organic
C. azotul mineral
D. amoniac, nitraţi, nitriţi
E. azotul gazos rămas la dezinfecţie
Răspuns A, B, C, D
Răspuns C, D
Răspuns corect C, D
38. Care din compuşii enumeraţi mai jos, reprezintă ”clorul rezidual din apă”?
A. clorul gazos, hipocloritul, acidul hipocloros
B. clorul liber sau legat sub formă de cloramine
C. clorbenzenul
D. cloraminele
E. radicalii gazoşi
Răspuns A, B, D
39. Prin intermediul apei se pot transmite unele boli neinfecţioase. În acest context, care din următoarele
afirmaţii sunt false:
A. apa potabilă ne protejează de caria dentară
B. apa potabilă nu ne protejează de caria dentară
C. caria dentară apare la concentraţii mai mari ale fluorului de 5 mg/L
D. deficienţa fluorului din apă împiedică fixarea iodului în tiroidă
E. guşa endemică se manifestă la concentraţii mult mai mari ale iodului de 5 μg/L
Răspuns B, C, D, E
40. Prin intermediul apei se pot transmite unele boli neinfecţioase. În acest context, care din următoarele
afirmaţii sunt adevărate:
A. apa potabilă ne protejează de caria dentară
19
B. apa potabilă nu ne protejează de caria dentară
C. caria dentară nu apare la concentraţii mai mari ale fluorului de 5 mg/L
D. excesul fluorului din apă împiedică fixarea iodului în tiroidă
E. guşa endemică se manifestă la concentraţii mult mai mici ale iodului de 5 μg/L
Răspuns A,C, D, E
41. Prin intermediul apei se pot transmite unele boli neinfecţioase. În acest context, care din următoarele
afirmaţii sunt false:
A. guşa endemică, caria dentară şi fluoroza dentară sunt boli determinate de excesul de iod din
tiroidă
B. guşa endemică, caria dentară şi fluoroza dentară sunt boli determinate de excesul de iod din
apă
C. caria dentară este determinată de o lipsă a fluorului din apă
D. fluoroza dentară nu este similară cu boala dinţilor pătaţi
E. fluoroza dentară este similară cu boala dinţilor pătaţi
Răspuns A, B, D
42. Prin intermediul apei se pot transmite unele boli neinfecţioase. În acest context, care din următoarele
afirmaţii sunt false:
A. fluorul nu are rol cariopreventiv
B. fluorul are rol cariopreventiv
C. fluorul este cariogen
D. fluorul nu este cariogen
E. lipsa de fluor din apă nu este asociată cu prevenirea cariei dentare
Răspuns A, C, E
43. Prin intermediul apei se pot transmite unele boli neinfecţioase. În acest context, care din urmatoarele
afirmaţii sunt adevărate:
A. fluorul nu are rol cariopreventiv
B. fluorul are rol cariopreventiv
C. fluorul este cariogen
D. fluorul nu este cariogen
E. lipsa de flour din apă este asociată cu prevenirea cariei dentare
Răspuns B, D, E
44. Prin intermediul apei potabile se pot transmite diferite boli. Ce afirmaţii din cele prezentate mai jos
sunt adevărate, respectiv sunt false:
1. dintre bolile bacteriene se pot transmite: holera, dizenteria şi febra tifoidă
2. dintre bolile bacteriene se pot transmite: caria dentară, holera şi febra tifoidă
3. dintre bolile bacteriene se enumeră şi bolile parazitare
4. dintre bolile virale se pot enumera: hepatita, conjunctivita şi poliomielita
A. adevărate sunt: 1, 2, 3
B. false sunt: 2, 3
C. adevărate sunt: 1 şi 4
D. false sunt toate
E. toate sunt adevărate
20
Răspuns B, C
45. Prin intermediul apei potabile se pot transmite diverse boli. Ce afirmaţii din cele prezentate mai jos
pot fi adevărate/false:
1. dintre bolile bacteriene se pot transmite: holera, dizenteria şi febra tifoidă
2. dintre bolile bacteriene se pot transmite: caria dentară, holera şi febra tifoidă
3. dintre bolile parazitare se enumeră şi giardiozele
4. dintre bolile virale se poate transmite hepatita
A. false sunt: 1, 3, 4
B. false sunt: 1, 3
C. falsă este numai: 2
D. adevărate pot fi: 1, 4
E. adevărate sunt: 1, 3 şi 4
Răspuns C, D, E
Răspuns A, B
47. Necesarul energetic legat de stările patologice, este modificat comparativ cu starea normală, astfel:
A. este mai mic decât necesarul bazal
B. este mai mare decât necesarul bazal
C. este în funcţie de necesarul bazal şi de tipul bolii
D. creşte cu gravitatea bolii
E. poate ajunge pâna la 150% din cel bazal
Răspuns B, C, D, E
48. Cheltuielile energetice legate de activitatea fizică sau/şi intelectuală se calculează dacă se cunoaşte
valoarea metabolismului bazal. Ce elemente mai trebuie cunoscute pentru a calcula valoarea acestei
energii de activitate.
A. sexul, vârsta, greutatea
B. “factorul de activitate”
C. tipul de activitate desfăşurată
D. energia de boală
E. energia calorică
21
Răspuns A,B,C
49. Cheltuielile energetice legate de activitatea fizică sau/şi intelectuală se calculează dacă se cunosc
obligat unele elemente, cum ar fi:
Răspuns A, B,C,D
50. Necesarul energetic total (N.E.T.) pentru organism se calculează prin însumarea mai multor tipuri de
energii. Precizaţi care sunt acestea:
A. energia calorică
B. energia macroergică
C. energia bazală
D. energia legată de boală
E. energia de activitate
Răspuns. C, D, E
Răspuns A, B, C, D
52. După epurare, pentru obţinerea apei potabile, apa poluată este supusă mai multor operaţii:
A. dedurizare, demanganizare, deferizare
B. declorurare
C. îndepărtarea gazelor dizolvate
D. dezinfecţiei
E. mineralizării
Răspuns A, C, D
Răspuns B, C
22
54. Metodele chimice mult mai eficiente ca cele fizice, se folosesc tot mai mult la dezinfecţia apei.
Despre ce metode este vorba:
A. demanganizarea
B. clorizarea
C. ozonizarea
D. ionizarea
E. deferizarea
Răspuns B, C
55. Metodele chimice mult mai eficiente ca cele fizice, se folosesc tot mai mult la dezinfecţia apei.
Despre ce metode este vorba:
A. clorizarea
B. utilizarea efectului ionilor de Ag+
C. deferizarea
D. ultrasunetele
E. demanganizarea
Răspuns A, B
Răspuns A, B, C
Răspuns C, D,E
Răspuns B, C, D
Răspuns B, C, D, E
60. Temperatura solului este influenţată de anumiţi factori. Care sunt aceşti factori şi ce ar putea
influenţa modificarea temperaturii?
A. temperatura influenţează climatul şi indirect dezvoltarea vegetaţiei
B. temperatura este influenţată de natura şi compoziţia solului
C. temperatura este influenţată de structura mecanică şi compoziţia solului
D. temperatura influenţează transmiterea inductanţei
E. temperatura nu influenţează încălzirea solului
Răspuns A, B, C
61. Azotul atmosferic este preluat în sol prin participarea unor bacterii. Cum se numesc aceste bacterii şi
sub ce forme se găseşte azotul în sol?
A. bacterii Nitrobacter
B. bacterii Rhpsobium
C. azotul se găseşte sub formă anorganică şi sub formă gazoasă
D. azotul se găseşte sub formă anorganică şi organică la un anumit raport C: N
E. azotul se găseşte sub formă predominantă de azot organic la un raport C: N > 20
Răspuns B, D, E
62. In sol, convertirea azotului dintr-o formă în alta (organică/anorganică şi anorganică/organică) se face
prin anumite procese chimice, cum ar fi:
A. mineralizarea, ce înseamnă trecerea N2 organic în N2 anorganic
B. imobilizarea, ce înseamnă trecerea N2 anorganic în N2 organic
C. mineralizarea, ce presupune imobilizare, nitrificare şi denitrificare
D. nitrificarea prin care ionii NH4+ sunt transformaţi în ioni NO3-
E. denitrificarea în care ionii NO3- sunt transformaţi în final în N2 ce se pierde prin evaporare
Răspuns A, B, D,E
63. Fosforul, element mineral al solului, este necesar dezvoltării plantelor, pentru că intră în constituţia:
A. unor compuşi macroergici
B. ATP-ului, ADP-ului şi membranelor celulare
C. fosfolipidelor, esenţiale pentru membranele celulare
D. acizilor nucleici
E. acizilor organici
Răspuns A, B, C, D
Răspuns B, D, E
Bibliografie
1. Rodica Cuciureanu, 2007- Elemente de igiena mediului, Editura Junimea, Iaşi
• Cap.1, 2, 3
2. Denisa Mihele, 2004 - Nutriţie, Dietoterapie şi Compoziţia alimentelor, Multi Press International
• Cap. 7
3. *** Legea 458/2002 privind calitatea apei potabile, Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr.552/29.07.2002
TEMATICA 2
NECESARUL ENERGETIC ŞI DE TROFINE
GRILE
COMPLEMENT SIMPLU
Răspuns A
2. Prin arderea unui gram de glucide se eliberează cantitatea de energie, egală cu:
A. 4,1 kcal
B. 6,0 kcal
C. 12,60 kcal
D. 7 kcal/ min
E. 18 moli de ATP
Răspuns A
3. Prin arderea unui gram de proteine se eliberează cantitatea de energie, egală cu:
A. 4,3 kcal
B. 6,0 kcal
C. 12,60 kcal
D. 7 kcal/ min
25
E. 6 g%
Răspuns A
4. Prin arderea unui gram de lipide se eliberează cantitatea de energie, egală cu:
A. 9.3 kcal
B. 6,0 kcal
C. 12,60 kcal
D. 7 kcal/ min
E. 50 moli ATP
Răspuns A
5. De câte kilocalorii are nevoie un adult de talie standard pentru asigurarea metabolismului bazal:
A. o kcal / corp / 24 h
B. 3 kcal / kg corp / 24 h
C. 1 kcal / kg corp / 24 h
D. 1 kcal / kg corp / h
E. 1 kcal %
Răspuns corect D
Răspuns C
Răspuns C
Răspuns C
Răspuns B
10. Ingestia de cantităţi mari de alimente într-un mod necontrolat poartă denumirea de:
A. bulimie
B. anorexie nervoasă
C. denutriţie
D. slabul constituţional
E. diabet
Răspuns A
Răspuns E
Răspuns D
Răspuns D
14. Necesarul energetic total (N.E.T.) pentru organism se calculează prin însumarea mai multor tipuri de
energii. Precizaţi care din afirmaţiile de mai jos este corectă:
A. N.E.T.= metabolism bazal + energia de activitate+energia dinamică + energia de boală
B. N.E.T.= metabolism intens+ energia mecanică+energia dinamică + energia de boală
C. N.E.T.= metabolism bazal + energia de activitate+energia calorică + energia de boală
D. N.E.T.= metabolism biochimic + catabolism + anabolism
E. N.E.T.= nici una din afirmaţii nu este corectă
27
Răspuns. A
15. Cheltuielile energetice legate de activitatea fizică sau/şi intelectuală se calculează dacă se cunoaşte
obligat valoarea unei anume energii. La ce fel de energie facem referire:
A. energia dinamică
B. energia calorigenǎ
C. energia factorialǎ de activitate
D. energia bazală
E. energia mecanică
Răspuns D
16. In stările patologice necesarul energetic este modificat comparativ cu starea normală, astfel:
A. este mai mic decât necesarul bazal
B. este egal cu necesarul bazal
C. este în funcţie de necesarul bazal şi de tipul bolii
D. scade cu gravitatea bolii
E. poate ajunge pâna la 50% din cel bazal
Răspuns C
17. Colagenul şi zeina din punct de vedere al conţinutului în aminoacizii esenţiali, sunt proteine de tipul:
A. proteine complete
B. proteine parţial complete
C. proteine incomplete
D. proteine ionice
E. hemoglobinice
Răspuns C
Răspuns B
Răspuns C
Răspuns A
Răspuns A
Răspuns corect C
Răspuns C
Răspuns B
Răspuns A
29
26. Formula prin care se calculează coeficientul de utilizare digestivă este:
F−R
A. C.U.D % =
F
T −E
B. C.U.D. % =
E
I−f
C. C.U.D % = x100
I
I
D. C.U.D % = x100
7
VxI
E. C.U.D. % = x100
f
Răspuns C
Răspuns C
Răspuns B
29. Cele mai afectate vitamine hidrosolubile în ceea ce priveşte absorbtivitatea lor sunt:
A. Vitamina A, D
B. Vitamina E, K
C. Vitaminele B şi C
D. Vitamina K
E. Vitamina F
Răspuns C
30. Vitaminele hidrosolubile sunt absorbite cel mai bine dacă este prezent:
A. acidul clorhidric în sucul gastric
B. acidul clorhidric în sucul intestinal
C. acidul clorhidric în sucul pancreatic
D. acidul clorhidric în anaclorhidrie
E. colesterolul în bilă
Răspuns A
30
31. Dintre antitrofinele ce împiedică utilizarea proteinelor se enumeră:
A. albuşul crud
B. antitriptaza
C. biotina
D. tripsina
E. amilaza
Răspuns B
Răspuns C
33. Glucozizii ce pot substitui iodul din tiroidă, se găsesc predominanţi în:
A. salata, spanac, măceş
B. varza, gulii, conopidă
C. carne, mezeluri
D. lapte, brânzeturi
E. nuci, alune, arahide
Răspuns B
34. Glucozizii din legumele de tip Brasicacae au următoarele efecte asupra organismului:
A. diminuează absorbţia Ca2+ şi Mg2+
B. împiedică acumularea iodului în tiroidă
C. stimulează acumularea iodului în tiroidă
D. stimulează acumularea Ca2+ şi Fe2+
E. păstrează homeostazia
Răspuns B
Răspuns C
Răspuns C
37. Ciocolata e un aliment ce împiedică absorbţia unui element mineral. Care este acesta?
A. fluorul
B. calciul
C. acidul oxalic
D. acidul fitic
E. fosforul
Răspuns B
38. Cacaua e un aliment ce împiedică absorbţia unui element mineral. Care este acesta?
A. clorul
B. calciul
C. acidul oxalic
D. acidul fitic
E. acidul oleic
Răspuns B
Răspuns C
Răspuns B
GRILE
COMPLEMENT MULTIPLU
1. Energia necesară organismului pentru desfăşurarea metabolismului propriu este furnizată de substanţe
denumite:
A. coenzime
B. enzime
C. trofine
D. factori nutritivi
E. elemente minerale
32
Răspuns C, D
Răspuns A, B, C, D
3. Metabolismul bazal reprezintă un anumit tip de energie pentru organism. La ce serveşte această
energie:
A. la desfăşurarea funcţiilor vitale în eforturi fizice intense
B. la desfăşurarea funcţiilor vitale în eforturi fizice reduse
C. la desfăşurarea funcţiilor vitale în stare de repaus absolut
D. pentru desfăşurarea printe altele şi a funcţiei de respiraţie şi circulaţie sanguină
E. la deşfăşurarea proceselor de digestie şi absorbţie
Răspuns C, D
4. Cheltuiala energetică pentru asigurarea metabolismului bazal depinde de mai mulţi factori:
A. greutate corporală
B. vârstă, sex
C. climă
D. cheltuielile energetice legate de dietă
E. dezvoltare musculară
Răspuns A, B, C, E
Răspuns B, D
6. Greutatea corporală ideală a unui individ depinde de mai mulţi factori, peintre care enumerăm:
A. talia
B. vârsta
C. conformaţia
D. indicele masei corporale
E. metabolismul bazal
Răspuns A, B, C
Răspuns corect A, D, E
Răspuns A, C
9. Denutriţia reprezintă:
A. un anumit tip de boală de nutriţie
B. dezechilibrul între aport şi cheltuieli calorice
C. un deficit ponderal mai mare de 15 %
D. un deficit ponderal mai mare de 30 %
E. dezechilibrul hidric şi al sărurilor minerale
Răspuns A, B, C
Răspuns A, B
Răspuns A, B
Răspuns A, B
34
13. Denutriţia, ca boală de nutriţie, are următoarele consecinţe biologice:
A. creşterea în greutate
B. pierderea în greutate
C. hipoglicemia funcţională
D. dezechilibrul acido-bazic
E. afectarea sintezei hepatice a proteinelor
Răspuns B, C, E
Răspuns C, E
Răspuns A, B, E
Răspuns A, B, C, E
Răspuns A, B
Răspuns A, D, E
Răspuns A, B, D
Răspuns A, B
Răspuns B, D
22. Predominant la femeile tinere se instalează unele boli de nutriţie. Cum se numesc?
A. hipernutriţie
B. bulimia
C. anorexie nervoasă
D. hiperglicemia
E. diabetul juvenil
Răspuns B, C
Răspuns A, B, E
Răspuns B, C
25. Ingestia de cantităţi mari de alimente în paralel (dar nu întotdeauna) cu reducerea cheltuielilor de
energie, duce la instalarea:
A. bolilor de nutriţie
B. hipernutriţiei
C. bolilor de copilărie
D. bolilor de piele
E. anevrismului
Răspuns A, B
Răspuns B, C, D, E
Răspuns A, C, D
Răspuns B, C
37
D. la copii în perioada de creştere este mai mic decât la adulţi (raportat la 1 g greutatea
corporală)
E. se micşorează în activităţile fizice
Răspuns A, C, E
Răspuns A, C
Răspuns B, C, D
Răspuns B, C
Răspuns B, C
Răspuns A, D, E
38
35. Necesarul glucidic pentru funcţionarea normală a unui organism uman este:
A. 70-120 mg%
B. minim de 100 g/zi
C. minim de 180 mg %
D. mediu de 300-400 g/zi
E. astfel calculat, încât să reprezinte 50% (minim pentru un adult) din totalul necesarului
energetic
Răspuns B, D, E
36. Ce este indicat să facă o persoană când desfăşoară o activitate fizică intensă pe o durată scurtă de
timp:
A. să consume lipide
B. să consume anumite glucide
C. să consume glucide simple
D. să consume glucide sub formă de amidon
E. să consume glicogen
Răspuns B, C
Răspuns A, C, E
Răspuns C, D
39. Pentru menţinerea echilibrului caloric, organismul are nevoie de următorul necesar lipidic:
A. 0.8 – 1 g/kg corp/zi pentru un adult
B. astfel calculat, încât să asigure 20-35 % din energia totală
C. 2-4 g/kg corp/24 ore
D. 2-4 g/kg corp/oră
E. mai redus în obezitate, afecţiuni cardiovasculare, sedentarism
Răspuns A, B, E
Răspuns A, B, E
41. Sodiu şi potasiu sunt două elemente de o mare importanţă pentru organism. În ce constă această
importanţă biochimică:
A. ionul Na+ este ionul intracelular; iar K+extracelular
B.ionul Na+ este ionul extracelular; iar K+e intracelular
C. participă la reglarea echilibrului acido-bazic
D. participă la menţinerea izoioniei
E. sunt oligoelemnte indispensabile organismului
Răspuns B, C, D
42. Necesarul unei diete echilibrate zilnice a ionilor de sodiu se asigură din:
A. aportul egal cu al ionilor de potasiu
B. pâine, lapte, produse lactate
C. din adăugarea sării în alimente
D. prin extragerea sării din alimente
E. suplimentarea dietei cu oligoelemente
Răspuns B, C
43. Excesul de sare consumat trebuie evitat în anumite afecţiuni, cum ar fi:
A. gută
B. ateroscleroză
C. ciroză cu ascită
D. infarctul miocardic
E. afecţiune cardiacă
Răspuns C, D, E
Răspuns B, C, E
Răspuns A, B, E
40
46. Surse alimentare pentru potasiu sunt:
A. carne, peşte
B. cartofi, roşii
C. pâine albă
D. grăsimi
E. banane
Răspuns A, B, E
Răspuns A, D
48. Calciu, element esenţial pentru sistemul osos al organismului uman, este recomandat să fie consumat
astfel:
A. zilnic, la copii – 0.5 – 0.6 g
B. zilnic, la adolescenţi – 0.6 -0.7g
C. săptămânal, la copii - 0.5 – 0.6 g
D. săptămânal la adolescenţi - 0.6 -0.7g
E. echilibrat cu fosforul
Răspuns A, B, E
Răspuns A, B
Răspuns A, D, E
Răspuns B, C
Răspuns A, B, E
53. Traversarea barierei digestive a fierului este condiţionată de numeroşi factori, cum ar fi:
A. aciditatea intestinală
B. aciditatea gastrică
C. aportul exogen al vitaminei C
D. acidul acetic, propionic, lactic
E. prezenţa unor proteine specifice de transport
Răspuns B, C, E
54. Traversarea barierei digestive a fierului este periclitată de consumul unor produse alimentare ce
conţin:
A. cantităţi mari de acizi
B. acid fitic, acid oxalic
C. taninuri, celuloză
D. cantităţi mari de glucide
E. methemoglobina
Răspuns B, C
Răspuns C,D, E
Răspuns C, D, E
42
57. Seleniu este important pentru organism, deoarece îndeplineşte următoarele roluri biochimice:
A. este component al hemoglobinei
B. este unul dintre antioxidanţi endogeni
C. previne apariţia cancerelor
D. produce forme diverse de cancer
E. participă la formarea hemoglobinei
Răspuns B, C
58. Cuprul este necesar organismului, încât, carenţa lui duce la instalarea unor deficienţe, cum ar fi:
A. anemia hipocromă
B. pigmentarea părului
C. pigmentarea pielii
D. depigmentare părului şi pielii
E. deficienţe ale fierului
Răspuns A, D, E
59. Cobaltul deşi e necesar în cantităţi foarte mici (µg), are importanţa sa dosebită. Deoarece:
A. intră în structura vitaminei A
B. este o coenzimă
C. intră în structura vitaminei B12
D. influenţează activitatea hormonilor
E. este necesar în formarea eritrocitelor
Răspuns C, E
Răspuns C, D
Răspuns B, D
62. Fluorul şi iodul se pot substitui relativ uşor unul pe altul, astfel se explică următoarele fenomene:
A. în cazul acumulării în exces a unei cantităţi de fluor, acesta înlocuieşte iodul din glanda
corticosuprarenală
B. iodul poate fi înlocuit de fluor în glanda tiroidiană
C. excesul de fluor din apă poate influenza la sinteza hormonilor tiroidieni
D. existenţa guşei endemice
43
E. existenţa diabetului
Răspuns B, C,D
Răspuns B, C
Răspuns A, D
65. Vitamina A este necesară organismului pentru desfăşurarea următoarelor procese fiziologice:
A. respiraţie
B. circulaţia sanguină
C. vedere
D. vindecarea rănilor cutanate
E. formarea urinii
Răspuns C, D
Răspuns B, C
67. Provitaminele D se găsesc în diferite surse naturale. Care din afirmaţiile următoare sunt adevărate:
A. provitaminele D sunt forme activate în plante şi produse animale
B. formele active ale vitaminei D se formează în organism prin fotoliză
C. ergosterolul, provitamina D2 este de origine vegetală
D. ergosterolul, provitamina D2 este de origine animală
E. au acţiune enzimatică
Răspuns B, C
68. Provitaminele D se găsesc în diferite surse naturale. Care din afirmaţiile următoare sunt adevărate:
44
A. provitaminele D sunt forme inactive în plante şi produse animale
B. formele active ale vitaminei D se formează în organism prin fotoliză
C. ergosterolul, provitamina D2 este de origine vegetală
D. 7-dehidrocolesterolul este provitamina D3 de origine animală
E. provitaminele D sunt forme activate în plante şi produse animale
Răspuns A, B, C, D
Răspuns A, B, C
70. Cantitatea de vitamine ce intră în constituţia unui produs alimentar se poate exprima în:
A. µg/100 g produs
B. UI/100g produs
C. număr de vitamine/ml
D. mg/100 g produs
E. ppb/ mL ser
Răspuns A, B, D
Răspuns B, C, E
Răspuns B, C, D, E
45
Răspuns B, C, E
Răspuns C, D
75. Acizii graşi polinesaturaţi (AGPN) datorită rolului biochimic se mai numesc:
A. acizi graşi neesenţilai
B. acizi graşi esenţiali
C. vitamina F
D. vitamina E
E. hormoni tisulari
Răspuns B, C
76. Dintre acizii graşi enumeraţi mai jos, care sunt esenţiali:
A. acidul palmitic, stearic
B. acidul oleic, miristic
C. acidul linoleic, linolenic
D. acidul arahidonic
E. prostaglandinele
Răspuns corect C, D
Răspuns C, D
Răspuns A, B, E
79. Necesarul de vitamina B1 (tiamina) este acoperit în totalitate prin consumul de:
A. pâine
B. cereale
C. drojdia de bere
46
D. fructe şi legume
E. morcov
Răspuns A, B, C
Răspuns A, B
81. Pentru sinteza hemoglobinei este nevoie şi de intervenţia unei vitamine. Care este aceasta?
A. vitamina A
B. vitamina C
C. vitamina B12
D. ciancobalamina
E. vitamina K
Răspuns C, D
Răspuns corect A, B
Răspuns A, B, E
Răspuns A, B, E
Răspuns A, B, C, D
Răspuns A, B
Răspuns A, C, D
Răspuns B, C
89. Raţia alimentară se poate stabili corect, dacă se ţine seama de anumiţi indici:
A. coeficientul de transport
B. coeficient de utilizare digestivă
C. C.U.D
D. coeficientul de eliminare renală
E. indicele de aciditate
Răspuns B, C
48
Răspuns C, E
Răspuns C, D
92. Lipidele vor fi mai bine absorbite dacă sunt îndeplinite anumite condiţii:
A. sunt asociate cu proteinele
B.ficatul secretă o bilă cu conţinut mare de săruri biliare
C. sunt mai fin emulsionate
D. sunt mai puţin dispersate
E. dacă organismul nu prezintă afecţiuni hepato-biliare
Răspuns B, C, E
93. Absorbţia şi digestia proteinelor depinde de prezenţa în preparatul alimentar respectiv, şi a altor
substanţe. Care sunt acestea?
A. vitaminele
B. unele antitrofine
C. substanţe ce micşorează valoarea CUD-ului
D. sucurile minerale
E. prezenţa antitriptazei
Răspuns B, C, E
Răspuns B, C, E
95. Valoarea C.U.D.-ului pentru calciu este mărită dacă în alimentaţie sunt prezente şi alte substanţe
cum ar fi:
A. vitamina A
B. vitamnia D
C. lactoza
D. glucoza
E. acidul fitic
Răspuns B, C
96. Utilizarea digestivă a fierului creşte, uneori, chiar de două ori, dacă în alimente/stomac sunt prezente
şi alte substanţe, cum ar fi:
49
A. vitamina A
B. vitamina C
C. hidroxidul de sodiu
D. acidul clorhidric
E. acidul ascorbic
Răspuns B, D, E
Răspuns A, B, C, D
98. Absorbţia vitaminelor liposolubile este cu atât mai mare dacă sunt îndeplinite condiţiile:
A. nu sunt emulsionate
B. sunt fin emulsionate
C. sunt în prezenţa unui emulgator
D. sunt associate cu vitaminele hidrosolubile
E. nu se mai asociază cu grăsimile
Răspuns B, C, E
Răspuns A, C
Răspuns B, C
50
Răspuns B, C
Răspuns B, C, D, E
103. Antitriptaza, una dintre antitrofinele ce împiedică absorbţia proteinelor se găseşte în:
A. carne
B. albuşul crud
C. lapte
D. legume
E. zahăr
Răspuns B, C
Răspuns A, C, D, E
Răspuns A, B
Răspuns A, B, C, D
Răspuns A,B
Răspuns C, D
Răspuns C, E
Răspuns C, D, E
Răspuns C, D
Bibliografie
1. Florica Buşuricu, 2008 – Chimia şi Igiena Alimentului, Ed. Muntenia, Constanţa
• Cap.1, 2, 4
2. Denisa Mihele, 2004 - Nutriţie, Dietoterapie şi Compoziţia alimentelor, Multi Press International
• Cap. 1, 2
3. Rodica Cuciureanu, 2005 - Elemente de Igiena Alimentaţiei, Ed. “Gr.T.Popa”, UMF. Iaşi
• Cap.1
52
TEMATICA 3
ABSORBŢIA ŞI DIGESTIA ALIMENTELOR
• Importanţa sucurilor digestive (salivă, suc gastric, suc intestinal, secreţie pancreatică şi biliară)
în procesele de absorbţie şi digestie
• Absorţia factorilor nutritivi
• Tulburări de absorbţie şi digestie
GRILE
COMPLEMENT SIMPLU
1. Stomacul răspunzător în cea mai mare de digestia alimentelor, are următoarea funcţie:
A. de eliminare finală a alimentelor, din organism
B. de alimentare cu alimente
C. secretorie
D. de lipoliză
E. de glicozidază
Răspuns C
Răspuns A
53
C. mişcări peristaltice şi tonice de către pereţii stomacului, prin care se amestecă alimentele cu
formare de chim gastric
D. mişcări ale pereţilor stomacului care neutralizează chimul gastric în duoden
E. amestecul sucului gastric cu cel pancreatic şi duodenal
Răspuns C
Răpuns A
Răpuns A
Răpuns A
Răpuns C
Răspuns B
54
9. In timpul perioadelor interdigestive, respectiv în cele digestive, bila se află în :
A. vezicula biliară, respectiv în duoden
B. duoden, respectiv în vezicula biliară
C. duoden, respectiv în colon
D. stomac, respectiv în duoden
E. colon, respectiv în colecist
Răpuns A
10. Referitor la acizii biliari, se fac câteva din următoarele afirmaţii. Care sunt reale şi care sunt false.
1. sunt constituenţi principali ai bilei, îndeosebi sub formă de săruri biliare
2. au rolul de a solubiliza acizii graşi, colesterolul, fosfolipidele
3. au rolul important în digestia şi absorbţia lipidelor
4. acizii biliari au ca precursori acizii minerali
A. 1, 2, 3 ; respectiv 4
B. 4, respectiv 1, 2, 3
C. 1,2 : respectiv 3,4
D. 3, 4 ; respectiv 1,2
E. toate sunt reale
Răpuns A
11. Referitor la acizii biliari, se fac câteva din următoarele afirmaţii. Câte sunt reale şi câte sunt false.
Răspuns B
Răspuns B
Răspuns E
Răspuns B
15. În cadrul compoziţiei electrolitice a sucului gastric, predomină un anion. Care este acesta :
A. Ca2+
B. Cl-
C. HCO3-
D. Na+
E. H+
Răspuns B
Răspuns C
Răspuns B
Răspuns A
56
19. Culoarea fecalelor este dată predominant, de:
A. compuşii glucidici
B. compuşii lipidici
C. pigmenţii biliari
D. tipul urinii
E. tipul proteinelor
Răspuns C
Răspuns B
Răspuns D
Răspuns D
Răspuns D
Răspuns C
Răspuns C
GRILE
COMPLEMENT MULTIPLU
Răspuns B,C,D, E
Răspuns A, C, E
Răspuns B, C, D
Răspuns B, C, E
58
5. Lipsa totală a bilei din intestin afectează :
A. digestia şi absorbţia trigliceridelor
B. digestia şi absorbţia vitaminelor liposolubile
C. metabolismul calciului, ca urmare a tulburărilor absorbţiei vitaminei D
D. procesul de coagulare datorat malabsorbţiei vitaminei K
E. digestia şi absorbţia vitaminelor hidrosolubile
Răspuns A,B,C,D
Răspuns C, D
Răspuns A, C, D
Răspuns B, C
Răspuns B, C
Răspuns A, D
11. Structura peretelui intestinal este adaptată integral funcţiei majore pe care le asigură. Care este
această funcţie:
A. de respiraţie
B. de oxigenare
C. digestie
D. transport
E. de golire a stomacului
Răspuns C, E
12. Digestia de la nivelul intestinului subţire este asigurată de unele enzime, cum ar fi:
A. enzimele colonului
B. enzimele pancreatice
C. enzimele pancreasului endocrin
D. enzimele pancreasului exocrin
E. enzimele proteolitice
Răspuns B, D, E
Răspuns D, E
14. La ce nivel a tractului gastro-intestinal predomină flora de fermentaţie aerobă (în condiţii
fiziologice):
A. la nivelul colonului stâng
B. la nivelul colonului drept
C. la nivelul intestinului subţire
D. la nivelul intestinului gros
E. la nivelul colonului
Răspuns B, D, E
15. La ce nivel a tractului gastro-intestinal predomină flora de fermentaţie anaerobă (în condiţii
fiziologice):
A. la nivelul colonului stâng
B. la nivelul colonului drept
C. la nivelul intestinului subţire
D. la nivelul intestinului gros
E. la nivelul colonului
Răspuns A, D, E
60
16. Ce se digeră de către flora de fermentaţie aerobă:
A. resturi glucidice neatacate de enzimele digestive
B. resturi glucidice, formând acizi, CO2, ceea ce explică reacţia acidă a fecalelor
C. resturi glucidice, formând acizi, CO2, ceea ce explică reacţia acidă a urinii
D. resturi proteice prin decarboxilare
E. resturi proteice prin dezaminare
Răspuns D, E
17. În colonul stâng flora de fermentaţie anaerobă exercită acţiune digestivă asupra:
A. asupra glucidelor nedigerate
B. proteinelor nedigerate
C. proteinelor nedigerate obţinându-se aminoacizi prin decarboxilare şi dezaminare
D. amidonului
E. proteinelor necatabolizate
Răspuns A, B
Răspuns B, C, E
19. Când un organism prezintă tulburări de utilizare a produşilor alimentari, suferă de:
A. malabsorbţie
B. maldigestie
C. diabet
D. litiază renala
E. ciroză alcoolică
Răpuns A,B
Răspuns B,C, D
21. Prin decarboxilarea aminoacizilor, la nivelul colonului se obţin amine biogene. Care sunt acestea:
A. putresceina
B. cadaverina
C. fenolul
D. indolul
E. scatolul
Răspuns A, B
61
22. Anaclorhidria reprezintă o stare patologică, ce are următoarele consecinţe:
A. creşte aciditatea sucului gastric
B. modifică aciditatea sucului gastric
C. scade absorbţia fierului
D. modifică cantitatea de carbonat de sodiu
E. scade secreţia de HCl
Răspuns B, C, E
Bibliografie
TEMATICA 4
ALIMENTELE ŞI DERIVATELE RESPECTIVE
• Carne, lapte, ouă, grăsimi, făinoase, legume şi fructe, produse zaharoase, băuturi
o Compoziţie, valoare nutritivã, surse alimentre, procese biochimice normale şi anormale,
modificãri ale compoziţiei chimice şi a valorii nutritive, Controlul chimico-sanitar
GRILE
COMPLEMENT SIMPLU
Răspuns C
Răspuns C
Răspuns C
Răspuns B
Răspuns C
6 Care din următoarele afirmaţii cu privire la valoarea nutritivă a cărnii sunt false:
A. au o acţiune eritropoetică
B. conţine proteine complete
C. nu conţine proteine complete
D. conţine aminoacizi esenţiali
E. conţine fier
Răspuns C
7.Carnea de peşte, comparativ cu celelalte tipuri de carne este recunoscută pentru unele calităţi nutritive,
cum ar fi:
1. este o carne uşor digerabilă
2. conţine multă lactoză şi cazeină
3. conţine iod
Câte din afirmaţiile de mai sus sunt false:
A. toate
B. nici una
C. 2
D. 1
E. 1 şi 2
Răspuns D
8. Carnea de peşte, comparativ cu celelalte tipuri de carne este recunoscută pentru unele calităţi
nutritive, cum ar fi:
1. este o carne uşor digerabilă
2. conţine multă lactoză şi cazeină
63
3. conţine iod şi fosfor
Răspuns D
9. Carnea de vânat este cea mai rigidă din mai multe considerente, cum ar fi:
1. animalul aleargă mult înainte de sacrificare
2. se formează complexul actomiozinic datorită contracţiilor musculare
3. nu se formează complexul actomiozinic datorită contracţiilor musculare
4. au loc contracţii puternice îndeosebi după sacrificare
Care din afirmaţiile de mai sus sunt false:
A. 3 şi 4
B. 1 şi 2
C. Toate
D. Nici una
E. Numai 3
Răspuns A
10. Carnea de vânat este cea mai rigidă din mai multe considerente, cum ar fi:
1. animalul aleargă mult înainte de sacrificare
2. se formează complexul actomiozinic datorită contracţiilor musculare
3. nu se formează complexul actomiozinic datorită contracţiilor musculare
4. au loc contracţii puternice îndeosebi după sacrificare
Care din afirmaţiile de mai sus nu sunt false:
A. toate
B. nici una
C. 1 şi 2
D. 3 şi 4
E. numai 3
Răspuns C
11. Carnea de vânat este cea mai rigidă din mai multe considerente, cum ar fi:
1. animalul aleargă mult înainte de sacrificare
2. se formează complexul actomiozinic datorită contracţiilor musculare
3. nu se formează complexul actomiozinic datorită contracţiilor musculare
4. au loc contracţii puternice îndeosebi după sacrificare
Care din afirmaţiile de mai sus nu sunt false:
A. toate
B. nici una
C. numai 1
D. numai 4
E. 1 şi 2
64
Răspuns E
Răspuns D
Răspuns E
Răspuns:B
15. În care din sortimentele de făină, se găsesc cele mai mari cantităţi de proteine:
A. făina albă de grâu
B. făina albă din porumb
C. făina intermediară
D. făina integrală
E. făina aglutenică
Răspuns: D
65
16. În care din sortimentele de făină, se găsesc cele mai mari cantităţi de glucide:
A. făina albă de grâu
B. făina albă din porumb
C. făina intermediară
D. făina integrală
E. făina hipoproteică
Răspuns: A
Răspuns:B
Răspuns: C
Răspuns: C
Răspuns:C
Răspuns: B
23. Făina albă de grâu trebuie să prezinte anumite proprietăţi organoleptice, cum ar fi:
1. să fie uscată, încât la trecerea printre degete să se scurgă ca ‘’nisipul uscat’’
2. să nu aibe miros de mucegai
3. să prezinte o culoare alb – gălbuie
4. să prezinte o culoare în funcţie de gradul de caramelizare
Câte din afirmaţiile de mai sus sunt false:
A. toate
B. nici una
C. 1
D. 2
E. 4
Răspuns: C
24. Făina albă de grâu trebuie să prezinte anumite proprietăţi organoleptice, cum ar fi:
1. să fie uscată, încât la trecerea printre degete să se scurgă ca ‘’nisipul uscat’’
2. să nu aibe miros de mucegai
3. să prezinte o culoare alb – gălbuie
4. să prezinte o culoare în funcţie de gradul de caramelizare
Câte din afirmaţiile de mai sus sunt reale:
A. toate
B. nici una
C. 3
D. 2
E. 4
Răspuns: C
Răspuns:D
27. Făina de secară se deosebeşte de făina de grâu prin următoarele aspecte pozitive:
A. conţine proteine cu un gluten superior
B. conţine proteine cu un conţinut egal de aminoacizi esenţiali
C. conţine proteine cu un conţinut mai mare de lisină
D. conţine proteine cu un conţinut mai mic de lisină
E. se obţine o pâine bine crescută
Răspuns:C
28. Care din compuşii chimici, enumeraţi sunt acizii graşi esenţiali:
A. acidul lactic, succinic şi tartric
B. acidul stearic şi palmitic
C. acidul arahidonic şi acidul linoleic
D. acidul oleic şi arahidonic
E. acidul fitic
Răspuns C
29. Lecitina din gălbenuşul de ou emulsionează uleiurile vegetale, încât măreşte valoarea C.U.D.-ului.
La ce C.U.D. ne referim?
A. la cel al gălbenuşului de ou
B. la cel al lecitinei
C. la cel al uleiurilor vegetale
D. la cel al emulsionării
E. la toate trofinele menţionate în text
Răspuns C
30. Râncezirea reprezintă una dintre frecventele modificări pe care le poate suferi o grăsime. De ce
natură este această modificare:
A. fizică
B. ecologică
C. chimică
68
D. radioactivă
E. fiziologică
Răspuns C
31. Râncezirea e un proces chimic pe care-l suferă o grăsime în timpul alterării. Ce fel de proces chimic
este:
A. de hidroliză
B. de polimerizare
C. de oxidare
D. hidrogenare
E. de saturare
Răspuns C
Răspuns A
Răspuns D
Răspuns C
Răspuns B
Răspuns A
Răspuns C
38. Dintre antioxidantii de sinteză ce se folosesc în preparatele pe bază de grăsimi, cei mai utilizaţi sunt:
A. toluenul, benzenul
B. fenolul, hidroxitoluenul, toluenul
70
C. butilhidroxitoluenul, butilhidroxianisolul
D. benzspirenul, benzantracenul
E. hidrocarburi policiclice saturate
Răspuns C
Răspuns A
Răspuns corect B
Răspuns D
Răspuns D
Răspuns corect B
71
44. Glucidul cel mai important din lapte:
A. glucoza
B. zaharoza
C. lactoza
D. fructoza
E. cazeina
Răspuns C
Răspuns C
46. Referitor la unele proprietăţi ale lactozei, sunt adevărate următoarele afirmaţii:
A. lactoza imprimă gust sărat laptelui
B. lactoza imprimă gust amărui
C. lactoza se brunifică la temperatură mare
D. se polimerizează
E. suferă procesul de invertire
Răspuns C
47.Grăsimea din lapte este un factor nutritiv de bază din urmatoarele produse alimentare:
A. trigliceride şi fosfolipidele serice
B. lecitina din soia
C. smântâna
D. zerul de lapte
E. brânza
Răspuns C
Răspuns B
50. Valoarea nutritivă a laptelui este argumentată de prezenţa următorilor factori nutritivi:
A. proteine de categoria III, calciu, fosfor, clor, potasiu, fier, vitamina C
B. calciu, fosfor, clor, fier, acid ascorbic
C. aminoacizi esenţiali
D. oligoelemente
E. acid ascorbic
Răspuns C
51. În preparatele lactate, cum ar fi untul şi smântâna se concentrează următorii factori nutritivi din
lapte:
A. vitaminele hidrosolubile – vitamina C
B. calciu şi fosforul
C. vitaminele liposolubile: A, B, D, E
D. vitaminele liposolubile: A, D, E
E. vitaminele liposolubile – de tip B
Răspuns D
52. Enzimele sunt componente ale laptelui. În acest context precizaţi, care din afirmaţiile de mai jos sunt
adevărate:
A. contribuie la definirea proprietăţilor organoleptice
B. toate enzimele prezintă importanţă în analiza chimică a laptelui
C. sunt într-un număr de 25
D. predomină oxidoreductazele, hidrolazele
E. 10 enzime se analizează practic pentru verificarea pasteurizării
Răspuns D
53. Enzimele sunt componente ale laptelui. În acest context precizaţi, care din afirmaţiile de mai jos sunt
adevărate:
A. contribuie la definirea proprietăţilor organoleptice
B. toate enzimele prezintă importanţă în analiza chimică a laptelui
C. sunt într-un număr de 25
D. predomină transaminazele
E. 3 enzime se analizează practic pentru verificarea pasteurizării
Răspuns E
54. Enzimele sunt componente ale laptelui. În acest context precizaţi, care din afirmaţiile de mai jos sunt
false:
A. enzimele sunt de categoria II
B. amilaza, fosfataza alcalină şi peroxidaza sunt importante
C. enzimele sunt într-un număr de 19
D. predomină oxidoreductazele, hidrolazele
E. 3 enzime se analizează practic pentru verificarea pasteurizării
Răspuns corect A
73
55. Care din afirmaţiile de mai jos sunt false:
A. pasteurizarea se controlează punând în evidenţa prezenţa unor enzime din lapte
B. densitatea laptelui se poate modifica
C. contaminarea laptelui nu modifică cu nimic tabloul enzimatic
D. contaminarea laptelui se controlează prin identificarea reductazei
E. pasteurizarea se controlează analizând enzimele: amilaza, fosfataza alcalină şi peroxidaza
Răspuns C
Răspuns B
Răspuns B
Răspuns corect D
59. Avantajul laptelui de capră faţă de celelalte tipuri de lapte constă în:
A. prezenţa aminoacizilor esenţiali
B. prezenţa anticorpilor
C. prezenţa lactozei
D. prezenţa lactozei în cantitate mai mică
E. prezenţa lactazei
Răspuns D
Răspuns corect C
Răspuns C
Răspuns A
Răspuns A
Răspuns B
Răspuns C
Răspuns D
Răspuns C
Răspuns A
Răspuns D
70. Indicaţi care dintre produsele dulci prezintă riscul de contaminare cel mai mare:
A. produsele cu 80-100 % glucide
B. produsele cu 65-75 % glucide
C. mixturile
D. produsele cu 20-40 % zahăr
E. produsele lactate
Răspuns C
Răspuns corect C
76
72. Ce îndulcitori cu capacitate mai mare de îndulcire se obţine din zahăr:
A. glucidele reducătoare
B. amidonul
C. ciclamatul
D. siropul de zahăr
E. zahărul invertit
Răspuns E
Răspuns C
74. Indicaţi care este deosebirea dintre zahăr şi mierea de albine, în ceea ce priveşte valoarea nutritivă:
A. ambele produse sunt surse energetice
B. ambele produse sunt greu de asimilat
C. mierea de albine se absoarbe mai rapid
D. zahărul se absoarbe mai rapid
E. ambele produse conţin glucoză în procent majoritar
Răspuns C
75. Una din metodele de obţinere a zahărului invertit este – metoda enzimatică. Ce enzimă intervine în
acest proces:
A. glucozaminaza
B. amilaza
C. invertaza
D. glicozidaza
E. glicoliza
Răspuns C
76. Mierea de albine este un produs dulce. Din ce categorii de produse zaharoase face parte:
A. din categoria produselor amidonoase
B. din categoria produselor dulci cu 80-100 % glucide
C. din categoria produselor dulci cu 65-75 % glucide
D. din categoria produselor dulci cu 20-40 % glucide
E. din categoria produselor dulci de tipul ‘’mixturi complexe’’
Răspuns B
Răspuns C
Răspuns C
Răspuns A
80. Care sunt cele mai frecvente falsificări ale mierii de albine:
A. adaosul de zahăr
B. adaosul de zahăr invertit artificial
C. adaosul de zaharoză
78
D. adaosul de maltoză
E. adaosul de amilază
Răspuns B
Răspuns A
82. Care din produsele zaharoase prezintă risc crescut pentru contaminare cu diferite microorganisme:
A. gemurile
B. fructele zahariste
C. torturile
D. compoturile
E. mierea de albine
Răspuns C
83. Care dintre legume au conţinutul de apă cel mai mare, respectiv cel mai mic:
A. castravetele, respectiv usturoiul
B. căpşunii, respectiv castravetele
C. ceapa, respectiv castravetele
D. pepenele, respectiv castravetele
E. roşiile, respectiv castravetele
Răspuns A
84. Care dintre fructe au conţinutul de apă cel mai mare, respectiv cel mai mic:
A. căpşunii respectiv gutuile
B. căpşuni, respectiv pepenele
C. gutuile, respectiv căpşunii
D. bananele, respectiv vişinele
E. pepenele galben, respectiv perele
Răspuns A
85. Care dintre fructe au conţinutul de apă, cel mai mic, respectiv cel mai mare:
A. căpşunii respectiv gutuile
B. căpşunii, respectiv pepenele
C. gutuile, respectiv căpşunii
D. bananele, respectiv vişinele
E. pepenele galben, respectiv perele
Răspuns C
Răspuns D
Răspuns B
88. Persoanele ce suferă de diabet, tolerează mai bine anumite fructe. Care sunt acestea?
A. fructele cu seminţe
B. fructele fără seminţe
C. fructele exotice
D. fructele zaharisite
E. strugurii
Răspuns A
Răspuns A
Răspuns D
Răspuns D
93. Ce compuşi chimici din compoziţia fructelor şi legumelor intervin în reglarea tranzitului intestinal:
A. poliglucidele, lipide complexe
B. fibrele insolubile, solubile
C. glucoza, manoza
D. amidonul, glicerolul
E. acizii minerali
Răspuns B
Răspuns B
Răspuns C
Răspuns A
Răspuns D
98. Prezenţa potasiului în fructe şi legume, le conferă o anumită proprietate. Indicaţi care este această
proprietate:
A. sunt indicate în enterocolite
B. sunt diuretice
C. sunt acidifiante
D. sunt neutralizante
E. sunt antidiuretice
Răspuns B
99. Prezenţa elementelor minerale alcalinizante într-o proporţie mai mare decât elementele minerale
acidifiante, în fructe şi legume, permit ca aceste produse alimentare să fie considerate:
A. alimente alcalinizante
B. alimente neutralizante
C. alimente acidifiante
D. ca soluţii tampon
E. ca soluţii de echilibru dinamic
Răspuns A
Răspuns A
Răspuns B
Răspuns A
Răspuns E
105. Carotenii se deosebesc de vitamina C prin unele proprietăţi. Să se indice care sunt adevărate:
A. carotenii se distrug în medii acide ca şi vitamina C
B. carotenii, ca şi vitamina C au proprietăţi enzimatice
C. carotenii se distrug la lumină
D. carotenii nu se distrug la lumină
E. carotenii nu se distrug la temperaturi mari
Răspuns C
106. Precizaţi despre amigdalină: unde predomină şi ce compus se obţine din descompunerea ei:
A. predomină în frunzele fructelor, iar prin descompunere se obţine acidul tartric
B. predomină în legume, iar prin descompunere se obţine acidul tartric
C. predomină în sâmburii fructelor, iar prin descompunere se obţine acidul cianhidric
D. predomină în sâmburii fructelor, iar prin descompunere se obţine acidul oxalic
E. predomină în inflorescenţele femele iar prin descompunere se obţine acidul oxalic
Răspuns C
Răspuns D
108. Apele minerale dizolvă în drumul lor gaze şi săruri minerale. Care este concentraţia minimă de
săruri minerale:
A. 1 mg/l
B. 1 g/l
C. 0.1 g %
D. 0.1 mg/l
E. 0 mg/l
Răspuns A
109. Apele minerale dizolvă în drumul lor gaze şi săruri minerale. Care este concentraţia minimă de
săruri minerale:
A. 10 mg/l
B. 100 mg%
C. 10 mg %
D. 1 g/l
E. 0.1 mg %
84
Răspuns E
110. Care este concentraţia minimă de săruri minerale din apele minerale naturale:
A. 1 g/mL
B. 1 mg/100L
C. 0.1 g/100mL
D. 0.0001 g/100mL
E. 0.001 g/L
Răspuns C
Răspuns B
Răspuns B
Răspuns A
Răspuns C
115. Coniacul e o băutură ‘’ fină’’, obţinută prin distilarea vinului, dar numai în anumite butoaie. Din ce
trebuie confecţionate aceste butoaie?
A. din orice lemn
B. din lemn de stejar
85
C. din lemn de cireş
D. din lemn de fag
E. din lemn de mahon
Răspuns B
Răspuns C
117. Vinul în timpul păstrării se poate tulbura. Cum se numeşte aceste proces de tulburare a vinului?
A. precipitare
B. opalescenţă
C. casare
D. sedimentare
E. schimbare de culoare
Răspuns corect C
118. Ce se recomandă să se pună în vin dacă concentraţia de fier este mai mare de 6-9 mg/ l?
A. compuşi ai fierului
B. compuşi ai zincului
C. ferocianură de potasiu
D. fericianura de sodiu
E. clorura de potasiu
Răspuns C
119. Care sunt consecinţele în cazul adăugării în vin a unei cantităţi mari de ferocianură de potasiu?
A. se formează un vin fără culoare
B. se formează un vin fără gust
C. se formează în vin fenoli
D. se formează în vin compuşi toxici, cum ar fi acidul cianhidric
E. se formează mai multe aldehide şi cetone
Răspuns D
120. Băuturile alcoolice distilate se obţin prin fermentarea lichidelor zaharoase, urmată de distilarea
alcoolică. În ce fracţiune de distilare se obţine alcoolul etilic:
A. în capul de distilare
B. în fruntea de distilare
C. în mijlocul distilării
D. în coada de distilare
E. la sfârşitul distilării
Răspuns C
86
121. Băuturile alcoolice distilate se obţin prin fermentarea lichidelor zaharoase, urmată de distilarea
alcoolică. Ce fracţiune de distilare nu se recomandă a se consuma:
A. înaltă
B. medie
C. joasă
D. mijlocul
E. coada
Răspuns E
GRILE
COMPLEMENT MULTIPLU
Răspuns A,B,C
Răspuns C,D
Răspuns A,B,C
Răspuns: B,D
87
5. De ce este important miogenul, ca proteină a cărnii:
A. deoarece are valoare nutritivă redusă
B. deoarece are valoare nutritivă mare
C. deoarece conţine toţi aminoacizi esenţiali
D. deoarece conţine toţi aminoacizi indispensabili organismului
E. deoarece nu precipită la incălzire
Răspuns B,C,D
Răspuns B,C, E
Răspuns C, E
Răspuns B, C
Răspuns B, C
10. Sub influienţa propriilor enzime, carnea imediat după sacrificarea animalului suferă unele
modificări, cum ar fi:
A. modificări autolitice
B. modificări ce scad digestibilitatea cărnii
88
C. modificări ce măresc digestibilitatea cărnii
D. modificări de alterare avansată
E. modificări de gust şi consistenţă
Răspuns: A,C, E
11. Prin autoliză, carnea imediat după sacrificarea animalului este supusă unor procese. Care sunt aceste
procese:
A. fermentaţia acidă
B. rigiditatea
C. maturarea
D. putrefacţia
E. glicoliza aerobă şi anaerobă
Răspuns B, C
Răspuns: B, D,
A. rigiditatea
B. descompunerea proteinelor în aminoacizi liberi
C. descompunerea complexului actomiozinic ce va duce la alungirea fibrei musculare
D. descompunerea complexului actomiozinic ce va duce la contracţia musculară
E. reacţii de hidroliză a proteinelor
Răspuns B, C, E
Răspuns A, C, E
89
Răspuns B, C, D
Răspuns A, D, E
Răspuns B, D
Răspuns A, C, E
Răspuns C, D, E
20. Aminoacizii eliberaţi din proteinele cărnii in timpul alterării, suferă la rândul lor procese biochimice,
cum ar fi:
A. de sinteză
B. de dezaminare
C. de decarboxilare
D. de polimerizare
E. de descompunere
Răspuns B, C, E
Răspuns A, B, E
Răspuns:A, C, E
Răspuns C, D, E
Răspuns A, B, C, E
25. O carne alterată poate fi contaminată cu diverse microorganisme. Care sunt acestea:
A. bacteriile
B. algele
C. mucegaiurile
D. paraziţii
E. micotoxinele
Răspuns A, C, D
91
Răspuns A, B
Răspuns: A, B,D
Răspuns A, B, E
29. Care sunt deosebirile calitative dintre carne şi brânzeturi, din punct de vedere nutritiv:
A. carnea conţine mai multă metionină şi lizină
B. brânzeturile sunt bogate în leucină, izoleucină şi valină
C. nu există nici o deosebire
D. în carne sunt vitaminele prezente chiar şi după tratamente termice
E. în carne predomină cazeina, iar în brânzeturi predomină colagenul
Răspuns A, B
Răspuns:A, C, E
31. Consumul de carne slabă/carne grasă se recomadă limitat în anumite stări patologice, cum ar fi:
A. afecţiuni dermatologice
B. gută
C. ateroscleroză
D. afecţiuni cardiovasculare
E. methemoglobinemia
Răspuns B, C, D
Răspuns A, B, D, E
Răspuns:A, B
Răspuns A, B
Răspuns: A, B, E
Răspuns A, B, C, D
37. Ce microorganisme din rândul helminţilor se pot transmite prin consum de carne:
A. antraxul
B. botulismul
C. trichinella spiralis
D. taenia sagitata
E. E.coli
Răspuns C, D
Răspuns A, B, C
Care din afirmaţiile de mai sus sunt adevărate şi care sunt false:
A. 1 şi 2 sunt adevărate
B. toate sunt adevărate
C. toate sunt false
D. 3,4 şi 5 sunt false
E. 1 şi 2 sunt false iar 3,4 şi 5 sunt reale
Răspuns A, D
40. Carnea de peşte comparativ cu celelalte tipuri de carne este recunoscută pentru unele calităţi
nutritive, cum ar fi:
1. este o carne uşor digerabilă
2. conţine multă lactoză şi cazeină
3. conţine iod şi fluor
Care din afirmaţiile de mai sus este/sunt adevărată/adevărate:
A.toate
B. nici una
C.1 şi 3
D. 2
E.1
Raspuns C, E
Răspuns B, D, E
Răspuns C, D, E
43. Conţinutul de glucide, de proteine şi de material fibros din făină, este dependent de:
A. gluten
B. drojdiile activate
C. gradul de extracţie
D. cantitatea de făină ce se obţine din 100 kg de boabe măcinate
E. cantitatea de făină ce se obţine din 10 kg de boabe măcinate
Răspuns: C, D
Răspuns B, D
45. Care din afirmaţiile de mai jos, referitoare la gluten, sunt reale:
A. glutenul participă la glicoliza glucidelor
B. glutenul este o proteină
C. imprimă proprietăţi elastice şi de spongiozitate produselor de panificaţie
D. reţine gazele de fermentaţie
E. calitatea glutenului influenţează calitatea produsului
Răspuns: B,C, D, E
46. Care din afirmaţiile de mai jos, referitoare la gluten, sunt reale:
A. glutenul este format din amiloză şi amilopectină
B. glutenul este format din gliadina şi glutenină
C. glutenul din făina albă, trebuie să fie într-un procent minim de 26 %
D. gluenul de calitate are raportul gliadină/glutenină = 3/1
E. glutenul reţine CO2 obţinut din fermentaţia propionică
Răspuns B, C, D
47. Care din afirmaţiile de mai jos, referitoare la gluten, sunt false:
A. glutenul este format din amiloză şi amilopectină
B. glutenul este format din gliadina şi glutenină
C. glutenul trebuie să fie într-un procent minim de 30 %, indiferent de tipul făinii
D. pentru un gluten de calitate, raportul gliadină/glutenină poate avea orice valoare
E. glutenul reţine CO2 obţinut din fermentaţia alcoolică
Răspuns A, C, D
Răspuns:B,C
49. Făina albă de grâu trebuie să prezinte anumite proprietăţi organoleptice. Care sunt acestea:
A. să fie uscată, încât la trecerea printre degete să se lipească
B. să fie uscată, încât la trecerea printre degete să se scurgă ca ‘’nisipul uscat’’
C. să nu aibe miros de mucegai
D. să nu aibe miros de maltoză caramelizată
E. să fie de culoare închisă
Răspuns B, C
50. Făina albă de grâu trebuie să prezinte anumite proprietăţi organoleptice, cum ar fi:
1. să fie uscată, încât la trecerea printre degete să se scurgă ca ‘’nisipul uscat’’
2. să nu aibe miros de mucegai
3. să prezinte o culoare alb – gălbuie
4. să prezinte o culoare alb – gălbuie în funcţie de gradul de caramelizare
Care din afirmaţiile de mai sus pot fi reale:
A. 1, 2 şi 3
B. toate
C. nici una
D. 2, 3 şi 4
E. 1 şi 2
Răspuns A, E
Răspuns B, C
Răspuns A, E
Răspuns A, B, D, E
54. Care este cea mai potrivită remediere a lipsei de calciu şi/ sau de fier din făina de grâu:
A. extragerea acestor elemente din făină
B. adaosul acestor elemente în făină
C. fortificarea prin adaos de gluconat de calciu
D. îmbogăţirea cu fier
E. adăugarea acidului fitic
Răspuns B, C, D
Răspuns: B, D
Răspuns A, C, D, E
57. Grăsimile alimentare se obţin prin mai multe modalităţi. Care sunt corecte?
A. prin presare la rece a produselor vegetale
B. prin presare la cald a produselor vegetale
C. prin presarea la rece a produselor animale
D. prin presarea la cald a smântânii
E. prin centrifugarea laptelui
Răspuns A, B, E
Răspuns B, C, D
97
59. Valoarea nutritivă a grăsimilor alimentare constă în următoarele:
A. sunt surse de acizi graşi esenţiali
B. sunt surse de acizi w-3 şi w -6
C. sunt surse de vitamine hidrosolubile
D. sunt surse de vitamine liposolubile
E. sunt surse de aminoacizi esenţiali
Răspuns A, B, D
60. Valoare C.U.D.-ului pentru grăsimile alimentare este ridicată dacă în preparatele alimentare,
grăsimile sunt asociate cu:
A. substanţe emulsionante
B. lecitina
C. gălbenuşul de ou
D. albuşul de ou
E. uleiurile vegetale
Răspuns A, B, C
Răspuns C, D
Răspuns A, B, C, E
Răspuns C, E
64. Antioxidanţii folosiţi pentru protejarea grăsimilor alimentare în timpul conservării sunt:
A. cei de sinteză
B. cei de anilină
C. cei de culoare
D. cei naturali
98
E. cei cu afinitate tinctorială mare
Răspuns A, D
65. Dintre antioxidantii de sinteză ce se folosesc în preparatele pe bază de grăsimi, cei mai utilizaţi sunt:
A. toluenul, benzenul
B. fenolul, hidroxitoluenul, toluenul
C. butilhidroxitoluenul, butilhidroxianisolul
D. BHT, BHA
E. acidul ascorbic
Răspuns C, D
Răspuns A, B
Răspuns C, D
Răspuns C, D, E
69. Coagularea laptelui e un proces natural cu valoare nutritivă din mai multe considerente :
A. transformă laptele lichid în coagul de lapte
B. coagulul format împiedică asimilarea factorilor nutritivi din lapte
C. coagulul format măreşte asimilarea factorilor nutritivi din lapte
D. măreşte valoarea C.U.D.-ului pentru factorii nutritivi din lapte
E. stă la baza preparării iaurturilor
Răspuns A,C, D
Răspuns B, C, D
Răspuns A, B, C, D
Răspuns A, B, D
Răspuns A, B, C
74. Precizaţi care din următoarele afirmaţii referitoare la lactoză sunt adevărate:
A. este heteroglucidul important din lapte
B. este un diglucid
C. este glucidul important din lapte
D. intervine în absorbţia calciului
E. nu intervine în absorbţia calciului
Răspuns B, C, D
75. Precizaţi care din următoarele afirmaţii referitoare la lactoză sunt adevărate:
A. este formată din glucoză şi fructoză
B. este formată din glucoză şi galactoză
C. este unicul poliglucid din lapte
D. nu este suportată de toţii copiii
E. are rol laxativ
Răspuns B, D, E
100
76. Precizaţi care din următoarele afirmaţii referitoare la lactoză sunt adevărate:
A. este un diglucid predominant în zahăr
B. imprimă gustul dulce laptelui
C. măreşte valoarea C.U.D.-ului pentru calciu şi fosfor
D. este principalul glucid din lapte
E. este principalul diglucid din lapte
Răspuns B, C, D, E
Răspuns B, E
Răspuns C, D
Răspuns A, B, E
Răspuns C, D
81. Enzimele sunt componente ale laptelui. În acest context precizaţi, care din afirmaţiile de mai jos sunt
adevărate:
A. enzimele laptelui contribuie la definirea proprietăţilor organoleptice
101
B. toate enzimele prezintă importanţă în analiza chimică a laptelui
C. enzimele sunt într-un număr de 19
D. predomină oxidoreductazele şi hidrolazele
E. trei dintre enzime, prezintă importanţă în analiza laptelui
Răspuns C, D, E
82. Enzimele sunt componente ale laptelui. În acest context precizaţi, care din afirmaţiile de mai jos sunt
false:
A. enzimele laptelui contribuie la definirea proprietăţilor organoleptice
B. toate enzimele prezintă importanţă în analiza chimică a laptelui
C. enzimele sunt într-un număr de 19
D. una dintre oxidoreductazele din lapte este şi reductaza
E. trei dintre enzime, prezintă importanţă în analiza laptelui
Răspuns A, B, D
83. Enzimele sunt componente ale laptelui. În acest context precizaţi, care din afirmaţiile de mai jos sunt
false:
A. la falsificarea laptelui prin adăugare de apă, enzimele se inactivează
B. la pasteurizarea laptelui, enzimele se inactivează
C. enzimele sunt într-un număr de 19
D. reductaza se determină pentru a verifica pasteurizarea laptelui
E. la adăugarea de bicarbonat, amilaza va hidroliza intens amidonul
Răspuns A, B, D, E
83’. Enzimele sunt componente ale laptelui. În acest context precizaţi, care din afirmaţiile de mai jos
sunt false:
A. la falsificarea laptelui prin adăugare de apă, enzimele se inactivează
B. la pasteurizarea laptelui, 3 enzime se inactivează
C. enzimele sunt într-un număr de 19
D. reductaza se determină pentru a verifica pasteurizarea laptelui
E. la adăugarea de bicarbonat, amilaza va hidroliza intens amidonul
Răspuns A, D, E
Răspuns B, C
Răspuns A, B, D, E
Răspuns C, D
Răspuns A, B, D, E
Răspuns B, C, D, E
Răspuns A, B, C
Răspuns A, B, D
91. Maturarea este un proces biochimic ce se desfăşoară în lapte. Ce afirmaţii sunt adevărate referitor la
acest proces:
103
A. e un proces normal
B. e un proces anormal
C. e un proces prin care se obţine untul
D. e un proces prin care se obţin brânzeturile
E. e un proces prin care se obţine iaurtul
Răspuns A, D
92. Maturarea este un proces biochimic ce se desfăşoară în lapte. Ce afirmaţii sunt adevărate referitor la
acest proces:
A. e un proces normal
B. stă la baza preparării brânzeturilor
C. se formează aminoacizii liberi, acizii organici inferiori
D. au loc reacţii de hidroliză a proteinelor, glucidelor şi lipidelor
E. au loc reacţii de biosinteză şi anabolism
Răspuns A, B, C, D
93. Amoniacul influenţează proprietăţile laptelui. De unde poate proveni în lapte şi cum influenţează
proprietăţile laptelui:
A. provine în urma fermentaţiilor acide şi influienţează pH-ul
B. provine în urma contaminării cu E coli şi influienţează pH-ul
C. provine din descompunerea normală a proteinelor din lapte şi influienţează proprietăţile
cazeinei
D. provine din descompunerea proteinelor de către microorganismele contaminante şi
influenţează proprietăţile cazeinei
E. provine din descompunerea proteinelor de către microorganismele contaminante şi
influenţează coagularea laptelui
Răspuns B, D, E
Răspuns C, D, E
95. Laptele este un aliment uşor perisabil şi contaminant. În acest context, care din următoarele afirmaţii
sunt false:
A. laptele infestat va creşte riscul de alterare a unui preparat pe bază de lapte
B. în lapte nu se pot dezvolta microorganismele patogene
C. în laptele de capră nu se dezvoltă bacilul Koch
D. în laptele de capră se dezvoltă bacilul Koch
E. în lapte nu se dezvoltă E coli
Răspuns B, D, E
104
96. Laptele este un aliment uşor perisabil şi contaminat. În acest context, care din următoarele afirmaţii
sunt adevărate:
A. laptele infestat va creşte riscul de alterare a unui preparat pe bază de lapte
B. în lapte nu se pot dezvolta microorganismele patogene
C. în laptele de capră nu se dezvoltă bacilul Koch
D. în laptele de capră se dezvoltă bacilul Koch
E. în lapte se dezvoltă E coli
Răspuns A, C, E
Răspuns A, B, C, E
Răspuns A, C
Răspuns A, C
Răspuns A, B, C, D
101. Indicaţi care dintre produsele dulci prezintă riscul de contaminare cel mai mare:
A. produsele cu 80-100 % glucide
B. produsele cu 65-75 % glucide
C. mixturile
105
D. produsele cu 20-40 % glucide
E. prăjiturile, torturile, îngheţatele
Răspuns C,D, E
Răspuns A, C, E
103. Indicaţi asemănările în ceea ce priveşte valoarea nutritivă a zahărului şi a mierii de albine:
A. ambele produse sunt surse energetice
B. ambele produse sunt greu de asimilat
C. mierea de albine se absoarbe mai lent faţă de zahăr
D. ambele produse proteice se absorb rapid încât se asigură glicemia
E. ambele produse conţin glucoză în procent majoritar
Răspuns A, E
Răspuns B, C
105. Mierea de albine este un produs dulce. Din ce categorii de produse zaharoase face parte:
A. din categoria produselor amidonoase
B. din categoria produselor dulci cu 80-100 % glucide
C. din categoria produselor dulci cu 65-75 % glucide
D. din categoria produselor dulci cu 20-40 % glucide
E. din categoria produselor zaharoase naturale
Răspuns B, E
106. Gemurile, dulceţurile, siropurile de fructe sunt preparate dulci, ce fac parte din categoria:
A. din categoria produselor cu 65-75 % glucide
B. din categoria produselor cu 20-40 % glucide
C. produse dulci din zahăr şi fructe
D. preparate îndulcite uneori cu îndulcitori de sinteză
E. preparate îndulcite, indicate a se consuma în cantităţi nelimitate de diabetici
Răspuns A, C, D
107. Care din afirmaţiile următoarele, referitoare la acţiunile terapeutice ale mierii de albine sunt reale:
106
A. are acţiune expectorantă
B. are acţiune calorică
C. are acţiune antianemică
D. are acţiune de apărare imunitară a organismului
E. nu are acţiune laxativă
Răspuns A, C, D
108. Care din afirmaţiile următoarele, referitoare la acţiunile terapeutice ale mierii de albine sunt false:
A. are acţiune expectorantă
B. are acţiune calorică
C. are acţiune antianemică
D. are acţiune de apărare imunitară a organismului
E. nu are acţiune laxativă
Răspuns B, E
Răspuns A, B, C, D
110. Care din produsele zaharoase nu prezintă risc foarte crescut pentru contaminare cu diferite
microorganisme:
A. gemurile
B. fructele zahariste
C. mixturile
D. compoturile
E. mierea de albine
Răspuns A, B, D, E
111. Care din produsele zaharoase prezintă risc crescut pentru contaminare cu diferite microorganisme:
A. prăjiturile preparate din făină, zahăr, lapte şi ouă
B. îngheţata
C. gemul
D. torturile
E. compoturile
Răspuns A, B, D
112. Contaminarea produselor dulci care conţin cel mai mic procent de glucide, poate proveni:
A. de la materiile prime folosite
B. de la persoanle ce le prepară
C. de la conţinutul mare de glucide pe care-l conţin
D. de la ouăle infestate cu salmonele
107
E. de la glucidele infestate cu salmonele
Răspuns A, B, D
113. Poluarea produselor dulci constă în prezenţa următorilor compuşi chimici în preparatul respectiv:
A. glucidele
B. laptele
C. urmele de metale grele provenite de la utilaje
D. compuşii proveniţi de la materialul de ambalat
E. coloranţii de sinteză
Răspuns C, D, E
114. Indicaţi care din afirmaţiile de mai jos sunt reale, cu privire la prepararea produselor dulci:
A. nu se admit coloranţii de anilină
B. se admit coloranţii de anilină
C. nu se admit aditivii pentru o colorare şi aromatizare excesivă
D. se admite supracolorarea şi aromatizarea excesivă
E. nu se admite folosirea zahărului în produsele pentru diabetici
Răspuns A, C, E
115. Indicaţi care din afirmaţiile de mai jos nu sunt reale, cu privire la prepararea produselor dulci:
A. nu se admit coloranţii de anilină
B. se admit coloranţii de anilină
C. nu se admit aditivii pentru o colorare şi aromatizare excesivă
D. se admite supracolorarea şi aromatizarea excesivă
E. nu se admite folosirea zahărului în produsele pentru diabetici
Răspuns B, D
116. Indicaţi care din afirmaţiile de mai jos nu sunt false, cu privire la prepararea produselor dulci:
A. nu se admit coloranţii de anilină
B. se admit coloranţii de anilină
C. nu se admit aditivii pentru o colorare şi aromatizare excesivă
D. se admite supracolorarea şi aromatizarea excesivă
E. nu se admite folosirea zahărului în produsele pentru diabetici
Răspuns A, C, E
Răspuns A, B, C
Răspuns B, D
Răspuns A, B
120. Care este explicaţia faptului că un ‘’diabetic’’ tolerează mai bine fructele cu seminţe?
A. conţin glucoză, care este uşor asimilată
B. nu conţin glucoză, care este uşor asimilată
C. conţin fructoză ce stimulează acţiunea insulinei
D. nu conţin fructoză ce stimulează acţiunea insulinei
E. conţin poliglucide de rezervă
Răspuns B, C
121. Există unele asemănări şi deosebiri în ceea ce priveşte compoziţia bananelor şi cartofilor. Care din
afirmaţiile de mai jos fac referire la acest aspect:
A. conţin lipide
B. conţin amidon
C. amidonul din banane este tolerat chiar dacă se consumă crud
D. amidonul din cartof nu este tolerat dacă se consumă crud
E. amidonul din cartof este tolerat chiar dacă se consumă crud
Răspuns B, C, D
122. Ce elemente chimice din compoziţia fructelor şi legumelor intervin în reglarea tranzitului intestinal:
A. poliaminoacizii
B. fibrele insolubile
C. pectinele
D. fibrele solubile
E. acizii minerali
Răspuns B, C, D
123. Pectina, element chimic din fructe şi legume, poate fi caracterizată astfel:
A. este o fibră insolubilă ca şi celuloza şi lignina
B. este o fibră solubilă ca şi celuloza şi lignina
C. este o fibră solubilă
D. formează o masă gelatinoasă
E. conferă văscozitatea unor preparate farmaceutice
109
Răspuns C, D, E
124. Care este mecanismul prin care acţionează pectinele în reglarea tranzitului intestinal:
A. întârzie absorbţia alimentelor
B. favorizează absorbţia alimentelor
C. favorizează golirea stomacului, contribuind la formarea bolului fecal
D. fiind insolubile nu absorb alimentele
E. fiind insolubile golesc stomacul
Răspuns A, C
Răspuns B, C, D
Răspuns B, D
Răspuns C, D
Răspuns A, B, C
129. In produsele vegetale, concentraţia de ‘’vitamina C’’ este influenţată de mai mulţi factori. Care sunt
aceşti factori:
A. lumina
110
B. factori enzimatici
C. factori de coagulare
D. factori de accelerare a vitezei cromatice
E. temperatura
Răspuns A, B, E
Răspuns A, B, C, E
Răspuns C, D, E
Răspuns A, B, C, D
Răspuns A, B, D
134. Care este concentraţia minimă de săruri minerale din apele minerale naturale:
A. 1 g/L
B. 1 mg/L
C. 1000mg/L
D. 0. 1 g/100mL
E. 0.1 mg/100mL
Răspuns A, C, D
111
135. Ceaiul chinezesc, comparativ cu apa minerală, este o sursă importantă de:
A. compuşi glucidici
B. compuşi flavonici
C. cofeina
D. apă
E. săruri minerale
Răspuns B, C
136. Cafeaua şi ceaiul chinezesc prezintă unele proprietăţi terapeutice cum ar fi:
A. stimulează activitatea sistemului nervos central
B. înlătură starea de oboseală
C. ameliorează reumatismul
D. ameliorează nevralgia
E. menţine tensiunea constantă
Răspuns A, B
Răspuns B, C, E
138. Vinul are o compoziţie chimică complexă. Ce fel de compuşi chimici se găsesc în vin:
A. acizi graşi esenţiali
B. esteri
C. alcooli
D. acizi organici
E. aldehide şi cetone
Răspuns B, C, D, E
139. Unii compuşi chimici din vin determină proprietăţile organoleptice. În acest context care din
următoarele afirmaţii sunt reale:
A. acizii organici imprimă aciditate
B. culoarea este dată de fenoli
C. buchetul şi aroma sunt date de alcoolul etilic
D. buchetul şi aroma sunt date de esteri, aldehide, cetone
E. fineţea lor e dată de potasiu
Răspuns A, B, D, E
Răspuns B, D, E
141. Alcoolul etilic separat prin distilarea fracţionată, la obţinerea băuturilor alcoolice distilate poate fi
impurificat cu:
A. alcool metilic
B. acid cianhidric
C. furfurol
D. acid clorhidric
E. hidroxid de sodiu
Răspuns A, B, C
142. Alcoolul etilic, componentă esenţială a băuturilor alcoolice distilate, poate fi impurificat cu diverşi
compuşi. Care sunt aceşti compuşi şi de unde pot proveni?
A. acidul cianhidric, provenit din coada de distilare
B. acidul cianhidric, provenit din mijlocul de distilare
C. furfurolul, provenit din coada de distilare
D. furfurolul, provenit din capul de distilare
E. alcoolul metilic, provenit din capul de distilare
Răspuns A, C, E
143. Acidul cianhidric este un ‘toxic” pentru băuturile alcoolice distilate. Cum se explică prezenţa lui în
aceste băuturi.
A. din descompunerea fermentativă a glucidelor
B. din sâmburii fructelor folosite la fermentaţie
C. din coada de distilare
D. din descompunerea fierului
E. din descompunerea amigdalinei
Răspuns B, C, E
Răspuns A, B, D
145. Calitatea unui vin sau a unui coniac este dată de:
A. multitudinea de reacţii chimice ce au loc în timpul păstrării
B. multitudinea de reacţii chimice ce au loc în timpul alterării
C. multitudinea de reacţii chimice ce au loc în timpul distilării
D. calitatea strugurilor folosiţi
E. alcoolul etilic
113
Răspuns A, D
Răspuns A, B, C
Bibliografie
1. Florica Buşuricu, 2008 – Chimia şi Igiena Alimentului, Ed. Muntenia, Constanţa
• Cap.5 -12
2. Denisa Mihele, 2004 - Nutriţie, Dietoterapie şi Compoziţia alimentelor, Multi Press International
• Cap. 8 – 15
3. Rodica Cuciureanu, 2005 -Elemente de Igiena Alimentatiei, Ed. “Gr.T.Popa”, UMF. Iaşi
• Cap. 2
4. *** Normele igienico-sanitare pentru alimente, conform O.M.S. nr. 975/1998, Monitorul Oficial al României
nr.268/11.06.1999
114