Grile Chimie Colorate

ROMANIA
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE
UNIVERSITATEA "OVIDIUS" DIN CONSTANŢA

B-dul Mamaia 124, 900527 Constanţa
Tel./Fax: 40-241- 606467, 511512, 618372, 0723151222
E-mail: rectorat2@univ-ovidius.ro
Webpage: www.univ-ovidius.ro
FACULTATEA DE FARMACIE, Aleea Universităţii nr. 1, Campus, Corp B,

TEL./ FAX: 0241-605050, E-mail: farmacie@univ-ovidius.ro,
Web: http://www.farmacie.univ-ovidius.ro
TESTE GRILĂ PENTRU

EXAMENUL LA DISCIPLINA
CHIMIE şi IGIENA MEDIULUI şi ALIMENTELOR

SPECIALIZAREA FARMACIE
Anul IV, semestrul I
Director de Departament
SL. dr. RONCEA FLORENTINA
Şef Disciplină: Chimie şi igiena mediului şi alimentelor

Conf. univ. dr. FLORICA BUŞURICU
Anul universitar 2013-2014
1
TEMATICA 1
FACTORI DE MEDIU - AER, APĂ, SOL
 Importanţa pentru viaţă

 Compoziţia chimică şi proprietăţi
 Surse şi factori de poluare
 Metode de puririficare/autopurificare
 Acţiunea poluării asupra sănătăţii populaţiei
GRILE
COMPLEMENT SIMPLU
1. Concentraţia oxigenului din aer poate suferi modificări, cum ar fi:

A. Scăderi de pânǎ la 18% fǎrǎ tulburǎri evidente
B. Creşteri de pânǎ la 18% fǎrǎ tulburǎri evidente
C. Creşteri de pânǎ la 18% cu tulburǎri evidente
D. Indiferent de altitudine şi gradul de rarefiere, concentraţia este aceeaşi
E. Scăderi de până 10% fără manifestări majore
2. Concentraţia oxigenului din aer la care se pot înregistra manifestǎri minore, este modificatǎ astfel
(raportatǎ la valoarea normalǎ):
A. frecvent creşte peste 30%
B. scade până la 18 % - 15 %
C. creşte până la 18 % - 15 %
D. scade până la 15 % - 10 %
E. creşte până la 15 % - 10 %
3. Concentraţia oxigenului din aer la care nu se înregistrază tulburări evidente, este:

A. frecvent creşteri peste 30% faţǎ de concentraţia normalǎ
B. scăderi de până la 18 % - 15 % faţǎ de concentraţia normalǎ
C. creşteri de până la 18 % - 15 % faţǎ de concentraţia normalǎ
D. scăderi de până la 18% faţǎ de concentraţia normalǎ
E. creşteri de până la 15 % - 10 % faţǎ de concentraţia normalǎ
4. Concentraţia oxigenului din aer la care se pot înregistra modificări majore, este:
A. frecvent creşteri peste 10%
B. scăderi de până la 18 % - 15 %
C. creşteri de până la 18 % - 15 %
D. scăderi de până la 15 % - 10 %
E. creşteri de până la 15 % - 10 %
5. Referitor la modificarea concentraţiei de oxigen din aer, care din următoarele afirmaţii sunt false:
A. scăderi de până la 18-15% produc accelerarea ritmului cardiac
B. scăderi de până la 18-15% produc creşterea presiunii arteriale
C. scăderi de până la 18-15% produc scăderea presiunii arteriale
D. scăderi de până la 18-15% produc creşterea numărului de hematii în sânge periferic
E. scăderi de până la 18-15% produc local vasodilataţie
2
6. Referitor la modificarea concentraţiei de oxigen din aer, se fac următoarele afirmaţii:
1. scăderi de până la 18-15% produc accelerarea ritmului cardiac
2. scăderi de până la 18-15% produc creşterea presiunii arteriale
3. scăderi de până la 18-15% produc scăderea presiunii arteriale
4. scăderi de până la 18-15% produc creşterea numărului de hematii în sânge periferic
5. scăderi de până la 18-15% produc local vasodilataţie
Câte sunt false şi câte adevărate?

A. 1, respectiv 4
B. 2, respectiv 3
C. 4, respectiv1
D. toate sunt adevărate
E. toate sunt false

1. creşteri de până la 18-15% produc accelerarea ritmului cardiac
3. scăderi de până la 18-15% produc scăderea presiunii arteriale
4. scăderi de până la 18-15% produc creşterea numărului de hematii în sânge periferic
Care sunt adevărate şi care sunt false?

A. 1, respectiv 2
B. 2,4,5 respectiv 1,3
C. 1,3,4, respectiv2
D. toate sunt adevărate
E. toate sunt false

1. scăderi de până la 15-10% produc alcaloze
3. creşteri de peste 18% produc manifestări nervoase
4. scăderi de până la 15-10% produc manifestări nervoase
Câte sunt false şi câte adevărate.

A. toate sunt adevărate
B. toate sunt false
C. 1, respectiv 4
D. 2, respectiv 3
E. 4, respectiv1
9. Referitor la modificarea concentraţiei de oxigen din aer, care din următoarele afirmaţii este falsǎ:
A. scăderi de până la 15-10% produc alcaloze
C. creşteri de peste 18% produc manifestări nervoase
D. scăderi de până la 15-10% produc manifestări nervoase
3
1. scăderi de până la 15-10% produc acidoze
3. creşteri de până la 15-10% produc dispnee
4. scăderi de până la 15-10% produc dispnee
5. scăderi sub 10% produc local vasodilataţie
Care sunt adevărate şi care sunt false?
B. toate sunt false
C. 1, respectiv 4
D. 2, 4 respectiv 1,3,5
E. 4, respectiv1
Care sunt adevărate?
B. toate sunt false
C. 1, 4
D. 2, 4
E. 1,3,5
Care sunt false?
A. 2,5
B. toate sunt adevărate
C. toate sunt false
D. numai 1,3
E. 1,3,5
13. Prezenţa CO2 în aer, se datorează următoarelor fenomene:

1. transformările bicarbonaţilor în carbonaţi la suprafaţa apelor
2. respiraţia umană şi animală
3. arderile combustibililor
4. activitatea vulcanică
5. activitatea industrială
Care din aceste fenomene reflectă realitatea?
A. nici una
B. toate
C. numai 1,3,5
D. numai 2,4
E. numai 1
4
14. Prezenţa CO2 în aer, se datorează următoarelor fenomene:
1. transformările bicarbonaţilor în carbonaţi la suprafaţa apelor
2. respiraţia umană şi animală
3. arderile combustibililor
4. activitatea vulcanică
5. activitatea industrială
Care din aceste afirmaţii infirmă adevărul?

A. nici una
B. toate
C. numai 1,3,5
D. numai 2,4
E. numai 1
15. Cum trebuie să se modifice concentratia de CO2 din aer pentru ca organismul să fie afectat?
A. să scadă în aceleaşi procente ca şi O2
B. să crească în aceleaşi procente ca şi O2
C. indiferent de sens (crescător sau descrescător), se manifestǎ aceleaşi efecte
D. să crească, dar în procente diferite ca O2
E. să scadă, dar în procente diferite ca O2
16. Referitor la poluanţii de combustie ai aerului se fac unele precizări, cum ar fi:
1. rezultă din erodarea straturilor adânci de sol
2. sunt cei folosiţi în arderile industriale la obţinerea energiei electrice
3. din arderile lor rezultă elemente calorigene nutritive pentru organism
4. din arderile lor rezultă oxizi de S, de N, de C, ce nu afectează organismul
5. din arderile lor rezultă oxizi de S, de N, de C, ce afectează organismul
Care din afirmaţiile de mai sus sunt reale ?

A. 2,5
B. 1,2,3
C. 4,5
D. toate
E. nici una
17. Scǎderile concentraţiei de oxigen din aer de pânǎ la 15-10% faţǎ de valoarea normalǎ, pot avea
asupra organismului uman, urmǎtoarea consecinţǎ:
A. perturbarea homeostaziei (pH, glicemie, temperaturǎ)
B. perturbarea glicemiei
C. perturbarea echilibrului acido-bazic
D. perturbarea homeostaziei (pH, presiune, colesterolemie)
E. perturbarea dislipidemiilor
5
Care din afirmaţiile de mai sus sunt false ?
A. 2,5
B. 1,2,3
C. 1,3,4
D. toate
E. nici una
Câte din afirmaţiile de mai sus sunt adevǎrate şi câte sunt false ?
A.1, respectiv 4
B. 2, respectiv 3
C. 4, respectiv 1
D. 0, respectiv 5
E. 3, respectiv 2
20. In analiza igienico-sanitarǎ a aerului dintr-o încǎpere, care este cel mai important indicator chimic
urmǎrit:
A. determinarea concentraţiei de O2
B. determinarea concentraţiei de N2
C. determinarea concentraţiei de CO2
D. determinarea concentraţiei vaporilor de apǎ
E. determinarea concentraţiei de O3
21. Un adult are nevoie zilnic de un necesar fiziologic maxim de apă egal cu:
A. 1.2 l
B. 0.5 l
C. 2.5 l
D. 5l
E. 4 l
22. La ce concentraţie a iodului din apă, se instalează guşa endemică:

A. între 0.5 -1.5 mg/L
B. între 0.5 – 1.5 μg/L
C. sub 5 μg /L
D. peste 5 μg /L
E. între 1.5 – 5 mg/L
23.La ce concentraţie a fluorului din apă apare caria dentară:

A. 1 mg / L
B. < 0.5 mg/L
C. > 5 mg/L
D. 0.5 – 1.5 mg/L
E. egală cu concentraţia iodului
6
24. Fluorizarea apei este o metodă profilactică a cariei dentare. Ce concentraţie de fluor trebuie să fie în
apă pentru această profilaxie:
A. 1 mg / L
B. < 0.5 mg/L
C. > 5 mg/L
D.0.5 – 1.5 mg/L
E. egală cu concentraţia iodului
25. Când concentraţia de fluor din apă, este între 1.5 mg/L – 5 mg/L, apare boala, numită:
A. carie dentară
B. fluoroza dentară
C. osteofloroză
D. osteomalacie
E. osteoporoza
26. Cu ce este echivalent un grad german de duritate:

A. cu 1 mg CaO/L apă
B. cu 10 mg CaO/L apă
C. cu 10 mg CaO/100 ml apă
D. cu 10 mg CaCO3 /L apă
E. cu 10 ml NaOH 0.1 N
27. Cu ce este echivalent un grad francez de duritate:

A. cu 10 mg CaO/L apă
B. cu 10 mg CaCO3/L apă
C. cu 10 mg CaO/100 ml apă
D. cu un grad german de duritate
E. cu 10 ml HCl 0.1 N
28. Când la clorizarea apei se foloseşte o cantitate mai mare de clor, acesta rămâne în apă şi se numeşte:
A. clor mineral
B. clor legat
C. clor combinat
D. clor rezidual
E. clor liber
29. Care este cantitatea admisă de clor rezidual în apa potabilă, conform legii apelor 458/02.07.2008:
A. 1 mg/L
B. 0.1 -0.25 g /L
C. 0.1 – 0.25 mg /L
D. > 0.5 mg/L
E. < 0.1 g /L
30. Referitor la fluoroza dentarǎ, câte din următoarele afirmaţii sunt false şi/sau câte adevărate:
1. fluoroza dentară este similară cu maladia dinţilor pǎtaţi
2. se datorează unui exces de fluor în apă
3. se datorează excesului de fluor în carne
4. se datorează lipsei de fluor în apă
5. se datorează lipsei de fluor în lapte
7
A. toate sunt false
C. 2 sunt adevărate şi 3 false
D. 3 adevărate şi 2 false
E. 2 false şi 3 adevărate
31. Referitor la fluoroza dentarǎ, câte din următoarele afirmaţii sunt false şi/sau câte adevărate
1. fluoroza dentară este similară cu caria dentarǎ
2. se datorează unui exces de fluor în apă de 1.5-5 mg/L
4. se datorează lipsei de fluor din apa
5. afecteazǎ tiroida
A. nici una nu este falsă

B. nici una nu este adevărată
C. toate sunt adevărate
D. 3 false şi 2 adevarate
E. toate sunt false
32. Referitor la fluoroza dentarǎ, care din următoarele afirmaţii sunt false şi/sau care adevărate
1. fluoroza dentară este similară cu caria dentarǎ
2. se datorează unui exces de fluor în apă de 1.5-5 mg/L
4. se datorează lipsei de fluor din apa
5. afecteazǎ tiroida
A. 1,2; respectiv 3,4,5
B. toate sunt false
C. toate sunt adevărate
D. 1,3,4; respectiv 2, 5
E. 2,4,5; respectiv 1,3
33. Cu cât trebuie sǎ scadǎ concentraţia de apǎ în organism, pentru a se instala senzaţia de “sete”:
A. cu 5%
B. cu 50%
C. cu 10-15%
D. cu 15-25%
E. cu 25-50%
34. Cum trebuie sǎ se modifice concentraţia apei in organism, pentru ase instala senzaţia de “sete”:
A. sǎ scadǎ foarte mult
B. sǎ creascǎ foarte mult
C. sǎ creascǎ cu 10-15%
D. sǎ scadǎ cu 10-15%
E. sǎ scadǎ cu 15-25%
35. Permeabilitatea solului pentru aer variază în funcţie de anumiţi factori, cum ar fi:
A. mărimea porilor solului şi volumul acestora
B. intensitatea proceselor fizice şi mecanice
C. mărimea porilor solului
D. volumul porilor solului
8
E. aerul teluric, atmosferic şi subacvatic
36. Permeabilitatea solului faţă de apă depinde de mai mulţi factori, cum ar fi:
A. pietrişul, nisipul, argila
B. mărimea porilor şi volumul total al acestora
C. mărimea porilor, fără să se ţină cont de volumul total al acestora
D. volumul total al porilor, fără să se ţină cont de mărimea porilor
E. numai de volumul porilor
37. Referitor la capilaritatea şi permeabilitatea solului faţă de apǎ, se fac următoarele afirmaţii:
1. capilaritatea este invers proporţională cu permeabilitatea
2. solul cu capilaritate mare, are un timp de ascensiune al apei mic, încât nivelul apei este mare
3. capilaritatea este direct proporţională cu permeabilitatea
Care dintre afirmaţiile de mai sus, sunt reale şi care false:
A. 1 şi 2 ; respectiv 3
B. 1 şi 3; respectiv 2
C. 2; respectiv 1, 3
D. nici una nu e reală
E. nici una nu e falsă
38. Disponibilitatea elementelor minerale din sol depinde în cea mai mare măsură de:
A. temperatura aerului
B. temperatura solului şi a apei subterane
C. apa din sol
D. pH-ul solului
E. pH-ul apei
39. Disponibilitatea fierului din sol în plantă este favorizată de:

A. mediul alcalin şi calcaros
B. mediul acid necesar reducerii Fe2+ → Fe3+
C. mediul acid necesar reducerii Fe3+ → Fe2+
D. valori mari şi mici ale pH-ului
E. de creşterea alcalinităţii, inclusiv a pH-ului
40. Disponibilitatea molibdenului şi a manganului este dependentă de pH-ul solului. În ce constă această
dependenţă?
A. pH-urile acide cresc disponibilitatea ambelor elemente minerale
B. pH-urile alcaline scad disponibilitatea ambelor elemente minerale
C. pH-urile acide scad disponibilitatea Mo dar cresc pe cea a manganului
D. indiferent dacă pH-ul este acid sau alcalin, disponibilitatea este aceeaşi
E. indiferent de elementul mineral, pH-urile acide scad disponibilitatea
41. Disponibilitatea molibdenului şi a magneziului este dependentă de pH-ul solului. În ce constă

această dependenţă?
A. pH-urile acide cresc disponibilitatea ambelor elemente minerale
B. pH-urile alcaline scad disponibilitatea ambelor elemente minerale
C. pH-urile acide scad disponibilitatea Mo dar cresc pe cea a magneziului
D. indiferent dacă pH-ul este acid sau alcalin, disponibilitatea este aceeaşi
E. indiferent de elementul mineral, pH-urile acide scad disponibilitatea
9
42. În ce proporţie se găseşte apa şi aerul teluric în sol?
A. apa → 25 %; aerul teluric 25 %
B. apa → 40 %; aerul teluric 25 %
C. apa → 45 %; aerul teluric 15 %
D. în proporţii inegale
E. într-o proporţie mai mare este apa
GRILE
COMPLEMENT MULTIPLU
1. Aerul poate conţine umătorii compuşi chimici:

A. compuşi chimici structuraţi în 3 faze: lichidă, gazoasă şi solidă
B. compuşi chimici structuraţi în 2 faze: lichidă şi gazoasă
C. O2 , CO2, N2 , O3 , cloruri, fosfaţi, sulfuri, apă
D. O2 , CO2, N2, gaze rare, vapori de apă
E. O2 , CO2, N2 , O3 , H2
2. Compoziţia chimică completă a aerului constă în:

A. O2, CO2, N2, O3, H2, gaze rare, vapori de apă; predomină azotul
B.compuşi chimici structuraţi în 2 faze: lichidă şi gazoasă
C. O2, CO2, N2 , O3 ,Cloruri, fosfaţi, sulfuri, apă
D. O2 , CO2, N2, H2, gaze rare, vapori de apă
E. O2, CO2, N2, O3, H2, gaze rare, vapori de apă
3. Compoziţia chimică completă a aerului constă în:

A. O2, CO2, N2, O3, H2, gaze rare, vapori de apă; predomină azotul
B. O2, CO2, N2, O3, H2, gaze rare, vapori de apă; predomină oxigenul
C. O2, CO2, N2 , cloruri, fosfaţi,sulfuri, apă; predomină oxigenul
D. O2 , CO2, N2, H2, gaze rare, vapori de apă
E. O2, CO2, N2, O3, H2, gaze rare,vapori de apă
4. In cazul în care concentraţia oxigenului din aer scade, se produc modificări minore, cum ar fi:
A. accelerarea ritmului cardiac
B. creşterea presiunii arteriale
C. scăderea presiunii arteriale
D. creşterea numarului de hematii în sânge periferic
E. local se produce vasodilataţie
5. Referitor la modificarea concentraţiei de oxigen din aer, care din următoarele afirmaţii sunt adevărate:
A. scăderi de până la 18-15% produc accelerarea ritmului cardiac
C. scăderi de până la 18-15% produc scăderea presiunii arteriale
D. scăderi de până la 18-15% produc creşterea numărului de hematii în sânge periferic
10
6. Referitor la modificarea concentraţiei de oxigen din aer, care din următoarele afirmaţii sunt
adevărate:
A. scăderi de până la 15-10% produc alcaloze
C. creşteri de peste 18% produc manifestări nervoase
D. scăderi de până la 15-10% produc manifestări nervoase
7. Referitor la modificarea concentraţiei de oxigen din aer, se fac următoarele afirmaţii.

Care sunt adevărate?
A. 1,2,4
B. toate
C. 4
D. 2
E. 1,3,5
8. Referitor la modificarea concentraţiei de oxigen din aer, se fac următoarele afirmaţii.

Care sunt false?
A. 5
B. toate
C. 1,3
D. 1,2,3
E. 1,3,5
9. Cum trebuie să se modifice concentraţia de CO2 din aer pentru ca organismul să fie afectat?
A. să crească, dar în procente diferite ca O2
B. să crească în aceleaşi procente ca şi O2
C. indiferent, se manifestă aceleaşi efecte
D. să crească pâna la 20%
E. să crească în spaţiile închise
10. Care sunt manifestările organismului uman ca urmare a creşterii concentraţiei de CO2 din aer?
A. dispneea + manifestări digestive
B. cefalee + ameţeli
C. stop cardiovascular
D. leucopenie
E. creşterea hematiilor
11. Ce elemente din aer nu au implicaţie fiziologică în actul respirator?

A. oxigenul
B. carbonul
11
C. gazele rare
D. azotul
E. ozonul
12. Poluanţii artificiali ai aerului sunt reprezentaţi de:

A. poluanţii de combustie
B. poluanţi industriali
C. poluanţii mobili
D. pulberi desprinse prin erodarea straturilor superficiale ale solului şi ridicate de vânt
erupţii vulcanice, emanaţii de gaze
E. polen, puf
13. Poluanţii naturali ai aerului sunt reprezentaţi de:

A. poluanţii de combustie
B. poluanţii industriali
C. poluanţii mobili
D. pulberi desprinse prin erodarea straturilor superficiale ale solului şi ridicate de vânt
erupţii vulcanice, emanaţii de gaze
E. polen, puf
14. Poluanţii mobili din aer sunt reprezentaţi de:

A. poluanţii ce provin de la mijloacele de transport rutiere, feroviare, aeriene şi maritime
B. gazele de eşapament
C. substanţele ce se adaugă în benzină pentru îmbunătăţirea calităţii
D. poluanţii de combustie
E. poluanţii industriali
15. Dintre poluanţii mobili din aer o toxicitate deosebită o reprezintă unii compuşi ce se adaugă în
benzină. La ce fel de compuşi facem referire ?
A. oxizi de S, de N, de C
B. plumb adăugat sub formă de tetraetilplumb
C. plumb ce se elimină prin ţevile de eşapament sub formă de halogenură de plumb
D. plumb ce se elimină prin ţevile de eşapament sub formă de oxizi de plumb
E. tetraetilplumb ce se elimină prin ţevile de eşapament sub formă de halogenură de plumb şi ca
atare
16. Poluanţii mobili din aer prezintă unele dezavantaje, cum ar fi :

A. fiind mobili, rămân mai mult timp suspendaţi în aer
B. se elimină aproape de sol
C. contribuie la poluarea aerului şi solului
D. afectează îndeosebi anumite categorii de populaţie (agenţi de ciculaţie, vânzătorii ambulanţi)
E. sunt concentraţi în intersecţii stradale
17. În ce scopuri este folosită apa potabilă de către un individ ca persoană ‘’fizică’’:
A. în scop patologic
B. în scop fiziologic
C. în scop menajer şi gospodăresc
D. în scop industrial
E. în scop agricol
12
18. Printre bolile neinfecţioase transmise prin intermediul apei, se enumeră:
A. guşa endemică
B. fluoroza endemică
C. hepatita virală
D. tuberculoza
E. antraxul
19. Printre bolile neinfecţioase ale apei, se enumeră:

A. methemoglobinemia infantilă
B. intoxicaţiile cu plumb, cadmiu şi poluanţi organici
C. leptospirozele
D. bolile parazitare
E. fluoroza endemică
20. Printre bolile infecţioase ale apei, se enumeră:

A. methemoglobinemia infantilă
B. intoxicaţiile cu plumb, cadmiu şi poluanţi organici
C. leptospirozele
D. bolile parazitare
E. conjunctivita de bazin
21. Când concentraţia de fluor din apă, este > 5 mg /L, apare:
A. carie dentară
B. fluoroza dentară
C. osteofluoroza
D. osteomalacie
E. osteoporoza
22. La ce risc sunt supuşi copiii mici alimentaţi artificial, când apa potabilă este poluată cu nitraţi:
A. intoxicaţii cu nitraţi şi nitriţi
B. apariţia methemoglobinemiei infantile
C. la dezvoltarea gigantică a corpului
D. la creşterea rezistenţei organismului
E. la sufocare
23. La ce risc sunt supuşi copiii mici alimentaţi artificial, când apa potabilă este poluată cu nitraţi:
A. insuficienţa oxigenării corpului prin blocarea hemoglobinei sub formă de methemoglobină
B. nedezvoltarea fizică şi intelectuală
C. la dezvoltarea gigantică a corpului
D. la creşterea rezistenţei organismului
E. apariţia methemoglobinemiei infantile
24. Cei mai frecvenţi poluanţi organici ai apei potabile sunt:

A. plumbul, cadmiu
B. fluorul, iodul
C. pesticidele organoclorurate
D. detergenţii anionici
E. acizii graşi polinesaturaţi
13
25. Cei mai frecvenţi poluanţi cancerigeni ai apei potabile sunt:
A. HPA, THM
B. hidrocarburile anorganice, hidrocarburile organice
C. pesticidele organoclorurate, detergenţii anionici
D. nitrozaminele
E. BTH şi BHA
26. Care dintre următoarele boli transmise prin apă, sunt de ‘’tip bacterian’’:
A. giardioza sau lambiaza
B. conjunctivita de bazin, poliomielita
C. holera, dizenteria
D. febra tifoidă
E. antraxul
27. Care dintre următoarele boli transmise prin apă, sunt virale:
A. hepatita
B. conjunctivita de bazin, poliomielita
C. holera, dizenteria
D. febra tifoidă
E. tuberculoza
28. Dintre bolile parazitare care sunt transmise de regulă, prin intermediul apei:
A. lambiaza
B. giardioza
C. holera
D. guşa endemică
E. amilaza
29. Poluanţii chimici ce fac ca apa potabilă să nu fie’’consumabilă’’ sunt:

A. nitraţii, nitriţii
B. clorura de sodiu
C. NH3, H2S
D. CO2, O2
E. pesticidele
30. În ce se măsoară duritatea apei:

A. mg/L
B. mg %
C. grade germane
D. grade franceze
E. ml alcalii(acizi) / 10 ml apă
31. În ce se măsoară duritatea apei:

A. mg CaO/L apă
B. mg CaCO3 /L apă
C. grade celsius
D. grade Thorner
E. grade germane şi franceze
14
32. Ce indică poluarea cu nitriţi ai apei:
A. descompunerea substanţelor organice ce nu conţin azot
B. descompunerea substanţelor organice ce conţin azot
C. o poluare mai ‘’veche’’ a apei
D. o poluare şi cu nitraţi
E. o metodă de analiză
33. Urmele de fosfaţi în apa potabilă provin din:

A. substanţe cu azot
B. apele industriale
C. apele reziduale cu îngrăşăminte pe bază de fosfor
D. descompunerea grăsimilor
E. sistemul tampon NaH2PO4/ Na2HPO4
34. Hidrogenul sulfurat din apa potabilă, în cazul impurificării, poate să fie de natură:
A. biologică
B. organică
C. telurică
D. minerală
E. mecanică
35. Azotul total din apă este reprezentat de:

A. azotul provenit din descompunerea proteinelor
B. azotul organic
C. azotul mineral
D. amoniac, nitraţi, nitriţi
E. azotul gazos rămas la dezinfecţie
36. Azotul organic din apă este reprezentat de compuşii:

A. creatinina
B. cisteina
C. proteine
D. aminoacizi
E. nitraţi
37. Azotul mineral din apă este reprezentat:

A. proteine
B. aminoacizi
C. nitraţi
D. nitriţi
E. H2S
38. Care din compuşii enumeraţi mai jos, reprezintă ”clorul rezidual din apă”?
A. clorul gazos, hipocloritul, acidul hipocloros
B. clorul liber sau legat sub formă de cloramine
C. clorbenzenul
D. cloraminele
E. radicalii gazoşi
15
39. Prin intermediul apei se pot transmite unele boli neinfecţioase. În acest context, care din următoarele
afirmaţii sunt false:
A. apa potabilă ne protejează de caria dentară
B. apa potabilă nu ne protejează de caria dentară
C. caria dentară apare la concentraţii mai mari ale fluorului de 5 mg/L
D. deficienţa fluorului din apă împiedică fixarea iodului în tiroidă
E. guşa endemică se manifestă la concentraţii mult mai mari ale iodului de 5 μg/L
afirmaţii sunt adevărate:
A. apa potabilă ne protejează de caria dentară
B. apa potabilă nu ne protejează de caria dentară
C. caria dentară nu apare la concentraţii mai mari ale fluorului de 5 mg/L
D. excesul fluorului din apă împiedică fixarea iodului în tiroidă
E. guşa endemică se manifestă la concentraţii mult mai mici ale iodului de 5 μg/L
A. guşa endemică, caria dentară şi fluoroza dentară sunt boli determinate de excesul de iod din
tiroidă
B. guşa endemică, caria dentară şi fluoroza dentară sunt boli determinate de excesul de iod din
apă
C. caria dentară este determinată de o lipsă a fluorului din apă
D. fluoroza dentară nu este similară cu boala dinţilor pătaţi
E. fluoroza dentară este similară cu boala dinţilor pătaţi
A. fluorul nu are rol cariopreventiv
B. fluorul are rol cariopreventiv
C. fluorul este cariogen
D. fluorul nu este cariogen
E. lipsa de fluor din apă nu este asociată cu prevenirea cariei dentare
43. Prin intermediul apei se pot transmite unele boli neinfecţioase. În acest context, care din urmatoarele
afirmaţii sunt adevărate:
A. fluorul nu are rol cariopreventiv
B. fluorul are rol cariopreventiv
C. fluorul este cariogen
D. fluorul nu este cariogen
E. lipsa de flour din apă este asociată cu prevenirea cariei dentare
44. Prin intermediul apei potabile se pot transmite diferite boli. Ce afirmaţii din cele prezentate mai jos
sunt adevărate, respectiv sunt false:
1. dintre bolile bacteriene se pot transmite: holera, dizenteria şi febra tifoidă
2. dintre bolile bacteriene se pot transmite: caria dentară, holera şi febra tifoidă
3. dintre bolile bacteriene se enumeră şi bolile parazitare
4. dintre bolile virale se pot enumera: hepatita, conjunctivita şi poliomielita
A. adevărate sunt: 1, 2, 3
B. false sunt: 2, 3
C. adevărate sunt: 1 şi 4
16
D. false sunt toate
E. toate sunt adevărate
45. Prin intermediul apei potabile se pot transmite diverse boli. Ce afirmaţii din cele prezentate mai jos
pot fi adevărate/false:
1. dintre bolile bacteriene se pot transmite: holera, dizenteria şi febra tifoidă
2. dintre bolile bacteriene se pot transmite: caria dentară, holera şi febra tifoidă
3. dintre bolile parazitare se enumeră şi giardiozele
4. dintre bolile virale se poate transmite hepatita
A. false sunt: 1, 3, 4
B. false sunt: 1, 3
C. falsă este numai: 2
D. adevărate pot fi: 1, 4
E. adevărate sunt: 1, 3 şi 4
46. Despre indicatorii chimici de poluare ai apei precizăm următoarele aspecte:

1. unii dintre indicatori ne informează cât de recentă este poluarea apei
2. toţii indicatorii ce se analizează măresc gradul de purificarea al apei
3. nitraţii si nitriţii – sunt doi indicatori din totalul indicatorilor analizaţi
4. indicatorii de poluare ce se analizează sunt numai NH3 şi H2S
Care dintre aceste aspecte sunt reale şi care sunt false:

A. sunt reale: 1 şi 3
B. sunt false: 2 şi 4
C. toate sunt false
D. toate sunt reale
E. sunt reale 2 şi 4; sunt false 1 şi 3
47. Necesarul energetic legat de stările patologice, este modificat comparativ cu starea normală, astfel:
A. este mai mic decât necesarul bazal
B. este mai mare decât necesarul bazal
C. este în funcţie de necesarul bazal şi de tipul bolii
D. creşte cu gravitatea bolii
E. poate ajunge pâna la 150% din cel bazal
48. Cheltuielile energetice legate de activitatea fizică sau/şi intelectuală se calculează dacă se cunoaşte
valoarea metabolismului bazal. Ce elemente mai trebuie cunoscute pentru a calcula valoarea acestei
energii de activitate.
A. sexul, vârsta, greutatea
B. “factorul de activitate”
C. tipul de activitate desfăşurată
D. energia de boală
E. energia calorică
49. Cheltuielile energetice legate de activitatea fizică sau/şi intelectuală se calculează dacă se cunosc
obligat unele elemente, cum ar fi:
A. sexul, vârsta, greutatea

B. “factorul de activitate”
C. tipul de activitate desfăşurată
D. valoarea metabolismului bazal
17
E. valoarea energiei necesare digestiei
50. Necesarul energetic total (N.E.T.) pentru organism se calculează prin însumarea mai multor tipuri de
energii. Precizaţi care sunt acestea:
A. energia calorică
B. energia macroergică
C. energia bazală
D. energia legată de boală
E. energia de activitate
51. La baza purificării apei stau mai multe procese:

A. fizice
B. chimice
C. biologice
D. electrochimice
E. optice
52. După epurare, pentru obţinerea apei potabile, apa poluată este supusă mai multor operaţii:
A. dedurizare, demanganizare, deferizare
B. declorurare
C. îndepărtarea gazelor dizolvate
D. dezinfecţiei
E. mineralizării
53. Dezinfecţia apei se face, folosind metode:

A. biologice
B. chimice
C. fizice
D. mecanice
E. fizico-chimice
54. Metodele chimice mult mai eficiente ca cele fizice, se folosesc tot mai mult la dezinfecţia apei.
Despre ce metode este vorba:
A. demanganizarea
B. clorizarea
C. ozonizarea
D. ionizarea
E. deferizarea
55. Metodele chimice mult mai eficiente ca cele fizice, se folosesc tot mai mult la dezinfecţia apei.
Despre ce metode este vorba:
A. clorizarea
B. utilizarea efectului ionilor de Ag+
C. deferizarea
D. ultrasunetele
E. demanganizarea
56. Apa, pentru a fi potabilă se supune clorizării folosind:

A. clor gazos
B. hipoclorit de sodiu
18
C. cloramine
D. acid clorhidric
E. clorura de sodiu
57. Metodele fizice folosite la dezinfecţia apei:

A. decantarea
B. filtrarea
C. radiaţiile ultraviolete
D. distilarea
E. fierberea
58. Printre proprietăţile fizice ale solului se enumeră:

A. culoarea, pH-ul, turbiditatea
B. culoarea, temperatura, pH-ul
C. permeabilitatea, capilaritatea, pH-ul
D. permeabilitatea, capilaritatea, pH-ul, temperatura şi textura
E. culoarea, mirosul, limpezimea, pH-ul
59. În ce constă importanţa sanitară a capilarităţii solului?

A. în amplasarea corectă a materialelor farmaceutice în depozitul farmaceutic
B. în amplasarea corectă a unei clădiri
C. în amplasarea corectă a grupurilor sanitare
D. în amplasarea corectă a platformelor de depozitare a gunoaielor
E. în cunoaşterea riscului ca sănătatea populaţiei să fie afectată de ‘’igrasie’’
60. Temperatura solului este influenţată de anumiţi factori. Care sunt aceşti factori şi ce ar putea
influenţa modificarea temperaturii?
A. temperatura influenţează climatul şi indirect dezvoltarea vegetaţiei
B. temperatura este influenţată de natura şi compoziţia solului
C. temperatura este influenţată de structura mecanică şi compoziţia solului
D. temperatura influenţează transmiterea inductanţei
E. temperatura nu influenţează încălzirea solului
61. Azotul atmosferic este preluat în sol prin participarea unor bacterii. Cum se numesc aceste bacterii şi
sub ce forme se găseşte azotul în sol?
A. bacterii Nitrobacter
B. bacterii Rhpsobium
C. azotul se găseşte sub formă anorganică şi sub formă gazoasă
D. azotul se găseşte sub formă anorganică şi organică la un anumit raport C: N
E. azotul se găseşte sub formă predominantă de azot organic la un raport C: N > 20
62. In sol, convertirea azotului dintr-o formă în alta (organică/anorganică şi anorganică/organică) se face
prin anumite procese chimice, cum ar fi:
A. mineralizarea, ce înseamnă trecerea N2 organic în N2 anorganic
B. imobilizarea, ce înseamnă trecerea N2 anorganic în N2 organic
C. mineralizarea, ce presupune imobilizare, nitrificare şi denitrificare
D. nitrificarea prin care ionii NH4+ sunt transformaţi în ioni NO3-
E. denitrificarea în care ionii NO3- sunt transformaţi în final în N2 ce se pierde prin evaporare
63. Fosforul, element mineral al solului, este necesar dezvoltării plantelor, pentru că intră în constituţia:
A. unor compuşi macroergici
19
B. ATP-ului, ADP-ului şi membranelor celulare
C. fosfolipidelor, esenţiale pentru membranele celulare
D. acizilor nucleici
E. acizilor organici
64. Ionii fosfat se pot irosi în sol dacă:

A. reacţionează cu ionii de Na+ sau K+
B. reacţionează cu ionii de Fe3+ şi Al3_, formând compuşi insolubili
C. reacţionează cu ionii de Fe3+ şi Al3_, formând compuşi insolubili ce sunt mult utilizaţi de
plante
D. formează compuşi insolubili neutilizaţi de plante
E. solul are pH acid
Bibliografie
[1].Rodica Cuciureanu, 2007- Elemente de igiena mediului, Editura Junimea, Iaşi
 Cap.1, 2, 3
[2]. Denisa Mihele, 2004 - Nutriţie, Dietoterapie şi Compoziţia alimentelor, Multi Press International
 Cap. 7
[3]. *** Legea 458/2002 privind calitatea apei potabile, Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr.552/29.07.2002
TEMATICA 2
NECESARUL ENERGETIC ŞI DE TROFINE
 Necesarul energetic al organismului

Cheltuielile de energie, formule de calcul al aportului de energie, aportul neadecvat de energie,
antitrofine
 Necesarul de trofine
Apa, glucide, lipide, proteine, vitamine, săruri minerale
GRILE
COMPLEMENT SIMPLU
1. Factorii nutritivi, care prin ardere în organism generează calorii sunt:

A. protidele, glucidele, lipidele
B. vitaminele şi sărurile minerale
C. enzimele
D. coenzimele
E. hormonii
2. Prin arderea unui gram de glucide se eliberează cantitatea de energie, egală cu:
A. 4,1 kcal
B. 6,0 kcal
C. 12,60 kcal
D. 7 kcal/ min
E. 18 moli de ATP
20
3. Prin arderea unui gram de proteine se eliberează cantitatea de energie, egală cu:
A. 4,3 kcal
B. 6,0 kcal
C. 12,60 kcal
D. 7 kcal/ min
E. 6 g%
4. Prin arderea unui gram de lipide se eliberează cantitatea de energie, egală cu:
A. 9.3 kcal
B. 6,0 kcal
C. 12,60 kcal
D. 7 kcal/ min
E. 50 moli ATP
5. De câte kilocalorii are nevoie un adult de talie standard pentru asigurarea metabolismului bazal:
A. o kcal / corp / 24 h
B. 3 kcal / kg corp / 24 h
C. 1 kcal / kg corp / 24 h
D. 1 kcal / kg corp / h
E. 1 kcal %
6. Clima influienţează metabolismul bazal astfel:

A. la frig nu se modifică
B. la cald nu se modifică
C. la frig este mai mare decât la cald
D. la frig este egal cu zero
E. primăvara şi iarna este mai mare decât vara şi toamna
7. Energia consumată pentru ingestia alimentelor se numeşte:

A. energia de activare
B. energia de metabolizare
C. acţiunea dinamică
D. acţiunea statică
E. metabolism bazal
8. Bolile de nutriţie sunt stări patologice ce apar în următoarele situaţii:

A. când organismul se alimentează echilibrat
B. când organismul se alimentează sănătos
C. când suferă dezechilibru alimentar
D. când suferă dezechilibru acido -bazic
E. când organismul este în repaus
9. Denutriţia primară constă în:

A. reducerea aportului alimentar
B. reducerea aportului alimentar datorită lipsei hranei (indisponsabilităţii)
C. creşterea aportului caloric
D. creşterea aportului glucidic
E. aport crescut de alimente
21
10. Ingestia de cantităţi mari de alimente într-un mod necontrolat poartă denumirea de:
A. bulimie
B. anorexie nervoasă
C. denutriţie
D. slabul constituţional
E. diabet
11. Obezitatea reprezintă:

A. scăderea greutăţii corporale cu 10 % faţă de cea ideală
B. creşterea greutăţii corporale cu 10 % faţă de cea ideală
C. normogreutatea corporală
D. creşterea greutăţii corporale cu 5 % faţă de cea ideală
E. creşterea greutǎţii corporale cu 20% faţă de cea ideală
12. Hipernutriţia reprezintă:

B. creşterea greutăţii corporale cu 1 % faţă de cea ideală
C. homeostazia organismului
D. creşterea greutǎţii corporale cu 20% faţă de cea ideală
E. dezechilibrul acido-bazic
13. Hipernutriţia reprezintă:

B. scăderea greutăţii corporale cu 1 % faţă de cea ideală
C. homeostazia organismului
D. dezechilibrul între aportul alimentar şi consumul de energie
E. dezechilibrul acido-bazic
14. Necesarul energetic total (N.E.T.) pentru organism se calculează prin însumarea mai multor tipuri de
energii. Precizaţi care din afirmaţiile de mai jos este corectă:
A. N.E.T.= metabolism bazal + energia de activitate+energia dinamică + energia de boală
B. N.E.T.= metabolism intens+ energia mecanică+energia dinamică + energia de boală
C. N.E.T.= metabolism bazal + energia de activitate+energia calorică + energia de boală
D. N.E.T.= metabolism biochimic + catabolism + anabolism
E. N.E.T.= nici una din afirmaţii nu este corectă
15. Cheltuielile energetice legate de activitatea fizică sau/şi intelectuală se calculează dacă se cunoaşte
obligat valoarea unei anume energii. La ce fel de energie facem referire:
A. energia dinamică
B. energia calorigenǎ
C. energia factorialǎ de activitate
D. energia bazală
E. energia mecanică
16. In stările patologice necesarul energetic este modificat comparativ cu starea normală, astfel:
A. este mai mic decât necesarul bazal
B. este egal cu necesarul bazal
C. este în funcţie de necesarul bazal şi de tipul bolii
D. scade cu gravitatea bolii
E. poate ajunge pâna la 50% din cel bazal
22
17. Colagenul şi zeina din punct de vedere al conţinutului în aminoacizii esenţiali, sunt proteine de tipul:
A. proteine complete
B. proteine parţial complete
C. proteine incomplete
D. proteine ionice
E. hemoglobinice
18. În anaclorhidrie ce se întâmplă cu absorbţia calciului:

A. poate să crească
B. poate să scadă până la zero
C. este stimulată
D. stimulează şi absorbţia altor elemnete minerale
E. rămâne neschimbată
19. Raţia zilnică de seleniu într-o alimentaţie sănătoasă este de ordinul:

A. grame/kg corp
B. grame/h
C. µg/24 h
D. mg /h
E. ppm/Kg corp
20. Alimentele în care conţinutul de seleniu este crescut sunt:

A. usturoiul, ciuperci, fructe de mare
B. varza, salata, ceapa
C. lapte, ouă
D. produse zaharoase
E. pastele făinoase
21. Cele mai bogate produse alimentare în iod sunt:

A. peştele, scoicile, algele
B. varza
C. spanacul
D. laptele, ouăle
E. carnea de vânat
22. Sursele naturale predominante pentru acizii graşi esenţiali sunt :

A. de origine vegetală
B. de origine animală
C. de origine marină
D. uleiuri vegetale: măsline, soia, flaoarea soarelui
E. uleiurile minerale
23. Dintre vitaminele hidrosolubile din produsele alimentare, fac parte:

A. vitaminele A, D, E
B. vitaminele A, B, C, D
C. vitaminele B, C
D. acidul folic, biotina, acidul pantutenic, carotenii, tocoferolii
E. vitaminele A, D, E, K
23
24. Care sunt principalele surse pentru aportul vitaminei C:
A. sursele endogene
B. legumele şi fructele
C. grăsimile
D. carnea şi mezelurile
E. laptele
25. Care sunt principalele surse pentru aportul vitaminei C:

A. legumele şi fructele
B. laptele şi derivatele
C. grăsimile
D. carnea şi mezelurile
E. băuturile alcoolice
26. Formula prin care se calculează coeficientul de utilizare digestivă este:

FR
A. C.U.D % =
F
T E
B. C.U.D. % =
E
If
C. C.U.D % = x100
I
I
D. C.U.D % = x100
7
VxI
E. C.U.D. % = x100
f
27. C.U.D.-ul unei trofine este influienţat de:

A. cantitatea de alimente ingerate
B. cantitatea de alimente eliminate prin urină
C. cantitatea de trofină ingerată
D. cantitatea de antitrofină eliminată prin urină
E. indicele de iod
28. Care dintre elementele minerale au valoarea C.U.D.-ului mai mare:

A. elementele monovalente: Ca2+, Mg2+, Fe2+
B. elemnete monovalente: Na+, K+, Cl-
C. elemnetele: Ca2+, Fe2+ Mg2+,
D. elementele metalelor grele
E. elementele vitaminice
29. Cele mai afectate vitamine hidrosolubile în ceea ce priveşte absorbtivitatea lor sunt:
A. Vitamina A, D
B. Vitamina E, K
C. Vitaminele B şi C
D. Vitamina K
E. Vitamina F
24
30. Vitaminele hidrosolubile sunt absorbite cel mai bine dacă este prezent:
A. acidul clorhidric în sucul gastric
B. acidul clorhidric în sucul intestinal
C. acidul clorhidric în sucul pancreatic
D. acidul clorhidric în anaclorhidrie
E. colesterolul în bilă
31. Dintre antitrofinele ce împiedică utilizarea proteinelor se enumeră:

A. albuşul crud
B. antitriptaza
C. biotina
D. tripsina
E. amilaza
32. În cereale, care din antitrofine predomină:

A. acidul oxalic
B. antitriptaza
C. acidul fitic
D. acidul oxalic
E. fluorul
33. Glucozizii ce pot substitui iodul din tiroidă, se găsesc predominanţi în:
A. salata, spanac, măceş
B. varza, gulii, conopidă
C. carne, mezeluri
D. lapte, brânzeturi
E. nuci, alune, arahide
34. Glucozizii din legumele de tip Brasicacae au următoarele efecte asupra organismului:
A. diminuează absorbţia Ca2+ şi Mg2+
B. împiedică acumularea iodului în tiroidă
C. stimulează acumularea iodului în tiroidă
D. stimulează acumularea Ca2+ şi Fe2+
E. păstrează homeostazia
35. În ce condiţii legumele: soia, fasolea albă, lintea, au efect guşogen:

A. când sunt proaspete
B. când sunt tratate enzimatic
C. când sunt tratate insuficient termic
D. indiferent de situaţie
E. în stare uscată
36. De ce acidul oxalic şi acidul fitic sunt antritrofine:

A. pentru că măresc absorbţia alimentelor
B. pentru că măresc absorbţia calciului, fierului, zincului
C. pentru că micşorează absorbţia calciului, fierului, zincului
D. pentru că nu se găsesc în alimente
E. pentru că se găsesc în lapte
37. Ciocolata e un aliment ce împiedică absorbţia unui element mineral. Care este acesta?
A. fluorul
25
B. calciul
C. acidul oxalic
D. acidul fitic
E. fosforul
38. Cacaua e un aliment ce împiedică absorbţia unui element mineral. Care este acesta?
A. clorul
B. calciul
C. acidul oxalic
D. acidul fitic
E. acidul oleic
39. Care tip de pâine conţine mai mult acid fitic:

A. cea albă
B. cea intermediară
C. cea neagră
D. indiferent
E. cea dietetică
40. În anaclorhidrie ce se întâmplă cu absorbţia ionilor de fier:

A. poate să crească
B. poate să scadă până la zero
C. este stimulată
D. stimulează şi absorbţia altor elemente minerale
E. rămâne neschimbată
GRILE
COMPLEMENT MULTIPLU
1. Energia necesară organismului pentru desfăşurarea metabolismului propriu este furnizată de substanţe
denumite:
A. coenzime
B. enzime
C. trofine
D. factori nutritivi
E. elemente minerale
2. Zilnic, organismul uman are nevoie de cheltuieli energetice şi anume:

A. cheltuieli energetice bazale
B. cheltuieli energetice legate de activitate
C. cheltuieli energetice legate de dietă
D. cheltuieli energetice legate de boală
E. cheltuieli energetice legate de consumul de elemente minerale
3. Metabolismul bazal reprezintă un anumit tip de energie pentru organism. La ce serveşte această
energie:
A. la desfăşurarea funcţiilor vitale în eforturi fizice intense
B. la desfăşurarea funcţiilor vitale în eforturi fizice reduse
C. la desfăşurarea funcţiilor vitale în stare de repaus absolut
D. pentru desfăşurarea printe altele şi a funcţiei de respiraţie şi circulaţie sanguină
E. la deşfăşurarea proceselor de digestie şi absorbţie
26
4. Cheltuiala energetică pentru asigurarea metabolismului bazal depinde de mai mulţi factori:
A. greutate corporală
B. vârstă, sex
C. climă
D. cheltuielile energetice legate de dietă
E. dezvoltare muscular
5. Metabolismul bazal este influienţat de sex, astfel:

A. în nici un fel
B. la bărbati este mai mare
C. corelat cu consumul de vitamine
D. la femei este mai mic cu 6 – 10 % decât la barbaţi
E. la femei este mai mare cu 6 – 10 % decât la bărbaţi
6. Greutatea corporală ideală a unui individ depinde de mai mulţi factori, peintre care enumerăm:
A. talia
B. vârsta
C. conformaţia
D. indicele masei corporale
E. metabolismul bazal
7. Funcţie de valoarea indicelui masei corporale, indivizii pot fi:

A. supraponderali, când IMC > 25
B. subponderali, când IMC > 40
C. obezi, când IMC <24
D. obezi, când IMC atinge variabile, cuprinse între 30-40
E. normali când IMC este cuprins între 18,5 ~25
8. Funcţie de valoarea indicelui masei corporale, indivizii pot fi:

A. cu obezitate avansată, când IMC > 40
B. cu obezitate avansată, când IMC < 40
C. supraponderali, când IMC este cuprins între 25 – 30
D. subponderali, când IMC > 30
E. normali când IMC = 32
9. Denutriţia reprezintă:
A. un anumit tip de boală de nutriţie
B. dezechilibrul între aport şi cheltuieli calorice
C. un deficit ponderal mai mare de 15 %
D. un deficit ponderal mai mare de 30 %
E. dezechilibrul hidric şi al sărurilor minerale
10. Denutriţia se clasifică în mai multe categorii. Care sunt acestea:

A. primară
B. secundară
C. mixtă
D. fiziologică
E. patologică
27
11. Cauzele denutriţiei sunt:
A. indisponibilitatea hranei
B. tulburări de masticaţie şi de glutiţie
C. tulburări ale metabolismului glucidic
D. tulburări ale metabolismului bazal
E. tulburări de energie solară
12. Cauzele denutriţiei sunt:

A. refuzul de a se alimenta
B. indisponibilitatea hranei
C. tulburări ale metabolismului glucidic
D. tulburări ale metabolismului bazal
E. tulburări de energie termică
13. Denutriţia, ca boală de nutriţie, are următoarele consecinţe biologice:

A. creşterea în greutate
B. pierderea în greutate
C. hipoglicemia funcţională
D. dezechilibrul acido-bazic
E. afectarea sintezei hepatice a proteinelor

A. creşterea glicemiei
B. creşterea concentraţiei serice de lipide şi cholesterol
C. hipoglicemia funcţională
D. creşterea homeostaziei
E. afectarea sintezei hepatice a proteinelor

A. scăderea lipidelor totale
B. scăderea proteinelor serice sub 6 g %
C. creşterea proteinelor serice peste 8 g %
D. creşterea rezistenţei imunitare
E. hipoglicemia funcţională

A. metabolismul hidroelectrolitic scade
B. scăderea sistemului imunitar
C. reducerea numărului de limfocite
D. creşterea rezistenţei imunitare
E. hipoglicemia funcţională

A. se instalează hipoalbuminemia
B. scade hematopoeza
C. creşte numărul de limfocite
D. greutatea corporală nu se modifică
E. se intensifică sedentarismul
18. Denutriţia se manifestă clinic prin următoarele:

A. astenie fizică, ce va reduce capacitatea de muncă
28
B. creşterea marcantă, peste 10 % a greutăţii corporale
C. intensificarea metabolismului bazal
D. tulburări digestive
E. tulburări psihice
19. Denutriţia se manifestă clinic prin următoarele:

A. tulburări digestive ce dau senzaţia de foame dureroasă
B. capacitate redusă de muncă
C. menţinerea constantă a greutăţii corporale
D. tulburări psihice, ce se manifestă prin apatie, indiferenţă
E. creşterea în înălţime
20. Referitor la slabul constituţional sunt adevărate următoarele afirmaţii:

A. este diferit de denutriţie
B. poate fi menţinut de-a lungul vieţii
C. este acelaşi cu denutriţia
D. este o dereglare metabolică
E. suferă 50 % din populaţie
21. Referitor la slabul constituţional sunt adevărate următoarele afirmaţii:

A. este o dereglare metabolică
B. constă în existenţa unui număr redus de celule adipoase la persoanele respective
C. constă în existenţa unui număr crescut de celule adipoase la persoanele respective
D. poate fi menţinut de-a lungul vieţii
E. suferă 50 % din populaţie
22. Predominant la femeile tinere se instalează unele boli de nutriţie. Cum se numesc?
A. hipernutriţie
B. bulimia
C. anorexie nervoasă
D. hiperglicemia
E. diabetul juvenil
23. Comportamentul tinerelor ce suferă de anorexie nervoasă constă în:

A. teama de a nu se îngrăşa
B. refuzul senzaţiei de foame, oboseală, slăbiciune
C. indiferenţa faţă de greutatea corporală
D. indiferenţa la aportul energetic.
E. o preocupare excesivă faţă de greutatea corporală
24. Anorexia nervoasă are următoarele consencinţe biologice:

A. creşterea leucocitelor şi a albuminelor
B. anemia
C. leucopenia
D. hipoglicemie
E. creşterea numărului de eritrocite
25. Ingestia de cantităţi mari de alimente în paralel (dar nu întotdeauna) cu reducerea cheltuielilor de
energie, duce la instalarea:
A. bolilor de nutriţie
B. hipernutriţiei
29
C. bolilor de copilărie
D. bolilor de piele
E. anevrismului
26. Printre factorii de risc ai obezităţii se înscriu:

A. factorii geografici
B. factorii genetici
C. vârsta şi sexul
D. sedentarismul
E. factorii alimentari
27. Printre factorii de risc ai obezităţii se înscriu:

A. vârsta şi sexul
B. activităţile dinamice, cu cheltuieli energetice
C. sedentarismul
D. consumul de alcool (asociat cu consum excesiv de alimente)
E. factori geografici
28. Necesarul de proteine pentru organismul uman este diferenţiat. Astfel:

A. la copii este mai mic decât la adulţi (raportat la 1 g greutate corporală)
B. la copii este mai mare decât la adulţi (raportat la 1 g greutate corporală)
C. este crescut în perioada de convalescenţă, după o boală gravă
D. este scăzut în perioada de convalescenţă, după o boală gravă
E. este influienţat de apă
29. Necesarul de proteine pentru organismul uman este diferenţiat. Astfel:

A. scade pe măsură ce organismul înaintează în vârstă
B. creşte pe măsură ce organismul înaintează în vârstă
C. la copii în perioada de creştere este mai mare decât la adulţi (raportat la 1 g greutatea
corporală)
D. la copii în perioada de creştere este mai mic decât la adulţi (raportat la 1 g greutatea
corporală)
E. se micşorează în activităţile fizice
30. Organismul uman are nevoie de un aport proteic reprezentând:

A. la adulţi 10 -18 % din totalul de energie care se cheltuie
B. 1.5 – 2 g/kg corp/zi pentru copii
C. 1.5 – 2 g/kg corp/zi pentru adulţi
D. 3-4 g/kg corp/zi pentru adulţi
E. aceeaşi valoare ca şi aportul glucidic
31. Proteinele alimentare se clasifică în funcţie de calitatea lor în:

A. proteine esenţiale
B. proteine complete
C. proteine parţial complete
D. proteine incomplete
E. proteine bogate în aminoacizi
32. Proteinele complete se caracterizează astfel:

A. au o valoare biologică scăzută
B. au o valoare biologică crescută, conţinând toţi aminoacizii esenţiali
30
C. sunt de origine animală, cum ar fi cele din carne, ouă, lapte
D. sunt de origine vegetală, cum ar fi cele din cereale, soia, legume
E. au o valoare nutritivă nesemnificativă
33. Proteinele parţial complete se caracterizează astfel:

A. au o valoare biologică neglijabilă
B. au o valoare biologică crescută, dar aportul lor este dublu faţă de proteinele complete
C. conţin aminoacizi esenţiali în cantităţi mai mici faţă de proteinele complete
D. nu conţin toţi aminoacizii esenţiali
E. au o labilitate termică deosebită
34. Proteinele incomplete se caracterizează prin:

A. o valoare biologică scăzută
B. o valoare biologică crescută, dar aportul lor este dublu
C. labilitate termică deosebită
D. lipsa unor aminoacizi esenţiali
E. prezenţa unor aminoacizi esenţiali în proporţii reduse
35. Necesarul glucidic pentru funcţionarea normală a unui organism uman este:
A. 70-120 mg%
B. minim de 100 g/zi
C. minim de 180 mg %
D. mediu de 300-400 g/zi
E. astfel calculat, încât să reprezinte 50% (minim pentru un adult) din totalul necesarului
energetic
36. Ce este indicat să facă o persoană când desfăşoară o activitate fizică intensă pe o durată scurtă de
timp:
A. să consume lipide
B. să consume anumite glucide
C. să consume glucide simple
D. să consume glucide sub formă de amidon
E. să consume glicogen
37. Proteinele parţial complete se caracterizează astfel:

A. au valoare nutritivă mare
B. au valoare nutritivă foarte mică, încât se consumă zilnic
C. conţin aminoacizi esenţiali în cantităţi mai mici faţă de proteinele complete
D. conţin toţi aminoacizii esenţiali în aceleaşi cantităţi ca şi proteinele complete
E. conţin toţi aminoacizii esenţiali
38 . Proteinele incomplete se caracterizează astfel :

A. au valoare biologică mare
B. au conţinutul mare de aminoacizi esenţiali şi neesenţiali
C. au o valoare redusă a aminoacizilor esenţiali atât d.p.d.v calitativ, cât şi cantitativ
D. lipsesc unii aminoacizi esenţiali
E. acoperă 25% din necesarul total energetic
39. Pentru menţinerea echilibrului caloric, organismul are nevoie de următorul necesar lipidic:
A. 0.8 – 1 g/kg corp/zi pentru un adult
B. astfel calculat, încât să asigure 20-35 % din energia totală
31
C. 2-4 g/kg corp/24 ore
D. 2-4 g/kg corp/oră
E. mai redus în obezitate, afecţiuni cardiovasculare, sedentarism
40. Valoarea nutritivă a grăsimilor este asigurată de:

A. acizii graşi polinesaturaţi
B. acizii graşi esenţiali
C. glicerol
D. colesterol
E. vitaminele F
41. Sodiu şi potasiu sunt două elemente de o mare importanţă pentru organism. În ce constă această
importanţă biochimică:
A. ionul Na+ este ionul intracelular; iar K+extracelular
B.ionul Na+ este ionul extracelular; iar K+e intracelular
C. participă la reglarea echilibrului acido-bazic
D. participă la menţinerea izoioniei
E. sunt oligoelemnte indispensabile organismului
42. Necesarul unei diete echilibrate zilnice a ionilor de sodiu se asigură din:
A. aportul egal cu al ionilor de potasiu
B. pâine, lapte, produse lactate
C. din adăugarea sării în alimente
D. prin extragerea sării din alimente
E. suplimentarea dietei cu oligoelemente
43. Excesul de sare consumat trebuie evitat în anumite afecţiuni, cum ar fi:
A. gută
B. ateroscleroză
C. ciroză cu ascită
D. infarctul miocardic
E. afecţiune cardiacă
44. Care din afirmaţiile de mai jos, sunt adevărate :

A. ionul de sodiu stimulează diureza
B. ionul de sodiu reţine apa
C. ionul de potasiu stimulează diureza
D. ionul de potasiu reţine apa
E. sodiu esta extracelular, potasiu este ion intracelular
45. Care din afirmaţiile de mai jos, reflectă realitatea:

A. ionul de sodiu afectează aparatul cardiovascular
B. ionul de potasiu stimulează ritmul cardiac
C. ionul de potasiu micşorează ritmul cardiac
D. ionul de potasiu reţine apa
E. ionul de sodiu reţine apa
46. Surse alimentare pentru potasiu sunt:

A. carne, peşte
B. cartofi, roşii
C. pâine albă
32
D. grăsimi
E. banane
47. Importantele surse de produse alimentare pentru aportul de potasiu sunt:

A. carne, cartofi, banane
B. pâine albă
C. grăsimi
D. cafeaua instant
E. apa
48. Calciu, element esenţial pentru sistemul osos al organismului uman, este recomandat să fie consumat
astfel:
A. zilnic, la copii – 0.5 – 0.6 g
B. zilnic, la adolescenţi – 0.6 -0.7g
C. săptămânal, la copii - 0.5 – 0.6 g
D. săptămânal la adolescenţi - 0.6 -0.7g
E. echilibrat cu fosforul
49. Referitor la aportul de fosfor în dieta unui adult, experţii recomandă:

A. un consum echilibrat de lapte şi derivate lactate, ouă, peşte
B. un consum de alimente lactate, ce conţine şi calciu, încât aportul Ca/P să se menţină subunitar
C. un consum de alimente lactate, ce conţine şi calciu, încât aportul Ca/P să se menţină
supraunitar
D. neglijarea acestui element mineral
E. consumul unui pahar de vin roşu
50. Aborbţia şi fixarea calciului este favorizată de consumul produselor alimentare:

A. laptele
B. cerealele
C. cacaua
D. brânzeturile
E. alimentele bogate în lactoză şi vitamina D
51. Aborbţia şi fixarea calciului este inhibată de consumul produselor alimentare:

A. laptele
B. cerealele
C. cacaua
D. brânzeturile
E. alimentele bogate în lactoză şi vitamina D
52. Căror compuşi se explică absorbţia redusă a calciului, fierului şi magneziului:

A. acidului fitic
B. acidului fitic din cereale
C. acidului malic
D. acidului acetic
E. antitrofinelor specifice
53. Traversarea barierei digestive a fierului este condiţionată de numeroşi factori, cum ar fi:
A. aciditatea intestinală
B. aciditatea gastrică
C. aportul exogen al vitaminei C
33
D. acidul acetic, propionic, lactic
E. prezenţa unor proteine specifice de transport
54. Traversarea barierei digestive a fierului este periclitată de consumul unor produse alimentare ce
conţin:
A. cantităţi mari de acizi
B. acid fitic, acid oxalic
C. taninuri, celuloză
D. cantităţi mari de glucide
E. methemoglobina
55. Aportul de fier îl asigurăm consumând:

A. lapte
B. produse zaharoase
C. carne, viscere, peşte
D. pâine neagră
E. organe de porc şi pasăre
56. Carenţa în fier conduce la:

A. obezitate
B. diabet
C. anemie hipocromă
D. scăderea rezistenţei organismului
E. anemie feriprivă
57. Seleniu este important pentru organism, deoarece îndeplineşte următoarele roluri biochimice:
A. este component al hemoglobinei
B. este unul dintre antioxidanţi endogeni
C. previne apariţia cancerelor
D. produce forme diverse de cancer
E. participă la formarea hemoglobinei
58. Cuprul este necesar organismului, încât, carenţa lui duce la instalarea unor deficienţe, cum ar fi:
A. anemia hipocromă
B. pigmentarea părului
C. pigmentarea pielii
D. depigmentare părului şi pielii
E. deficienţe ale fierului
59. Cobaltul deşi e necesar în cantităţi foarte mici (µg), are importanţa sa dosebită. Deoarece:
A. intră în structura vitaminei A
B. este o coenzimă
C. intră în structura vitaminei B12
D. influenţează activitatea hormonilor
E. este necesar în formarea eritrocitelor
60. Carenţa de iod în organism, determină ca:

A. populaţia să sufere de diabet
B. populaţia să sufere de gută
C. populaţia să sufere de guşă endemică
D. populaţia să sufere de insuficienţă tiroidiană
34
E. populaţia să sufere de ateroscleroză
61. Cum influenţează antitrofinele acumularea iodului în organism:

A. favorabil
B. împiedică acumularea iodului în glanda tiroidiană
C. nici un fel
D. în aceeaşi măsură ca şi fluorul din apă sau alimente
E. în aceeaşi măsură ca şi calciul
62. Fluorul şi iodul se pot substitui relativ uşor unul pe altul, astfel se explică următoarele fenomene:
A. în cazul acumulării în exces a unei cantităţi de fluor, acesta înlocuieşte iodul din glanda
corticosuprarenală
B. iodul poate fi înlocuit de fluor în glanda tiroidiană
C. excesul de fluor din apă poate influenza la sinteza hormonilor tiroidieni
D. existenţa guşei endemice
E. existenţa diabetului
63. Sursele pentru vitamina A sunt:

A. sursele de origine vegetală
B. sursele de origine animală
C. peştele, untul, ouăle, laptele
D. salata, spanacul, ceapa, usturoi
E. uleiurile vegetale
64. Provitamina A se află numai în produsele:

A. de natură vegetală
B. de natură animală
C. peşte, unt, ouă, lapte
D. morcov spanac, caise, banane
E. în carne
65. Vitamina A este necesară organismului pentru desfăşurarea următoarelor procese fiziologice:
A. respiraţie
B. circulaţia sanguină
C. vedere
D. vindecarea rănilor cutanate
E. formarea urinii
66. Vitamina D3, una dintre vitaminele liposolubile se mai numeşte:

A. niacina
B. calciferol
C. vitamina antirahitică
D. ergocalciferol
E. acidul ascorbic
67. Provitaminele D se găsesc în diferite surse naturale. Care din afirmaţiile următoare sunt adevărate:
A. provitaminele D sunt forme activate în plante şi produse animale
B. formele active ale vitaminei D se formează în organism prin fotoliză
C. ergosterolul, provitamina D2 este de origine vegetală
D. ergosterolul, provitamina D2 este de origine animală
E. au acţiune enzimatică
35
68. Provitaminele D se găsesc în diferite surse naturale. Care din afirmaţiile următoare sunt adevărate:
A. provitaminele D sunt forme inactive în plante şi produse animale
B. formele active ale vitaminei D se formează în organism prin fotoliză
C. ergosterolul, provitamina D2 este de origine vegetală
D. 7-dehidrocolesterolul este provitamina D3 de origine animală
E. provitaminele D sunt forme activate în plante şi produse animale
69. Necesarul de vitamina D îl asigurăm dacă consumăm alimentele:

A. untura de peşte, ficat de peşte
B. gălbenuş de ou, unt, smântână
C. cacao, ciocolată
D. salată, roşii, vinete
E. ulei mineral
70. Cantitatea de vitamine ce intră în constituţia unui produs alimentar se poate exprima în:
A. µg/100 g produs
B. UI/100g produs
C. număr de vitamine/ml
D. mg/100 g produs
E. ppb/ mL ser
71. Referitor la vitamina E sunt adevărate următoarele afirmaţii:

A. se mai numeşte şi vitamina antiscorbutică
B. se mai numeşte şi vitamina fertilităţii
C. se găseşte sub mai multe forme: alfa, beta, gama, tocoferol
D. este o vitamină hidrosolubilă
E. este o vitamină liposolubilă
72. Referitor la vitamina E sunt adevărate următoarele afirmaţii:

A. se mai numeşte şi vitamina antiscorbutică
B. se mai numeşte şi vitamina fertilităţii
C. α-tocoferolul este forma naturală de vitamină
D. este un puternic antioxidant
E. uleiul de floarea soarelui e o sursă importantă
73. Aportul natural de vitamină E se asigură din:

A. carne, mezeluri
B. grăsimi vegetale
C. germeni de plante
D. fructe şi legume
E. preparate îmbogăţite în vitamina E
74. Vitamina necesară coagulării sângelui este:

A. vitamina A
B. una dintre vitaminele hidrosolubile existente
C. una din vitaminele liposolubile existente
D. vitamina K
E. vitamina P
36
75. Acizii graşi polinesaturaţi (AGPN) datorită rolului biochimic se mai numesc:
A. acizi graşi neesenţilai
B. acizi graşi esenţiali
C. vitamina F
D. vitamina E
E. hormoni tisulari
76. Dintre acizii graşi enumeraţi mai jos, care sunt esenţiali:
A. acidul palmitic, stearic
B. acidul oleic, miristic
C. acidul linoleic, linolenic
D. acidul arahidonic
E. prostaglandinele
77. Acizii graşi esenţiali sunt:

A. acidul palmitic, stearic
B. acidul oleic, linoleic, linolenic
C. acidul arahidonic
D. acizi de tip W-3 şi W-6
E. acizii organici inferiori
78. Importanţa AGPN constă în:

A. protecţia organismului împotriva aterosclerozei
B. protecţia organismului împotriva creşterii LDL – colesterolului
C. protecţia organismului împotriva creşterii HDL – colesterolului
D. scăderea HDL – colesterolului
E. protecţia împotriva radicalilor liberi
79. Necesarul de vitamina B1 (tiamina) este acoperit în totalitate prin consumul de:
A. pâine
B. cereale
C. drojdia de bere
D. fructe şi legume
E. morcov
80. Riboflavina, necesară în acoperirea echipamentului vitaminic se găseşte în:

A. drojdia de bere
B. viscere (ficat)
C. uleiuri vegetale
D. unt, smântână
E. produse dulci
81. Pentru sinteza hemoglobinei este nevoie şi de intervenţia unei vitamine. Care este aceasta?
A. vitamina A
B. vitamina C
C. vitamina B12
D. ciancobalamina
E. vitamina K
37
82. Surse importante pentru vitamina B12 sunt:
A. ficat, rinichi
B. peşte
C. fructe
D. legume
E. vinul roşu
83. Rolul fiziologic al vitaminei C constă în:

A. proprietăţi antioxidante
B. creşterea rezistenţei la infecţii, intoxicaţii
C. reglarea secreţiilor hormonale
D. reglarea secreţiei intestinale
E. reglarea proceselor de oxido-reducere
84. Rolul fiziologic al vitaminei C constă în:

A. proprietăţi antioxidante
B. sinteza acizilor nucleici şi a colagenului
C. reglarea secreţiilor hormonale
D. reglarea secreţiei intestinale
E. reglarea proceselor de oxido-reducere
85. Stabilitatea vitaminei C este influenţată de diferiţi factori:

A. lumină
B. tratare termică
C. pH
D. temperatură
E. vitamina A
86. Stabilitatea vitaminei C este influentată de diferiţi factori:

A. lumină şi temperatură
B. modul de conservare
C. forma ambalajului
D. sursa din care provine
E. vitamina A
87. Inactivarea vitaminei C din preparatele alimentare se datorează unor condiţii:

A. prezenţa enzimei ascorbicoxidaza
B. mediului neutru
C. tratării termice
D. conservărilor prin încălzire
E. mediului acid
88. Vitamina C se conservă bine în preparate, în anumite codiţii:

A. dacă conservarea s-a făcut la cald
B. dacă conservarea s-a făcut la rece
C. dacă conservarea s-a făcut prin acidifiere
D. la pH homeostazic
E. la pH neutru
89. Raţia alimentară se poate stabili corect, dacă se ţine seama de anumiţi indici:
A. coeficientul de transport
38
B. coeficient de utilizare digestivă
C. C.U.D
D. coeficientul de eliminare renală
E. indicele de aciditate
90. C.U.D.-ul unei trofine este influenţat de:

A. cantitatea de alimente ingerate
B. cantitatea de alimente eliminate prin urină
C. cantitatea de trofină ingerată
D. cantitatea de sare consumată
E. cantitatea de rofină eliminată prin fecale
91. Cum variază C.U.D.-ul proteinelor:

A. sunt egale, indiferent de natura acestora
B. la cele animale este mai mic decât la cele vegetale
C. la cele animale este mai mare decât la cele vegetale
D. funcţie de ansamblul trofinelor din preparatul alimentar respectiv
E. invers proporţional cu talia individului
92. Lipidele vor fi mai bine absorbite dacă sunt îndeplinite anumite condiţii:
A. sunt asociate cu proteinele
B.ficatul secretă o bilă cu conţinut mare de săruri biliare
C. sunt mai fin emulsionate
D. sunt mai puţin dispersate
E. dacă organismul nu prezintă afecţiuni hepato-biliare
93. Absorbţia şi digestia proteinelor depinde de prezenţa în preparatul alimentar respectiv, şi a altor
substanţe. Care sunt acestea?
A. vitaminele
B. unele antitrofine
C. substanţe ce micşorează valoarea CUD-ului
D. sucurile minerale
E. prezenţa antitriptazei
94. Absorbţia glucidelor se face astfel:

A. într-o proporţie mai mică, dacă sunt cu moleculă mică
B. într-o proporţie mai mică, dacă sunt cu moleculă mare
C. într-o proporţie mai mare, dacă sunt cu moleculă mică
D. indiferent de molecula lor, absorbţia este egală
E. mai rapid într-un efort fizic decât în sedentarism
95. Valoarea C.U.D.-ului pentru calciu este mărită dacă în alimentaţie sunt prezente şi alte substanţe
cum ar fi:
A. vitamina A
B. vitamnia D
C. lactoza
D. glucoza
E. acidul fitic
96. Utilizarea digestivă a fierului creşte, uneori, chiar de două ori, dacă alimentele sunt asociate cu:
A. vitamina A
39
B. vitamina C
C. hidroxidul de sodiu
D. acidul clorhidric
E. acidul ascorbic
97. Absorbţia vitaminelor liposolubile este influenţată de:

A. gradul de dispersie
B. gradul de emulsionare
C. prezenţa unor emulgatori
D. prezenţa lecitinei
E. vitaminele hidrosolubile
98. Absorbţia vitaminelor liposolubile este cu atât mai mare dacă sunt îndeplinite condiţiile:
A. nu sunt emulsionate
B. sunt fin emulsionate
C. sunt în prezenţa unui emulgator
D. sunt associate cu vitaminele hidrosolubile
E. nu se mai asociază cu grăsimile
99. Substanţele ce inhibă asimilarea totală sau parţială a alimentelor se numesc:

A. antitrofine
B. antioxidante
C. antinutrimente
D. antiabsorbante
E. sisteme tampon
100. Dintre antitrofinele ce împiedică utilizarea proteinelor se enumeră:

A. albuşul crud
B. antitriptaza
C. avidina
D. albuşul de ou
E. lecitina
101. Antriptaza are următoarele calităţi:

A. este o enzimă
B. este o antitrofină
C. micşorează acţiunea tripsinei
D. se combină cu biotina
E. se combină cu factorul intrinsec
102. Avidina din albuşul de ou are următoarele calităţi:

A. este o enzimă
B. este o antitrofină
C. se combină cu vitamina H, formând un complex nedisociabil
D. se combină cu vitamina H, formând un complex rezistent
E. este un antinutriment
103. Antitriptaza, una dintre antitrofinele ce împiedică absorbţia proteinelor se găseşte în:
A. carne
B. albuşul crud
C. lapte
40
D. legume
E. zahăr
104. Ce împiedică asimilarea unor substanţe minerale:

A. acidul fitic
B. acidul clorhidric
C. acidul oxalic
D. glucozizii
E. fluorul
105. Dintre alimentele ce conţin antitrofine se enumeră:

A. pâinea
B. laptele
C. carnea
D. untul
E. zahărul
106. Dintre alimentele ce conţin antitrofine se enumeră:

A. cacaua, ciocolata
B. laptele
C. albuşul de ou
D. cerealele
E. apa
107. Acidul oxalic, ca antitrofină predomină în:

A. măceş, spanac, salată
B. ciocolata, cacaua
C. carne, mezeluri
D. lapte, brânzeturi
E. ulei, unt
108. Ce înseamnă efect guşogen?

A. acumlarea iodului în oase
B. acumularea iodului în tiroidă
C. lipsa iodului în tiroidă
D. insuficienţa hormonilor tiroidieni
E. lipsa fluorului din tiroidă
109. Ce înseamnă efect guşogen?

A. acumlarea iodului în oase
B. acumularea iodului în tiroidă
C. acumularea fluorului în tiroidă
D. lipsa sărurilor biliare
E. insuficienţa hormonilor tiroidieni
110. Hemaglutininele sunt compuşi cu caracter:

A. nutritiv
B. vitaminic
C. antagonist trofinelor
D. similar acidului fitic
E. similar antitriptazei
41
111. De ce acidul oxalic şi acidul fitic sunt antritrofine:
A. pentru că măresc absorbţia alimentelor
B. pentru că măresc absorbţia calciului, fierului, zincului
C. pentru că micşorează absorbţia calciului, fierului, zincului
D. pentru că formează compuşi insolubili de calciu, magneziu, fier, zinc, ce nu se pot absorbi
E. pentru că se găsesc în lapte
Bibliografie
[1]. Florica Buşuricu, 2008 – Chimia şi Igiena Alimentului, Ed. Muntenia, Constanţa
 Cap.1, 2, 4
[2]. Denisa Mihele, 2004 - Nutriţie, Dietoterapie şi Compoziţia alimentelor, Multi Press International
 Cap. 1, 2
[3]. Rodica Cuciureanu, 2005 - Elemente de Igiena Alimentaţiei, Ed. “Gr.T.Popa”, UMF. Iaşi
 Cap.1
TEMATICA 3
ABSORBŢIA ŞI DIGESTIA ALIMENTELOR
 Importanţa sucurilor digestive (salivă, suc gastric, suc intestinal, secreţie pancreatică şi biliară)
în procesele de absorbţie şi digestie
 Absorţia factorilor nutritivi
 Tulburări de absorbţie şi digestie
GRILE
COMPLEMENT SIMPLU
1. Stomacul răspunzător în cea mai mare de digestia alimentelor, are următoarea funcţie:
A. de eliminare finală a alimentelor, din organism
B. de alimentare cu alimente
C. secretorie
D. de lipoliză
E. de glicozidază
2. Funcţia secretorie a stomacului constă în :

A. elaborarea sucului gastric de către mucoasa gastrică
B. elaborarea sucului pancreatic de către mucoasa gastrică
C. mişcări peristaltice şi tonice de către pereţii stomacului, prin care se amestecă alimentele cu
formare de chim gastric
D. mişcări ale pereţilor stomacului care evacuază chimul gastric în duoden
E. digestia proteinelor şi a lipidelor
3. Funcţia motorie a stomacului constă în :

A. elaborarea sucului gastric de către mucoasa gastrică
B. elaborarea sucului pancreatic de către mucoasa gastrică
42
C. mişcări peristaltice şi tonice de către pereţii stomacului, prin care se amestecă alimentele cu
formare de chim gastric
D. mişcări ale pereţilor stomacului care neutralizează chimul gastric în duoden
E. amestecul sucului gastric cu cel pancreatic şi duodenal
4. Cum intervine gastrina în reglarea secreţiei gastrice:

A. la nivelul mucoasei gastrice stimulează secreţia de acid clorhidric
B. la nivelul mucoasei gastrice inhibă secreţia de acid clorhidric
C. stimulează sinteza de suc intestinal ce protejează mucoasa gastrică
D. creşte secreţia de prostaglandine
E. scade secreţia hormonilor - prostaglandine
5. Dintre substanţele anorganice predominante ce intră în compoziţia sucului gastric, se înscrie :

A. HCl
B. H2SO4
C. HCO3-
D. Na2CO3
E. prostagladinele
6. Enzimele răspunzătoare de digestia gastrică sunt :

A. pepsina
B. pepsinogenul
C. lipaza gastrică
D. tripsina şi tripsinogenul
E. colagenaza
7. Bila este un produs secretat de către :

A. căile biliare
B. căile urinare
C. ficat
D. vezica biliară
E. colecist
8. De către ce organ e secretată bila şi unde este acumulată în perioada interdigestivă :

A. Ficat, respectiv în duoden
B. Ficat, respectiv în vezicula biliară
C. Duoden, respectiv în duoden
D. Intestin, respectiv în colon
E. Ficat, respectiv în jejun
9. In timpul perioadelor interdigestive, respectiv în cele digestive, bila se află în :

A. vezicula biliară, respectiv în duoden
B. duoden, respectiv în vezicula biliară
C. duoden, respectiv în colon
D. stomac, respectiv în duoden
E. colon, respectiv în colecist
10. Referitor la acizii biliari, se fac câteva din următoarele afirmaţii. Care sunt reale şi care sunt false.
1. sunt constituenţi principali ai bilei, îndeosebi sub formă de săruri biliare
2. au rolul de a solubiliza acizii graşi, colesterolul, fosfolipidele
3. au rolul important în digestia şi absorbţia lipidelor
43
4. acizii biliari au ca precursori acizii minerali
A. 1, 2, 3 ; respectiv 4
B. 4, respectiv 1, 2, 3
C. 1,2 : respectiv 3,4
D. 3, 4 ; respectiv 1,2
E. toate sunt reale
11. Referitor la acizii biliari, se fac câteva din următoarele afirmaţii. Câte sunt reale şi câte sunt false.
1.sunt constituenţi principali ai bilei, îndeosebi sub formă de săruri biliare

2.au rolul de a solubiliza acizii graşi, colesterolul, fosfolipidele
3.au rolul important în digestia şi absorbţia lipidelor
4.acizii biliari au ca precursori acizii minerali
A.1 ; respectiv 3
B. 3 respectiv 1
C. toate sunt reale
D. toate sunt false
E. 2, respectiv 2
12. Steatoreea constă în :

A. depunerea de trigliceride în ţesutul adipos
B. eliminarea grăsimilor în fecale
C. depunerea de glucide în citoplasma hepatocitară
D. eliminarea de vitamine în citoplasma hepatocitară
E. eliminarea mineralelor în fecale
13. Ce compuşi biochimici sunt eliminaţi în azotoree prin fecale:

A. fosfataza alcalină
B. glutamil transferaza
C. bilirubina directă
D. colesterolul
E. proteinele
14. Care tip de pancreas, secretă suc pancreatic:

A. endocrin
B. exocrin
C. mezocrin
D. secretină
E. gastric
15. În cadrul compoziţiei electrolitice a sucului gastric, predomină un anion. Care este acesta :
A. Ca2+
B. Cl-
C. HCO3-
D. Na+
E. H+
16. Care sunt enzimele caracteristice sucului pancreatic:

A. sintetazele
B. transaminazele: AST, ALT
44
C. hidrolazele: proteaze, lipaze, glicozidaze
D. oxidoreductazele: LDH, catalaza, peroxidaza
E. lizozimul
17. Activitatea enzimelor la nivelul intestinului subţire se datorează pH-ului:

A. izotonic
B. alcalin
C. acid
D. izotermic
E. homeostatic
18. La nivelul intestinului gros se desfăşoară următoarele procese:

A. de finalizare a digestiei resturilor alimentare nedigerate şi neabsorbite la nivelul intestinului
subţire
B. degradarea compuşilor alimentari până la produşi simpli ce se elimină prin fecale sau se absorb
C. degradarea compuşilor alimentari până la produşi simpli ce se elimină prin urină
D. sinteza compuşilor alimentari
E. degradarea şi catabolizarea factorilor nutritivi
19. Culoarea fecalelor este dată predominant, de:

A. compuşii glucidici
B. compuşii lipidici
C. pigmenţii biliari
D. tipul urinii
E. tipul proteinelor
20. Maldigestia este una dintre tulburările digestive. Ea se produce la nivelul:

A. pancreasului
B. intestinului subţire
C. bilei hepatice
D. ficatului
E. steatozei
21. Cauza principală a maldigestiei o constituie:

A. supraalimentaţia
B. alcoolul
C. fumatul
D. inactivarea enzimelor digestive din lumenul intestinului subţire
E. creşterea secreţiei salivare

B. alcoolul
C. fumatul
D. lipsa stimulării pancreatice şi biliare
E. formarea de urobilinogen

B. alcoolul
C. fumatul
45
D. blocarea scurgerii secreţiei biliare şi pancreatice în duoden
E. reabsorbţia intestinală a urobilinogenului
24. Malabsorbţia reprezintă:

A. o metodă de absorbţie a alimentelor
B. o parte din traiectul gastrointestinal
C. o tulburare de absorbţie a produşilor de digestie
D. o tulburare de digestie la nivelul intestinului subţire
E. o tulburare de catabolizare de la nivelul colonului
25. Malabsorbţia reprezintă:

A. o metodă de absorbţie a alimentelor
B. o parte din traiectul gastrointestinal
C. o tulburare de absorbţie a produşilor de digestie
D. o tulburare de digestie la nivelul intestinului gros
E. o tulburare de digestie de la nivelul colonului
GRILE
COMPLEMENT MULTIPLU
1. Principalii agenţi biochimici ce reglează secreţia şi motilitatea gastrică sunt:

A. glucoza
B. gastrina
C. histamina
D. acetilcolina
E. prostaglandinele
2. Printre agenţii biochimici ce reglează secreţia şi motilitatea gastrică se enumeră şi :

A. gastrina, histamina
B. mediatorul chimic al parasimpaticului (colina)
C. mediatorul chimic al parasimpaticului (acetil colina)
D. prostagladinele- hormoni pancreatici endocrini
E. mucusul şi bicarbonatul de sodiu
3. Cum intervin prostaglandinele în reglarea secreţiei gastrice :

A. la nivelul mucoasei gastrice stimulează secreţia de acid clorhidric
B. la nivelul mucoasei gastrice inhibă secreţia de acid clorhidric
C. stimulează sinteza mucusului ce protejează mucoasa gastrică
D. stimulează sinteza substanţelor alcaline – mucusul şi bicarbonatul de sodiu
E. stimulează sinteza substanţelor acide, ce măresc pH-ul
4. Sucul gastric este:

A. un lichid roşu, opalescent, cu un pH cuprins între 7.35-7.45
B. un lichid incolor, opalescent, cu o mare aciditate
C. în cea mai mare parte este constituit din apă
D. în cea mai mare parte este constituit din substanţe organice şi anorganice
E. acid, datorită componentei principale - HCl
5. Lipsa totală a bilei din intestin afectează :

A. digestia şi absorbţia trigliceridelor
46
B. digestia şi absorbţia vitaminelor liposolubile
C. metabolismul calciului, ca urmare a tulburărilor absorbţiei vitaminei D
D. procesul de coagulare datorat malabsorbţiei vitaminei K
E. digestia şi absorbţia vitaminelor hidrosolubile
6. Lipsa totală a bilei din intestin afectează :

A. pH-ul plasmei
B. homeostazia plasmei
C. metabolismul calciului, ca urmare a tulburărilor absorbţiei vitaminei D
D. procesul de coagulare datorat mlabsorbţiei vitaminei K
E. digestia glucidelor
7. Ce tip de pancreas secretă insulină:

A. endocrin
B. exocrin
C. acelaşi care secretă şi glucagonul
D. endocrin şi mai exact de către celulele β
E. endocrin şi mai exact de celulele μ
8. Rolul esenţial al compoziţiei electrolitice al sucului pancreatic este :

A. de a menţine aciditatea în duoden
B. de a contribui la neutralizarea acidităţii sucului gastric, când acesta ajunge în duoden
C. de neutralizant a acidităţii gastrice, datorită anionului HCO3-
D. de a uşura digestia grăsimilor
E. de a digera proteinele
9. Care sunt endopeptidazele sucului pancreatic şi unde acţionează ele:

A. exoamilazele, exopeptidazele
B. tripsina, elastaza, colagenaza
C. acţionează în interiorul lanţului polipeptidic
D. acţionează în exteriorul lanţului polipeptidic
E. fosfatazele alcaline şi acide
10. Care sunt exopeptidazele sucului pancreatic şi unde acţioneză ele:

A. carboxipeptidaze şi aminopeptidaze
B. tripsina, elastaze, calagenaza
C. acţionează în interiorul lanţului polipeptidic
D. acţionează în exteriorul lanţului polipeptidic
E. acţionează în exteriorul lanţului poliglucidic
11. Structura peretelui intestinal este adaptată integral funcţiei majore pe care le asigură. Care este
această funcţie:
A. de respiraţie
B. de oxigenare
C. digestie
D. transport
E. de golire a stomacului
12. Digestia de la nivelul intestinului subţire este asigurată de unele enzime, cum ar fi:
A. enzimele colonului
B. enzimele pancreatice
47
C. enzimele pancreasului endocrin
D. enzimele pancreasului exocrin
E. enzimele proteolitice
13. Ce enzime activează în intestinul gros:

A. enzime digestive proprii celulelor colonului
B. enzime digestive proprii intestinului subţire
C. enzimele bacteriene gastrice
D. enzimele florei bacteriene intestinale
E. enzimele florei intestinale de putrefacţie şi de fermentaţie
14. La ce nivel a tractului gastro-intestinal predomină flora aerobă (în condiţii fiziologice):
A. la nivelul colonului stâng
B. la nivelul colonului drept
C. la nivelul intestinului subţire
D. la nivelul intestinului gros
E. la nivelul colonului
15. La ce nivel a tractului gastro-intestinal predomină flora anaerobă (în condiţii fiziologice):
A. la nivelul colonului stâng
B. la nivelul colonului drept
C. la nivelul intestinului subţire
D. la nivelul intestinului gros
E. la nivelul colonului
16. Ce se digeră de către flora de fermentaţie aerobă:

A. resturi glucidice neatacate de enzimele digestive
B. resturi glucidice, formând acizi, CO2, ceea ce explică reacţia acidă a fecalelor
C. resturi glucidice, formând acizi, CO2, ceea ce explică reacţia acidă a urinii
D. resturi proteice prin decarboxilare
E. resturi proteice prin dezaminare
17. Aminoacizii se degradează prin decarboxilare şi dezaminare, conducând la o serie de substanţe

toxice pentru organism, cum ar fi:
A. glucoza
B. indolul, scatol
C. cadaverina, putresceina
D. NH3, H2S
E. fenol
18. Când un organism prezintă tulburări de utilizare a produşilor alimentari, suferă de:
A. malabsorbţie
B. maldigestie
C. diabet
D. litiază renala
E. ciroză alcoolică
19. Ce fel de compuşi ajung în condiţii fiziologice în colon:

A. poliglucidele simple
B. celuloza
C. lignina
48
D. fibrele
E. compuşi de hidroliză a vitaminelor
20. Prin decarboxilarea aminoacizilor, la nivelul colonului se obţin amine biogene. Care sunt acestea:
A. putresceina
B. cadaverina
C. fenolul
D. indolul
E. scatolul
21. Anaclorhidria reprezintă o stare patologică, ce are următoarele consecinţe:

A. creşte aciditatea sucului gastric
B. modifică aciditatea sucului gastric
C. scade absorbţia fierului
D. modifică cantitatea de carbonat de sodiu
E. scade secreţia de HCl
Bibliografie
[1]. Florica Buşuricu, 2008 – Chimia şi Igiena Alimentului, Ed. Muntenia, Constanţa
 Cap.3
TEMATICA 4
ALIMENTELE ŞI DERIVATELE RESPECTIVE
 Carne, lapte, ouă, grăsimi, făinoase, legume şi fructe, produse zaharoase, băuturi
o Compoziţie, valoare nutritivã, surse alimentre, procese biochimice normale şi anormale,
modificãri ale compoziţiei chimice şi a valorii nutritive, Controlul chimico-sanitar
GRILE
COMPLEMENT SIMPLU
1. În sarcoplasma din carne se găsesc următoarele categorii de proteine:

A. actina, miozina
B. elastina, colagenul
C. miogenul, mioglobina, mioalbumina
D. nucleoproteinele
E. cazeina, lactoza
2. Proteina contractilă a muşchiului din carne este denumită:

A. sarcolemă
B. sarcoplasmă
C. miozina
D. mioglobina
E. metionină
49
3. Sarcolema conţine următoarele proteine:
A. miozina, glucoză
B. actina, glicocolul
C. colagen, elastina
D. lignină, amidon
E. hemiceluloză, celuloza
4. Ce specie de carne este cea mai săracă în lipide:

A. porc
B. vânat
C. pasăre
D. bovine
E. peşte
5. Proteinele din carnea alterată sunt modificate biochimic, datorită:

A. aminoacizilor esenţiali
B. enzimelor de sinteză
C. enzimelor proprii cărnii, dar şi a bacteriilor
D. glucidelor
E. amidonului
6 Care din următoarele afirmaţii cu privire la valoarea nutritivă a cărnii sunt false:
A. au o acţiune eritropoetică
B. conţine proteine complete
C. nu conţine proteine complete
D. conţine aminoacizi esenţiali
E. conţine fier
7.Carnea de peşte, comparativ cu celelalte tipuri de carne este recunoscută pentru unele calităţi nutritive,
cum ar fi:
1. este o carne uşor digerabilă
2. conţine multă lactoză şi cazeină
3. conţine iod
Câte din afirmaţiile de mai sus sunt false:
A. toate
B. nici una
C. 2
D. 1
E. 1 şi 2
8. Carnea de peşte, comparativ cu celelalte tipuri de carne este recunoscută pentru unele calităţi
nutritive, cum ar fi:
3. conţine iod şi fosfor
Care din afirmaţiile de mai sus sunt false:

A. toate
B. nici una
C. 1
50
D. 2
E. 3
9. Carnea de vânat este cea mai rigidă din mai multe considerente, cum ar fi:
1. animalul aleargă mult înainte de sacrificare
2. se formează complexul actomiozinic datorită contracţiilor musculare
3. nu se formează complexul actomiozinic datorită contracţiilor musculare
4. au loc contracţii puternice îndeosebi după sacrificare
A. 3 şi 4
B. 1 şi 2
C. Toate
D. Nici una
E. Numai 3
Care din afirmaţiile de mai sus nu sunt false:
A. toate
B. nici una
C. 1 şi 2
D. 3 şi 4
E. numai 3
Care din afirmaţiile de mai sus nu sunt false:
A. toate
B. nici una
C. numai 1
D. numai 4
E. 1 şi 2
12. Dintre compuşii chimici din carne, enumerăm:

1. mioglobina, actina, actiomiozina
2. colagen şi elastină
3. alanina, triptofan, metionina, lisina, valina, izoleucina
4. iod şi fosfor
5. colina, ATP, valina, treonina, metionina
Care dintre compuşii chimici enumeraţi reflectă în mod caracteristic valoarea nutritivă pentru carnea de
peşte:
A. cei enumeraţi la punctul 1
B. cei enumeraţi la punctul 2
C. cei enumeraţi la punctul 3
D. cei enumeraţi la punctul 4
51
E. cei enumeraţi la punctul 5
13. Dintre compuşii chimici din carne, enumerăm:

1. mioglobina, actina, actiomiozina
2. colagen şi elastină
3. alanina, triptofan, metionina, lisina, valina, izoleucina
4. iod şi fosfor
5. colina, ATP, valina, treonina, metionina
Care dintre compuşii chimici enumeraţi constituie compuşi azotaţi neproteici:
A. cei enumeraţi la puctele 1 şi 2
B. cei enumeraţi la toate punctele
C. cei enumeraţi la puctul 3
D. cei enumeraţi la puctul 4
E. cei enumeraţi (parţial) la punctul 5
14. Cum variază procentul de celuloză în făină:

A. în funcţie de porozitatea bobului măcinat
B. în funcţie de gradul de extracţie
C. în funcţie de gradul de ramificare al amidonului
D în funcţie de gradul de ramificare al glutenului
E. în funcţie de tractul gastrointestinal
15. În care din sortimentele de făină, se găsesc cele mai mari cantităţi de proteine:
A. făina albă de grâu
B. făina albă din porumb
C. făina intermediară
D. făina integrală
E. făina aglutenică
16. În care din sortimentele de făină, se găsesc cele mai mari cantităţi de glucide:
A. făina albă de grâu
B. făina albă din porumb
C. făina intermediară
D. făina integrală
E. făina hipoproteică
17. Ce fel de proteine se găsesc în făină:

A. de categoria I
B. de categoria II
C. de categoria III
D. de categoria IV
E. de categoria V
18. Cum se numeşte principala proteină din făina de grâu:

A. glicogen
B. glutation
C. gluten
D. glutamat
E. glicocol
52
19. În ce elemente minerale este deficitară făina de grâu:
A. O2, CO2, NH3, H2S
B. Cl-, Na+, Fe2+, Fe3+
C. Ca2+, Fe2+
D. CO2, gluten, gliadină
E. vitaminele C, D, A, E
20. Ce fel de lipide predomină în făina de grâu:

A. aminoacizi esenţiali
B. acizi graşi esenţiali
C. lecitina, esteri ai glicerolului şi acidului oleic
D. esteri ai glicerolului cu acizi graşi
E. esteri ai glicerolului
21. Unde sunt concentrate proteinele, respectiv glucidele în bobul de cereale:

A. în citoplasmă, respectiv în coajă
B. în ribozomi, respectiv în coajă
C. în germene, respectiv endosperm
D. indiferent de partea structurală
E. în mod egal distribuite în fiecare parte structurală a bobului de cereale
22. Ce enzime sunt active în făină:

A. oxidoreductazele
B. amilazele
C. proteazele
D. amidonul
E. glutenul
23. Făina albă de grâu trebuie să prezinte anumite proprietăţi organoleptice, cum ar fi:
1. să fie uscată, încât la trecerea printre degete să se scurgă ca ‘’nisipul uscat’’
2. să nu aibe miros de mucegai
3. să prezinte o culoare alb – gălbuie
4. să prezinte o culoare în funcţie de gradul de caramelizare
Câte din afirmaţiile de mai sus sunt false:
A. toate
B. nici una
C. 1
D. 2
E. 4
4. să prezinte o culoare în funcţie de gradul de caramelizare
Câte din afirmaţiile de mai sus sunt reale:
A. toate
B. nici una
C. 3
D. 2
E. 4
53
25. Proprietăţile organoleptice ale pâinii sunt:
1. să fie bine crescută
2. să fie de culoare galben – brună
3. sa fie turtită
4. să aibe miezul filant, lipicios
5. să fie spongioasă, elastică
Care din afirmaţiile de mai sus sunt false şi care sunt reale:
A. 1, 2 şi 5 sunt false, 3 şi 4 sunt reale
B. toate sunt reale
C. toate sunt false
D. 3 şi 4 sunt false şi 1, 2, 5 sunt reale
E. 1, 2 sunt false şi 3, 4 sunt reale
26. Proprietăţile organoleptice ale pâinii sunt:

1. să fie bine crescută
2. să fie de culoare galben – brun
3. sa fie turtită
4. să fie miezul filant, lipicios
5. să fie spongioasă, elastică
Câte din afirmaţiile de mai sus sunt false şi câte sunt reale
A. 3 reale şi 2 false
B. toate adevărate
C. toate false
D. nici una nu este falsă
E. 1 reală şi 4 false
27. Făina de secară se deosebeşte de făina de grâu prin următoarele aspecte pozitive:
A. conţine proteine cu un gluten superior
B. conţine proteine cu un conţinut egal de aminoacizi esenţiali
C. conţine proteine cu un conţinut mai mare de lisină
D. conţine proteine cu un conţinut mai mic de lisină
E. se obţine o pâine bine crescută
28. Care din compuşii chimici, enumeraţi sunt acizii graşi esenţiali:
A. acidul lactic, succinic şi tartric
B. acidul stearic şi palmitic
C. acidul arahidonic şi acidul linoleic
D. acidul oleic şi arahidonic
E. acidul fitic
29. Lecitina din gălbenuşul de ou emulsionează uleiurile vegetale, încât măreşte valoarea C.U.D.-ului.
La ce C.U.D. ne referim?
A. la cel al gălbenuşului de ou
B. la cel al lecitinei
C. la cel al uleiurilor vegetale
D. la cel al emulsionării
E. la toate trofinele menţionate în text
54
30. Râncezirea reprezintă una dintre frecventele modificări pe care le poate suferi o grăsime. De ce
natură este această modificare:
A. fizică
B. ecologică
C. chimică
D. radioactivă
E. fiziologică
31. Râncezirea e un proces chimic pe care-l suferă o grăsime în timpul alterării. Ce fel de proces chimic
este:
A. de hidroliză
B. de polimerizare
C. de oxidare
D. hidrogenare
E. de saturare
32. Prin polimerizare grăsimile alimentare se modifică astfel:

1. devin mai cristaline
2. devin mai vâscoase
3. au un indice de iod mai mic
4. au un indice de iod mai mare
5. devin mai elastice
Care din afirmaţiile de mai sus sunt reale?
A. 2 şi 3
B. Toate
C. Nici una
D. 1, 4 şi 5
E. Doar 5

1. devin mai cristaline
2. devin mai vâscoase
3. au un indice de iod mai mic
4. au un indice de iod mai mare
5. devin mai elastice
Care din afirmaţiile de mai sus sunt false?
A. 2 şi 3
B. toate
C. nici una
D. 1, 4 şi 5
E. doar 5

1. devin mai consistente, mărindu-se indicele de iod
2. devin mai consistente, scăzându-se indicele de iod
3. îşi micşorează gradul de nesaturare
4. îşi măresc gradul de nesaturare
5. devin acide
Câte din afirmaţiile de mai sus sunt reale?
A. toate
55
B. nici una
C. 2
D. 5
E. 2 şi 3

5. devin acide
Câte din afirmaţiile de mai sus sunt false?
A. 1, 4, 5
B. 3
C. 2
D. 2, 3
E. Toate

5. devin acide
Câte sunt false şi câte sunt reale?
A. 3 respectiv 2
B. 2 respectiv 3
C. toate sunt false
D. toate sunt reale
E. nici una nu este reală şi nici falsă
37. Alterarea grăsimilor este diminuată dacă-n produsele respective se adaugă:

A. îndulcitori
B. creme emulsionante
C. antioxidanţi
D. aromatizanţi
E. polimeri
38. Dintre antioxidantii de sinteză ce se folosesc în preparatele pe bază de grăsimi, cei mai utilizaţi sunt:
A. toluenul, benzenul
B. fenolul, hidroxitoluenul, toluenul
C. butilhidroxitoluenul, butilhidroxianisolul
D. benzspirenul, benzantracenul
E. hidrocarburi policiclice saturate
39. Cea mai importantă proteină din lapte este:

A. cazeina
B. cazeinatul
C. cazeinogenul
D. colagenul
E. colostrul
56
40. Conţinutul de grăsime din laptele matern şi de vacă este de:
A. 1 %
B. 3.5 %
C. 0.1 %
D. 3-10 %
E. sub 2 %
41. Cheagul de lapte se formează în următoarele condiţii:

A. favorabile precipitării tuturor proteinelor din lapte
B. de creştere a temperaturii şi umidităţii
C. de fermentaţie lactică
D. de acidifiere până la precipitarea cazeinei
E. de pH neutru
42. Cazeina din lapte precipită în următoarele condiţii:

A. la pH neutru
B. la pH-ul izoelectric al proteinelor
C. la pH-ul acid al aminoacizilor
D. la pH-ul izoelectric pentru cazeină
E. în prezenţa sistemelor tampon
43. Prin coagularea laptelui se obţine:

A. laptele pasteurizat
B. brânza proaspătă
C. urda
D. iaurtul
E. untul
44. Glucidul cel mai important din lapte:

A. glucoza
B. zaharoza
C. lactoza
D. fructoza
E. cazeina
45. Lactoza este:

A. un diglucid format din 2 molecule de fructoză
B. un diglucid format din o moleculă de glucoză şi fructoză
C. un diglucid format din o moleculă de glucoză şi galactoză
D. un poliglucid
E. un triglucid
46. Referitor la unele proprietăţi ale lactozei, sunt adevărate următoarele afirmaţii:
A. lactoza imprimă gust sărat laptelui
B. lactoza imprimă gust amărui
C. lactoza se brunifică la temperatură mare
D. se polimerizează
E. suferă procesul de invertire
47.Grăsimea din lapte este un factor nutritiv de bază din urmatoarele produse alimentare:
57
A. trigliceride şi fosfolipidele serice
B. lecitina din soia
C. smântâna
D. zerul de lapte
E. brânza
48. În lapte se găsesc în cantităţi mari următoarele elemente minerale:

A. fier şi cupru
B. calciu şi fosfor
C. cupru şi cobalt
D. azot şi fosfor
E. iod şi clor
49. Valoarea nutritivă a laptelui constă în:

A. prezenţa oligoelementelor în cantitate crescută
B. prezenţa vitaminei C
C. prezenţa calciului şi fosforului în acelaşi raport ca şi-n oase
D. absenţa lactozei şi cazeinei
E. absenţa grăsimilor şi a vitaminelor liposolubile
50. Valoarea nutritivă a laptelui este argumentată de prezenţa următorilor factori nutritivi:
A. proteine de categoria III, calciu, fosfor, clor, potasiu, fier, vitamina C
B. calciu, fosfor, clor, fier, acid ascorbic
C. aminoacizi esenţiali
D. oligoelemente
E. acid ascorbic
51. În preparatele lactate, cum ar fi untul şi smântâna se concentrează următorii factori nutritivi din
lapte:
A. vitaminele hidrosolubile – vitamina C
B. calciu şi fosforul
C. vitaminele liposolubile: A, B, D, E
D. vitaminele liposolubile: A, D, E
E. vitaminele liposolubile – de tip B
52. Enzimele sunt componente ale laptelui. În acest context precizaţi, care din afirmaţiile de mai jos sunt
adevărate:
A. contribuie la definirea proprietăţilor organoleptice
B. toate enzimele prezintă importanţă în analiza chimică a laptelui
C. sunt într-un număr de 25
D. predomină oxidoreductazele, hidrolazele
E. 10 enzime se analizează practic pentru verificarea pasteurizării
adevărate:
A. contribuie la definirea proprietăţilor organoleptice
C. sunt într-un număr de 25
D. predomină transaminazele
58
false:
A. enzimele sunt de categoria II
B. amilaza, fosfataza alcalină şi peroxidaza sunt importante
C. enzimele sunt într-un număr de 19
D. predomină oxidoreductazele, hidrolazele
55. Care din afirmaţiile de mai jos sunt false:

A. pasteurizarea se controlează punând în evidenţa prezenţa unor enzime din lapte
B. densitatea laptelui se poate modifica
C. contaminarea laptelui nu modifică cu nimic tabloul enzimatic
D. contaminarea laptelui se controlează prin identificarea reductazei
E. pasteurizarea se controlează analizând enzimele: amilaza, fosfataza alcalină şi peroxidaza
56. Fixarea calciului în oase, este favorizată intens, de:

A. lactoza şi vitamina D din lapte
B. lactoza, vitamina D şi razele solare
C. vitaminele hidrosolubile şi liposolubile
D. aciditatea sucului gastric
E. aligoelementele din lapte
57. Care din următoarele afirmaţii sunt false:

A.calciul şi fosforul sunt elemente minerale importante din lapte
B. vitamina C măreşte C.U.D.-ul pentru calciu şi fosfor
C. valoarea C.U.D.-ului pentru calciu va fi mărită de lactoză şi vitamina D din lapte
D. acidul oxalic nu măreşte valoarea C.U.D.-ului pentru calciu
E. nu este recomandat la copii a se consuma laptele în combinaţie cu ciocolata sau cacao
58. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate:

A. vitamina C fixează calciul în oase
C. lactoza şi vitamina C nu influenţează asimilarea calciului
D. acidul oxalic scade valoarea C.U.D.-ului pentru calciu
E. este recomandat la copii a se consuma laptele în combinaţie cu ciocolata sau cacao
59. Avantajul laptelui de capră faţă de celelalte tipuri de lapte constă în:
A. prezenţa aminoacizilor esenţiali
B. prezenţa anticorpilor
C. prezenţa lactozei
D. prezenţa lactozei în cantitate mai mică
E. prezenţa lactazei
60. Cui se datorează intoleranţa la lactoză:

A. persoanelor ce tolerează bine lactoza
B. persoanelor ce tolerează bine cazeina
C. lipsei de lactază, necesară hidrolizei lactozei
D. persoanelor ce nu pot hidroliza lactoza
E. lipsei de lipază din lapte
61. Care dintre afirmaţiile de mai jos, sunt false:

59
A. copiii suferă dacă sunt alergici la lactoză
B. laptele de capră conţine lactoză în proporţie mai redusă faţă de celelalte tipuri de lapte
C. lactoza nu provoacă colici abdominali
D. lactoza are rol laxativ
E. lactoza are rol în fixarea calciului
62. Care dintre afirmaţiile de mai jos, sunt adevărate:

B. laptele de capră nu conţine lactoză în proporţie mai redusă faţă de celelalte tipuri de lapte
C. lactoza nu are rol laxativ
D. lactoza nu are rol în fixarea calciului
E. lactoza reglează secreţia sucului gastric
63. Laptele poate fi insalubrizat cu:

A. urme de pesticide, micotoxine
B. cu clorura de sodiu
C. cu apă potabilă
D. cu factori nutritivi
E. cu furaje
64. Laptele poate fi insalubrizat cu:

A. cu furaje
B. cu nitraţi şi nitriţi proveniţi din apă sau furaje
C. cu factori nutritivi
D. cu factori lipidici
E. cu apă potabilă
65. Prospeţimea unui ou se poate deduce din:

A. măsurarea diametrului
B. numărarea porilor
C. măsurarea distanţei dintre cele două foiţe interne ale oului
D. măsurarea diametrului porilor din coajă
E. analiza culorii gălbenuşului
66. Valoarea nutritivă a ouălelor constă în:

A. prezenţa glucozei
B. prezenţa amidonului
C. prezenţa tioaminoacizilor în proporţie dublă faţă de alte produse vegetale
D. prezenţa tioaminoacizilor în proporţie dublă faţă de alte produse animaliere
E. prezenţa vitaminei C
67. Valoarea nutritivă a ouălor poate fi diminuată datorită:

A. separării albuşului de gălbenuş
B. prezenţei vitaminelor liposolubile
C. prezenţei antitrofinelor ca ovidina şi antitriptaza
D. prezenţei tioaminoacizilor
E. distanţei dintre cele două membrane interioare
68. Prin mărirea diametrului porilor de pe coaja ouălor, este influienţată:

A. pozitiv, pătrunderea agenţilor contaminaţi
B. negativ, pătrunderea agenţilor contaminaţi
60
C. cantitatea de aminoacizi
D. cantitatea de vitamine liposolubile
E. cantitatea de vitamine hidrosolubile

A. prezenţa cazeinei
B. prezenţa lecitinei
C. prezenţa tioaminoacizilor în proporţie dublă faţă de alte produse vegetale
D. prezenţa tioaminoacizilor în proporţie dublă faţă de alte produse animaliere
E. prezenţa vitaminei C
70. Indicaţi care dintre produsele dulci prezintă riscul de contaminare cel mai mare:
A. produsele cu 80-100 % glucide
B. produsele cu 65-75 % glucide
C. mixturile
D. produsele cu 20-40 % zahăr
E. produsele lactate
71. Indicaţi care este componenta majoritară din zahăr:

A. glucoza
B. fructoza
C. zaharoza
D. amidonul
E. glucidele reducătoare
72. Ce îndulcitori cu capacitate mai mare de îndulcire se obţine din zahăr:

A. glucidele reducătoare
B. amidonul
C. ciclamatul
D. siropul de zahăr
E. zahărul invertit
73. Care sunt diferenţele dintre zahăr şi mierea de albine?

A. componentul majoritar al zahărului este zahărul invertit; în timp ce în mierea de albine
predomină zaharoza
B. componentul majoritar al zahărului este zaharoza; în timp ce în mierea de albine predomină
glucidele reducătoare
C. componentul majoritar al zahărului este zaharoza; în timp ce în mierea de albine predomină
zahărul invertit
D. în ambele predomină glucoza
E. în ambele predomină fructoza
74. Indicaţi care este deosebirea dintre zahăr şi mierea de albine, în ceea ce priveşte valoarea nutritivă:
A. ambele produse sunt surse energetice
B. ambele produse sunt greu de asimilat
C. mierea de albine se absoarbe mai rapid
D. zahărul se absoarbe mai rapid
E. ambele produse conţin glucoză în procent majoritar
61
75. Una din metodele de obţinere a zahărului invertit este – metoda enzimatică. Ce enzimă intervine în
acest proces:
A. glucozaminaza
B. amilaza
C. invertaza
D. glicozidaza
E. glicoliza
76. Mierea de albine este un produs dulce. Din ce categorii de produse zaharoase face parte:
A. din categoria produselor amidonoase
B. din categoria produselor dulci cu 80-100 % glucide
C. din categoria produselor dulci cu 65-75 % glucide
D. din categoria produselor dulci cu 20-40 % glucide
E. din categoria produselor dulci de tipul ‘’mixturi complexe’’
77. Referitor la utilizările pe care le prezintă mierea de albine, se poate afirma:

1. mierea este un emolient şi hidratant, drept pentru care nu se recomandă a se folosi în
cosmetică
2. mierea este un emolient şi hidratant, drept pentru care se recomandă a se folosi în cosmetică
3. mierea are acţiunea terapeutică plantei medicinale de la care provine
4. mierea este un energizant pentru obţinerea de energie pe termen lung
5. mierea este un energizant pentru obţinerea de energie pe termen scurt
Indicaţi câte din afirmaţiile de mai sus sunt reale şi câte false:
A. toate sunt false
B. toate sunt reale
C. 3 reale, respective 2 false
D. nici una nu este reală
E. 1 reală şi 3 false
78. Referitor la aplicaţiile practice ale mierii de albine se poate afirma:

cosmetică
Indicaţi care din afirmaţiile de mai sus sunt reale:
A. toate
B. nici una
C. 2,3 şi 5
D. 1
E. 4
79. Referitor la utilizările mierii de albine se poate afirma:

cosmetică
Indicaţi care din afirmaţiile de mai sus sunt false:
62
A. 1 şi 4
B. 2, 3, 5
C. 1
D. 2
E. Toate
80. Care sunt cele mai frecvente falsificări ale mierii de albine:
A. adaosul de zahăr
B. adaosul de zahăr invertit artificial
C. adaosul de zaharoză
D. adaosul de maltoză
E. adaosul de amilază
81. Indicaţi care este avantajul esenţial pentru produsele zaharoase:

A. sunt o sursă importantă de energie
B. sunt cea mai importantă sursă pentru proteine
C. prin tratare termică, asocierea lor cu vitaminele, le inactivează
D. prin consum exagerat, nu există riscul de creştere a glicerinei
E. prin consum exagerat, nu există riscul de creştere al glucidelor
82. Care din produsele zaharoase prezintă risc crescut pentru contaminare cu diferite microorganisme:
A. gemurile
B. fructele zahariste
C. torturile
D. compoturile
E. mierea de albine
83. Care dintre legume au conţinutul de apă cel mai mare, respectiv cel mai mic:
A. castravetele, respectiv usturoiul
B. căpşunii, respectiv castravetele
C. ceapa, respectiv castravetele
D. pepenele, respectiv castravetele
E. roşiile, respectiv castravetele
84. Care dintre fructe au conţinutul de apă cel mai mare, respectiv cel mai mic:
A. căpşunii respectiv gutuile
B. căpşuni, respectiv pepenele
C. gutuile, respectiv căpşunii
D. bananele, respectiv vişinele
E. pepenele galben, respectiv perele
85. Care dintre fructe au conţinutul de apă, cel mai mic, respectiv cel mai mare:
A. căpşunii respectiv gutuile
B. căpşunii, respectiv pepenele
C. gutuile, respectiv căpşunii
D. bananele, respectiv vişinele
E. pepenele galben, respectiv perele
86. În banane şi ananas predomină următorul glucid:

A. amidonul
B. glucoza
63
C. fructoza
D. zaharoza
87. În struguri predomină următorul glucid:

A. amidonul
B. glucoza
C. fructoza
D. zaharoza
88. Persoanele ce suferă de diabet, tolerează mai bine anumite fructe. Care sunt acestea?
A. fructele cu seminţe
B. fructele fără seminţe
C. fructele exotice
D. fructele zaharisite
E. strugurii
89. Amidonul din banane şi/sau cartofi poate fi caracterizat astfel:

1. amidonul din banane este tolerat în stare crudă
2. amidonul din banane nu este tolerat în stare crudă
3. amidonul din cartofi este tolerat în stare crudă
4. amidonul din cartofi nu este tolerat în stare crudă
Care din afirmaţiile de mai sus sunt reale:
A.1 şi 4
B. 2 şi 3
C. toate
D. nici una
E. 1,2,3

A.1 şi 4
B. 2 şi 3
C. toate
D. nici una
E. 1,2,3

Câte din afirmaţiile de mai sus sunt reale?
A.nici una
B. toate
64
C.1
D.2
E.3

Câte din afirmaţiile de mai sus sunt false?
A. nici una
B. toate
C. 1
D. 2
E. 3
93. Ce compuşi chimici din compoziţia fructelor şi legumelor intervin în reglarea tranzitului intestinal:
A. poliglucidele, lipide complexe
B. fibrele insolubile, solubile
C. glucoza, manoza
D. amidonul, glicerolul
E. acizii minerali
94. Ce acid predomină în struguri:

A. acidul succinic
B. acidul tartric
C. acidul benzoic
D. acidul oleic
E. acidul tanic
95. Ce acid predomină în prune:

A. acidul succinic
B. acidul tartric
C. acidul benzoic
D. acidul oleic
E. acidul tanic
96. Cum se numeşte proteina din cartofi:

A. tuberina
B. legumina
C. gluten
C. gliadina
E. glutenina
97. În ce fel de fructe se găsesc lipidele în procent mare:

A. în mere, prune, gutui
B. în toate fructele
C. în cele zemoase
D. în cele cu coajă tare (alune, nuci)
E. în cele cu coajă moale (alune, castanet, migdale, nuci)
65
98. Prezenţa potasiului în fructe şi legume, le conferă o anumită proprietate. Indicaţi care este această
proprietate:
A. sunt indicate în enterocolite
B. sunt diuretice
C. sunt acidifiante
D. sunt neutralizante
E. sunt antidiuretice
99. Prezenţa elementelor minerale alcalinizante într-o proporţie mai mare decât elementele minerale
acidifiante, în fructe şi legume, permit ca aceste produse alimentare să fie considerate:
A. alimente alcalinizante
B. alimente neutralizante
C. alimente acidifiante
D. ca soluţii tampon
E. ca soluţii de echilibru dinamic
100. Care dintre vitaminele hidrosolubile predomină în fructe şi legume:

A. vitaminele B
B. vitaminele C
C. vitaminele A
D. vitaminele D
E. vitaminele E
101. Ce enzimă influenţează concentraţia de vitamina C activă în fructe şi legume:

A. ascorbic oxidaza
B. ascorbic reductaza
C. oxidoreductaza
D. gluconotranferaza
E. galactaza
102. Activitatea vitaminei C poate fi modificată diferit astfel:

1. poate să crească la temperaturi mari
2. poate să scadă la temperaturi mari şi-n prezenţa ascorbicoxidazei
4. poate să crească la temperaturi mari şi-n prezenţa ascorbicoxidazei
5. se menţine şi/sau creşte în mediu acid.
Care din afirmaţiile de mai sus sunt reale:
A.toate
B.2 şi 5
C.nici una
D. 1 şi 3
E.1 şi 4

5. se menţine şi/sau creşte în mediu acid
Câte din afirmaţiile de mai sus reale:
66
A. 2
B. Toate
C. Nici una
D. 3
E. 1

5. se menţine şi/sau creşte în mediu acid
Câte din afirmaţiile de mai sus false:
A.toate
B.nici una
C.2
D.1
E. 3
105. Carotenii se deosebesc de vitamina C prin unele proprietăţi. Să se indice care sunt adevărate:
A. carotenii se distrug în medii acide ca şi vitamina C
B. carotenii, ca şi vitamina C au proprietăţi enzimatice
C. carotenii se distrug la lumină
D. carotenii nu se distrug la lumină
E. carotenii nu se distrug la temperaturi mari
106. Precizaţi despre amigdalină: unde predomină şi ce compus se obţine din descompunerea ei:
A. predomină în frunzele fructelor, iar prin descompunere se obţine acidul tartric
B. predomină în legume, iar prin descompunere se obţine acidul tartric
C. predomină în sâmburii fructelor, iar prin descompunere se obţine acidul cianhidric
D. predomină în sâmburii fructelor, iar prin descompunere se obţine acidul oxalic
E. predomină în inflorescenţele femele iar prin descompunere se obţine acidul oxalic
107. Care este concentraţia CO2 în apa carbogazoasă:

A. 5 %
B. 1.5 %
C. 50 %
D. 0.48 %
E. 4.8 %
108. Apele minerale dizolvă în drumul lor gaze şi săruri minerale. Care este concentraţia minimă de
săruri minerale:
A. 1 g/l
B. 1 g/100 mL
C. 0.1 mg/100 mL
D. 0.1 mg/l
E. 100mg/L
109. Apele minerale dizolvă în drumul lor gaze şi săruri minerale. Care este concentraţia minimă de
săruri minerale:
A. 10 mg/l
67
B. 1000 mg/L
C. 10 mg/100mL
D. 1 g/100 mL
E. 0.1 g /L
110. Care este concentraţia minimă de săruri minerale din apele minerale naturale:
A. 1 g/mL
B. 1 mg/100L
C. 0.1 g/100mL
D. 0.001 g/100mL
E. 0.001 g/L
111. Hameiul folosit la prepararea berii este responsabil pentru:

A. gustul dulce al berii
B. gustul amar al berii
C. gustul acru al berii
D. spuma berii
E valoarea nutritivă a berii
112. Cum se poate recunoaşte un vin sintetic?

A. după conţinutul de alcool metilic
B. după conţinutul de alcool etilic
C. după conţinutul de aldehide
D. după conţinutul de SO2
E. după conţinutul de eter etilic
113. Care este concentraţia alcoolică maximă a unui vin natural:

A. 22 %
B. 14 %
C. 50 %
D. 20 mg %
E. 50 mg %
114. Plantele medicinale în amestec cu vinul spumant conduc la obţinerea de:

A. şampanie
B. coniac
C. vinuri tonice
D. vin distilat
E. ceaiuri medicinale
115. Coniacul e o băutură ‘’ fină’’, obţinută prin distilarea vinului, dar numai în anumite butoaie. Din ce
trebuie confecţionate aceste butoaie?
A. din orice lemn
B. din lemn de stejar
C. din lemn de cireş
D. din lemn de fag
E. din lemn de mahon
116. Culoarea naturală a vinului este dată de:

A. adăugarea de coloranţi
B. adăugarea de caramel
68
C. compuşii chimici proprii
D. compuşi chimici de sinteză
E. fierul din vin
117. Vinul în timpul păstrării se poate tulbura. Cum se numeşte aceste proces de tulburare a vinului?
A. precipitare
B. opalescenţă
C. casare
D. sedimentare
E. schimbare de culoare
118. Ce se recomandă să se pună în vin dacă concentraţia de fier este mai mare de 6-9 mg/ l?
A. compuşi ai fierului
B. compuşi ai zincului
C. ferocianură de potasiu
D. fericianura de sodiu
E. clorura de potasiu
119. Care sunt consecinţele în cazul adăugării în vin a unei cantităţi mari de ferocianură de potasiu?
A. se formează un vin fără culoare
B. se formează un vin fără gust
C. se formează în vin fenoli
D. se formează în vin compuşi toxici, cum ar fi acidul cianhidric
E. se formează mai multe aldehide şi cetone
120. Băuturile alcoolice distilate se obţin prin fermentarea lichidelor zaharoase, urmată de distilarea
alcoolică. În ce fracţiune de distilare se obţine alcoolul etilic:
A. în capul de distilare
B. în fruntea de distilare
C. în mijlocul distilării
D. în coada de distilare
E. la sfârşitul distilării
121. Băuturile alcoolice distilate se obţin prin fermentarea lichidelor zaharoase, urmată de distilarea
alcoolică. Ce fracţiune de distilare nu se recomandă a se consuma:
A. înaltă
B. medie
C. joasă
D. mijlocul
E. coada
GRILE
COMPLEMENT MULTIPLU
1. Fibra muşchiului cărnii are structura morfologică formată din:

A. sarcolemă
B. o membrană fixă, ce acoperă fibra
C. citoplasmă
D. nucleu
69
E. ribozomi
Răspuns A,B,C
2. Masa fundamentală a fibrei musculare din carne este formată din:

A. citoplasmă
B. sarcolemă
C. sarcoplasmă
D. miofibrile
E. ribozomi
3. Compoziţia chimică a cărnii variază funcţie de mai mulţi factori:

A. specia animalului de la care provine
B. vârsta
C. condiţii de hrană al animalului
D. condiţii de hrană al consumatorului
E. condiţii de sacrificare al animalului
4. Cum variază conţinutul de apă în carne:

A. nici un fel
B. cu cât animalul de la care provine carnea, este mai tânăr, cu atât conţinutul este mai mare
C. cu cât animalul de la care provine carnea, este mai tânăr, cu atât conţinutul este mai mic
D. conţinutul de apă este mai mare cu cât animalul este mai slab
E. la animalele ce consumă furaje, conţinutul nu variază
5. De ce este important miogenul, ca proteină a cărnii:

A. deoarece are valoare nutritivă redusă
B. deoarece are valoare nutritivă mare
C. deoarece conţine toţi aminoacizi esenţiali
D. deoarece conţine toţi aminoacizi indispensabili organismului
E. deoarece nu precipită la incălzire
6. Mioglobina, ca proteină din carne, prezintă importanţă din următoarele motive:

A. asigură contracţia musculară
B. asigură oxigenarea ţesutului muscular
C. dă culoare roşie, caracteristică cărnii
D. dă gust caracteristic cărnii
E. este asemănătoare hemoglobinei
7. Care sunt deosebirile dintre colagen şi elastină:

A. colagenul este vâscoz, iar elastiana este elastică
B. colagenul prin fierbere trece în gelatină, iar elastina îşi modifică structura
C. colagenul prin fierbere trece în gelatină, iar elastina nu-şi modifică structura
D. colagenul este o enzimă iar elastina e inhibitorul corespondent
E. sunt proteine fără valoare nutritivă deosebită
8. Dintre substanţele neproteice azotate prezente în carne se enumeră:

A. glucoza şi colesterolul
B. creatina şi creatinina
C. glutationul, carnitina, carnozina, anserina
D. fenilalanina, colina, valina
70
E. uree şi acid uric
9. Dintre substanţele neproteice azotate prezente în carne se enumeră:

A. colina, acetilcolina, valina
B. glutationul, ATP
C. anserina, carnozina
D. purinele, tiamina şi uracilul
E. urea şi acidul uric
10. Sub influienţa propriilor enzime, carnea imediat după sacrificarea animalului suferă unele
modificări, cum ar fi:
A. modificări autolitice
B. modificări ce scad digestibilitatea cărnii
C. modificări ce măresc digestibilitatea cărnii
D. modificări de alterare avansată
E. modificări de gust şi consistenţă
11. Prin autoliză, carnea imediat după sacrificarea animalului este supusă unor procese. Care sunt aceste
procese:
A. fermentaţia acidă
B. rigiditatea
C. maturarea
D. putrefacţia
E. glicoliza aerobă şi anaerobă
12. Rigiditatea cărnii, după sacrificarea animalului, constă în următoarele:

A. relaxarea muşchiului
B. contracţia muşchiului
C. formarea acidului lactic, ce imprimă un pH alcalin
D. formarea acidului lactic, ce imprimă un pH acid
E. modificări ce alungesc fibra musculară
13. Ce procese au loc în timpul maturării cărnii:

A. rigiditatea
B. descompunerea proteinelor în aminoacizi liberi
C. descompunerea complexului actomiozinic ce va duce la alungirea fibrei musculare
D. descompunerea complexului actomiozinic ce va duce la contracţia musculară
E. reacţii de hidroliză a proteinelor
14. Ce procese au loc în timpul maturării cărnii:

A. se modifică permebilitatea membranei celulare datorită pH-ului acid
B. se modifică permebilitatea membranei celulare datorită pH-ului alcalin
C. se descompune complexul actomiozinic ce determină alungirea fibrei musculare
D. se descompune complexul actomiozinic ce determină contracţia musculară
E. reacţii de hidroliză a proteinelor
15. La carnea de vânat, este de preferat ca autoliza să cuprindă fazele următoare:

A. putrefacţie
B. rigiditate
C. maturare
D. fezandare
71
E. numai rigiditate şi fezandare
16. În procesul de alterare a cărnii se petrec procesele:

A. fermentaţia acidă
B. contracţia musculară
C. fezandarea
D. putrefacţia
E. contaminarea cu diverse microorganisme
17. În fermentaţia acidă, carnea prezintă următoarele caracteristici:

A. organoleptic - identic ca un preparat proaspăt
B. corespunde unui preparat alterat şi anume cu gust şi miros neplăcut, consistenţă moale,
culoarea uşor verzuie
C. chimic- un pH alcalin
D. chimic - un pH acid
E. corespunde unui preparat nealterat şi anume cu gust şi miros neplăcut, consistenţă moale,
culoarea uşor verzuie
18. La începutul procesului de alterare, carnea suferă schimbări:

A. de culoare şi gust
B. organoleptice, ce fac ca preparatul să fie compromis (se poate consuma)
C. organoleptice, ce fac ca preparatul să fie consumabil, numai în anumite condiţii
D. de natură bacteriană
E. de pH
19. În putrefacţie, carnea suferă următoarele modificări biochimice:

A. se formează noi proteine
B. se formează grăsimi şi glucide
C. se descompun proteinele
D. se formează aminoacizi liberi şi amine toxice
E. se formează cadaverina şi putresceina
20. Aminoacizii eliberaţi din proteinele cărnii in timpul alterării, suferă la rândul lor procese biochimice,
cum ar fi:
A. de sinteză
B. de dezaminare
C. de decarboxilare
D. de polimerizare
E. de descompunere
21. Organoleptic, carnea alterată se prezintă astfel:

A. cu o consistenţă moale
B. pete de mucegai şi suprafaţă umedă şi lipicioasă
C. culoarea este cea caracteristică
D. mirosul şi gustul caracteristic preparatului proaspăt
E. cu aspect mat a punctelor de grăsime
22. Organoleptic, carnea alterată se prezintă astfel:

A. bulionul este tulbure
B. bulionul este limpede
C. grăsimile şi tendoanele au aspect mat sau cenuşiu
72
D. grăsimile şi tendoanele au aspect lucios
E. bulionul are gust rânced
23. De ce este toxică o carne ‘’avansat’’ alterată:

A. datorită conţinutului lipidic
B. datorită conţinutului de aminoacizi liberi
C. datorită conţinutului de amoniac
D. datorită conţinutului de amine
E. datorită pH –ului alcalin
24. De ce este toxică o carne ‘’avansat’’ alterată:

A. datorită conţinutului de amoniac
B. datorită conţinutului de cadaverină şi putresceină
C. datorită conţinutului de scatol, indol
D. datorită conţinutului de glucide şi lipide
E. datorită pH-ului alcalin
25. O carne alterată poate fi contaminată cu diverse microorganisme. Care sunt acestea:
A. bacteriile
B. algele
C. mucegaiurile
D. paraziţii
E. micotoxinele
26. Ce calităţi deosebite nutritive are carnea de porc:

A. conţine proteine de categoria I
B. conţine aminoacizi esenţiali
C. conţine vitamine liposolubile (A şi D)
D. conţine vitamine liposolubile (B1, B2, B6)
E. conţine colagen
27. Ce calităţi deosebite nutritive are carnea de peşte:

A. conţine aminoacizi esenţiali
B. conţine vitamine liposolubile (A şi D)
C. conţine vitamine liposolubile (B1, B2, B6)
D. conţine fosfor
E. conţine colagen
28. În ce constă valoarea nutritivă a cărnii:

A. are acţiune eritropoetică
B. conţine proteine complete
C. nu conţine proteine complete
D. conţine proteine incomplete
E. conţine fier
29. Care sunt deosebirile calitative dintre carne şi brânzeturi, din punct de vedere nutritiv:
A. carnea conţine mai multă metionină şi lizină
B. brânzeturile sunt bogate în leucină, izoleucină şi valină
C. nu există nici o deosebire
D. în carne sunt vitaminele prezente chiar şi după tratamente termice
E. în carne predomină cazeina, iar în brânzeturi predomină colagenul
73
30. Consumul de carne grasă se recomadă limitat datorită riscurilor de genul:
A. creşterea colesterolului seric
B. creşterea acidităţii sângelului (creşte ureea în urină)
C. instalarea aterosclerozei
D. scăderea colesterolului seric
E. diminuarea absorbţiei vitaminelor
31. Consumul de carne slabă/carne grasă se recomadă limitat în anumite stări patologice, cum ar fi:
A. afecţiuni dermatologice
B. gută
C. ateroscleroză
D. afecţiuni cardiovasculare
E. methemoglobinemia
32. Expertiza completă sanitară a cărnii urmăreşte:

A. determinarea speciei animalului
B. determinarea falsificărilor
C. determinarea conţinutului de lactoză
D. determinarea conţinutului de conservanţi
E. starea de sănătate a animalului
33. Conservanţii admişi la noi în ţară pentru preparatele de carne sunt:

A. azotaţii şi azotiţii
B. clorura de sodiu
C. acidul benzoic şi sărurile lui
D. acidul salicilic şi sărurile lui
E. aldehida formică
34. În ce constă avantajele consumului cărnii de peşte:

A. peştele este o sursă de acizi graşi omega 3
B. asigură un aport crescut de vitamine liposolubile
C. asigură un aport crescut de vitamine hidrosolubile
D. conţine cea mai mică cantitate de fosfor, iod şi fluor
E. nu asigură un aport crescut de vitamine liposolubile
35. Carnea de peşte prezintă unele dezavantaje, cum ar fi:

A. sângele unui peşte este hemolizant
B. sângele unui peşte provoacă conjunctivită
C. se poate consuma fără nici o hipersensibilitate, de către orice persoană
D. se poate consuma fără nici o hipersensibilitate, chiar şi de copii
E. este o carne uşor perisabilă
36. Ce microorganisme se pot transmite prin consumul de carne:

A. salmonelele
B. antraxul
C. bruceloza
D. tuberculoza
E. hepatita
74
37. Ce microorganisme din rândul helminţilor se pot transmite prin consum de carne:
A. antraxul
B. botulismul
C. trichinella spiralis
D. taenia sagitata
E. E.coli
38. Ce măsuri se iau în cazul unei cărnii infestate cu antrax:

A. să nu se consume
B. să se retragă de pe piaţă
C. să fie arsă
D. să se refrigereze
E. nici o măsură
39. Carnea şi brânzeturile prezintă unele deosebiri nutritive. Acestea sunt:

1. carnea conţine mai multă metionină şi lisină
2. brânzeturile sunt bogate în leucină, izoleucină şi valină
3. nu există nici o deosebire
4. în carne sunt vitaminele prezente chiar şi după tratament termic (fierbere, afumare)
5. în carne predomină cazeina îar în brânzeturi predomină colagenul
Care din afirmaţiile de mai sus sunt adevărate şi care sunt false:
A. 1 şi 2 sunt adevărate
C. toate sunt false
D. 3,4 şi 5 sunt false
E. 1 şi 2 sunt false iar 3,4 şi 5 sunt reale
40. Carnea de peşte comparativ cu celelalte tipuri de carne este recunoscută pentru unele calităţi
nutritive, cum ar fi:
3. conţine iod şi fluor
Care din afirmaţiile de mai sus este/sunt adevărată/adevărate:
A.toate
B. nici una
C.1 şi 3
D. 2
E.1
41. Ce rol au glucidele fermentescibile din făină:

A. rol plastic
B. rol în procesul de preparare a pâinii
C. de a trasforma glicogenul în alcool etilic
D. de a contribui la formarea gazelor de fermentaţie
E. de a contribui la imprimarea gustului şi aromei
42. Ce fel de glucide conţine făina de grâu:

A. numai glucide simple
B. numai glucide policondensate
75
C. glucide simple fermentescibile
D. amidonul
E. celuloză
43. Conţinutul de glucide, de proteine şi de material fibros din făină, este dependent de:
A. gluten
B. drojdiile activate
C. gradul de extracţie
D. cantitatea de făină ce se obţine din 100 kg de boabe măcinate
E. cantitatea de făină ce se obţine din 10 kg de boabe măcinate
44. Ce fel de proteine se găsesc în făină:

A. de categoria I
B. de categoria II
C. proteine ce au aminoacizi esenţiali în cantităţi optime organismului
D. proteine ce nu au aminoacizi esenţiali în cantităţi optime organismului
E. proteine fermentescibile
45. Care din afirmaţiile de mai jos, referitoare la gluten, sunt reale:
A. glutenul participă la glicoliza glucidelor
B. glutenul este o proteină
C. imprimă proprietăţi elastice şi de spongiozitate produselor de panificaţie
D. reţine gazele de fermentaţie
E. calitatea glutenului influenţează calitatea produsului
46. Care din afirmaţiile de mai jos, referitoare la gluten, sunt reale:
A. glutenul este format din amiloză şi amilopectină
B. glutenul este format din gliadina şi glutenină
C. glutenul din făina albă, trebuie să fie într-un procent minim de 26 %
D. gluenul de calitate are raportul gliadină/glutenină = 3/1
E. glutenul reţine CO2 obţinut din fermentaţia propionică
47. Care din afirmaţiile de mai jos, referitoare la gluten, sunt false:
A. glutenul este format din amiloză şi amilopectină
B. glutenul este format din gliadina şi glutenină
C. glutenul trebuie să fie într-un procent minim de 30 %, indiferent de tipul făinii
D. pentru un gluten de calitate, raportul gliadină/glutenină poate avea orice valoare
E. glutenul reţine CO2 obţinut din fermentaţia alcoolică
48. Unde sunt concentrate sărurile minerale şi celuloza în bobul de cereale:

A. spre centru
B. spre periferie
C. în coajă
D. în endosperm
E. în germene
49. Făina albă de grâu trebuie să prezinte anumite proprietăţi organoleptice. Care sunt acestea:
A. să fie uscată, încât la trecerea printre degete să se lipească
B. să fie uscată, încât la trecerea printre degete să se scurgă ca ‘’nisipul uscat’’
C. să nu aibe miros de mucegai
D. să nu aibe miros de maltoză caramelizată
76
E. să fie de culoare închisă
4. să prezinte o culoare alb – gălbuie în funcţie de gradul de caramelizare
Care din afirmaţiile de mai sus pot fi reale:
A. 1, 2 şi 3
B. toate
C. nici una
D. 2, 3 şi 4
E. 1 şi 2
51. În ce constă ‘’ boala filantă’’ a pâinii:

A. într-o îmbunătăţire a valorii nutritive
B. într-o depreciere a valorii nutritive
C. în acţiunea amilazei proprii microorganismelor asupra amidonului
D. în caramelizarea maltazei
E. în formarea unui miez spongios, pufos ce se rupe la întindere
52. Cum se explică acţiunea rahitizantă şi decalcificantă a făinii de grâu:

A. pe baza dezechilibrului Ca/P
B. pe baza prezenţei vitaminei D
C. pe baza prezenţei calciului în proporţie mare
D. pe baza fitazei ce eliberează acid fosforic din complexul fosfocalcic
E. pe baza fitazei ce eliberează acid fosforic din acidul fitic
53. Cum se explică acţiunea rahitizantă şi decalcificantă a făinii de grâu:

A. pe baza dezechilibrului Ca/P
B. pe baza lipsei de vitamine D
C. pe baza lipsei de cloruri
D. pe baza acidului fosforic eliberat din acidul fitic
E. pe baza acidului fitic
54. Care este cea mai potrivită remediere a lipsei de calciu şi/ sau de fier din făina de grâu:
A. extragerea acestor elemente din făină
B. adaosul acestor elemente în făină
C. fortificarea prin adaos de gluconat de calciu
D. îmbogăţirea cu fier
E. adăugarea acidului fitic
55. Ce produse dietetice de panificaţie sunt recomandate în diabet:

A. cele cu conţinut mare de glucide
B. cele cu conţinut mic de glucide
C. fortificate prin adaos de gluconat de calciu
D. pâinea ‘’ Graham’’
E. pâinea normoglucidică
56. Ce produse dietetice de panificaţie sunt recomandate în afecţiuni cardiovasculare:

A. pâinea ‘’ Graham’’
77
B. pâinea albă
C. pâinea ‘’ Omega’’
D. pâinea integrală
E. pâinea hiposodică
57. Grăsimile alimentare se obţin prin mai multe modalităţi. Care sunt corecte?
A. prin presare la rece a produselor vegetale
B. prin presare la cald a produselor vegetale
C. prin presarea la rece a produselor animale
D. prin presarea la cald a smântânii
E. prin centrifugarea laptelui
58. Următoarele preparate alimentare sunt surse de lipide:

A. uleiurile vegetale obţinute prin pasteurizare
B. uleiurile vegetale obţinute fie prin presare la rece sau la cald
C. untul
D. untura de porc sau ovine
E. uleiurile minerale
59. Valoarea nutritivă a grăsimilor alimentare constă în următoarele:

A. sunt surse de acizi graşi esenţiali
B. sunt surse de acizi w-3 şi w -6
C. sunt surse de vitamine hidrosolubile
D. sunt surse de vitamine liposolubile
E. sunt surse de aminoacizi esenţiali
60. Valoare C.U.D.-ului pentru grăsimile alimentare este ridicată dacă în preparatele alimentare,
grăsimile sunt asociate cu:
A. substanţe emulsionante
B. lecitina
C. gălbenuşul de ou
D. albuşul de ou
E. uleiurile vegetale
61. Care din produsele alimentare, se obţin prin chimizare:

A. untul
B. laptele
C. margarina
D. uleiurile vegetale saturate
E. uleiurile animale saturate
62. În alterarea/prelucrarea termică a grăsimilor au loc următoarele reacţii chimice:

A. de izomerizare cis-trans
B. de izomerizare trans –trans
C. de polimerizare
D. de iodurare
E. de hidroliză
63. Care sunt deficienţele formării de izomeri trans-trans într-o grăsime:

A. aceşti izomeri sunt precursori ai acizilor esenţiali
B. aceşti izomeri vor constitui noi molecule de lipide de constituţie
78
C. aceşti izomeri nu vor constitui noi molecule de lipide de constituţie
D. măresc valoarea biologică a grăsimii
E. scad valoarea biologică a grăsimii
64. Antioxidanţii folosiţi pentru protejarea grăsimilor alimentare în timpul conservării sunt:
A. cei de sinteză
B. cei de anilină
C. cei de culoare
D. cei naturali
E. cei cu afinitate tinctorială mare
65. Dintre antioxidantii de sinteză ce se folosesc în preparatele pe bază de grăsimi, cei mai utilizaţi sunt:
A. toluenul, benzenul
B. fenolul, hidroxitoluenul, toluenul
C. butilhidroxitoluenul, butilhidroxianisolul
D. BHT, BHA
E. acidul ascorbic
66. Laptele matern ca valoare nutritivă este asemănător/identic cu laptele:

A. de mamă
B. de vacă
C. de bivoliţă
D. ren
E. cămilă
67. Conţinutul de grăsime din laptele matern este

A. 10 %
B. asemănător laptelui de oaie
C. asemănător laptelui de vacă
D. 3.5 %
E. sub 2 %
68. Valoarea nutritivă a laptelui matern şi de vacă, constă în următoarele:

A. ambele tipuri de lapte conţin cazeină
B. ambele tipuri de lapte conţin aminoacizi graşi
C. ambele tipuri de lapte conţin aminoacizi esenţiali
D. ambele tipuri de lapte se recomandă în alimentaţia copilului
E. ambele tipuri de lapte conţin anticorpi
69. Coagularea laptelui e un proces natural cu valoare nutritivă din mai multe considerente :
A. transformă laptele lichid în coagul de lapte
B. coagulul format împiedică asimilarea factorilor nutritivi din lapte
C. coagulul format măreşte asimilarea factorilor nutritivi din lapte
D. măreşte valoarea C.U.D.-ului pentru factorii nutritivi din lapte
E. stă la baza preparării iaurturilor
70. Cazeina din lapte, precipită “in vitro” în următoarele condiţii :

A. de pH neutru
B. de pH acid
C. de adăugare de acid acetic, sare de lămâie sau acid ascorbic în lapte
D. de pH izoelectric al cazeinei
79
E. de răcire
71. Cazeina din lapte precipită « in vivo » în următoarele condiţii:

A. de aciditate gastrică
B. în prezenţa reninei sau labfermentului
C. în prezenţa HCl din sucul gastric
D. de pH izoelectric al cazeinei
E. în prezenta sistemului tampon
72. Prin coagularea laptelui se obţine:

A. cazeina precipitată
B. coagulul de lapte şi zerul
C. urda
D. brânza proaspătă
E. renina şi labfermentul
73. Cazeina din lapte se găseşte sub formă de:

A. cazeinogen
B. cazeinat de calciu
C. acid cazeinic
D. aminoacizi liberi
E. proteină de categoria I
74. Precizaţi care din următoarele afirmaţii referitoare la lactoză sunt adevărate:
A. este heteroglucidul important din lapte
B. este un diglucid
C. este glucidul important din lapte
D. intervine în absorbţia calciului
E. nu intervine în absorbţia calciului
A. este formată din glucoză şi fructoză
B. este formată din glucoză şi galactoză
C. este unicul poliglucid din lapte
D. nu este suportată de toţii copiii
E. are rol laxativ
A. este un diglucid predominant în zahăr
B. imprimă gustul dulce laptelui
C. măreşte valoarea C.U.D.-ului pentru calciu şi fosfor
D. este principalul glucid din lapte
E. este principalul diglucid din lapte
77. Grăsimea din lapte constituie un factor nutritiv de bază din:

A. zer
B. unt
C. coagulul de lapte
D. brânză
E. smântâna
80
78. Să se precizeze care din următoarele afirmaţii sunt adevărate:
A. în lapte se găsesc suficiente oligoelemente
B. în lapte se găseşte vitamina C într-un aport nutritiv suficient
C.calciu şi fosforul din lapte se găsesc într-un raport în care se găsesc şi-n oase
D. deficitul de oligoelemente din laptele matern necesită diversificarea alimentaţiei sugarului
peste 6 luni
E. laptele este sursă pentru vitamina C
79. Să se precizeze care din următoarele afirmaţii sunt false:

A. în lapte se găsesc suficiente oligoelemente
B. în lapte se găseşte vitamina C într-un aport nutritiv suficient
C.calciu şi fosforul din lapte se găsesc într-un raport în care se găsesc şi-n oase
D. deficitul de oligoelemente din laptele matern necesită diversificarea alimentaţiei sugarului
peste 6 luni
E. laptele este sursă pentru vitamina C
80. În smântâna şi unt, se concentrează următorii factori nutritivi din lapte:

A. fier şi cupru
B. calciu şi vitamina C
C. vitaminele liposolubile
D. grăsimile
E. cazeina
adevărate:
A. enzimele laptelui contribuie la definirea proprietăţilor organoleptice
D. predomină oxidoreductazele şi hidrolazele
E. trei dintre enzime, prezintă importanţă în analiza laptelui
false:
A. enzimele laptelui contribuie la definirea proprietăţilor organoleptice
D. una dintre oxidoreductazele din lapte este şi reductaza
E. trei dintre enzime, prezintă importanţă în analiza laptelui
false:
A. la falsificarea laptelui prin adăugare de apă, enzimele se inactivează
B. la pasteurizarea laptelui, enzimele se inactivează
D. reductaza se determină pentru a verifica pasteurizarea laptelui
E. la adăugarea de bicarbonat, amilaza va hidroliza intens amidonul
Răspuns A, B, D, E
81
false:
A. la falsificarea laptelui prin adăugare de apă, enzimele se inactivează
B. la pasteurizarea laptelui, 3 enzime se inactivează
D. reductaza se determină pentru a verifica pasteurizarea laptelui
E. la adăugarea de bicarbonat, amilaza va hidroliza intens amidonul
85. Fixarea calciului în oase, este favorizată de:

A. vitamina C
B. lactoza şi vitamina D din lapte
C. vitamina D şi razele solare
D. aciditatea sucului gastric
E. oligoelementele din lapte
86. Care din următoarele afirmaţii sunt false:

C. valoarea C.U.D-ului pentru calciu va fi mărită de lactoza şi vitamina D din lapte
D. acidul oxalic măreşte valoarea C.U.D.-ului pentru calciu
E. este recomandat la copii a se consuma laptele în combinaţie cu ciocolată sau cacao
87. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate:

C. valoarea C.U.D-ului pentru calciu va fi mărită de lactoza şi vitamina D din lapte
D. acidul oxalic scade C.U.D.-ului pentru calciu
E. este recomandat la copii a se consuma laptele în combinaţie cu ciocolată sau cacao
88. Care dintre afirmaţiile de mai jos, sunt adevărate:

A. copii suferă dacă sunt alergici la lactoză
B. laptele de capră conţine lactoză în proporţie mai redusă faţă de celelalte tipuri de lapte

B. laptele de capră nu conţine lactoză în proporţie mai redusă faţă de celelalte tipuri de lapte
C. lactoza nu are rol laxativ
D. lactoza nu influenţează absorbţia calciului exogen
E. lactoza predomină în aceeaşi proporţie în lapte ca şi-n derivatele lactate acide

A. copii nu suferă dacă sunt alergici la lactoză
B. laptele de capră conţine lactoză în proporţie mai crescută faţă de celelalte tipuri de lapte
82
91. Printre procesele biochimice normale ce au loc în lapte, se enumeră:
A. fermentaţia lactică, butirică
B. fermentaţia lactică, propionică
C. ß-oxidarea acizilor graşi
D. maturarea
E. glicoliza aerobă
92. Maturarea este un proces biochimic ce se desfăşoară în lapte. Ce afirmaţii sunt adevărate referitor la
acest proces:
A. e un proces normal
B. e un proces anormal
C. e un proces prin care se obţine untul
D. e un proces prin care se obţin brânzeturile
E. e un proces prin care se obţine iaurtul
93. Maturarea este un proces biochimic ce se desfăşoară în lapte. Ce afirmaţii sunt adevărate referitor la
acest proces:
A. e un proces normal
B. stă la baza preparării brânzeturilor
C. se formează aminoacizii liberi, acizii organici inferiori
D. au loc reacţii de hidroliză a proteinelor, glucidelor şi lipidelor
E. au loc reacţii de biosinteză şi anabolism
94. Amoniacul influenţează proprietăţile laptelui. De unde poate proveni în lapte şi cum influenţează
proprietăţile laptelui:
A. provine în urma fermentaţiilor acide şi influienţează pH-ul
B. provine în urma contaminării cu E coli şi influienţează pH-ul
C. provine din descompunerea normală a proteinelor din lapte şi influienţează proprietăţile
cazeinei
D. provine din descompunerea proteinelor de către microorganismele contaminante şi
influenţează proprietăţile cazeinei
E. provine din descompunerea proteinelor de către microorganismele contaminante şi
influenţează coagularea laptelui
95. Ce influenţează amoniacul format în laptele contaminat cu E coli:

A. modifică permeabilitatea celulară
B. modifică presiunea osmotică
C. modifică pH-ul laptelui
D. influenţează formarea brânzeturilor
E. influenţează proprietăţile cazeinei
96. Laptele este un aliment uşor perisabil şi contaminant. În acest context, care din următoarele afirmaţii
sunt false:
A. laptele infestat va creşte riscul de alterare a unui preparat pe bază de lapte
B. în lapte nu se pot dezvolta microorganismele patogene
C. în laptele de capră nu se dezvoltă bacilul Koch
D. în laptele de capră se dezvoltă bacilul Koch
E. în lapte nu se dezvoltă E coli
83
97. Laptele este un aliment uşor perisabil şi contaminat. În acest context, care din următoarele afirmaţii
sunt adevărate:
A. laptele infestat va creşte riscul de alterare a unui preparat pe bază de lapte
B. în lapte nu se pot dezvolta microorganismele patogene
C. în laptele de capră nu se dezvoltă bacilul Koch
D. în laptele de capră se dezvoltă bacilul Koch
E. în lapte se dezvoltă E coli
98. Laptele pune în pericol sănătatea populaţiei dacă:

A. este contaminat
B. prezintă urme de micotoxine, pesticide
C. prezintă urme de nitraţi, nitriţi
D. este pasteurizat
E. este crud şi păstrat la temperaturi înalte mai mult timp

A. prezenţa vitaminelor liposolubile
B. absenţa tioaminoacizilor
C. prezenţa tioaminoacizilor în proporţie dublă faţă de alte produse animaliere
D. prezenţa tioaminoacizilor în proporţie triplă faţă de alte produse animaliere
E. prezenţa tioaminoacizilor în proporţie triplă faţă de alte produse vegetale
100. Prospeţimea unui ou se pune în evidenţă astfel:

A. prin măsurarea distanţei dintre cele două foiţe ce aderă de coajă
B. prin măsurarea distanţei dintre cele două foiţe dintre gălbenuş şi albuş
C. prin menţinerea integrităţii gălbenuşului la spargerea oului
D. prin măsurarea porilor
E. prin măsurarea volumului
101. Ouălele prezintă anumite dezavantaje. Care sunt acestea:

A. prezenţa ovidinei
B. prezenţa antitriptazei
C. prin intermediul lor se pot transmite agenţi dăunători
D. prin intermediul lor se pot infiltra adeseori salmonelele şi E. coli
E. prezenţa calciului în coajă
102. Indicaţi care dintre produsele dulci prezintă riscul de contaminare cel mai mare:
A. produsele cu 80-100 % glucide
B. produsele cu 65-75 % glucide
C. mixturile
D. produsele cu 20-40 % glucide
E. prăjiturile, torturile, îngheţatele
103. Ce avantaje prezintă zahărul invertit faţă de zahăr:

A. poate fi obţinut printr-un proces natural
B. poate fi obţinut printr-un proces industrial
C. are capacitate de îndulcire mai mare decât a zahărului
D. se absoarbe mai lent în comparaţie cu zahărul
E. se absoarbe mai rapid în comparaţie cu zahărul
84
104. Indicaţi asemănările în ceea ce priveşte valoarea nutritivă a zahărului şi a mierii de albine:
A. ambele produse sunt surse energetice
B. ambele produse sunt greu de asimilat
C. mierea de albine se absoarbe mai lent faţă de zahăr
D. ambele produse proteice se absorb rapid încât se asigură glicemia
E. ambele produse conţin glucoză în procent majoritar
105. Indicaţi ce glucide pot determina cristalizarea mierii de albine:

A. zahărul
B. glucoza
C. fructoza
D.amilazele
E. amidonul, gelatina sau făină
106. Mierea de albine este un produs dulce. Din ce categorii de produse zaharoase face parte:
A. din categoria produselor amidonoase
B. din categoria produselor dulci cu 80-100 % glucide
C. din categoria produselor dulci cu 65-75 % glucide
D. din categoria produselor dulci cu 20-40 % glucide
E. din categoria produselor zaharoase naturale
107. Gemurile, dulceţurile, siropurile de fructe sunt preparate dulci, ce fac parte din categoria:
A. din categoria produselor cu 65-75 % glucide
B. din categoria produselor cu 20-40 % glucide
C. produse dulci din zahăr şi fructe
D. preparate îndulcite uneori cu îndulcitori de sinteză
E. preparate îndulcite, indicate a se consuma în cantităţi nelimitate de diabetici
108. Care din afirmaţiile următoarele, referitoare la acţiunile terapeutice ale mierii de albine sunt reale:
A. are acţiune expectorantă
B. are acţiune calorică
C. are acţiune antianemică
D. are acţiune de apărare imunitară a organismului
E. nu are acţiune laxativă
109. Care din afirmaţiile următoarele, referitoare la acţiunile terapeutice ale mierii de albine sunt false:
A. are acţiune expectorantă
B. are acţiune calorică
C. are acţiune antianemică
D. are acţiune de apărare imunitară a organismului
E. nu are acţiune laxativă
110. Consumul exagerat de produse dulci poate duce la:

A. obezitate
B. diabet
C. mărirea necesarului de vitamina B1
D. mărirea necesarului de tiamină
E. o greutate normoponderală
111. Care din produsele zaharoase nu prezintă risc foarte crescut pentru contaminare cu diferite
microorganisme:
85
A. gemurile
B. fructele zahariste
C. mixturile
D. compoturile
E. mierea de albine
112. Care din produsele zaharoase prezintă risc crescut pentru contaminare cu diferite microorganisme:
A. prăjiturile preparate din făină, zahăr, lapte şi ouă
B. îngheţata
C. gemul
D. torturile
E. compoturile
113. Contaminarea produselor dulci care conţin cel mai mic procent de glucide, poate proveni:
A. de la materiile prime folosite
B. de la persoanle ce le prepară
C. de la conţinutul mare de glucide pe care-l conţin
D. de la ouăle infestate cu salmonele
E. de la glucidele infestate cu salmonele
114. Poluarea produselor dulci constă în prezenţa următorilor compuşi chimici în preparatul respectiv:
A. glucidele
B. laptele
C. urmele de metale grele provenite de la utilaje
D. compuşii proveniţi de la materialul de ambalat
E. coloranţii de sinteză
115. Indicaţi care din afirmaţiile de mai jos sunt reale, cu privire la prepararea produselor dulci:
A. nu se admit coloranţii de anilină
B. se admit coloranţii de anilină
C. nu se admit aditivii pentru o colorare şi aromatizare excesivă
D. se admite supracolorarea şi aromatizarea excesivă
E. nu se admite folosirea zahărului în produsele pentru diabetici
116. Indicaţi care din afirmaţiile de mai jos nu sunt reale, cu privire la prepararea produselor dulci:
117. Indicaţi care din afirmaţiile de mai jos nu sunt false, cu privire la prepararea produselor dulci:
118. Ce fel de glucide predomină în fructe şi legume:

A. glucide simple
86
B. poliglucide
C. glucoza, fructoza, zaharoza
D. glicogen
E. gluten
119. În care din legume conţinutul de glucide este redus:

A. cartofi, gulii, ceapa
B. salată, spanac, varză
C. tuberculi
D. legumele ce se consumă sub formă de frunze
E. legumele ce nu se consumă sub formă de frunze
120. Amidonul este poliglucidul ce predomină în:

A. legume ce se consumă sub formă de tuberculi
B. cartofi, gulii
C. legume ce se consumă sub formă de frunze
D. ceapă, mure, pere
E. fructe cu seminţe
121. Care este explicaţia faptului că un ‘’diabetic’’ tolerează mai bine fructele cu seminţe?
A. conţin glucoză, care este uşor asimilată
B. nu conţin glucoză, care este uşor asimilată
C. conţin fructoză ce stimulează acţiunea insulinei
D. nu conţin fructoză ce stimulează acţiunea insulinei
E. conţin poliglucide de rezervă
122. Există unele asemănări şi deosebiri în ceea ce priveşte compoziţia bananelor şi cartofilor. Care din
afirmaţiile de mai jos fac referire la acest aspect:
A. conţin lipide
B. conţin amidon
C. amidonul din banane este tolerat chiar dacă se consumă crud
D. amidonul din cartof nu este tolerat dacă se consumă crud
E. amidonul din cartof este tolerat chiar dacă se consumă crud
123. Ce elemente chimice din compoziţia fructelor şi legumelor intervin în reglarea tranzitului intestinal:
A. poliaminoacizii
B. fibrele insolubile
C. pectinele
D. fibrele solubile
E. acizii minerali
124. Pectina, element chimic din fructe şi legume, poate fi caracterizată astfel:
A. este o fibră insolubilă ca şi celuloza şi lignina
B. este o fibră solubilă ca şi celuloza şi lignina
C. este o fibră solubilă
D. formează o masă gelatinoasă
E. conferă văscozitatea unor preparate farmaceutice
125. Care este mecanismul prin care acţionează pectinele în reglarea tranzitului intestinal:
A. întârzie absorbţia alimentelor
87
B. favorizează absorbţia alimentelor
C. favorizează golirea stomacului, contribuind la formarea bolului fecal
D. fiind insolubile nu absorb alimentele
E. fiind insolubile golesc stomacul
126. Ce avantaje prezintă dieta ce include şi ‘’pectinele’’ din fructe şi legume:

A. previne apariţia cariilor
B. previne apariţia de cancere
C. la diabetici scade glicemia
D. scade colesterolul
E. nu scade colesterolul
127. Ce acizi organici se găsesc în fructe:

A. acidul clorhidric, sulfuric, azotic
B. acidul malic, succinic, tartric, oxalic, citric
C. glicerol, acid oleic
D. acid benzoic, acid tanic
E. acid carbonic, bicarbonat
128. Seminţele se dovleac sunt bogate în:

A. glucide
B. proteine
C. lipide
D. grăsimi
E. pectine
129. Fructele şi legumele, datorită alcalinităţii pot fi recomandate în:

A. ulcere
B. contracararea tendinţei de acidoză
C. gută
D. alcaloze
E. accentuarea tendinţei de acidoză
130. In produsele vegetale, concentraţia de ‘’vitamina C’’ este influenţată de mai mulţi factori. Care sunt
aceşti factori:
A. lumina
B. factori enzimatici
C. factori de coagulare
D. factori de accelerare a vitezei cromatice
E. temperatura
131. Care sunt pigmenţii din legume şi fructe:

A. carotenul
B. licopina
C. luteina
D. glutenul
E. mirtilina
132. Precizaţi care din următoarele tipuri de băuturi, sunt nealcoolice:

A. cidru
B. vinul
88
C. sucul de fructe
D. apa carbogazoasă
E. cafeaua
133. Precizaţi care din următoarele tipuri de băuturi, sunt nealcoolice:

A. apa minerală
B. sifonul
C. ceaiul
D. cafeaua
E. cidrul
134. Precizaţi care din următoarele tipuri de băuturi, sunt alcoolice:

A. coniacul
B. berea
C. apa minerală
D. vinul tonic
E. cafeaua
135. Care este concentraţia minimă de săruri minerale din apele minerale naturale:
A. 1 g/L
B. 1 mg/L
C. 1000mg/L
D. 0. 1 g/100mL
E. 0.1 mg/100mL
136. Ceaiul chinezesc, comparativ cu apa minerală, este o sursă importantă de:
A. compuşi glucidici
B. compuşi flavonici
C. cofeina
D. apă
E. săruri minerale
137. Cafeaua şi ceaiul chinezesc prezintă unele proprietăţi terapeutice cum ar fi:
A. stimulează activitatea sistemului nervos central
B. înlătură starea de oboseală
C. ameliorează reumatismul
D. ameliorează nevralgia
E. menţine tensiunea constantă
138. Ce materii prime se folosesc pentru obţinerea berii:

A. fructele cum ar fi strugurii, merele, perele
B. orzul
C. orzoaica
D. hameiul - inflorescenţele bărbăteşti
E. hameiul - inflorescenţele femeile
139. Vinul are o compoziţie chimică complexă. Ce fel de compuşi chimici se găsesc în vin:
A. acizi graşi esenţiali
B. esteri
C. alcooli
D. acizi organici
89
E. aldehide şi cetone
140. Unii compuşi chimici din vin determină proprietăţile organoleptice. În acest context care din
următoarele afirmaţii sunt reale:
A. acizii organici imprimă aciditate
B. culoarea este dată de fenoli
C. buchetul şi aroma sunt date de alcoolul etilic
D. buchetul şi aroma sunt date de esteri, aldehide, cetone
E. fineţea lor e dată de potasiu
141. Vinurile roşii se deosebesc de cele albe prin următoarele aspecte:

A. vinurile roşii sunt mai puţin acide decât cele albe
B. vinurile roşii sunt mai acide decât cele albe
C. vinurile roşii conţin mai puţine taninuri
D. vinurile roşii conţin mai multe taninuri
E. vinurile roşii conţin mai mulţi polifenoli
142. Alcoolul etilic separat prin distilarea fracţionată, la obţinerea băuturilor alcoolice distilate poate fi
impurificat cu:
A. alcool metilic
B. acid cianhidric
C. furfurol
D. acid clorhidric
E. hidroxid de sodiu
143. Alcoolul etilic, componentă esenţială a băuturilor alcoolice distilate, poate fi impurificat cu diverşi
compuşi. Care sunt aceşti compuşi şi de unde pot proveni?
A. acidul cianhidric, provenit din coada de distilare
B. acidul cianhidric, provenit din mijlocul de distilare
C. furfurolul, provenit din coada de distilare
D. furfurolul, provenit din capul de distilare
E. alcoolul metilic, provenit din capul de distilare
144. Acidul cianhidric este un ‘toxic” pentru băuturile alcoolice distilate. Cum se explică prezenţa lui în
aceste băuturi.
A. din descompunerea fermentativă a glucidelor
B. din sâmburii fructelor folosite la fermentaţie
C. din coada de distilare
D. din descompunerea fierului
E. din descompunerea amigdalinei
145. Culoarea, aroma şi buchetul coniacului sunt date de:

A. transformările chimice ce au loc în timpul păstrării distilatului
B. reacţiile de esterificare dintre acizii şi alcoolii din compoziţia chimică normală
C. reacţiile de esterificare ce au loc între alcoolii existenţi
D. transferul de O2 prin porii lemnului de stejar din care este funcţionat butoiul
E. alcoolul etilic
146. Calitatea unui vin sau a unui coniac este dată de:
A. multitudinea de reacţii chimice ce au loc în timpul păstrării
90
B. multitudinea de reacţii chimice ce au loc în timpul alterării
C. multitudinea de reacţii chimice ce au loc în timpul distilării
D. calitatea strugurilor folosiţi
E. alcoolul etilic
147. Controlul chimico-sanitar al băuturilor alcoolice distilate, urmăreşte analiza:

A. urmelor de metale, provenite de la utilajele folosite
B. acidului cianhidric
C. conservanţilor (dacă sunt cei admişi sau nu)
D. conţinutului de NH3 şi H2S
E. conţinutului de clor rezidual.
Bibliografie
1. Florica Buşuricu, 2008 – Chimia şi Igiena Alimentului, Ed. Muntenia, Constanţa

 Cap.5 -12
2. Denisa Mihele, 2004 - Nutriţie, Dietoterapie şi Compoziţia alimentelor, Multi Press International
 Cap. 8 – 15
3. Rodica Cuciureanu, 2005 -Elemente de Igiena Alimentatiei, Ed. “Gr.T.Popa”, UMF. Iaşi
 Cap. 2
4. *** Normelor igienico-sanitare pentru alimente, conform O.M.S. nr. 975/1998, Monitorul Oficial al
României nr.268/11.06.1999
91

Grile Chimie Colorate

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Grile Chimie Colorate

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ROMANIA

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

UNIVERSITATEA "OVIDIUS" DIN CONSTANŢA

FACULTATEA DE FARMACIE, Aleea Universităţii nr. 1, Campus, Corp B,

TESTE GRILĂ PENTRU

CHIMIE şi IGIENA MEDIULUI şi ALIMENTELOR

Anul IV, semestrul I

Şef Disciplină: Chimie şi igiena mediului şi alimentelor

Anul universitar 2013-2014

 Importanţa pentru viaţă

1. Concentraţia oxigenului din aer poate suferi modificări, cum ar fi:

3. Concentraţia oxigenului din aer la care nu se înregistrază tulburări evidente, este:

Câte sunt false şi câte adevărate?

7. Referitor la modificarea concentraţiei de oxigen din aer, se fac următoarele afirmaţii:

Care sunt adevărate şi care sunt false?

8. Referitor la modificarea concentraţiei de oxigen din aer, se fac următoarele afirmaţii:

Câte sunt false şi câte adevărate.

13. Prezenţa CO2 în aer, se datorează următoarelor fenomene:

Care din aceste afirmaţii infirmă adevărul?

Care din afirmaţiile de mai sus sunt reale ?

22. La ce concentraţie a iodului din apă, se instalează guşa endemică:

23.La ce concentraţie a fluorului din apă apare caria dentară:

26. Cu ce este echivalent un grad german de duritate:

27. Cu ce este echivalent un grad francez de duritate:

A. nici una nu este falsă

39. Disponibilitatea fierului din sol în plantă este favorizată de:

41. Disponibilitatea molibdenului şi a magneziului este dependentă de pH-ul solului. În ce constă

1. Aerul poate conţine umătorii compuşi chimici:

2. Compoziţia chimică completă a aerului constă în:

3. Compoziţia chimică completă a aerului constă în:

7. Referitor la modificarea concentraţiei de oxigen din aer, se fac următoarele afirmaţii.

8. Referitor la modificarea concentraţiei de oxigen din aer, se fac următoarele afirmaţii.

11. Ce elemente din aer nu au implicaţie fiziologică în actul respirator?

12. Poluanţii artificiali ai aerului sunt reprezentaţi de:

13. Poluanţii naturali ai aerului sunt reprezentaţi de:

14. Poluanţii mobili din aer sunt reprezentaţi de:

16. Poluanţii mobili din aer prezintă unele dezavantaje, cum ar fi :

19. Printre bolile neinfecţioase ale apei, se enumeră:

20. Printre bolile infecţioase ale apei, se enumeră:

24. Cei mai frecvenţi poluanţi organici ai apei potabile sunt:

29. Poluanţii chimici ce fac ca apa potabilă să nu fie’’consumabilă’’ sunt:

30. În ce se măsoară duritatea apei:

31. În ce se măsoară duritatea apei:

33. Urmele de fosfaţi în apa potabilă provin din:

35. Azotul total din apă este reprezentat de:

36. Azotul organic din apă este reprezentat de compuşii:

37. Azotul mineral din apă este reprezentat:

46. Despre indicatorii chimici de poluare ai apei precizăm următoarele aspecte:

Care dintre aceste aspecte sunt reale şi care sunt false:

A. sexul, vârsta, greutatea

51. La baza purificării apei stau mai multe procese:

53. Dezinfecţia apei se face, folosind metode:

56. Apa, pentru a fi potabilă se supune clorizării folosind:

57. Metodele fizice folosite la dezinfecţia apei:

58. Printre proprietăţile fizice ale solului se enumeră:

59. În ce constă importanţa sanitară a capilarităţii solului?

64. Ionii fosfat se pot irosi în sol dacă:

 Necesarul energetic al organismului

1. Factorii nutritivi, care prin ardere în organism generează calorii sunt:

6. Clima influienţează metabolismul bazal astfel:

7. Energia consumată pentru ingestia alimentelor se numeşte:

8. Bolile de nutriţie sunt stări patologice ce apar în următoarele situaţii:

9. Denutriţia primară constă în: