Test Emg

*
6 Cei mai frecventi agenti microbieni

evidentiati n exacerbarile bronsitei cronice sunt:
A. Micoplasmele
B. Rinovirusurile
C. Bacteriile patogene
D Virusurile, altele dect rinovirusurile
E Chlamidiile
(pag. 1602)
*
7 Deficitul congenital de alfa-1-antitripsina
se manifesta la heterozigoti prin:
A. Niveluri serice ntotdeauna sub 0,5 g/l
B. Niveluri serice ntre 0,5 si 2,5 g/l
C. Niveluri serice peste 2,5 g/l
D Dezvoltarea unui emfizem panacinar sever n
prima decada de viata
E Manifestari clinice de astm bronsic
(pag. 1602)
*
8 Dispneea de efort apare n bronsita
cronica stadiul obstructiv cnd:
A. VEMS scade sub 50%
B. VEMS scade sub 75%
C. VEMS scade sub 25%
D Tusea devine mucopurulenta
E Apare cianoza
(pag. 1604)
*
9 Dispneea de repaus apare n bronsita
cronica stadiul obstructiv cnd:
A. VEMS scade sub 50%
B. Tusea devine mucopurulenta
C. VEMS scade sub 25%
D VEMS scade sub 75%
E Apare paloarea generalizata
(pag. 1604)
* 10 n boala pulmonara cronica cu
predominanta emfizem:
A. Tusea apare nainte de debutul dispneei
B. Sputa este abundenta, purulenta
C. Infectiile bronsice sunt frecvente
D Hipertensiunea pulmonara de repaus este
moderata catre severa
E. Capacitatea de difuziune este constant scazuta
(pag. 1604)
11 Bronsita cronica obstructiva se
caracterizeaza prin:
A. Antecedente ndelungate de tuse cu
expectoratie.
B. Aparitia trzie a wheezingului.
C. Producerea unei spute mucoase.
D Debut recent al tusei cu expectoratie.
E Trecut ndelungat cu whezing.
(pag. 1601)
12 Inflamatia mucoasei bronsice din
bronsita se caracterizeaza prin:
A. Aspectul predominant eozinofilic.
B. Localizare predominant peribronsiolara a
modificarilor fibrotice.
C. Interventia predominanta a interleukinei 8.
D Interventia predominanta a elastazei endogene.
E Interventia predominanta a alfa-1-antitripsinei.
(pag. 1601)
UMF CRAIOVA
Facultatea de Medicina
- propuneri intrebari pentru examenul de Licenta
(sesiunea 2004) Tema nr.
1
Bronsita cronica. Emfizemul pulmonar. Obstructia
cailor respiratorii.
Bibliografie asociata
Harrison - Principii de medicina interna, Editia 14,
Editura Teora, 2001 sau 2003
*
1 Diferentierea din punct de vedere clinic
ntre bronsita cronica obstructiva si astmul
bronsic se face pe baza:
A. Antecedentelor ndelungate de tuse cu
expectoratie
B. Trecutului ndelungat cu wheezing
C. Debutului recent al tusei cu expectoratie
D Prezentei sputei mucopurulente
E Reversibilitatii complete a obstructiei bronsice
sub tratament bronhodilatator
(pag. 1601)
*
2 Diferentierea clinica dintre astmul
bronsic si bronsita cronica obstructiva se face pe
baza:
A. Antecedentelor ndelungate de tuse cu
expectoratie.
B. Trecutului ndelungat cu wheezing.
C. Aparitiei mai recente a wheezing-ului.
D Prezentei sputei mucopurulente.
E Reversibilitatii incomplete a obstructiei bronsice
sub tratament bronhodilatator.
(pag. 1601)
*
3 Bronsita cronica simpla se caracterizeaza
prin:
A. Sputa purulenta persistenta sau recurenta.
B. Producerea unei spute mucoase.
C. Trecut ndelungat de wheezing.
D Dispnee intensa.
E Wheezing la inhalarea unor agenti iritanti.
(pag. 1601)
*
4 Bronsita cronica purulenta se
A. Producerea unei spute mucoase.
B. Sputa purulenta sau persistenta n absenta unui
proces supurativ localizat.
C. Dispnee intensa.
D Trecut ndelungat de wheezing.
E Debut recent al tusei cu expectoratie.
(pag. 1605)
*
5 Cel mai frecvent gaz implicat n poluarea
atmosferei care exacerbeaza bronsita cronica
este:
A. Dioxidul de sulf (SO2)
B. Dioxidul de azot (NO2)
C. Oxidul de carbon
D Amoniacul
E Bioxidul de carbon
(pag. 1601)
M1
20 Explorarea paraclinica a bolnavilor cu

boala pulmonara cronica cu predominanta
emfizem evidentiaza:
13 Hiperplazia celulelor secretorii de mucus

specifica bronsitei cronice este stimulata de:
A. Interleukina 8.
B. Enzimele neutrofilelor.
C. Elastaze.
D. Catepsina G.
E Interleukina 4.
(pag. 1601)
14 Mecanismele prin care fumatul intervine
n patogeneza bronsitei cronice sunt reprezentate
A. Alterarea miscarii cililor.
B. Inhibarea functiei macrofagelor alveolare.
C. Hipertrofia si hiperplazia glandelor secretoare
de mucus.
D Stimularea antiproteazelor.
E Relaxarea musculaturii netede.
(pag. 1601)
15 Bronsita cronica are o prevalenta mai
mare la muncitorii din:
A. Fabricile de bumbac
B. Fabricile de mase plastice expusi la
diizocianatul de toluen
C. Fabricile de bere
D Centralele nucleare
E Centralele electrice
(pag. 1602)
16 Factorii implicati n patogenia bronsitei
cronice sunt:
A. Fumatul
B. Poluarea cu oxid de carbon
C. Deficitul de ceruloplasmina
D. Poluarea cu dioxid de sulf (SO2)
E. Infectia bronsica
(pag. 1602)
17 Deficitul congenital de alfa-1-antitripsina
se manifesta la homozigoti prin:
A. Niveluri serice ntotdeauna sub 0,5 g/l
B. Niveluri serice ntre 0,5 si 2,5 g/l
C. Niveluri serice peste 3,5 g/l
D. Dezvoltarea unui emfizem panacinar sever n
decadele a treia - a patra de viata
E Dezvoltarea unui emfizem panacinar sever n
prima decada de viata
(pag. 1602)
18 Specifice bolnavilor cu boala pulmonara
cronica cu predominanta emfizem sunt:
A. Vrsta la diagnostic n jur de 60 ani
B. Dispneea severa
C. Tusea nainte de debutul dispneei
D Infectii bronsice frecvente
E. Hematocrit 35-45%
(pag. 1604)
19 Specifice bolnavilor cu boala pulmonara
cronica cu predominanta bronsita sunt:
A. Vrsta la diagnostic n jur de 50 de ani
B. Tusea naintea debutului dispneei
C. Dispnee severa de la debut
D. Sputa abundenta purulenta
E Infectii bronsice rare
(pag. 1604)
A. Hiperinflatie, bule, cord mic la radiografia

toracica
B. Hematocrit 35-45%
C. Recul elastic normal
D. Capacitate de difuziune scazuta
E. PaO2 cronic 65 - 75 mmHg
(pag. 1604)
21 Explorarea paraclinica a bolnavilor cu
boala pulmonara cronica cu predominanta
bronsita evidentiaza:
A. Hiperinflatie, bule, cord mic la radiografia
toracica
B. Hematocrit 50 - 55%
C. Recul elastic normal
D. PaCO2 cronic 50 - 60 mmHg
E. PaO2 cronic 45 - 60 mmHg
(pag. 1604)
22 n boala pulmonara cronica cu
predominanta bronsita:
A. Dispneea este usoara
B. Tusea apare nainte de debutul dispneei
C. Sputa este abundenta, purulenta
D Hipertensiunea pulmonara de repaus este
absenta sau usoara
E Capacitatea de difuziune este constant scazuta
(pag. 1604)
predominanta emfizem probele functionale
ventilatorii evidentiaza:
A. Recul elastic cu scadere severa
B. Rezistenta normala spre crestere usoara
C. Capacitate de difuziune scazuta
D Capacitate de difuziune normala spre scadere
usoara
E Recul elastic normal
(pag. 1604)
predominanta bronsita probele functiuonale
ventilatorii evidentiaza:
A. Recul elastic normal
B. Rezistenta mare
C. Recul elastic cu scadere severa
D Rezistenta normala spre crestere usoara
E. Capacitate de difuziune normala spre scadere
usoara
(pag. 1604)
25 Efectele secundare cele mai frecvente
determinate de utilizarea dozelor peste 20 mg/l de
teofilina ca bronhodilatator n bronsita cronica
sunt:
A. Greata si varsaturile
B. Tahiaritmiile
C. Convulsiile
D Diareea
E Tusea seaca
(pag. 1606)
M2
26 n bronsita cronica Aminofilina este

utilizata n terapie datorita urmatoarelor efecte
benefice:
A. Antiaritmice
B. Bronhodilatatoare
C. Cardiotonice
D. Diuretice
E Scade contractilitatea diafragmului
(pag. 1604)
27 Oxigenoterapia de durata este indicata n
bronsita cronica atunci cnd:
A. Apare hipercapnie persistenta
B. Hipoxia arteriala este persistenta si severa
(PaO2 = 55-60 mmHg)
C. Apare eritrocitoza si semnele de insuficienta
cardiaca dreapta
D Tusea devine productiva
E Dispneea de repaus este constanta
(pag. 1607)
28 Cele mai frecvente bacterii patogene
izolate la examenul sputei n bronsita cronica
sunt:
A. Escherichia coli
B. Streptococus pneumoniae
C. Haemophilus influenzae
D Staphilococcus aureus
E. Moraxella catarrhalis
(pag. 1606)
29 Utilizarea Aminofilinei n bronsita cronica
n doze terapeutice la un nivel sanguin ntre 10 si
15 mg/l poate determina ca efecte secundare:
Tema nr.
2
Pneumoniile
*
1 Inhalarea aerosolilor infectiosi reprezinta
o cale de transmitere a germenilor patogeni
microbieni n plamni implicata n producerea
pneumoniilor. Efectul patogen este recunoscut
pentru:
A. Particulele cu diametrul mai mare de 10
micrometri
B. Particulele cu diametrul mai mic de 5
micrometri
C. Particulele cu diametrul mai mare de 15
micrometri
D Particulele cu diametrul mai mic de 20
micrometri
E Particulele inhalate indiferent de diametru
(pag. 1586)
*
2 Modalitatea de transmitere a pneumoniei
prin inhalare de aerosoli infectiosi este specifica
pentru:
A. Legionella pneumophila
B. Staphylococcus aureus
C. Streptococcus pneumoniae
D Haemophilus influenzae
E Moraxella catarrhalis
(pag. 1585 - 1586)
*
3 Modalitatea de transmitere a pneumoniei
prin inhalarea de aerosoli infectiosi este specifica
pentru urmatoarele forme etiologice cu exceptia:
A. Tahiaritmii
B. Convulsii
C. Insomnie
D. Nervozitate
E Constipatie
(pag. 1606)
30 Principalele aspecte radiologice ntlnite
n boala pulmonara cronica obstructiva cu
predominanta bronsita sunt:
A. Gripa
B. Psitacoza
C. Febra Q
D. Mycoplasma pneumoniae
E Pneumonia cu Legionella pneumophila
(pag. 1586)
*
4 Transmiterea pneumoniei prin aspirarea
agentilor patogeni care colonizeaza orofaringele
este specifica pentru urmatoarele etiologii cu
exceptia:
A. Hiperinflatie, bule, cord mic

B. ngrosarea peretilor bronhiilor cu aspect de
umbre tubulare sau n sina de tren
C. Accentuarea generalizata a desenului
bronhovascular
D Infiltrat difuz pe ambele vrfuri pulmonare
E Opacitati confluente hilare
(pag. 1605)
A. Streptococcus pneumoniae
B. Mycoplasma pneumoniae
D. Staphylococcus aureus
E Moraxella catarrhalis
(pag. 1585)
*
5 Diseminarea hematogena a infectiei de la
un focar extrapulmonar este specifica pentru:
A. Pneumonia cu Legionella pneumophila
B. Febra Q
C. Pneumonia cu Staphylococcus aureus
D Pneumonia cu Haemophilus influenzae
E Pneumonia cu Streptococcus pneumoniae
(pag. 1586)
M3
*
6 Pneumonia aparuta la bolnavii cu
catetere intravenoase infectate are cel mai
frecvent o etiologie determinata de:
12 Caile de patrundere n plamn a agentilor

patogeni microbieni implicati n patogenia
pneumoniilor sunt:
A. Moraxella catarrhalis
B. Streptococcus pneumoniae
C. Staphylococcus aureus
D Legionella pneumophila
E Haemophilus influenzae
(pag. 1586)
*
7 Cel mai frecvent agent infectios ntlnit n
pneumoniile ntlnite la copiii cu vrsta cuprinsa
ntre 6 luni si 5 ani este:
A. Aspirarea organismelor care colonizeaza

orofaringele
B. Inhalarea aerosolilor infectiosi cu diametrul mai
mare de 10 micrometri
C. Diseminarea hematogena a infectiei de la un
focar extrapulmonar
D. Diseminarea contigua
E. Inocularea directa
(pag. 1585-1586)
13 Din punct de vedere epidemiologic
agentii patogeni cel mai frecvent izolati la
pacientii spitalizati pentru pneumonie dobndita
n comunitate sunt:
A. Haemophilus influenzae
C. Virusul respirator sincitial
D Chlamydia trachomatis
E Mycoplasma pneumoniae
(pag. 1587)
*
8 Pacientii cu defecte ale imunitatii mediate
celular cu un numar de limfocite CD4 mai mic de
500/mm3 prezinta risc crescut pentru aparitia
pneumoniilor determinate de:
B. Haemophilus influenzae
C. Chlamydia pneumoniae
D. Legionella pneumophila
E Staphylococcus aureus
(pag. 1586)
14 Din punct de vedere epidemiologic
agentii patogeni cel mai frecvent izolati la
pacientii tratati pentru pneumonii dobndite n
spital sunt:
A. Staphylococcus aureus
B. Haemophilus influenzae
C. Mycobacterium tuberculosis
D Pseudomonas aeruginosa
E Streptococcus pneumoniae
(pag. 1587)
*
9 Sindromul de pneumonie tipica este de
obicei cauzat de agentul patogen cel mai des
ntlnit la pneumonia comunitara si anume:
B. Bacilii enterici gram-negativi
C. Pseudomonas aeruginosa
D. Staphylococcus aureus
E Legionella pneumophila
(pag. 1586)
15 Epidemia de gripa poate creste frecventa
pneumoniilor bacteriene secundare cu:
B. Pseudomonas aeruginosa
D. Haemophilus influenzae
(pag. 1586)
16 n comunitatile n care infectia cu virusul
imunodeficientei umane de tip 1 (HIV1) este
endemica, cauzele cele mai frecvente de
pneumonie comunitara sunt:
B. Mycoplasma pneumoniae
C. Streptococcus pneumoniae
D Pseudomonas aeruginosa
E Pneumocistis carini
(pag. 1587)
* 10 n pneumonia cu Legionella pneumophila
medicamentul de electie este:
A. Ampicilina
B. Cloramfenicolul
C. Penicilina
D Cefalosporinele
E. Eritromicina
(pag. 1591)
* 11 Urmatorii agenti patogeni care determina
pneumonii nu pot fi cultivati prin metodele de
rutina cu exceptia:
A. Moraxella catarrhalis
B. Pneumocystis carini
C. M. Tuberculosis
D Staphylococcus aureus
(pag. 1587)
17 Cei mai frecventi agenti infectiosi
ntlniti n pneumoniile survenite la copiii cu
vrsta sub 6 luni sunt:
A. Mycoplasma pneumoniae
B. Pneumocistis carini
C. Legionella pneumophila
D Germeni anaerobi
E. Staphylococcus aureus
(pag. 1589)
B. Chlamydia trachomatis
C. Virusul respirator sincitial
D Moraxella catarrhalis
E Staphylococcus aureus
(pag. 1587)
M4
25 Pneumoniile determinate de urmatorii

germeni patogeni pot determina n evolutie
necroza tesutului pulmonar:
18 Cei mai frecventi agenti infectiosi

ntlniti n pneumoniile survenite la adultii tineri
sunt:
C. Moraxella catarrhalis
D Chlamydia psittaci
E. Chlamydia pneumoniae
(pag. 1587)
19 Cei mai frecventi agenti infectiosi izolati
n pneumoniile survenite la batrnii cu boala
cronica pulmonara sunt:
B. Mycobacterium tuberculosis
C. Mycoplasma pneumoniae
E. Anaerobii orali
(pag. 1588)
26 Complicatiile de tip cavitatie pulmonara
pot apare n evolutia pneumoniilor determinate
de:
A. Anaerobi orali
B. Pseudomonas aeruginosa
C. Staphilococcus aureus
D. Streptococcus pneumoniae tip III
(pag. 1588)
27 Tratamentul cu Amantadina n pneumonii
este recomandat pentru:
A. Prevenirea aparitiei infectiei cu virusul gripal tip
A la pacientii neimunizati n timpul unei epidemii de
gripa A
B. Terapia precoce (5 pna la 7 zile) a infectiei cu
virusul gripal tip A
C. Tratamentul pneumoniei din rujeola
D Tratamentul pneumoniei cu citomegalovirus
E Prevenirea infectiei cu virusul sincitial respirator
(pag. 1593)
28 n pneumonia cu Haemophilus influenzae
eficienta cea mai ridicata o prezinta urmatoarele
antibiotice:
B. Legionella pneumophila
C. Moraxella catarrhalis
E Pseudomonas aeruginosa
(pag. 1587)
20 Terapia cu glucocorticoizi pe termen lung
favorizeaza aparitia pneumoniilor cu:
A. Mycobacterium tuberculosis
B. Nocardia
D Mycoplasma pneumoniae
E Chlamydia pneumoniae
(pag. 1587)
21 Neutropenia severa (<500
neutrofile/mm3) creste riscul pentru aparitia de
pneumonii determinate de:
A. Pseudomonas aeruginosa
B. Enterobacteriacee
D. Aspergillus
(pag. 1587)
22 Pacientii care au hipogamaglobulinemie
severa (<200 mg/dl) prezinta risc crescut pentru
aparitia pneumoniilor determinate de:
A. Eritromicina
B. Penicilina
C. Oxacilina
D. Doxiciclina
E. Amoxicilina + Clavulanat
(pag. 1591)
29 Pentru profilaxia activa a pneumoniilor
sunt disponibile actual urmatoarele vaccinuri
pentru imunizarea mpotriva urmatorilor patogeni
pulmonari:
A. Mycobacterium tuberculosis
B. Streptococcus pneumoniae
E Aspergillus
(pag. 1587)
23 Sindromul pneumonic atipic este produs
de regula de:
C. Mycobacterium tuberculosis
D. Legionella pneumophila
E. Pneumocistis carini
(pag. 1587)
24 Procedurile invazive folosite pentru
obtinerea de material bioptic pulmonar la bolnavii
cu forme grave de pneumonii cuprind:
A. Virusurile gripale A si B
B. Haemophilus influenzae tip B
C. Virusul rujeolei
D. Streptococcus pneumoniae
E Pneumocistis carini
(pag. 1594)
30 Pneumonia primara virala poate fi data
de:
A. Gripa
B. Virusul sincitial respirator
C. Pneumocistis carini
D. Virusurile rujeolei
E. Citomegalovirus
(pag. 1587)
A. Punctia pulmonara transtoracica percutana

B. Bronhoscopia cu fibre optice
C. Biopsia ganglionara
D. Biopsia pulmonara deschisa
E Cateterismul venos
(pag. 1589 - 1590)
M5
*
7 Urmatoarele medicamente sunt
recomandate pentru terapia de durata a astmului
bronsic cu exceptia:
Tema nr.
3
Astmul bronsic
*
1 Pentru sustinerea diagnosticului de astm
bronsic este obligatoriu sa se demonstreze:
A. Obstructia reversibila a cailor aeriene
B. Eozinofilia din sputa si snge
C. IgE serica crescuta
D Hiperinflatia pulmonara la radiografia toracica
E Pozitivitatea reactiilor cutanate la diversi
alergeni
(pag. 1570)
*
2 Pentru a sustine diagnosticul diferential
dintre bronsita cronica si astmul bronsic trebuie
sa se evidentieze n primul rnd:
A. Metotrexatului
B. Beta - 2 - agonistilor
C. Corticoterapiei inhalatorii
D Agentii stabilizatori ai mastocitelor
E Corticoterapiei orale
(pag. 1572 - 1573)
*
8 Urmatorii stimuli interactioneaza cu
reactivitatea cailor aeriene si produc episoade
acute de astm bronsic cu exceptia:
A. Alergenilor
B. Stimulilor farmacologici
C. Infectiilor respiratorii
D. Fumatului
E Efortului fizic
(pag. 1567 - 1569)
*
9 Mentionati care din urmatorii stimuli nu
produc episoade acute de astm bronsic prin
interactiunea cu reactivitatea cailor aeriene:
A. Lipsa perioadelor pur asimptomatice

B. Dispneea permanenta
C. Eozinofilia din snge
D Absenta expectoratiei mucopurulente
E Hiperinflatia pulmonara la examenul radiologic
(pag. 1570)
*
3 Utilizarea bromurii de ipratropiu n astmul
bronsic este justificata de producerea
bronhodilatatiei prin:
A. Oxidul de carbon
B. Efortul fizic intens
C. Ozonul
D Infectiile virale
E Stresul emotional
(pag. 1568 - 1569)
* 10 Demonstrarea reversibilitatii obstructiei
cailor aeriene n astmul bronsic presupune:
A. O crestere cu 15 procente sau mai mult a
VEMS dupa 2 puff-uri dintr-un agonist beta adrenergic
B. Disparitia dispneei dupa tratament
C. Disparitia tusei dupa tratament
D O crestere cu 5 procente sau mai putin a VEMS
dupa 2 puff-uri dintr-un agonist beta - adrenergic
E O crestere cu 10 procente sau mai putin a
VEMS dupa 2 puff-uri dintr-un agonist beta adrenergic
(pag. 1570)
11 Diagnosticul diferential al insuficientei
ventriculare stngi fata de astmul bronsic este
sprijinit de evidentierea:
A. Stimularea receptorilor beta - adrenergici

B. Diminuarea inflamasiei mucoasei bronsice
C. Inhibitia fosfodiesterazei
D Inhibarea degranularii mastocitelor
E. Efect anticolinergic
(pag. 1571 - 1572)
*
4 Cu exceptia unuia singur urmatoarele
medicamente folosite n terapia astmului bronsic
sunt foarte selective pentru tractul respirator si
sunt lipsite practic de efecte cardiace adverse:
A. Terbutalina
B. Fenoterolul
C. Saligeninele
D Albuterolul
E. Metaproterenolul
(pag. 1571)
*
5 Mecanismul de actiune al cromolynului
de sodiu este:
A. Inhibitia degranularii mastocitelor
B. Reducerea inflamatiei cailor aeriene
C. Efect anticolinergic
D Stimularea receptorilor beta - adrenergici
E Inhibitia fosfodiesterazei
(pag. 1572)
*
6 Tratamentul cel mai eficient al
episoadelor acute de astm se realizeaza prin
folosirea:
A. Beta - 2 - agonistilor sub forma de aerosoli
B. Agentilor stabilizatori ai mastocitelor
C. Corticoterapiei inhalatorii
D Medicatiei anticolinergice
E Corticoterapiei orale
(pag. 1572)
A. Ralurilor sibilante pe ambele arii pulmonare

B. Ralurilor umede la baze
C. Ritmului de galop
D. Sputei cu striuri de snge
E Asteniei fizice si psihice
(pag. 1570)
12 Sindromul respirator tipic declansat de
aspirina:
A. ncepe prin rinita vasomotorie cronica
B. Determina n timp o rinosinuzita hiperplazica cu
polipi nazali
C. Este specific numai copiilor
D. Determina astm
E. Asociaza congestii nazale si oculare
(pag. 1568)
M6
13 Absorbtia sistemica crescuta care

acompaniaza dozele mari de steroizi inhalatori
folositi n terapia astmului bronsic poate
determina:
19 Mecanismele obstructiei cailor aeriene n

astmul profesional sunt:
A. Formarea de IgE specifice
B. Eliberarea directa de substante
vasoconstrictoare
C. Stimularea directa sau reflexa a cailor
respiratorii la persoanele cu astm latent sau boala
franca
D Formarea de IgG specifice
E Inhibarea eliberarii de endotelina
(pag. 1568 - 1569)
20 Exacerbarea acuta a astmului bronsic la
copii mici este realizata cel mai frecvent de
urmatorii agenti infectiosi:
A. Candidoza orala si disfonie

B. Cataracta
C. ncetinirea cresterii la copii
D. Purpura
E Alopecie
(pag. 1572)
14 Astmul alergic se caracterizeaza prin
asocierea cu:
A. Un istoric personal si/sau familial de boli
alergice
B. Reactii cutanate de tip papula eritematoasa
pozitive la injectarea intradermica de extracte din
antigenele
aerogene
C. Niveluri de IgE normale
D. Teste de provocare pozitive prin inhalarea unui
antigen specific
E Niveluri de IgG crescute n ser
(pag. 1566 - 1567)
15 Astmul idiosincrazic se caracterizeaza
prin:
A. Lipsa antecedentelor heredocolaterale sau
personale pentru teren alergic
B. Teste cutanate negative la injectarea
intradermica de extracte din antigenele aerogene
C. Niveluri crescute de IgE n ser
D Teste de provocare pozitive prin inhalarea unui
antigen specific
E Niveluri de IgG crescute n ser
(pag. 1567)
16 Att la subiectii astmatici ct si la cei
normali reactivitatea bronsica creste dupa:
A. Infectiile virale ale tractului respirator
B. Expunerea la poluanti atmosferici oxidanti
precum ozonul si dioxidul de azot
C. Tratamentul cu inhibitori calciu
D Folosirea preparatelor antialergice
E Folosirea teofilinei intravenos
(pag. 1567)
17 Medicamentele cel mai frecvent asociate
cu inducerea unor episoade acute de astm sunt:
A. Aspirina
B. Coloranti precum tartrazina
C. Antagonisti beta adrenergici
D. Agentii de sulfitare
E Romerganul
(pag. 1568)
18 Reactivitatea ncrucisata ntre aspirina si
alte inflamatoare nonsteroidiene este importanta
pentru recunoasterea riscului de inducere a unor
episoade de astm. Exista un grad mare de
reactivitate ncrucisata ntre aspirina si:
A. Virusurile gripale
B. Virusurile paragripale
C. Adenovirusurile
D. Virusul sincitial respirator
E Rhinovirusurile
(pag. 1569)
21 Exacerbarea acuta a astmului bronsic la
copii mari si la adulti este realizata cel mai
frecvent de urmatorii agenti infectiosi patogeni:
A. Virusul gripal
B. Virusul paragripal
C. Adenovirusurile
D. Rhinovirusurile
E Virusul sincitial respirator
(pag. 1569)
22 Crizele de bronhoconstrictie la astmatici
pot fi declansate de efortul fizic n urmatoarele
circumstante:
A. Efort fizic intens (exemplu alergarea)
B. Temperatura aerului inhalat scazuta
C. Temperatura si umiditatea aerului inhalat
crescuta
D Efortul fizic usor
E Umiditatea aerului crescuta
(pag. 1569)
23 Medicamentele contraindicate categoric
n astmul bronsic sunt:
A. Metotrexatul
B. Sarurile de aur
C. Opiaceele
D. Sedativele si tranchilizantele
E. Blocantele beta - adrenergice
(pag. 1572)
24 Riscul de agravare al episoadelor acute
de astm bronsic este evidentiat de urmatorii
parametrii clinici sugestivi:
A. Prezenta de raluri subcrepitante pe ambele arii
pulmonare
B. Prezenta de raluri sibilante pe ambele arii
pulmonare
C. Prezenta pulsului paradoxal
D. Folosirea muschilor respiratori accesori
E. Hiperinflatia marcata a toracelui
(pag. 1572)
A. Indometacin
B. Fenoprofen
C. Ibuprofen
D Acetaminofen
E Salicilatul sodic
(pag. 1568)
M7
25 Principalele dezavantaje ale compusilor

cuaternari de amoniu neabsorbabili (metilnitratul
de atropina si bromura de ipratropiu) folositi n
terapia astmului bronsic sunt:
Tema nr.
4
Pleureziile
*
1 n mod normal, lichidul intra n spatiul
pleural din:
A. spatiile interstitiale
B. capilarele pleurei parietale
C. limfaticele pleurei parietale
D capilarele pleurei viscerale
E cavitatea peritoneala
(pag. 1624)
*
2 Principalele cauze de exudate pleurale
sunt urmatoarele, cu EXCEPTIA:
A. pneumoniei bacteriene
B. infectiilor virale
C. neoplaziilor
D. cirozei hepatice
E colagenozelor
(pag. 1624)
*
3 Cea mai frecventa cauza a revarsatelor
pleurale este:
A. pneumonia bacteriana
B. infectiile virale
C. neoplaziile
D. insuficienta ventriculara stnga
E ciroza hepatica
(pag. 1634)
*
4 Cea mai frecventa cauza de exudat
pleural este:
A. pleurezia parapneumonica
B. pleurezia tuberculoasa
C. trombembolismul pulmonar
D mezoteliomul pleural
E neoplasmul pulmonar
(pag. 1624)
*
5 Prezenta lichidului pleural liber,
concomitent cu o pneumonie bacteriana, poate fi
pusa n evidenta printr-o radiografie pulmonara
de incidenta:
A. Actiunea lenta
B. Actiunea rapida
C. Potenta relativ modesta
D Actiunea inotrop negativa
E Actiunea proaritmica
(pag. 1571)
26 Clearance-ul teofilinei, utila n terapia
astmului bronsic, scade odata cu utilizarea
concomitenta a urmatoarelor medicamente:
A. Eritromicina
B. Chinolonele
C. Cimetidina
D. Propranololul
E Fenobarbitalul
(pag. 1571)
27 Clearance-ul teofilinei, utila n terapia
astmului bronsic, creste odata cu utilizarea
concomitenta a urmatoarelor medicamente:
A. Fenobarbital
B. Fenitoina
C. Eritromicina
D Chinolone
E Cimetidina
(pag. 1571)
28 Specifice pentru diagnosticul clinic
pozitiv al astmului bronsic sunt:
A. Dispneea
B. Wheezing-ul
C. Tusea cu expectoratie groasa filanta
D Tusea cu expectoratie mucopurulenta
E Durerile toracice
(pag. 1570)
29 Examenul microscopic al sputei la
bolnavii cu astm bronsic prezinta urmatoarele
aspecte specifice pentru diagnosticul pozitiv:
A. Frecvente polimorfonucleare
B. Frecvente eozinofile
C. Cristale Charcot - Leyden
D Frecventa flora microbiana Gram pozitiva
E Frecventa flora microbiana Gram negativa
(pag. 1570)
30 Diagnosticul diferential al bronsitei
cronice fata de astmul bronsic presupune
evidentierea:
A. Lipsei perioadelor pur asimptomatice
B. Episoadelor de dispnee si wheezing
C. Tusei cronice cu expectoratie
D Durerii toracice la efort
E Degetelor hipocratice
(pag. 1570)
A. antero-posterioara
B. laterala
C. decubit dorsal
D. decubit lateral de partea pneumoniei
E decubit lateral de partea opusa pneumoniei
(pag. 1625)
*
6 Revarsatele pleurale maligne secundare
afectiunilor metastatice sunt, n ordinea
frecventei:
A. cea mai frecventa cauza de exudat
B. cea mai rara cauza de exudat
C. a doua cauza de exudat
D a treia cauza de exudat
E la fel de frecventa ca si pleurezia tuberculoasa
(pag. 1625)
M8
13 Principalele cauze ale unui lichid pleural

de tip transsudat sunt:
A. insuficienta ventriculara stnga
B. mixedemul
C. ciroza
D neoplaziile
E. embolismul pulmonar
(pag. 1624)
14 Caracteristicile biochimice ale exudatului
pleural sunt urmatoarele:
A. raportul proteine lichid pleural / proteine serice
< 0,5
B. raportul LDH lichid pleural / LDH seric > 0,6
C. LDH lichidului pleural este mai mare de 2/3 din
valoarea LDH seric
D nivelul glucozei din lichidul pleural este mai
mare de 60 mg%
E. raportul proteine lichid pleural / proteine serice
> 0,5
(pag. 1624)
15 Mecanismele producerii revarsatului
pleural din insuficienta ventriculara stnga sunt:
A. cresterea cantitatii de lichid provenit din pleura
parietala
B. cresterea cantitatii de lichid provenit din spatiile
interstitiale pulmonare
C. cresterea cantitatii de lichid provenit din
cavitatea peritoneala
D scaderea capacitatii limfaticelor pleurei
parietale de a drena lichidul pleural
E. depasirea capacitatii limfaticelor pleurei
parietale de a drena lichidul pleural
(pag. 1624)
16 Toracocenteza diagnostica este necesara
n insuficienta ventriculara stnga daca:
A. revarsatul este unilateral
B. revarsatul este bilateral
C. cantitatile de lichid din cavitatile pleurale nu
sunt comparabile
D pacientul este afebril
E. pacientul are durere pleuretica
(pag. 1624)
17 Urmatoarele afirmatii despre lichidul
pleural acumulat n insuficienta ventriculara
stnga sunt adevarate:
*
7 Pleurodezia apare:
A. n urma toracocentezei diagnostice
B. prin invadarea pleurei de catre un cancer
pulmonar
C. n urma toracotomiei
D. prin instilarea talcului sau a unui agent similar
n cavitatea pleurala
E n urma mediastinoscopiei
(pag. 1625)
*
8 Simptomul cel mai frecvent ntlnit n
revarsatele pleurale secundare
trombembolismului pulmonar este:
A. tusea iritativa
B. durerea toracica
C. febra
D. dispneea
E hemoptizia
(pag. 1625)
*
9 Revarsatele pleurale din tuberculoza se
datoreaza n principal:
A. prezentei bacilului Koch n limfaticele pleurale
B. prezentei bacilului Koch n parenchimul
pulmonar
C. obstructiei venoase la nivelul venei azygos
D. reactiei de sensibilizare la proteinele
tuberculoase din spatiul pleural
E prezentei bacilului Koch n snge
(pag. 1625)
* 10 Tratamentul adecvat al pleuritei
tuberculoase se face cu:
A. 300 mg/zi izoniazida plus 600 mg/zi rifampicina
timp de 6 luni
B. 300 mg/zi izoniazida plus 600 mg/zi rifampicina
timp de 12 luni
C. 300 mg/zi izoniazida plus 600 mg/zi rifampicina
plus 1400 mg/zi etambutol timp de 6 luni
D 300 mg/zi izoniazida plus 600 mg/zi rifampicina
plus 1400 mg/zi etambutol timp de 12 luni
E 300 mg/zi izoniazida plus 600 mg/zi rifampicina
plus 1400 mg/zi etambutol plus 2500 mg/zi
pirazinamida timp de 6 luni
(pag. 1626)
* 11 Cea mai frecventa cauza de revarsat
pleural la pacientii cu SIDA este:
A. pleurezia parapneumonica
B. tuberculoza
C. criptococoza
D. sarcomul Kaposi
E limfomul
(pag. 1626)
12 Revarsatul pleural apare atunci cnd:
A. creste cantitatea de lichid provenit din pleura
parietala
B. creste cantitatea de lichid provenit din spatiile
interstitiale pulmonare
C. scade drenajul lichidului de catre limfaticele
pleurei parietale
D. creste cantitatea de lichid provenit din cavitatea
peritoneala
E creste drenajul limfatic de catre limfaticele
pleurei parietale
(pag. 1624)
A. este numai unilateral

B. nu se nsoteste de durere pleuretica
C. se trateaza cu diuretice
D tratamentul diuretic poate modifica
caracteristicile biochimice ale lichidului pleural
E. daca revarsatul persista n ciuda tratamentului
diuretic, se recomanda toracocenteza diagnostica
(pag. 1624)
18 Revarsatul pleural la pacientii cu ciroza
hepatica si ascita:
A. apare la majoritatea pacientilor
B. se produce prin miscarea directa a lichidului
peritoneal catre spatiul pleural
C. este localizat, mai frecvent, n pleura dreapta
D este controlat ntotdeauna de tratamentul
medical
E presupune asocierea hipoalbuminemiei
(pag. 1624)
M9
19 Daca tratamentul medical nu reuseste sa

controleze ascita si lichidul pleural la pacientii cu
ciroza hepatica, vom lua n considerare:
25 Cele trei tumori care determina

aproximativ 75% din revarsatele pleurale maligne
maetastatice sunt:
A. insertia unui sunt peritoneo-venos

B. dializa peritoneala
C. toracotomia cu realizarea unei comunicari ntre
cavitatea pleurala si cea peritoneala
D. drenajul cavitatii pleurale prin toracostomie
E. injectarea n cavitatea pleurala a unui agent
sclerozant
(pag. 1624)
20 Revarsatul pleural parapneumonic se
asociaza cu:
A. pneumonia bacteriana
B. pneumonia virala
C. bronsiectazia
D bronsitele cronice
E. abcesul pulmonar
(pag. 1624)
21 Pneumonia bacteriana aerogena asociata
cu revarsat pleural se caracterizeaza prin:
A. febra mare
B. dispnee
C. durere toracica
D tuse iritativa
E. leucocitoza
(pag. 1624)
22 Pneumonia bacteriana cu germeni
anaerobi care asociaza revarsat pleural se
manifesta prin:
A. febra mare
B. scadere ponderala
C. anemie moderata
D leucocitoza importanta
E. istoric de factori care predispun al aspiratie
(pag. 1624)
23 Urmatoarele situatii reprezinta indicatii
pentru practicarea toracostomiei pe tub la un
pacient cu pleurezie parapneumonica:
A. cancerul pulmonar
B. cancerul hepatic
C. cancerul mamar
D. limfoamele
E cancerul de colon
(pag. 1625)
26 Caracteristicile clinico-biologice ale
revarsatelor pleurale metastatice sunt:
A. durerea pleurala este pe primul plan al tabloului
clinic
B. dispneea este direct proportionala cu nivelul de
lichid existent n pleura
C. dispneea este disproportionala fata de
cantitatea de lichid
D. revarsatul este un exudat
E. titrul glucozei din lichid este scazut proportional
cu marimea tumorii de la nivelul spatiului pleural
(pag. 1625)
27 Urmatoarele afirmatii cu privire la
caracteristicile revarsatelor pleurale secundare
afectiunilor maligne sunt adevarate:
A. revarsatul este exudat
B. titrul glucozei este superior valorilor glicemiei
C. titrul glucozei poate fi scazut
D citologia este ntotdeauna pozitiva
E. toracoscopia este indicata n cazul n care
pacientul este cunoscut cu un neoplasm
(pag. 1625)
28 Metodele terapeutice care pot ameliora
dispneea din cadrul revarsatelor pleurale
metastatice sunt:
A. toracocenteze terapeutice repetitive
B. montarea unui sunt pleuro-venos
C. toracostomia pe tub de dren, cu instilarea unui
agent sclerozant
D. montarea unui sunt pleuro-peritoneal
E. toracoscopia cu abraziunea pleurei sau cu
insuflare de talc
(pag. 1625)
29 Care din urmatoarele afirmatii referitoare
la mezotelioamele pleurale sunt false:
A. au originea n celulele mezoteliale care
tapeteaza pleura
B. sunt legate de expunerea la arsenic
C. se manifesta prin durere toracica si dispnee
D durerea toracica se trateaza cu antialgice
E. dispneea se trateaza cu oxigen sau/si opiacee
(pag. 1625)
30 Semnele radiologice caracteristice
mezotelioamelor pleurale sunt:
A. revarsatul pleural
B. ngrosarea generalizata a pleurei
C. deplasarea de partea opusa a mediastinului
D atelectaziile bazale
E. hemitoracele micsorat de partea afectata
(pag. 1625)
A. prezenta puroiului vscos n spatiul pleural

B. nivelul glucozei n lichidul pleural peste 50
mg/dl
C. pH-ul lichidului pleural mai mic de 7
D pH-ul lichidului pleural mai mare cu 0,15 unitati
dect cel arterial
E. frotiuri Gram pozitive pentru microorganismele
din lichidul pleural
(pag. 1625)
24 n cazul pleureziei parapneumonice
nchistate se poate apela la:
A. drenajul pe un singur tub de dren
B. injectarea intrapleurala a 250.000 unitati
streptokinaza sau 100.000 unitati urokinaza
C. toracostomie cu desfacerea aderentelor
D injectarea intrapleurala a agentilor sclerozanti
E. toracotomie cu decorticare
(pag. 1625)
M 10
31 Pentru precizarea diagnosticului de

mezoteliom pleural sunt utile:
A. radiografia toracica
B. bronhoscopia
C. toracoscopia
D. biopsia pleurala
E computertomografia
(pag. 1625)
32 Mijloacele terapeutice aplicate n
tratamentul mezotelioamelor pleurale sunt:
A. oxigenoterapia
B. kineziterapia
C. opiaceele
D. chimioterapia locala si sistemica
E decorticarea pulmonara
(pag. 1625)
33 Daca ntr-un trombembolism pulmonar
sub tratament anticoagulant volumul revarsatului
pleural creste, pacientul ar putea avea:
37 Cele mai frecvente cauze de hemotorace

sunt:
A. traumatismele
B. tumorile
C. ruptura vaselor sangvine
D sindromul post-infarct miocardic
E tratamentul anticoagulant
(pag. 1626)
38 Care din urmatoarele medicamente pot
produce revarsate pleurale:
A. nitrofurantoin
B. dantrolen
C. metisergid
D bromazepam
E. amiodarona
(pag. 1626)
Tema nr.
5
Insuficienta respiratorie
*
1 Urmatorul semn biologic poate atrage
atentia asupra aparitiei insuficientei respiratorii
acute la un bolnav cu bronsita cronica sau
emfizem pulmonar:
A. pleurezie cu eozinofile
B. embolie recurenta
C. hemotorace
D. infectie pleurala
E mezoteliom
(pag. 1625)
34 Tabloul clinic al pleuritei tuberculoase
include:
A. febra nalta
B. scaderea ponderala
C. dispneea
D. durerea toracica pleuretica
E hemoptizie
(pag. 1625)
35 ntr-o pleurita tuberculoasa urmatoarele
afirmatii privind lichidul pleural sunt adevarate:
A. lichidul este de tip exudat
B. rapotul LDH lichid pleural/LDH snge este mai
mic de 0,6
C. raportul proteine lichid pleural/proteine snge
mai mare de 0,5
D predomina leucocitele
E. predomina limfocitele mici
(pag. 1625)
36 n chilotorace, care din urmatoarele
afirmatii referitoare la revarsatul pleural sunt
FALSE:
A. cea mai frecventa cauza este reprezentata de
tumorile mediastinale
B. lichidul este laptos
C. analiza biochimica arata un nivel crescut de
peste 110 mg/dl colesterol
D tratamentul de electie este implantarea suntului
pleuro-peritoneal
E. de regula se practica toracotomia cu drenaj
prelungit
(pag. 1626)
A. PaO2 mai mica de 70 mmHg

B. PaO2 mai mica de 80 mmHg
C. Hipercapnia cu pH-ul normal daca nu exista
concomitent acidoza metabolica
D Cresterea pH-ului sanguin peste 7,30
E. Scaderea acuta a PaO2 cu cel putin 10 - 15
mmHg
(pag. 1608)
*
2 Folosirea oxigenoterapiei ca metoda
terapeutica la bolnavii cu insuficienta respiratorie
acuta survenita pe fondul bronsitei cronice,
emfizemului sau distructiei de cai aeriene este
motivata de:
A. Mentinerea PaO2 la valori de cel putin 45 - 50
mmHg
B. Mentinerea PaO2 la valori de peste 70 mmHg
C. Fluidificarea secretiilor bronsice
D Scaderea vscozitatii sanguine
E Inhibarea tusei
(pag. 1608)
*
3 Dozele mici de heparina se folosesc
profilactic la pacientii cu insuficienta respiratorie
acuta pe fond de bronsita cronica si emfizem
pulmonar pentru prevenirea:
A. Emboliei pulmonare
B. Decompensarii cardiace stngi
C. Hipercapniei
D Aritmiilor cardiace
E Decompensarii cardiace drepte
(pag. 1609)
M 11
*
4 Riscul de tromboembolism pulmonar la
bolnavii cu insuficienta respiratorie acuta pe fond
de bronsita cronica sau emfizem pulmonar poate
fi apreciat prin:
9 Factorii precipitanti ai insuficientei

respiratorii acute la bolnavii cu bronsita cronica
si emfizem pulmonar pot fi:
A. Pneumonia
B. Tromboembolismul pulmonar
C. Insuficienta ventriculara stnga
D Tratamentul bronhodilatator
E. Pneumotoraxul
(pag. 1608)
10 Minimul de investigatii recomandat
bolnavilor cu insuficienta respiratorie acuta
survenita la bolnavii cu bronsita cronica si
emfizem pulmonar cuprinde:
A. Evaluarea neinvaziva a membrelor inferioare

B. Efectuarea radiografiei pulmonare
C. Dozarea pH-ului sangvin
D Determinarea gazelor sangvine
E Efectuarea probelor functionale ventilatorii
(pag. 1609)
*
5 Stimulentul respirator care se poate
folosi pe perioada nlocuirii saline (NaCl) n
alcaloza metabolica severa din insuficienta
respiratorie acuta pe fond de bronsita cronica si
emfizem pulmonar este:
A. Masuratorile gazelor sangvine

B. Radiografia toracica
C. Electrocardiograma
D. Examinarea sputei
E Scintigrafia pulmonara
(pag. 1608)
11 Indicatia intubatiei endotraheale si
instituirea ventilatiei mecanice la bolnavii cu
insuficienta respiratorie acuta pe fond de
bronsita cronica si emfizem pulmonar este:
A. Betasercul
B. Piracetamul
C. Clorura de potasiu
D Glucoza hipertona
E. Acetazolamida
(pag. 1609)
*
6 La bolnavii cu insuficienta respiratorie
acuta survenita pe fond de boala obstructiva
cronica cu predominanta emfizem riscul de
aparitie a episoadelor de insuficienta respiratorie
acuta creste cnd:
A. Hipoxemia usoara sau medie fara hipercapnie

B. Scaderea pH-ului sub 7,30 fara hipercapnie
C. Aparitia aritmiilor cardiace
D. Hipercapnie cu obnubilare evidenta
E. Lipsa de raspuns la tratamentul conservator
(pag. 1608)
12 Scaderea PaCO2 pna la valori apropiate
sau mai mici dect cele normale prin ventilatia
mecanica folosita la bolnavii cu insuficienta
respiratorie acuta pe fond de bronsita cronica
sau emfizem pulmonar poate determina:
A. VEMS scade sub 25% din normal

B. VEMS scade sub 75% din normal
C. Apare dispneea de efort
D Expectoratia devine mucopurulenta
E Apare dispneea de repaus
(pag. 1610)
*
7 n insuficienta respiratorie acuta din
bronsita cronica si emfizem cresterea acuta a
PaCO2 se poate exprima prin valoarea pH-ului
sanguin daca:
A. Alcaloza metabolica semnificativa

B. Convulsii generalizate
C. Tahiaritmii severe
D Acidoza metabolica
E Vasodilatatie cerebrala
(pag. 1608 - 1609)
13 Complicatiile survenite n timpul terapiei
insuficientei respiratorii acute la bolnavii cu
bronsita cronica si emfizem sunt:
A. Nu exista concomitent acidoza metabolica

B. Nu exista concomitent alcaloza metabolica
C. Valoarea PaO2 este normala
D Valoarea PaO2 este scazuta
E Nu exista semne de decompensare cardiaca
stnga
(pag. 1608)
*
8 Insuficienta respiratorie acuta din
bronsita cronica si emfizem se defineste practic
prin:
A. Orice grad de hipercapnie care asociaza un pH
mai mic de 7,30
B. Orice grad de hipercapnie care asociaza un pH
mai mare de 7,40
C. Cresterea pH-ului sanguin peste 7,30
D Cresterea pH-ului sanguin peste 7,40
E PaO2 constant sub 70 mmHg
(pag. 1608)
A. Colecistita acuta
B. Aritmiile cardiace
C. Emboliile pulmonare
D. Insuficienta ventriculara stnga
E. Hemoragia gastrointestinala
(pag. 1609)
14 Mecanismele aritmiilor cardiace care apar
n timpul tratamentului insuficientei respiratorii
acute la pacientii cu bronsita cronica sau
emfizem sunt:
A. Scaderea pH-ului sangvin
B. Scaderea rapida a oxigenarii
C. Cresterea pH-ului sangvin prin hiperventilatie
D. Nivelul teofilinei sangvine mai mare de 20 mg/l
E. Excesul de beta - agonisti neselectivi
(pag. 1609)
M 12
15 Stimulentele respiratorii utilizate n

bronsita cronica si emfizem sunt:
Tema nr.
6
Angina pectorala stabila si instabila
*
1 Testul de efort poate fi fals negativ la:
A. Barbatii asimptomatici sub 40 ani
B. Bolnavii care primesc droguri cardioactive
C. Boala obstructiva limitata la artera coronara
circumflexa
D Femei n premenopauza fara factori de risc
pentru ateroscleroza prematura
E Hipertrofie miocardica
(pag. 1509)
*
2 Care este doza de atenolol care se
administreaza n tratamentul anginei pectorale
stabile:
A. 1-3 g/zi
B. 0,5- 1,5 g/zi
C. 50-150 mg/zi
D 50- 150 mg de doua ori /zi
E 1-3 mg/zi
(pag. 1512)
*
3 Care este doza de metoprolol care se
stabile:
A. 1-2 g/zi
B. 0,5-1,5 g/zi
C. 50-150 mg/zi
D. 25-200 mg de doua ori /zi
E 25-200 mg/zi
(pag. 1512)
*
4 Care este doza de verapamil care se
stabile:
A. 1-2 g/zi
B. 0,1-0,2 g/zi
C. 180-240 mg/zi
D 180-240 mg de doua ori /zi
E 25-200 mg/zi
(pag. 1512)
*
5 Care este doza de diltiazem care se
stabile:
A. 1-2 g/zi
B. 0,1-0,2 g/zi
C. 60-120 mg/zi
D. 60-120 mg de doua ori /zi
E 25-200 mg/zi
(pag. 1512)
6 Aspectul general al pacientului cu angina
pectorala stabila poate dezvalui:
A. Xantoame
B. Xantelasme
C. Pete nicotinice pe vrfurile degetelor datorate
fumatului
D. Semne de anemie
E Stelute vasculare
(pag. 1508)
A. Betasercul
B. Sermionul
C. Piracetamul
D. Medroxyprogesteronul
E. Almitrina
(pag. 1609 - 1610)
16 Imposibilitatea mentinerii schimbului
gazos dupa ntreruperea ventilatiei mecanice la
bolnavii cu insuficienta respiratorie acuta pe fond
de bronsita cronica si emfizem pulmonar poate fi
data de:
A. Administrarea de bronhodilatatoare
B. Administrarea de doze mici de heparina
C. Administrarea de sedative sau tranchilizante
D. Agravarea obstructiei prin cresterea secretiilor
bronsice
E. Alcaloza metabolica
(pag. 1609)
17 Printre factorii precipitanti ai insuficientei
respiratorii acute la bolnavii cu bronsita cronica
si emfizem pot fi:
A. Perioadele de poluare intensa a atmosferei
B. Folosirea de sedative sau narcotice
C. Suprainfectiile arborelui traheobronsic
D Folosirea de bronhodilatatoare
E Utilizarea stimulentelor respiratorii
(pag. 1608)
18 Cresterea PaCO2 la bolnavii cu
bronsita cronica si emfizem pulmonar poate
determina:
A. Vasodilatatie cerebrala
B. Edem papilar
C. Cresterea presiunii intracraniene
D Scaderea presiunii intracraniene
E. Stupor si chiar coma
(pag. 1608)
19 Hipofosfatemia care se ntlneste n
bronsita cronica si emfizem pulmonar se poate
trata prin:
A. Administrare parenterala de fosfati
B. Administrare enterala de lapte smntnit
C. Administrare de aminofilina
D Administrare de beta-2-agonisti
E Administrare de stimulente respiratorii
(pag. 1609)
20 Fatigabilitatea musculara n special a
diafragmei ntlnita n insuficienta respiratorie
acuta pe fond de bronsita cronica sau emfizem
poate fi remisa prin:
A. Administrarea de amniofilina
B. Administrarea de beta-2-agonisti precum
fenoterolul
C. Administrarea de doze mici de heparina
D Oxigenoterapie
E Ventilatie mecanica
(pag. 1609)
M 13
7 Pe parcursul testului la efort este

important sa se masoare:
A. Timpul pna la aparitia disconfortului toracic
B. Durata totala a efortului
C. Intensitatea disconfortului toracic
D. Lucrul mecanic intern
E. Lucrul mecanic extern
(pag. 1509)
8 Semne importante de prognostic
nefavorabil la testul de efort sunt:
A. Cresterea presiunii sanguine
B. Scaderea presiunii sanguine
C. Prezenta durerii la efort mic
D. Subdenivelarea mare a segmentului ST la efort
mic
E. Subdenivelarea segmentului ST, care persista
mai mult de 5 minute dupa terminarea efortului.
(pag. 1510)
9 Risc crescut pentru evenimente
coronariene nefavorabile au:
A. Angina pectorala veche
B. Angina pectorala cu debut recent
C. Angina instabila
D. Semne ecografice de marire a cordului
E. Angina pectorala care raspunde slab sau deloc
la tratamentul medical
(pag. 1510)
10 Nitritii actioneaza prin:
A. Venodilatatie
B. Dilatarea arterelor coronare epicardice
C. Arteriodilatatie
D Scaderea frecventei cardiace
E Scaderea contractilitatii
(pag. 1512)
11 Efectele secundare ale blocantelor
receptorilor beta adrenergici sunt:
A. Agravarea tulburarilor de conducere
B. Claudicatie intermit
C. Tahicardie
D. Impotenta
E. Extremitati reci
(pag. 1513)
12 Verapamilul si diltiazemul pot produce:
A. Tahiaritmii
B. Bradiaritmii
C. Efect inotrop negativ
D Efect inotrop pozitiv
E. Perturbari simptomatice ale conducerii cardiace
(pag. 1513)
13 Amlodipina este un antagonist de Ca
A. Bine tolerat de pacientii cu disfunctie
ventriculara stnga
B. Nu e tolerat de pacientii cu disfunctie
ventriculara stnga
C. Folosit n tratamentul anginei la pacientii cu
insuficienta cardiaca
D Nu e folosit n tratamentul anginei la pacientii
cu insuficienta cardiaca
E Are foarte multe efecte adverse, motiv pentru
care este foarte rar folosit.
(pag. 1514)
14 Agonistii canalelor de calciu sunt indicati

la pacientii cu:
A. Angina Prinzmetal
B. Sindromul sinusului bolnav
C. Lipsa istoricului de boala cronica obstructiva
pulmonara
D. Reactii adverse la betablocanti
E Boala vasculara periferica simptomatica
(pag. 1514)
15 Urmatoarele grupe de pacienti pot fi
considerate a avea angina pectorala instabila:
A. Pacientii cu angina cu debut recent (sub 2
sapt.)
B. Pacientii cu angina agravata
C. Pacientii cu angina de efort
D. Pacientii cu angina stabila cronica la care
crizele anginoase devin mai frecvente
E. Pacientii cu angina de repus
(pag. 1515)
16 Avantajele angioplastiei coronariene
percutane transluminale sunt:
A. Putin invaziva
B. Usor de repetat
C. Posibilitatea de a obtine o revascularizare
completa
D mbunatatirea supravietuirii la anumite subc
E Incidenta crescuta a revascularizarii incomplete
(pag. 1515)
17 Dezavantajele by-pass-ului coronarian cu
grefon sunt:
A. Cresterea riscului de repetare a procedeului
datorita nchiderii grefonului
B. Restenozare
C. Rezultate slabe la diabeticii cu boala
bicoronariana
D. Costul
E Aplicabilitate larga
(pag. 1515)
18 Angina varianta Prinzmetal:
A. Este frecventa la batrni
B. Durerea ischemica apare n repaus
C. Pe EKG apare subdenivelare de segment ST n
mai multe derivatii
D Este cauzata de spasmul focal episodic al unei
artere coronare subendocardice
E. Pe EKG apare supradenivelare de segment ST
n mai multe derivatii
(pag. 1516)
19 Tratamentul anginei variante Prinzmetal
cuprinde:
A. Nitroglicerina sublingual n atacul acut
B. Nifedipina cu actiune scurta n tratamentul
cronic
C. Antagonistii de calciu pentru atacul acut
D. Nitratii cu actiune prelungita pentru tratamentul
cronic
E. Revascularizarea mecanica la pacientii cu
leziuni obstructive severe
(pag. 1516)
M 14
20 Ascultatia cordului n timpul unui acces

anginos nu poate decela:
A. Zgomot III sau IV
B. Clacment de deschidere al mitralei
C. Suflu diastolic de regurgitatie Graham- Steel
D Suflu sistolic apical de insuficienta mitrala
E. Frecatura pericardica
(pag. 1508-1509)
21 Care clasa de medicamente nu este
utilizata n terapia initiala a anginei Prinzmetal:
A. Aminele simpatomimetice
B. Inhibitorii enzimei de conversie
C. Blocantele beta adrenergice
D Agonistii canalelor de calciu
E. Diureticele de ansa
(pag. 1516-1517)
22 Care sunt reactiile adverse ale
diltiazemului:
A. Constipatia
B. Edemul
C. Blocurile atrioventriculare
D. Agravarea insuficientei cardiace
E Bronhospasmul
(pag. 1512)
23 Reactiile adverse ale propanololului sunt:
A. Depresie
B. Constipatie
C. Impotenta
D. Bronhospasm
E Toleranta dupa 24 de ore
(pag. 1512)
24 Reactiile adverse ale nitroglicerinei
administrate transdermic sunt:
A. Bronhospasmul
B. Congestia fetei
C. Cefaleea
D. Toleranta dupa 24 de ore
E Impotenta
(pag. 1512)
25 Contraindicatiile administrarii
diltiazemului sunt:
A. Bloc de conducere AV
B. Functia VS deteriorata
C. Badicardie
D Tahicardie
E Astm
(pag. 1512)
26 Contraindicatiile administarii
propranololului sunt:
A. Cefalee
B. Constipatie
C. Astm
D. Blocuri atrioventriculare
E. Insuficienta cardiaca
(pag. 1512)
27 Contraindicatiile adminisrarii
nitroglicerinei transdermice sunt:
A. Constipatie
B. Intoleranta la reactiile adverse
C. Impotenta
D. Agravarea ischemiei la ntreruperea
medicamentului
E. Bradicardie
(pag. 1512)
28 Manevra de stress cu injectare de
radiotrasor arata un defect de perfuzie cnd
apare ca:
A. O imagine de stress anormala
B. O imagine de stress normala
C. O imagine de repaus anormala
D. O imagine de repaus normala
E O imagine nrziata de repaus
(pag. 1510)
29 Pacientul tipic cu angina este:
A. Un barbat n vrsta de 20-30 ani
B. Un barbat n vrsta de 50-60 ani
C. O femeie n vrsta de 65-75 ani
D O femeie n vrsta de 50-60 ani
E O femeie n vrsta de 40-50 ani
(pag. 1508)
30 Durerea din angina pectorala stabila este:
A. Durere ca o greutate, presiune, strivire
B. Iradiaza spre umarul stng
C. Iradiaza spre gt, maxilar, epigastru, dinti
D. Iradiaza spre ambele brate
E Durere n punct fix
(pag. 1508)
Tema nr.
7
Infarctul miocardic acut
*
1 Rata mortalitatii prin infarct miocardic
acut este actual de aproximativ:
A. 10%
B. 20%
C. 30%
D 50%
E 80%
(pag. 1492)
*
2 Infarctul miocardic acut este declansat
de:
A. Fisura, ruperea sau ulcerarea unei placi de
aterom
B. Dezvoltarea unui anevrism aortic
C. Eliberarea de prostaglandina E2
D Eliberarea de endotelina 1
E Eliberarea de angiotensina 2
(pag. 1492)
M 15
*
3 Determinarea nivelului seric al troponinei
T - cardiac specifica (c TnT) si troponinei I cardiac - specifica (c TnI) este utila n
diagnosticul infarctului miocardic acut pentru ca:
*
7 n departamentul de urgenta nu se
folosesc n tratamentul initial al infarctului
miocardic acut:
A. Inhibitorii de calciu
B. Aspirina
C. Beta-blocantii
D Morfina
E Nitroglicerina
(pag. 1495 - 1496)
*
8 Izoenzima MB a creatinfosfokinazei (CK MB) atinge un vrf n infarctul miocardic acut
dupa debutul ocluziei coronariene la:
A. Prezinta cresteri dupa afectarea musculaturii

scheletice secundara traumatismelor
B. Se determina cu usurinta folosind reactii
radioimunologice
C. Pot creste la niveluri de peste 20 de ori mai
mari dect valoarea de repaus
D Nivelurile lor ramn crescute maxim 24 - 48 de
ore dupa debutul infarctului miocardic acut
E Au valoare numai n diagnosticul n primele 24
ore de la debutul infarctului
(pag. 1494)
*
4 Determinarea nivelului seric al
mioglobinei n infactul miocardic acut este utila
pentru ca:
A. Are o specificitate superioara troponinei T
cardiac specifica (c TnT) si troponinei I cardiac
specifica (c TnI)
B. Este eliberata n snge doar n cteva ore de la
debutul infarctului
C. Este utila pentru diagnosticul infarctului
miocardic acut dupa 24 - 48 ore de la debutul
simptomelor
D Nivelurile ei serice pot ramne crescute timp de
7 - 10 zile dupa debutul infarctului miocardic
E Este foarte specifica pentru diagnostic
(pag. 1494)
*
5 n infarctul miocardic acut are loc o
reactie inflamatorie nespecifica manifestata prin:
A. Leucocitoza cu limfocitoza
B. Leucocitoza polimorfonucleara care apare la
cteva ore de la debutul durerii si persista timp de 3 7 zile
C. Leucocitoza polimorfonucleara care apare la 24
- 48 de ore de la debutul infarctului si persista 10 - 14
zile
D Viteza de sedimentare a hematiilor crescuta
mult, atingnd vrful la 24 - 48 ore de la debut si
revine la normal dupa 3 - 4 zile
E Leucocitoza polimorfonucleara atingnd foarte
rar niveluri pna la 8 - 9000 leucocite pe microlitru
(pag. 1495)
*
6 Utilizarea ventriculografiei radioizotopice
cu hematii marcate cu 99mTc este justificata de:
A. Aprecierea precisa a dimensiunilor infarctului
B. Evidentierea cantitatilor chiar reduse de
revarsat pericardic
C. Posibilitatea diferentierii infarctelor acute de
infarctele cicatriciale
D nalta specificitate pentru diagnostic
E. Evidentierea frecventa a afectarii cineticii
parietale si a scaderii fractiei de ejectie ventriculare
(pag. 1495)
A. Aproximativ 20 de ore
B. 2 - 4 ore
C. n prima ora
D 3 - 4 zile
E 4 - 5 zile
(pag. 1494)
*
9 Raportul CK - MB2 : CK - MB1 este nalt
specific pentru diagnosticul infarctului miocardic
acut dupa 4 - 6 ore de la producerea ocluziei
coronariene la o valoare de:
A. < 1
B. < 1,5
C. > 1,5
D > 15
E < 0,5
(pag. 1494)
* 10 Un raport CK - MB2 : CK - MB1 de > 1,5
este nalt specific pentru diagnosticul de infarct
miocardic dupa o perioada de la producerea
ocluziei coronariene de:
A. 1 ora
B. maxim 1 - 2 ore
C. 4 - 6 ore
D 24 ore
E 72 ore
(pag. 1494)
* 11 Utilizarea aspirinei n tratamentul initial n
departamentul de urgenta a infarctului miocardic
acut se face n doze de:
A. 130 - 160 mg/zi
B. 160 - 325 mg/zi
C. 400 - 500 mg/zi
D 50 - 100 mg/zi
E 425 - 500 mg/zi
(pag. 1495)
M 16
12 n infarctul miocardic acut determinarea

nivelului seric al creatinfosfokinazei izoenzima
MB (CK - MB) este utila pentru ca:
17 Urmatorii agenti terapeutici au eficienta

dovedita n tratamentul spitalicesc al infarctului
miocardic acut:
A. Este specifica, nefiind prezenta n concentratii

semnificative n tesutul extracardiac
B. Creste n 4 - 8 ore si revine la normal dupa 48 72 de ore de la debutul infarctului
C. Cardioversia electrica si miocarditele nu
determina cresterea nivelului ei seric
D. Atinge un vrf la aproximativ 20 de ore dupa
debutul ocluziei coronariene
E Raportul CK - MB2 : CK - MB1 < 1,5 este nalt
specific pentru diagnosticul de infarct miocardic, n
special dupa 4 - 6 ore de la producerea ocluziei
coronariene
A. Glucocorticoizii
B. Antagonistii de calciu
C. Aspirina
D. Beta - blocantele
E. Inhibitorii enzimei de conversie ai angiotensinei
(pag. 1499 - 1500)
18 Socul cardiogen din infarctul miocardic
acut beneficiaza de terapia cu:
A. Dopamina
B. Dobutamina
C. Amrinona
D Nitroglicerina
E Glucocorticoizi
(pag. 1502)
19 Caracterele specifice ale blocului AV
complet din infarctul miocardic acut sunt:
A. Este determinat ntotdeauna si indiferent de
localizare numai de disfunctia ischemica a sistemului
de conducere
(pag. 1494)
13 Folosirea ecocardiografiei
bidimensionale la pacientii cu infarct miocardic
acut este utila pentru:
A. Diferentierea infarctului miocardic acut de o
cicatrice miocardica veche sau de ischemia acuta
severa
B. Aprecierea dimensiunilor infarctului
C. Identificarea prezentei infarctului ventriculului
drept
D. Evaluarea functiei ventriculului stng
E. Depistarea precoce a anomaliilor de cinetica
perietala
(pag. 1495)
14 Utilizarea n deplina siguranta a betablocantelor n infarctul miocardic acut presupune
respectarea urmatorilor parametrii clinici
si electrocardiografici:
B. Are o mortalitate mare indiferent de localizarea

infarctului miocardic acut
C. Apare n infarctul miocardic acut anterior
D. Apare n infarctul miocardic acut inferior
E. Are o mortalitate mai mare n infarctul miocardic
acut anterior
(pag. 1504)
20 Pentru realizarea preventiei secundare a
infarctului miocardic acut se folosesc de rutina:
A. Amrinona
B. Antagonistii de calciu pe cale orala pe o
perioada de cel putin 2 ani
C. Aspirina
D. Beta - blocantele pe cale orala pentru cel putin
2 ani
E. Warfarina la pacientii cu risc crescut de embolie
(pag. 1506)
21 n cazuri rare infarctul miocardic acut se
poate datora ocluziei arterei coronare
determinata
A. Embolii coronariene
B. Anevrisme aortice
C. Anomalii congenitale
D. Spasm coronarian
E Tromboembolismul pulmonar recurent
(pag. 1493)
22 Urmatorii markeri serici cardiaci cresc n
primele 4 - 8 ore de la debutul infarctului
miocardic acut:
A. Puls mai mic de 60 de batai pe minut

B. Puls mai mare de 60 de batai pe minut
C. Presiunea sistolica mai mare de 100 mmHg
D. Intervalul RR mai mic de 0,24 secunde
E. Absenta ralurilor de staza situate mai sus de 10
cm de la diafragm
(pag. 1496)
15 Urmatorii agenti medicamentosi trebuie
evitati n terapia infarctului miocardic acut
deoarece altereaza vindecarea si favorizeaza
ruptura miocardica:
A. Glucocorticoizii
B. Agentii inflamatori nesteroizi
C. Blocantii de calciu
D Beta - blocantele
E Aspirina
(pag. 1497)
16 Folosirea terapiei trombolitice n infarctul
miocardic acut prezinta contraindicatii clare n
urmatoarele situatii clinice:
A. Creatinfosfokinaza
B. Mioglobina
C. GPT
D Gamaglutamiltranspeptidaza
E Fosfataza alcalina
(pag. 1494)
A. Istoric de hipertensiune severa, care este n

mod obisnuit controlata adecvat
B. Graviditatea
C. Boala ulceroasa peptica activa
D. Un istoric de hemoragie cerebrovasculara n
orice moment
E. Suspiciunea de disectie de aorta
(pag. 1498)
M 17
23 Urmatorii markeri serici cardiaci se

mentin la niveluri crescute timp de cel putin 7 - 10
zile de la debutul infarctului miocardic acut:
28 Subgrupele de pacienti la care PTCA

(Angioplastia coronariana percutana
transluminala primara) directa poate asigura un
beneficiu special fata de terapia trombolitica n
infarctul miocardic acut includ:
A. Creatinfosfokinaza (CK)
B. Troponina T cardiac - specifica (c TnT)
C. Troponina I cardiac - specifica (c TnI)
D Mioglobina
E Fosfataza alcalina
(pag. 1494)
24 Tratamentul initial n departamentul de
urgenta al infarctului miocardic acut presupune
utilizarea:
A. Pacientii cu soc cardiogen

B. Pacientii cu risc nalt datorita vrstei avansate >
70 de ani
C. Pacientii tineri 25 - 40 de ani
D Femeile
E Pacientii cu infarct de ventricul drept
(pag. 1498)
29 Factorii de risc pentru dezvoltarea n
spital a socului cardiogen ca o complicatie a
infarctului miocardic acut includ:
A. Aspirinei
B. Morfinei
C. Nitroglicerinei
D Antiinflamatoarelor steroide
E. Beta - blocantelor
(pag. 1495 - 1496 - 1497)
25 Contraindicatiile utilizarii nitroglicerinei
n tratamentul initial n departamentul de urgenta
a infarctului miocardic acut sunt:
A. Vrsta naintata
B. Fractia de ejectie a ventriculului stng scazuta
la internare
C. Infarct mare
D Lipsa unui infarct miocardic n antecedente
E. Istoric de diabet zaharat
(pag. 1501)
30 Ritmul idioventricular accelerat (RIVA)
ntlnit ca o complicatie a infarctului miocardic
acut:
A. Este un ritm ventricular cu o frecventa de 60 100 batai / minut
B. Se ntlneste la 25% din pacientii cu infarct
miocardic acut
C. Adesea se ntlneste tranzitor n timpul
tratamentului trombolitic n momentul reperfuziei
D ntotdeauna este malign si prevesteste
dezvoltarea tahicardiei ventriculare clasice
E Necesita terapie de urgenta datorita riscului
major de degenerare ntr-o aritmie mai severa
(pag. 1504)
A. Presiunea arteriala sistolica scazuta < 100

mmHg
B. Suspiciunea de infarct de ventricul drept
C. Presiunea arteriala diastolica scazuta < 80
mmHg
D Suspiciunea de bloc AV gradul II
E Suspiciunea de infarct posteroinferior
(pag. 1496)
26 Efectele adverse ale utilizarii morfinei n
tratamentul initial n departamentul de urgenta a
infarctului miocardic acut sunt:
A. Hipotensiunea arteriala
B. Greata
C. Bradicardia
D. Grade avansate de blocuri cardiace n special
la bolnavii cu infarct posteroinferior
E Tahicardia
(pag. 1495 - 1496)
27 Utilizarea beta - blocantelor n
departamentul de urgenta pentru terapia initiala a
infarctului
miocardic acut este justificata de:
Tema nr.
8
Tulburari de ritm si de conducere (tahicardie
paroxistica supraventriculara, flutterul si fibrilatia
atriala, tahicardia
ventriculara, fibrilatia ventriculara, blocurile atrioventriculare)
*
1 Din clasa IA de antiaritmice fac parte:
A. fenitoina
B. diltiazemul
C. sotalolul
D. disopiramida
E propranololul
(pag. 1396)
*
2 Adenozina este un agent farmacologic
antiaritmic
A. din calasa IA
B. din clasa IB
C. Din clasa IC
D Din clasa a II-a
E. Neclasificabil
(pag. 1396)
A. Controlul durerii
B. Reducerea mortalitatii intraspitalicesti la
pacientii cu risc nalt
C. Efectul de scadere a TA
D Evitarea complicatiilor tromboembolice
E Efectul de reducere a nivelului de tromboxan
A2
(pag. 1496)
M 18
*
3 Amiodarona poate determina:
A. Edeme periferice
B. Sindrom lupus-like
C. Tahicardii atriale
D Glaucom cu unghi nchis
E. Hipotensiune
(pag. 1399)
*
4 Energia necesara defibrilarii n fibrilatia
ventriculara este de minim:
A. W.s.
B. W.s.
C. W.s.
D 400 W.s.
E 100 W.s.
(pag. 1409)
*
5 Daca n prezenta fibrilatiei atriale ritmul
cardiac devine regulat si lent (30-60 /min), ce
fenomen s-a produs:
* 10 Blocul atrioventricular de grad II tip

Mobitz I se caracterizeaza prin:
A.
Interval PR constant, mai mare de 0,20
secunde
B.
Alungirea progresiva a intervalului PR,
urmata de blocarea unui impuls atrial
C.
Blocarea brusca, neasteptata a unor unde P
fara modificari ale intervalului PR
D
Lipsa totala de transmitere a impulsurilor
atriale spre ventriculi
E
Ritm jonctional de scapare n conditiile unei
bradicardii sinusale severe
(pag. 1387, 1388)
* 11 Tahicardiile atriale cu bloc AV 2:1 au
urmatoarele caracteristici:
A. Frecventa atriala de obicei peste 200/minut
B. Apar tipic n intoxicatia digitalica
C. Necesita tratament anticoagulant preventiv
D Se produc prin reintrare n nodul atrioventricular
E Se asociaza cu maladia Ebstein
(pag. . 1401)
12 Nu determina modificari asupra nodului
sinusal urmatoarele medicamente folosite n
tratamentul aritmiilor:
A.
Revenire la ritmul sinusal
B.
Bloc atrioventricular complet
C.
Tahicardie jonctionala
D
Tahicardie ventriculara
E
Bloc sinoatrial
(pag. 1395)
*
6 naintea tentativei de cardioversie
electrica sau chimica la pacientii cu fibrilatie
atriala instalata de 48-72 ore sau mai mult se
indica:
A. Lidocaina
B. Amiodarona
C. Sotalolul
D Adenozina
E. Disopiramida
(pag. 1398)
13 Care din urmatoarele antiaritmice nu au
efect asupra sistemului His-Purkinje
A. Verapamil
B. Dispiramida
C. Bretiliumul
D. Digoxina
E Sotalol
(pag. 1398)
14 Care din urmatoarele masuri necesita
prudenta n fibrilatia atriala asociata cu sindromul
A. Digitala
B. Cardioversia
C. Procainamida
D Lidocaina
E. Verapamilul
(pag. 1402)
15 n aplicarea cardioversiei la pacientul
constient si stabil hemodinamic sunt necesare
A. barbituric sau diazepam
B. repaus digestiv
C. neuroleptice fenotiazinice
D. posibilitatea de intubare la nevoie
E Atropina
(pag. 1408)
16 Terapia prin ablatie a aritmiilor reprezinta
tratamentul de electie al pacientilor simptomatici
A. Fibrilatie ventriculara
B. Torsada vrfurilor
C. Flutter atrial tipic
D. Fascicul accesor ascuns sau manifest
E Tahicardia sinusala
(pag. 1396)
A.
Coronarografie
B. Anticoagulare
C.
Ionograma
D
Intubatie orotraheala
E
Hipokalemiante
(pag. 1396)
*
7 Propafenona este un antiaritmic din
clasa:
A.
IA
B.
IB
C.
IC
D
II
E
III
(pag. 1396, 1398)
*
8 Din grupul antiaritmicelor de clasa a III-a
fac parte:
A.
Atenololul si metoprololul
B.
Verapamilul si diltiazemul
C.
Tocainida si mexiletinul
D. . Amiodarona si bretiliul
E
Procainamida si disopiramida
(pag. 1396, 1398)
*
9 Cel mai eficient tratament al flutterului
atrial este:
A.
Digitala
B.
Tocainida
C. Cardioversia electrica
D
Metoprolol
E
Bretilium
(pag. 1396)
M 19
17 Tratamentul chirurgical este indicat n

cazurile de tahicardie ventriculara asociate cu:
A. Tetralogie Fallot
B. Boala coronariana
C. Cardiomiopatie dilatativa
D. Anevrism idiopatic al ventriculului stng
E Infarctul miocardic acut
(pag. 1409)
18 Factorii precipitanti ai fibrilatiei atriale
pot fi:
A. Hipotermia
B. Pericardita
C. Intoxicatia alcoolica
D Abuzul de diuretice
E Boala Addison
(pag. 1395)
19 Medicamentele care reduc viteza maxima
n faza de depolarizare prin blocarea influxului de
sodiu n tesuturi apartin urmatoarelor clase de
antiaritmice:
24 Bolile degenerative care afecteaza

tesutul specializat de conducere si produc bloc
atrioventricular sunt:
A.
Boala Kahler
B.
Boala Lyme
C. Boala Lenegre
D.
Boala Lev
E
Boala Addison
(pag. 1387)
25 Medicamente de prima alegere n
tratamentul tahicardiilor prin reintrare n nodul
atrioventricular sunt:
A.
Beta-blocantele
B.
Verapamilul
C. Adenozina
D
Glicozizii cardiotonici
E
Chinidina
(pag. 1400)
26 Ritmul idioventricular accelerat are
urmatoarele particularitati:
A.
Se asociaza cu alungirea intervalului QT
B. Raspunde la atropina
C. Apare frecvent n infarctul miocardic acut,
adesea n timpul reperfuziei
D
Se caracterizeaza prin aspect polimorf al
complexelor QRS crend aspectul unor oscilatii n
jurul liniei de baza
E.
Poate fi ntlnit n intoxicatia digitalica
(pag. 1405)
27 Torsada vrfurilor are urmatoarele
particularitati:
A. Poate apare dupa administrarea de chinidina
B.
Raspunde la tratamentul cu isoproterenol
C.
Poate determina embolii periferice
D.
Beneficiaza de tratament cu magneziu
E. Beta-blocantele reprezinta tratamentul
principal
(pag. 1405)
28 Fibrilatia ventriculara apare frecvent n
urmatoarele conditii:
A.
Stenoza mitrala
B.
Boala cardiaca ischemica
C.
Electrocutare
D
Pe cord normal
E. Dupa medicamente antiaritmice care
alungesc intervalul QT
(pag. 1405)
29 Caracteristicile ECG cu 12 derivatii n
timpul tahicardiei ventriculare sunt:
A. Disociatia atrioventriculara
B.
Unde P care urmeaza complexului QRS
C. Complexe QRS mai lungi de 0,14 secunde n
absenta tratamentului antiaritmic
D.
Concordanta aspectului QRS n toate
derivatiile precordiale
E
Unde sinusoide cu frecventa de 150-300
batai / minut, fara morfologie specifica
(pag. 1403, 1405)
A. IA
B. IC
C. II
D III
E IV
(pag. 1396)
20 Prelungirea cronica a conducerii
atrioventriculare nodale poate apare n:
A. Sarcoidoza
B. Tireotoxicoza
C. .Amiloidoza
D Steatonecroza
E Botriocefaloza
(pag. 1387)
21 Degenerarea sistemului de conducere
sau calcificarea si fibrozarea acestuia este
accelerata de:Degenerarea sistemului de
conducere sau calcificarea si fibrozarea acestuia
este accelerata de:
A. Hipertensiune
B. Neoplasme
C. Stenoza mitrala
D. Stenoza aortica
E Toxinele uremice
(pag. ..........)
22 Disociatia atrioventriculara prin
interferenta apare n:
A. Tahicardia paroxistica supraventriculara
B. Flutterul atrial
C. Tahicardia ventriculara
D. Ritmul jonctional accelerat
E Fibrilatia atriala
(pag. 1388)
23 n blocurile atrioventriculare cu sediul la
nivelul nodului atrioventricular sunt indicate:
A.
Atropina
B.
Adenozina
C.
Moricizina
D. Izoproterenolul
E
Lidocaina
(pag. 1389)
M 20
30 Fibrilatia atriala se caracterizeaza

obligatoriu prin:
A.
Diametrul ecografic al atriului stng mai mare
de 4,5 cm
B.
Raspuns ventricular aleator neregulat pe
ECG
C.
Raspuns prompt la manevrele vagale, cu
ntreruperea aritmiei
D.
Absenta undelor P pe ECG
E
Mecanism de producere legat de reintrarea n
nodul atrioventricular
(pag. 1395)
31 Tahicardia paroxistica supraventriculara
prin reintrare n nodul atrioventricular are
36 Blocul AV de grad II tip Mobitz II se

A. blocarea brusca, neasteptata, a unor unde P
B. absenta modificarilor anterioare ale intervalului
PR
C. asocierea rara cu alungirea complexului QRS
D disociatie atrioventriculara izoritmica
E incidenta mare a tahicardiei ventriculare
(pag. 1388)
37 Disociatia atrioventriculara fara bloc AV
apare n cazul:
A. .Blocului AV de grad nalt
B. Sindromului WPW
C. Disociatiei prin interferenta
D. Disociatiei izoritmice
E Tahicardiei atriale cu bloc
(pag. 1388)
38 Fibrilatia atriala se caracterizeaza prin:
A. .Absenta undelor P
B. Disparitia undelor a ale pulsului venos jugular
C. Zgomot I dedublat paradoxal
D Atriu stng de dimensiuni ntotdeauna normale
E .Prognostic bun la bolnavii cu stenoza mitrala
(pag. 1395)
39 Bretiliumul este ncadrat n aceeiasi
clasa de antiaritmice cu:
A. Chinidina
B. Amiodarona
C. Tocainida
D Verapamilul
E. .Sotalolul
(pag. 1396)
A. Frecventa 250-300/minut
B. Complexe QRS nguste, regulate
C. .Unde P retrograde totdeauna prezente
D. Compresia sinusului carotidian poate ntrerupe
aritmia
E. Pot fi prevenite prin beta blocante
(pag. 1399-1400)
32 Tahicardiile atriale fara reintrare pot
apare n:
A. Boala Lenegre
B. Hipokaliemie
C. Dupa administrare de teofilina
D Dupa cardiostimulare temporara
E. n intoxicatia digitalica
(pag. 1401)
33 Tahicardia atriala multifocala se
caracterizeaza prin
A. .Raspuns ventricular neregulat
B. Trei sau mai multe unde P cu morfologii diferite
C. Frecventa sub 100/minut
D Complexe largi
E. Incidenta crescuta a fibrilatiei atriale.
(pag. 1399-1400)
34 Tahicardia jonctionala neparoxistica
prezinta urmatoarele particularitati:
A. apare n intoxicatia cu beta-blocante
B. debut gradat (ncalzire)
C. poate apare n reumatismul articular acut
D. complex QRS identic cu cel din timpul ritmului
sinusal
E. se poate asocia cu bloc AV
(pag. 1402)
35 Tahicardia ventriculara sustinuta
monomorfa beneficiaza de tratament de urgenta
cu:
A. Adenozina
B. Digoxina
C. Procainamida
D Chinidina
E. Lidocaina
(pag. 1406)
Tema nr.
9
H.T.A, urgente hipertensive
*
1 Hipertensiunea arteriala esentiala
nemodulata se caracterizeaza prin:
A. nivel redus al reninei plasmatice cnd pacientul
are o dieta hiposodata
B. reducerea raspunsului glandei suprarenale la
restrictia de sodiu
C. capacitate normala a rinichiului de a elimina
adecvat sodiul
D producerea de substante vasodilatatoare
E hipertensiunea nu poate fi corectata la
administrarea de inhibitori de enzima de conversie
(pag. 1524)
*
2 Care dintre urmatoarele investigatii
paraclinice este cea mai sensibila n aprecierea
hipertrofiei ventriculare stngi:
A. electrocardiograma
B. examenul radiologic
C. ecocardiografia
D coronarografia
E ventriculografia
(pag. 1527)
M 21
*
3 Accidentul vascular cerebral si
insuficienta renala sunt cauze mai frecvente de
deces n special la pacientii cu hipertensiune si:
*
9 Care dintre urmatorii antagonisti ai
canalelor de calciu pot ncetini conducerea
A. Nifedipina
B. Amlodipina
C. Felodipina
D Nicardipina
E. Verapamilul
(pag. 1534)
* 10 Doza orala zilnica de enalapril utilizata n
tratamentul hipertensiunii arteriale este cuprinsa
n general ntre:
A. hipertrofie excentrica a ventriculului stng

B. obezitate
C. fumatori
D. retinopatie importanta
E nivel crescut al reninei plasmatice
(pag. 1527)
*
4 La examenul obiectiv al unui opacient
hipertensiv la ascultatia cordului poate fi ntlnit
unul din urmatoarele zgomote:
A. 0,25-0,5 mg
B. 2,5-40 mg
C. 75-325 mg
D 240-480 mg
E 0,5-1 g
(pag. 1532)
* 11 Care dintre urmatoarele medicamente
blocante ale receptorilor beta-adrenergici,
utilizate n tratamentul hipertensiunii arteriale,
actioneaza si direct prin scaderea rezistentei
vasculare sistemice:
A. clicul mezosistolic
B. clacmentul pericardic
C. clacmentul de deschidere al mitralei
D. zgomotul IV (presistolic)
E dedublarea zgomotului I
(pag. 1527)
*
5 Cele mai obisnuite leziuni renale n
hipertensiunea arteriala sunt:
A. leziunile aterosclerotice ale arteriolelor
aferente, eferente si ale capilarelor glomerulare
B. tromboza venelor renale
C. proliferarea extracapilara
D proliferarea celulelor mezangiale
E necroza celulelor tubulare renale
(pag. 1528)
*
6 Cel mai bun procedeu de diagnosticare a
feocromocitomului drept cauza de hipertensiune
secundara este:
A. Propranololul
B. Metoprololul
C. Atenololul
D. Labetalolul
E Acebutololul
(pag. 1532-33)
12 Cauze de hipertensiune arteriala cu
volum bataie crescut sunt:
A. insuficienta aortica
B. coarctatia de aorta
C. tromboembolismul pulmonar
D. tireotoxicoza
E poliarterita nodoasa
(pag. 1523)
13 Cauze endocrine de hipertensiune
arteriala cu rezistenta vasculara crescuta sunt:
A. acromegalia
B. mixedemul
C. insuficienta corticosuprarenala cronica
D. sindromul Cushing
E. feocromocitomul
(pag. 1423)
14 Afectiunile renale care sunt cauze de
hipertensiune arteriala cu rezistenta vasculara
periferica crescuta sunt:
A. dozarea cortizolului n urina din 24 de ore

B. dozarea catecolaminelor sau a metabolitilor
acestora n urina din 24 de ore
C. dozarea aldosteronului plasmatic
D urografia intravenoasa
E arteriografia renala
(pag. 1528)
*
7 Losartanul este un medicament utilizat n
tratamentul hipertensiunii arteriale si face parte
din clasa:
A. diuretice
B. antagonisti ai canalelor de calciu
C. blocanti ai receptorilor beta-adrenergici
D inhibitori de enzima de conversie
E. antagonisti ai receptorilor de angiotensina
(pag. 1533)
*
8 Care reactie adversa este caracteristica
administrarii de inhibitori ai enzimei de conversie
a angiotensinei:
A. glomerulonefrita acuta
B. glomerulonefrita cronica
C. pielonefrita acuta
D. pielonefrita cronica
E. boala renala polichistica
(pag. 1423)
15 Factorii de risc care indica un pronostic
nefavorabil al hipertensiunii arteriale sunt:
A. sexul feminin
B. fumatul
C. hipercolesterolemia
D. diabetul zaharat
E hiponatremia
(pag. 1525-26)
A. cefaleea
B. tusea
C. tahicardia
D insuficienta cardiaca
E hiperglicemia
(pag. 1532)
M 22
16 Corelatiile dintre hipertensiunea arteriala

si obezitate prezinta urmatoarele aspecte:
A. cresterea n greutate este asociata cu o
frecventa crescuta a hipertensiunii
B. la pacientii obezi cu hipertensiune scaderea n
greutate reduce tensiunea arteriala
C. la pacientii obezi hipertensivi tratati
medicamentos scaderea n greutate reduce
intensitatea tratamentului necesar
D cresterea n greutate reduce efectele
hipertensiunii asupra ratelor de mortalitate
E obezitatea nu este factor de risc al
hipertensiunii
(pag. 1525)
17 n hipertensiunea secundara afectiunilor
renale angiotensina II circulanta creste presiunea
arteriala prin mai multe mecanisme:
22 Anumite aspecte furnizate de istoric,

examen fizic sau explorari de laborator uzuale pot
sugera o cauza secundara de hipertensiune
arteriala:
A. debutul hipertensiunii la pacienti cu vrsta sub
25 de ani
B. prezenta cefaleei occipitale, predominent
matinale
C. hipertrofia ventriculara concentrica
D. prezenta unui suflu abdominal
E hemoragiile si exudatele retiniene
(pag. 1528)
23 Care dintre urmatoarele diuretice pot fi
administrate mpreuna cu un diuretic tiazidic
pentru a reduce eliminarea urinara de potasiu:
A. Furosemidul
B. Bumetamida
C. Triamterenul
D. Amiloridul
E. Spironolactona
(pag. 1530-31)
24 Contraindicatiile si precautiile n
administrarea beta-blocantelor la pacientii
hipertensivi sunt:
A. extrasitolele atriale si ventriculare
B. sindromul de sinus bolnav
C. blocul cardiac de gradul II sau III
D angina stabila
E. astmul bronsic
(pag. 1532-33)
25 Care dintre urmatoarele medicamente fac
parte din clasa antagonistilor canalelor de calciu:
A. Amlodipina
B. Felodipina
C. Guanetidina
D Hidralazina
E. Nifedipina
(pag. 1533)
26 Medicamentele din urmatoarele grupe pot
fi utilizate ca prima linie terapeutica n
tratamentul hipertensiunii arteriale:
A. vasoconstrictie directa
B. stimularea secretiei de aldosteron ce determina
retentie sodica
C. hiperinsulinemie si rezistenta la insulina
D. stimularea sistemului nervos adrenergic
E cresterea colesterolului plasmatic
(pag. 1526)
18 Urmatoarele semne de afectare de organ
indica un pronostic nefavorabil al hipertensiunii
arteriale:
A. cardiomegalia
B. arteriopatiile obliterante la nivelul membrelor
inferioare
C. exudatele si hemoragiile retiniene
D. accidentul vascular cerebral
E polineuropatia periferica
(pag. 1526)
19 Care dintre urmatoarele modificari
retiniene se ntlnesc n hipertensiunea arteriala:
A. vase retiniene palide, fara reflex
B. vase de neoformatie
C. hemoragii
D. exsudate
E. edem papilar
(pag. 1527)
20 Encefalopatia hipertensiva consta din
urmatorul complex de simptome:
A. hipertensiune severa
B. cresterea presiunii intracraniene
C. retinopatie cu edem papilar
D staza jugulara
E. tulburari ale constientei
(pag. 1528)
21 Care dintre urmatoarele manifestari
hemoragice se ntlnesc frecvent la pacientii
A. epistaxisul
B. hemoptizia
C. hematemeza
D. hematuria
E. metroragia
(pag. 1528)
A. diureticele
B. vasodilatatoarele periferice
C. beta-blocantele
D. inhibitorii enzimei de conversie
E. antagonistii canalelor de calciu
(pag. 1535)
27 Daca hipertensiunea arteriala nu este
controlata sub asociere medicamentoasa n doza
completa trebuie luate n consideratie anumite
aspecte:
A. vrsta naintata
B. un aport mare de sodiu
C. eventuala prezenta a unei cauze secundare de
hipertensiune
D hiperinsulinemia
E prezenta insuficientei cardiaca
(pag. 1535-36)
M 23
28 Blocantii receptorilor alfa-adrenergici

folositi n tratamentul hipertensiunii arteriale
sunt:
A. Amrinona
B. Diazoxidul
C. Fentolamina
D Losartanul
E. Prazosinul
(pag. 1531-33)
29 Blocantii receptorilor beta-adrenergici au
urmatoarele efecte ce i recomanda n tratamentul
hipertensiunii arteriale:
*
3 Care este cel mai frecvent simptom al
insuficientei cardiace:
A. cefaleea
B. dispneea
C. palpitatiile
D slabiciunea musculara
E anxietatea
(pag. 1423)
*
4 La pacientii cu insuficienta ventriculara
stnga severa cu evolutie ndelungata, ortopneea
si congestia pulmonara pot diminua ntr-una din
situatiile urmatoare:
A. scad volumul sanguin circulant

B. cresc natriureza
C. blocheaza efectele sistemului nervos simpatic
asupra cordului
D. blocheaza eliberarea reninei din celulele
juxtaglomerulare renale
E scad influxul de calciu n celule
(pag. 1533)
30 Hipertensiunea arteriala maligna se
A. leziunea vasculara caracteristica este necroza
fibrinoida a peretilor arterelor mici si arteriolelor
B. prezinta manifestari de encefalopatie
hipertensiva
C. prezinta semne de anemie hemolitica
microangiopatica
D nu determina afectare renala
E. edem papilar la nivel retinian
(pag. 1537)
A. producerea unui infarct miocardic acut al

ventriculului stng
B. instalarea fibrilatiei atriale
C. cresterea brusca a tensiunii arteriale
D. aparitia insuficientei ventriculului drept
E ruptura unui cordaj al valvei mitrale
(pag. 1423)
*
5 n care din urmatoarele afectiuni care au
condus la instalarea insuficientei cardiace ascita
masiva apare mai frecvent:
A. endocardita infectioasa
B. cardiomiopatia hipertrofica
C. infarctul miocardic
D. pericardita constrictiva
E hipertensiunea arteriala
(pag. 1424)
*
6 Hidrotoraxul din insuficienta cardiaca
prezinta urmatoarele trasaturi:
A. face parte din criteriile majore Framingham
pentru diagnosticarea insuficientei cardiace
congestive
B. apare mai ales cnd exista o presiune crescuta
att n venele sistemice ct si n cele pulmonare
C. apare mai frecvent n cavitatea pleurala stnga
dect n cea dreapta
D se nsoteste de febra si frisoane
E cel mai frecvent este cu lichid hemoragic
(pag. 1424)
*
7 La pacientii cu insuficienta cardiaca
severa aportul zilnic de sare trebuie redus la:
A. 0,5-1g
B. 4-6g
C. 6-10g
D 10-15g
E 20-30g
(pag. 1426)
*
8 Care dintre urmatoarele medicamente
vasodilatatoare are efect predominant la nivelul
A. Captoprilul
B. Hidralazina
C. Minoxidilul
D Prazosinul
E. Nitroglicerina
(pag. 1428)
Tema nr.
10
Insuficienta cardiaca
*
1 Hipertrofia ventriculara excentrica, ca
mecanism adaptator al unei solicitari
hemodinamice cronice crescute, se ntalneste
ntr-una din urmatoarele afectiuni:
A. stenoza mitrala
B. stenoza aortica
C. insuficienta aortica
D hipertensiunea arteriala
E pericardita cronica constrictiva
(pag. 1420)
*
2 Tahiaritmiile sunt factori precipitanti ai
insuficientei cardiace prin urmatorul mecanism:
A. cresterea presiunii n circulatia venoasa
sistemica
B. cresterea tensiunii arteriale
C. reducerea perioadei de umplere ventriculara
D reducerea inotropismului
E cresterea volumului telediastolic ventricular
(pag. 1420)
M 24
*
9 Antiaritmicul de electie pentru
tratamentul fibrilatiei atriale si a tahiaritmiilor
ventriculare asimptomatice prelungite din
insuficienta cardiaca este:
15 Edemele periferice, hepatomegalia de

staza si distensia venoasa sistemica pot apare
tardiv in insuficienta cardiaca determinata de o
valvulopatie aortica veche datorita urmatoarelor
mecanisme:
A. Chinidina
B. Flecainida
C. Propafenona
D. Amiodarona
E Verapamilul
(pag. 1430)
* 10 Ce efect al Dopaminei apare n plus la
administrarea acesteia n doze mai mari (peste 10
micrograme/kg/min):
A. instalarii hipertensiunii pulmonare

B. cresterii gradientului arterio-venos al oxigenului
C. cresterii rezistentei de umplere ventriculara
D. modificarilor biochimice (depletia de
norepinefrina si alterarea activitatii ATP-azei
miozinei)
E. retentiei de apa si sare
(pag. 1422)
16 Edemul pulmonar acut ca manifestare
clinica a insuficientei cardiace prezinta
urmatoarele semne si simptome:
A. efect inotropic pozitiv

B. stimularea receptorilor specifici dopaminergici
C. stimularea receptorilor beta-adrenergici
D. stimularea receptorilor alfa-adrenergici
E vasodilatatie renala si sistemica
(pag. 1430)
11 Factorii precipitanti ai insuficientei
cardiace sunt:
A. scaderea aportului alimentar de sodiu
B. infectiile
C. anemia
D. aritmiile
E. transfuziile de snge
(pag. 1420)
12 n care din urmatoarele afectiuni se poate
instala o insuficienta cardiaca acuta:
A. defectul septal interatrial
B. ruptura unei valve cardiace
C. cardiomiopatia dilatativa
D. infarctul miocardic acut ntins
E pericardita cronica constrictiva
(pag. 1421)
13 Redistribuirea debitului cardiac scazut ca
mecanism compensator n insuficienta cardiaca
asigura un aport de oxigen normal sau aproape
normal la urmatoarele organe:
A. febra
B. junghi toracic
C. dispnee intensa
D expectoratie purulenta
E. raluri n ambele cmpuri pulmonare
(pag. 1423-24)
17 n evolutia insuficientei cardiace pot
apare urmatoarele semne si simptome:
A. febra
B. zgomotul III sau IV la ascultatia cordului
C. hepatomegalia de staza
D. ascita
E. icterul
(pag. 1423-24)
18 Icterul, ca semn ce apare n evolutia
insuficientei cardiace, are urmatoarele
caracteristici:
A. apare precoce n evolutia insuficientei cardiace
B. este secundar stazei hepatice prelungite
C. se datoreaza cresterii numai a nivelului sanguin
al bilirubinei directe
D. se datoreaza cresterii nivelului sanguin att al
bilirubinei directe ct si indirecte
E. se nsoteste adesea si de cresteri ale nivelului
sanguin al transaminazelor
(pag. 1424)
19 Casexia care poate apare n evolutia
insuficientei cardiace cronice se datoreaza
urmatoarelor mecanisme:
A. creier
B. viscere abdominale
C. miocard
D musculatura scheletica
E tegument
(pag. 1422)
14 Insuficienta cardiaca congestiva este
caracterizata de o serie de mecanisme adaptative
neuroumorale printre care:
A. cresterea ratei metabolismului datorita

travaliului crescut al muschilor respiratori si cresterii
necesarului de
oxigen al cordului hipertrofiat
B. tulburarea absorbtiei intestinale datorata
congestiei venelor intestinale
C. anorexia, greata si varsaturile de cauza
centrala produse prin intoxicatie digitalica
D diminuarea producerii de acid clorhidric datorita
instalarii unei atrofii gastrice
E. cresterea concentratiei sanguine a factorului de
necroza tumorala
(pag. 1424)
A. activarea sistemului nervos adrenergic

B. activarea sistemului renina-angiotensinaaldosteron
C. producerea de substante vasodilatatoare
(bradikinina, prostaglandine)
D cresterea eliberarii de hormoni tiroidieni
E. cresterea eliberarii de hormon antidiuretic
(pag. 1422)
M 25
20 Controlul starii de insuficienta cardiaca

are urmatoarele obiective:
A. reducerea presarcinii
B. cresterea postsarcinii
C. controlul retentiei excesive de apa si sare
D. cresterea contractilitatii miocardului
E cresterea excitabilitatii miocardului
(pag. 1425)
21 Reducerea lucrului mecanic al inimii ca si
obiectiv al tratamentului insuficientei cardiace se
poate realiza prin:
26 Actiunea digitalicelor glicozidice la

nivelul cordului prezinta unele din urmatoarele
aspecte:
A. efect inotropic pozitiv
B. cresterea automatismului
C. cresterea activitatii electrice ectopice
D cresterea vitezei de conducere a influxului
E. prelungirea perioadei refractare efective a
nodului atrio-ventricular
(pag. 1428-29)
27 Factorii asociati cu un prognostic
nefavorabil n insuficienta cardiaca sunt:
A. fractie de ejectie mult scazuta (<25%)
B. extrasistole ventriculare frecvente la
monitorizarea Holter
C. cresterea concentratiei sanguine a sodiului
(>145mEq/l)
D. scaderea concentratiei sanguine a potasiului
(<3mEq/l)
E scaderea peptidului atrial natriuretic circulant
(pag. 1432)
28 Administrarea de morfina intravenos n
tratamentul edemului pulmonar acut cardiogen
are urmatoarele efecte:
A. reducerea activitatii fizice si repausul

B. scaderea ponderala la pacientii obezi
C. sedarea usoara a pacientilor
D administrarea de amiodarona
E. administrarea de vasodilatatoare
(pag. 1425)
22 Printre efectele adverse ale administrarii
diureticelor tiazidice se numara:
A. hipopotasemia
B. hipocalcemia
C. alcaloza metabolica
D acidoza metabolica
E hipoglicemia
(pag. 1426)
23 Tabloul clinic al intoxicatiei digitalice
poate cuprinde urmatoarele manifestari:
A. anorexie, greata si varsaturi
B. vedere colorata n galben
C. oligurie
D. tulburari de ritm ventriculare (extrasisolie
ventriculara, tahicardie ventriculara)
E. tahicardie atriala nonparoxistica cu bloc atrioventricular variabil
(pag. 1429)
24 Cresterea contractilitatii miocardice n
controlul insuficientei cardiace se poate realiza
cu urmatoarele medicamente:
A. inotropic pozitiv
B. scade vasoconstrictia adrenergica asupra
patului venos
C. stimuleaza centrul respirator
D creste excretia de sodiu
E. reduce axietatea
(pag. 1431)
29 n tratamentul insuficientei cardiace
refractare pot fi utile:
A. Nitroprusiatul de sodiu
B. Tosilatul de bretiliu
C. Dobutamina
D. Amrinona
E Metoprololul
(pag. 1431)
30 Pacientii cu insuficienta cardiaca si
urmatorii factori de risc aditionali ar trebuii sa
primeasca tratament anticoagulant:
A. Digoxinul
B. Dopamina si Dobutamina
C. Procainida si Flecainida
D. Amrinona si Milrinona
E Losartanul
(pag. 1428-30)
25 Tratamentul edemului pulmonar acut
secundar insuficientei ventriculare stngi
necesita urmatoarele masuri terapeutice:
A. hipertensiune arteriala
B. fibrilatie atriala
C. tromboza venoasa
D. embolie pulmonara sau sistemica
E infectii pulmonare
(pag. 1430)
A. oxigenoterapie cu presiune pozitiva

B. mentinerea pacientilor n pozitie seznda, cu
picioarele atrnnd la marginea patului
C. administrarea de morfina intravenos, repetat la
nevoie
D administrarea de beta-blocante intravenos
E. administrarea de diuretice de ansa intravenos
(pag. 1431)
Tema nr.
11
Moartea subita si resuscitarea cardiorespiratorie
*
1 Perioada maxima de timp scursa de la
debutul unui eveniment clinic terminal si deces,
care defineste moartea subita cardiaca este:
A. 1 ora
B. 2 ore
C. 4 ore
D 6 ore
E 12 ore
(pag. 245)
M 26
*
2 Cauza cea mai frecventa a mortii subite
cardiace este reprezentata de:
A. bolile valvulare cardiace
B. cardiomiopatiile
C. boala aterosclerotica coronariana
D pericarditele
E dezechilibrele hidro-electrolitice
(pag. 246)
*
3 A doua cauza ca frecventa a mortii subite
cardiace, cu un procent de 10-15% este
reprezentata de :
*
8 n cazul stopului cardiac n care este
confirmat diagnosticul de tahicardie ventriculara
sau fibrilatie ventriculara se ncepe cu
administrarea unui soc electric de:
A. 10 J
B. 50 J
C. 100 J
D. 200 J
E 500 J
(pag. 249-50)
*
9 De controlul caruia dintre urmatorii
factori depinde cel mai mult rata recurentei n
fibrilatia ventriculara resuscitata din infarctul
miocardic acut:
A. ateroscleroza coronariana
B. sindromul QT prelungit
C. cardiomiopatiile dilatativa si hipertrofica
D valvulopatiile mitrale si aortice
E anomaliile sistemice metabolice
(pag. 246)
*
4 Cel mai frecvent mecanism electric al
stopului cardiac este:
A. blocul sinoatrial
B. fibrilatia atriala
C. disociatia electromecanica
D. fibrilatia ventriculara
E asistola
(pag. 247)
*
5 Fibrilatia ventriculara sau asistolia au o
evolutie defavorabila spre moarte biologica daca
nu beneficiaza de resuscitare cardio-respiratorie
n primele:
A. anomaliilor electrofiziologice
B. dezechilibrelor electrolitice
C. instabilitatii hemodinamice
D infectiilor asociate
E factorilor de risc coronarieni
(pag. 250)
* 10 n tratamentul antiaritmic empiric de
ntretinere la supravietuitorii unui stop cardiac se
foloseste:
A. Chinidina
B. Propafenona
C. Flecainida
D. Amiodarona
E Tosilatul de bretiliu
(pag. 250)
* 11 Care este cea mai utilizata metoda de
tratament de ntretinere pe termen lung la
supravietuitorii unui stop cardiac:
A. 4-6 minute
B. 15-30 minute
C. 1-2 ore
D 4-6 ore
E 12 ore
(pag. 247)
*
6 Cel mai important factor de predictie
pentru riscul pe termen lung de deces si moarte
subita cardiaca dupa faza acuta a unui infarct
miocardic este reprezentat de:
A. tratamentul anticoagulant
B. tratamentul hipolipemiant
C. monitorizarea Holter
D. defibrilatorul/cardioconvectorul implantabil
E chirurgia antiaritmica
(pag. 250-51)
12 Anumite anomalii sistemice metabolice
sunt factori functionali asociati ce pot determina
o anomalie structurala sa devina instabila clinic
si sa conduca la moarte subita cardiaca:
A. prezenta aritmiilor supraventriculare

B. prezenta blocurilor atrio-ventriculare
C. ntinderea leziunii miocardului produsa n timpul
evenimentului acut
D vrsta pacientului
E factorii de risc asociati
(pag. 248)
*
7 Singura metoda practica de prevenire a
mortii subite cardiace n marile segmente
populationale este:
A. dezechilibrele electrolitice (ex. hipopotasemia)

B. alcaloza
C. acidoza
D hiperglicemia
E. hipoxemia
(pag. 246)
13 Reperfuzia spontana a miocardului
ischemic ce poate determina o instabilitate
electrofiziologica si aritmie si sa conduca la
moarte subita cardiaca se poate produce prin:
A. monitorizarea Holter
B. ecocardiografia ca test de screening
C. corectarea dezechilibrelor electrolitice
D. controlul factorilor de risc coronarian
E tromboliza unui procent ct mai mare din
pacientii care sufera un infarct miocardic
(pag. 248)
A. modificari vasomotorii n vasele coronare

B. embolizare
C. deficienta proteinei C si S
D. tromboliza spontana
E administrarea de streptokinaza
(pag. 246)
M 27
14 Care dintre urmatoarele situatii clinice

reprezinta cauze de stop cardiac prin scaderea
acuta a debitului cardiac:
20 O tehnica corecta a masajului cardiac

extern cuprinde urmatoarele manevre:
A. aplicarea palmei minii n dreptul socului
apexian
B. aplicarea unei forte care va trebui sa comprime
cordul cu 3-5 cm
C. relaxarea dupa comprimare sa fie lenta
D. rata de compresie sa fie de aproximativ 80100/minut
E. masajul cardiac sa se faca cu bratele ntinse
(pag. 249)
21 Resuscitarea cardiorespiratorie ca suport
vital de baza n cazul stopului cardiac cuprinde
urmatoarele elemente:
A. ruptura cordului
B. ruperea unui anevrism de aorta
C. pericardita postinfarct
D. embolia pulmonara masiva
E. anafilaxia intensa
(pag. 247)
15 Mecanismele stopului cardiac cu
prognosticul cel mai defavorabil al ratei de
succes a resuscitarii initiale si supravietuirii dupa
resuscitare sunt:
A. bradiaritmia
B. tahicardia ventriculara
C. fibrilatia ventriculara
D. disociatia electromecanica
E. asistolia
(pag. 247)
16 Stopul cardiac se deosebeste de sincopa
prin urmatoarele caracteristici:
A. n general necesita o interventie pentru
resuscitare
B. nu este tranzitoriu
C. pacientul nu si redobndeste constienta n
mod spontan
D nu produce pierderea fluxului sanguin efectiv
E nu apare la pacientii sub 45 de ani
(pag. 246-247)
17 Colapsul cardiovascular poate fi cauzat
de:
A. tahicardia sinusala
B. bradicardia severa tranzitorie
C. hipertensiunea arteriala n puseu
D cresterea fractiei de ejectie a ventriculului stng
peste 30%
E. sincopa vasovagala
(pag. 247)
18 Cauzele cele mai frecvente ale decesului
survenit n cursul spitalizarii dupa un stop
cardiac resuscitat cu succces sunt:
A. defibrilarea sau cardioversia

B. plasarea unui cateter Swan - Ganz
C. administrarea de digoxin intravenos
D. compresia toracelui
E. stabilirea si mentinerea ventilatiei plamnilor
(pag. 249)
22 Suportul vital avansat pentru asigurarea
ventilatiei adecvate, controlul aritmiilor cardiace
si stabilizarea statusului hemodinamic cuprinde :
A. efectuarea manevrei Heimlich
B. intubatie cu sonda endotraheala
C. anestezie generala
D. asigurarea unei linii intravenoase
E. defibrilare/cardioversie si/sau electrostimulare
(pag. 249)
23 Combaterea stopului cardiac secundar
bradiaritmiilor sau asistolei se poate face prin
urmatoarele manevre:
A. soc electric extern
B. administrarea de adrenalina intravenos
C. administrarea de atropina intravenos
D. resuscitarea respiratorie si masajul cardiac
extern
E administrarea de lidocaina intravenos
(pag. 250)
24 Prognosticul dupa stopul cardiac
intraspitalicesc asociat cu boli extracardiace este
mai favorabil n cazul urmatoarelor afectiuni:
A. aritmiile recurente
B. tromboembolismul pulmonar
C. encefalopatia anoxica
D. infectiile ulterioare asistarii prelungite a
respiratiei
E denutritia
(pag. 247)
19 Debutul stopului cardiac poate fi
caracterizat prin simptome tipice unui eveniment
cardiac acut precum:
A. insuficienta renala
B. boli acute ale sistemului nervos central
C. dezechilibre electrolitice
D. tratament cu medicamente proaritmice
E. anomalii metabolice
(pag. 250)
25 n cazul unei defibrilari initiale nereusite
n stopul cardiac prin fibrilatie ventriculara sau
persitentei instabilitatii electrice se pot
administra intravenos urmatoarele medicamente:
A. febra
B. durerea de debut din infarctul miocardic
C. dispneea acuta sau ortopneea
D. palpitatiile
E. ametelile instalate brusc
(pag. 247)
A. Digoxinul
B. Nitroprusiatul de sodiu
C. Lidocaina
D. Procainamida
E Hidralazina
(pag. 250)
M 28
*
7 Precizati care dintre urmatoarele
manifestari nu constituie complicatii ale
pseudochistului pancreatic:
Tema nr.
12
Pancreatitele acute
*
1 Precizati care dintre urmatorii factori
inhiba secretia pancreatica:
A. Fenilalanina
B. Somatostatina
C. Triptofan
D Valina
E Acidul gastric
(pag. 1919)
*
medicamente nu determina pancreatita acuta:
A. Tetraciclina
B. Ampicilina
C. Nitrofurantoin
D Eritromicina
E Acid valproic
(pag. 1920)
*
3 Mentionati care dintre urmatoarele
mecanisme nu sunt implicate n patogenia
pancreatitei acute:
A. Durerea
B. Ruptura
C. Hemoragia
D Abcesul
E. Infarctul enteromezenteric
(pag. 1926)
8 Secretia pancreatica este stimulata de:
A. Sarurile biliare
B. Triptofan
C. Somatostatina
D. Valina
E. Acidul gastric
(pag. 1919)
9 Pancreatita acuta poate fi determinata de:
A. Virusul citomegalic
B. Ascaridioza
C. Giardioza
D. Tetraciclina
E Omeprazol
(pag. 1920)
10 La examenul fizic al pacientului cu
pancreatita acuta se constata:
A. Tahicardie
B. Hipotensiune arteriala
C. Noduli tegumentari eritematosi
D. Icter
E Eritem polimorf
(pag. 1920)
11 Prezenta unei pancreatite necrotice
severe este indicata de:
A. Coloratia discreta albastra periombilicala
B. Icter
C. Coloratia rosie-purpurie-albastra sau verdemaro aflancurilor
D Subfebra
E Hipotensiune arteriala
(pag. 1920)
12 n pancreatita acuta datele de laborator
indica:
A. Valori crescute de peste trei ori fata de normal
ale amilazei serice
B. Cresterea activitatii lipazei serice
C. Leucocitoza
D Hipercalcemie
E Hipoglicemie
(pag. 1921)
examene paraclinice nu sunt utile pentru
diagnosticul de pancreatita acuta:
A. Reactia de hipersensibilitate determinata de

unele medicamente
B. Activarea intrapancreatica a enzimelor
proteolitice
C. Scaderea secretiei de bicarbonat din sucul
pancreatic
D Actiarea si eliberarea de peptide bradikininice si
substante vasoactive
E Activarea intrapancreatica a zimogenelor
(pag. 1920)
*
4 Simptomul major al pancreatitei acute
este reprezentat de:
A. Durerea abdominala
B. Greata
C. Varsaturi
D Distensie abdominala
E Hipomotilitate intestinala
(pag. 1920)
*
5 Complicatiile pulmonareale pancreatitei
acute cuprind urmatoarele manifestari cu
EXCEPTIA:
A. Atelectazii pulmonare
B. Pneumonie
C. Abces mediastinal
D. Bronsiectazii
E Sindromul de detresa respiratorie a adultului
(pag. 1922)
*
6 Precizati care dintre urmatorii factori nu
predispun la dezvoltarea abcesului pancreatic:
A. Pancreatita postoperatorie
B. Tratamentul cu gabexate
C. Alimentarea precoce pe cale orala
D Laparotomia precoce
E Utilizarea nejudicioasa a antibioticelor
(pag. 1924)
A. Ecografia abdominala
B. Urografia renoureterovezicala
C. Endoscopia digestiva superioara
D Tomografia computerizata abdominala
E. Colonoscopia
(pag. 1921)
M 29
14 Diagnosticul diferential al pancreatitei

acute include urmatoarele boli:
A. Colecistita acuta si colica biliara
B. Ocluzia vaselor mezenterice
C. Anevrismul disecant de aorta
D Pericardita acuta
E. Ocuzia intestinala acuta
(pag. 1921)
15 Precizati factorii care influenteaza negativ
supravietuirea n pancreatita acuta la internare:
A. Vrsta>55 ani
B. Hiperglicemie>160 mg/dl
C. LDH seric>200 ui/l
D. AST serica>250 ui/l
E. Leucocitoza> 16000/microl
(pag. 1921)
16 Precizati factorii care influenteaza negativ
supravietuirea n pancreatita acuta n primele 48
de ore:
21 Complicatiile metabolice ale pancreatitei

acute sunt:
A. Hipercolesterolemia
B. Hiperglicemia
C. Hipocalcemia
D Hipopotasemia
E. Hipertrigliceridemia
(pag. 1922)
22 Complicatiile cardiovasculare ale
pancreatitei acute includ:
A. Hipotensiunea arteriala
B. Moartea subita
C. Miocardita
D. Revarsatul pericardic
E Endocardita
(pag. 1922)
23 Complicatiile unui pseudochist
pancreatic sunt:
A. Durerea
B. Ruptura
C. Disfagia
D. Hemoragia
E Chilotoraxul
(pag. 1922)
24 Tratamentul conventional al pancreatitei
acute include:
A. Analgezice
B. Fluide venoase si coloizi
C. Oprirea oricarui aport alimentar oral
D Colecistokinetice
E. Aspiratia nazogastrica
(pag. 1923)
25 Semnele caracteristice abcesului
pancreatic sunt:
A. Febra
B. Leucocitoza
C. Hipoglicemia
D. Ileusul paralitic
E. Deteriorarea rapida a starii pacientului
(pag. 1924)
26 Primele cauze de mortalitate ale
pseudochistului pancreatic sunt:
A. Infarctul intestinal
B. Ruptura
C. Oliguria
D Abcesul
E. Hemoragia
(pag. 1926)
27 Urmatoarele semne indica posibilitatea
hemoragiei dintr-un pseudochist pancreatic:
A. Cresterea masei tumorale pancreatice
B. Suflu localizat la nivelul masei tumorale
pancreatice
C. Scaderea rapida a hematocritului si
hemoglobinei n absenta unor semne evidente de
pierdere de snge
D Oliguria
E Diareea
(pag. 1926)
A. Scaderea hematocritului cu peste 10%

B. Sechestrare de lichid>2000 ml
C. Hipoalbuminemie< 2,5 g/dl
D. Hipocalcemie<8 mg/dl
E. Hipoxemie ( PO2< 60 mmHg )
(pag. 1921)
17 Indicatorii cheie ai insuficientei organelor
n pancreatita acuta sunt:
A. Hipotensiunea ( TA< 90 mmHg )
B. Tahicardia> 130 batai/minut
C. Calciu seric< 6 mg/dl
D Albumina serica< 4,2 g/dl
E. Oliguria ( <50 ml/h )
(pag. 1921)
18 Care dintre urmatorii markeri poate sa
prezica evolutia la pacientii cu pancreatita acuta:
A. Complementul seric
B. Proteina C reactiva
C. Elastaza granulocitara serica
D Fibrinogenul
E. Peptidul activator al tripsinogenului urinar
(pag. 1922)
19 Complicatiile locale ale pancreatitei acute
sunt:
A. Abcesul pancreatic
B. Pseudochistul pancreatic
C. Chilotoraxul
D. Hemoragia intraperitoneala masiva
E Piuria
(pag. 1922)
20 Complicatiile sistemice ale pancreatitei
acute sunt:
A. Sindromul de detresa respiratorie a adultului
B. Abcesul mediastinal
C. Hipoglicemia
D Hipercalcemia
E. Hipotensiunea arteriala
(pag. 1922)
M 30
28 Ascita pancreatica nu este determinata

de:
A. Tromboza venei splenice
B. Insuficienta drenajului limfatic prin vasele
mezenterice
C. Hipertensiunea portala segmentara
D Ruperea canalului pancreatic comun
E. Cresterea presiunii n vena cava inferioara
(pag. 1926)
29 Diagnosticul diferential al ascitei
pancreatice se face cu:
A. Carcinomatoza peritoneala
B. Peritonita tuberculoasa
C. Pericardita constrictiva
D Tumorile abdominale gigante
E. Sindromul Budd-Chiari
(pag. 1926)
30 Socul din pancreatita acuta se produce
prin:
A. Hipovolemie
B. Formarea si eliberarea crescuta de peptide
kininice
C. Scaderea secretiei de bicarbonat din sucul
pancreatic
D. Efectele sistemice ale enzimelor proteolitice si
lipolitice
E Mecanism imun cu activarea complementului
(pag. 1920)
*
4 Necesarul de proteine la o persoana
adulta pentru o buna nutritie este de aproximativ:
A. 0,5-0,6 g/kg/zi
B. 0,9-1,5 g/kg/zi
C. 3,5-4 g/kg/zi
D 6-7 g/kg/zi
E 8-10 g/kg/zi
(pag. 2271)
*
5 Tehnica cu multiple injectii subcutanate
cu insulina n tratamentul diabetului zaharat
implica:
A. administrarea unei singure doze de insulina cu
actiune lenta
B. administrarea a doua injectii pe zi de insulina
intermediara
C. administrarea a doua injectii pe zi de insulina
cu actiune rapida
D. administrarea de insulina cu actiune rapida
naintea fiecarei mese, mpreuna cu o doza de
insulina cu actiune intermediara sau lunga seara
E administrarea prin folosirea unei pompe ce
elibereaza insulina continuu ntr-un ritm bazal cu
ritmuri programate crescute nainte de mese
(pag. 2272-74)
*
6 Initierea terapiei cu insulina n diabetul
zaharat prin tehnica cu mai multe injectii se face
cu o doza raportata la kilogram greutate
corporala de:
A. 0,1-0,2 unitati
B. 0,6-0,7 unitati
C. 1,5-2 unitati
D 2-3 unitati
E 5-10 unitati
(pag. 2273)
*
7 Mecanismul primar prin care derivatii de
sulfoniluree scad nivelul glucozei plasmatice la
pacientii diabetici este reprezentat de:
Tema nr.
13
Diabetul zaharat
*
1 Mecanismul de producere al diabetului
zaharat insulino-dependent este reprezentat de:
A. hiperinsulinism
B. rezistenta crescuta la actiunea insulinei
C. producerea unei insuline anormale
D. autoimunitatea si insulita cu distructia celulelor
beta
E cauze hormonale precum feocromocitomul si
sindromul Cushing
(pag. 2267-69)
*
2 Cel mai precoce semn al afectarii lente si
progresive a celulelor beta ce va duce la
dezvoltarea diabetului zaharat insulinodependent este:
A. stimularea gluconeogenezei hepatice

B. stimularea glicolizei
C. stimularea eliberarii de insulina din celulele
beta
D scaderea numarului de receptori insulinici
periferici
E eliberarea hormonilor de contrareglare
(pag. 2276)
*
8 Ce reprezinta fenomenul Somogyi la un
pacient cu diabet zaharat:
A. cresterea valorii glicemiei dimineata devreme
B. cresterea necesarului de insulina n timpul
interventiilor chirurgicale
C. cresterea rezistentei periferice la insulina
D. hiperglicemia de rebound ce urmeaza unui
episod de hipoglicemie
E hipoglicemia produsa prin administrarea unei
doze crescute de insulina
(pag. 2276)
A. cresterea nivelului glucozei sanguine

B. alterarea testului de toleranta la glucoza
C. glicozuria
D cetoacidoza
E. anticorpii anticelula insulara
(pag. 2269)
*
3 Necesarul caloric zilnic la adultii care
desfasoara o activitate medie se situeaza cu
aproximatie la valoarea de:
A. 10-12 kcal/kg
B. 20-22 kcal/kg
C. 34-36 kcal/kg
D 48-50 kcal/kg
E 60-62 kcal/kg
(pag. 2271)
M 31
*
9 Cel mai obisnuit tablou al neuropatiei
diabetice este reprezentat de:
A. sindromul extrapiramidal
B. epilepsie
C. polineuropatia periferica
D hemiplegie
E sindromul de hipertensiune intracraniana
(pag. 2283)
* 10 Actual un pacient diabetic si urmareste
eficacitatea tratamentului cu insulina prin:
A. masurarea greutatii corporale
B. urmarirea simptomelor (ex. frecventa nicturiei)
C. autodeterminarea glicemiei
D autodeterminarea glicozuriei
E determinarea hemoglobinei glicozilate
(pag. 2271)
11 Capacitatea organismului de a raspunde
la o ncarcare exogena cu glucoza poate fi uneori
scazuta datorita descarcarii de epinefrina ce
produce:
16 Diabetul zaharat insulino-dependent

prezinta urmatoarele aspecte clinico-paraclinice:
A. debut de obicei dupa vrsta de 50 de ani
B. debutul simptomelor poate fi brusc cu sete,
poliurie si apetit crescut
C. prezinta pierdere n greutate dupa o perioada
de mai multe zile
D. aparitia cetoacidozei n timpul unei intercurente
sau dupa o interventie chirurgicala
E nivelul insulinei plasmatice crescut
(pag. 2271)
17 Diabetul zaharat non-insulino-dependent
prezinta urmatoarele aspecte clinico-paraclinice:
A. debut de obicei nainte de 30 de ani
B. pacientii de obicei sunt supraponderali
C. simptomele apar progresiv
D. diagnosticul este pus frecvent la o examinare
de laborator de rutina
E insulina plasmatica este scazuta
(pag. 2271)
18 O dieta cu 50% grasimi cu 33% acizi grasi
mononesaturati si 35% carbohidrati are
urmatoarele efecte:
A. blocarea secretiei de insulina

B. mpiedica actiunea insulinei n tesuturile tinta
C. stimularea eliberarii de glucagon
D stimularea producerii de glicogen
E. activarea glicogenolizei
(pag. 2265)
12 Cauzele secundare de diabet zaharat
sunt:
A. pancreatita cronica
B. hipertiroidia
C. acromegalia
D insuficienta corticosuprarenala cronica
E deficitul de alfa-1 antitripsina
(pag. 2266)
13 Diabetul zaharat autoimun (tip 1) poate fi
frecvent asociat cu alte endocrinopatii autoimune
precum:
A. scade nivelul glucozei sanguine

B. scade nivelul de insulina
C. scade nivelul VLDL
D scade nivelul HDL
E determina scadere n greutate
(pag. 2272)
19 Hipoglicemia la pacientii diabetici
insulino-dependenti poate fi cauzata de:
A. lipsa unei mese
B. efort fizic excesiv
C. scaderea dozei de insulina
D eliberarea catecolaminelor ca hormoni de
contrareglare
E. instalarea complicatiilor renale ale diabetului
(pag. 2275-76)
20 Agentii hipoglicemianti orali folositi n
tratamentul diabetului zaharat sunt:
A. Tolbutamidul
B. Glipizida
C. Metforminul
D Carvedilolul
E. Troglitazona
(pag. 2276-77)
21 Tabloul clinic al cetoacidozei diabetice
poate cuprinde:
A. anorexie, greata si varsaturi
B. dureri precordiale
C. tuse cu hemoptizie
D. respiratie Kussmaul
E. alterarea starii de constienta sau coma franca
(pag. 2278)
22 Investigatiile paraclinice n cetoacidoza
diabetica releva:
A. glicemie n general peste 400mg/dl
B. glicozurie
C. cetonurie
D pH sanguin peste 7,45
E hipernatremie
(pag. 2278-79)
A. feocromocitomul
B. boala Cushing
C. insuficienta suprarenala
D. tiroidita Hashimoto
E acromegalia
(pag. 2269)
14 Anticorpii anticelula insulara implicati n
producerea diabetului zaharat insulino-dependent
includ anticorpii fata de:
A. insulina
B. proinsulina
C. glucozo 6 fosfat dehidrogenaza
D. decarboxilaza acidului glutamic
E. carboxipeptidaza H
(pag. 2269)
15 Diabetul zaharat non-insulino-dependent
tip 2 se caracterizeaza din punct de vedere
fiziopatologic prin:
A. secretie anormala de insulina
B. rezistenta la actiunea insulinei
C. productia de anticorpi anticelula insulara
D distructie directa a celulelor beta de catre un
virus sau toxina
E scaderea nivelului glucagonului plasmatic
(pag. 2270)
M 32
23 Tratamentul cetoacidozei diabetice

cuprinde:
A. administrarea de insulina intravenos
B. administrarea de glucagon intravenos
C. administrarea intravenoasa de solutie salina
izotona sau Ringer lactat
D. administrarea de potasiu n functie de
ionograma
E administrarea de aminoacizi esentiali
(pag. 2279)
24 Ateroscleroza coronariana ca si
complicatie tardiva a diabetului zaharat poate
conduce la instalarea unui infarct miocardic ce
poate avea urmatoarele trasaturi:
29 Glucagonul ca si hormon de
contrareglare n caz de hipoglicemie actioneaza
prin urmatoarele mecanisme:
A. stimularea sintezei de glicogen
B. cresterea productiei hepatice de glucoza
C. scaderea utilizarii glucozei n tesuturile
nonhepatice
D scaderea glicogenolizei
E inhibarea secretiei de insulina
(pag. 2275)
30 Tratamentul atacurilor hipoglicemice
consta n:
A. administrarea de zahar sau bauturi nealcoolice
ce contin zahar
B. perfuzia cu solutie salina izotona
C. administrarea unei doze mai scazute de
insulina
D. administrarea de glucagon
E administrarea de beta-blocante
(pag. 2276)
A. este silentios
B. debut brusc cu simptome de insuficienta
ventriculara stnga
C. artere coronare angiografic normale
D absenta semnelor electrocardiografice
caracteristice
E enzime de necroza miocardica normale
(pag. 2281-82)
25 Retinopatia proliferativa ca si complicatie
a diabetului zaharat poate prezenta urmatoarele
aspecte:
Tema nr.
14
Ulcerul gastric si duodenal
*
1 La pacientii cu ulcer duodenal valorile
medii ale debitului acid bazal sunt cuprinse ntre:
A. 2-4 mEq/h
B. 3-5 mEq/h
C. 4-6 mEq/h
D 5-7 mEq/h
E 6-8 mEq/h
(pag. 1758)
*
2 Secretia gastrica de bicarbonat este
stimulata de urmatorii factori cu EXCEPTIA:
A. Acetazolamida
B. Anumite prostaglandine din clasele E si F
C. Calciu
D Agentii colinergici
E Dibutiril-guanozinmonofosfatul ciclic
(pag. 1759)
*
3 Precizati care dintre urmatoarele afirmatii
cu privire la prostaglandinele endogene sunt
A. Stimuleaza secretia de mucus gastric si de
bicarbonat din mucoasa gastrica si duodenala
B. Stimuleaza regenerarea celulelor epiteliale
C. Participa la mentinerea fluxului sanguin al
mucoasei gastrice
D. Contribuie la dezvoltarea gastritei erozive
hemoragice
E Participa la mentinerea integritatii barierei
mucoasei gastrice
(pag. 1759)
*
4 Prevalenta ulcerului duodenal la
populatia vestica este estimata a fi cuprinsa ntre:
A. 6-15%
B. 5-10%
C. 7-12%
D 10-17%
E 15-20%
(pag. 1759)
A. edem papilar
B. vase de neoformatie
C. hemoragie n vitros
D. dezlipire de retina
E. cicatrici
(pag. 2282)
26 Cele mai specifice leziuni ale
glomerulosclerozei diabetice sunt:
A. proliferare endocapilara
B. proliferare extracapilara
C. hialinizarea arteriolelor aferente glomerulare
D. nodulii Kimmelstiel-Wilson
E corpii hematoxilinici Gross
(pag. 2282)
27 Mentinerea unui nivel sanguin normal al
glucozei pe timpul sarcinii previne:
A. nasterea prematura
B. macrosomia fetala
C. sarcina gemelara
D. sindromul de detresa respiratorie a nounascutului
E. mortalitatea perinatala
(pag. 2274)
28 Hormonii de contrareglare care intra n
actiune n situatii acute de hipoglicemie sunt:
A. glucagonul
B. cortizolul
C. epinefrina
D hormonul de crestere
E tiroxina
(pag. 2275)
M 33
*
epidemiologia ulcerului duodenal sunt adevarate
cu EXCEPTIA:
* 11 Pentru prevenirea ulcerelor induse de

antiinflamatoarele nesteroidiene se utilizeaza
Misoprostol n doza de:
A. Peste 95% din ulcerele duodenale sunt

localizate n partea proximala a duodenului
B. Se estimeaza ca prevalenta ulcerului duodenal
la populatia vestica este cuprinsa ntre 15 si 20%
C. De regula ulcerele duodenale sunt mai mici de
1 cm n diametru
D Ulcerele duodenale apar aproximativ la fel de
frecvent la barbati ca si la femei
E Cel putin 60% din ulcerele duodenale vindecate
sufera recurenta
(pag. 1759)
*
6 Urmatoarele afirmatii cu privire la infectia
cu Helicobacter pylori sunt corecte cu EXCEPTIA:
A. H. pylori este prezent la 75-90% dintre pacientii
cu ulcer duodenal
B. H. pylori este prezent la 75-85% dintre pacientii
cu ulcer gastric
C. 15-20% dintre persoanele infectate cu H. pylori
vor dezvolta un ulcer n timpul vietii
D Infectia preexistenta cu H. pylori creste riscul
dezvoltarii ulterioare att de ulcer duodenal ct si de
ulcer gastric
E Nivelul de anticorpi tip IgG mpotriva H. pylori
se coreleaza direct cu riscul de ulcer duodenal si
ulcer gastric
(pag. 1759)
*
7 Rata recidivelor ulcerului peptic n primul
an dupa terapia de eradicare, cu succes, a
Helicobacter pylori este:
A. 100 mg de 4 ori pe zi
B. 100 mg de 2 ori pe zi
C. 200 mg de 2 ori pe zi
D. 200 mg de 4 ori pe zi
E 200 mg de 3 ori pe zi
(pag. 1764)
* 12 Simptomul cel mai frecvent n ulcerul
gastric l constitiue:
A. Anorexia
B. Durerea epigastrica
C. Greata
D Scaderea ponderala
E Pirozisul
(pag. 1767)
* 13 Aplicarea combinata a examenului
radiologic, endoscopic si histologic permite
diferentierea ulcerului gastric malign de cel
benign cu o acuratete de:
A. 75%
B. 80%
C. sub 90%
D. peste 97%
E 95%
(pag. 1767)
* 14 Precizati care este cel mai frcvent
simptom la pacientii cu ulcer stomal:
A. Durerea abdominala
B. Distensia abdominala
C. Eructatiile
D Pirozisul
E Scaderea ponderala
(pag. 17690)
* 15 Sindroamele de ansa aferenta apar mai
frecvent dupa urmatoarele tipuri de interventie
chirurgicala:
A. Mai mica de 15%

B. Mai mare de 15%
C. Mai mica de 10%
D Mai mare de 20%
E 25%
(pag. 1760)
*
8 Cel mai frecvent simptom al ulcerului
duodenal este:
A. Durerea epigastrica
B. Greata
C. Varsaturile
D Distensia abdominala
E Pirozisul
(pag. 1761)
*
9 Obiectivul actual al tratamentului
ulcerului duodenal este:
A. Ameliorarea durerii
B. Eradicarea Helicobacter pylori si vindecarea
bolii
C. Prevenirea recurentei ulceroase
D Prevenirea complicatiilor
E Supresia secretiei acide gastrice
(pag. 1763)
* 10 Doza standard de Omeprazol utilizata n
tratamentul ulcerului duodenal este de:
A. 30 mg/zi
B. 20 mg/zi
C. 30 mg de 2 ori pe zi
D 20 mg de 2 ori pe zi
E 40 mg/zi
(pag. 1764)
A. Vagotomie cu piloroplastie
B. Vagotomie proximala gastrica
C. Antrectomie cu gastrojejunstomie
D. Rezectie gastrica partiala cu
gastrojejunostomie
E Vagotomie cu antrectomie
(pag. 1770)
16 Secretia acida gastrica este stimulata de:
A. Histamina
B. Colecistokinina
C. Acetilcolina
D. Cafea
E Hiperglicemie
(pag. 1757)
17 Precizati care dintre urmatorii factori nu
inhiba secretia acida gastrica:
A. Hiperglicemie
B. Ingestia de bere si vin
C. Prezenta acidului n stomac
D Prezenta de solutii hipertone sau de grasimi n
duoden
E. Histamina
(pag. 1758)
M 34
18 Secretia de mucus este stimulata de:

A. Iritarea mecanica a mucoasei gastrice
B. Iritarea chimica a mucoasei gastrice
C. Distensia mecanica a stomacului
D Cafea
E. Stimularea colinergica
(pag. 1759)
19 Indicati care dintre urmatorii factori
inhiba secretia gastrica de bicarbonat:
A. Aspirina
B. Acetazolamida
C. Calciu
D. Agentii alfa-adrenergici
E. Etanol
(pag. 1759)
cu privire la infectia cu Helicobacter pylori sunt
corecte:
24 Rolul factorilor genetici n patogeneza

ulcerului duodenal este argumentat prin:
A. Frecventa de aproximativ trei ori mai mare a
bolii la rudele de gradul nti ale pacientilor cu ulcer
duodenal
comparativ cu populatia generala
B. Frecventa crescuta a grupului sanguin BIII la
pacientii cu ulcer duodenal
C. Frecventa crescuta a grupului sanguin OI
nesecretor la pacientii cu ulcer duodenal
D. Incidenta crescuta la barbatii albi cu ulcer
duodenal a antigenului HLA-B5
E Incidenta crescuta la barbatii albi cu ulcer
duodenal a antigenului HLA-B27
(pag. 1761)
25 Precizati care dintre urmatorii factori
intervin n patogeneza ulcerului duodenal:
A. Helicobacter pylori
B. Factorii genetici
C. Fumatul
D Prostaglandinele din clasa E
E Dibutiril-guanozinmonofosfatul ciclic
(pag. 1760-1761)
26 Incidenta ulcerului duodenal este mai
mare la pacientii cu:
A. Liliaza renala
B. Insuficienta renala cronica
C. Hiperparatiroidism
D. Mastocitoza sistemica
E. Ciroza hepatica alcoolica
(pag. 1761)
27 Durerea din ulcerul duodenal se
A. Localizare n partea dreapta a epigastrului la
circa 10% dintre pacienti
B. Nu trezeste pacientul tn timpul noptii
C. Apare de regula la 90 de minute pna la 3 ore
dupa masa
D Se accentueaza la cteva minute dupa masa
E. Se amelioreaza dupa administrarea de
antiacide
(pag. 1761)
28 Pentru diagnosticarea ulcerul duodenal
se utilizeaza:
A. Radiografia abdomonala simpla
B. Examenul baritat al tractului gastrointestinal
superior
C. Tomografia computerizata abdominala
D Ecoendoscopia
E. Examenul endoscopic al tractului
gastrointestinal superior
(pag. 1762)
A. Este un bacil scurt, spiralat, Gram negativ

B. Poate adera la suprafetele luminale ale
celulelor epiteliale gastrice
C. Invadeaza mucoasa gastrica
D. Joaca un rol principal n patogeneza ulcerului
gastric si duodenal
E Nivelul de anticorpi tip IgG mpotriva H. pylori
nu se coreleaza cu direct cu riscul de ulcer gastric si
duodenal
(pag. 1759)
21 Helicobacter pylori intervine n
patogeneza ulcerului gastric si duodenal prin:
A. Producerea de ureaza
B. Secretia de factor activator al trombocitelor
C. Stimularea secretiei gastrice de bicarbonat
D. Producerea de proteaze si fosfolipaze
E Stimularea secretiei de mucus gastric
(pag. 1759-1760)
epidemiologia infectiei cu Helicobacter pylori
sunt corecte:
A. Prevalenta colonizarii gastrice cu H. pylori
creste cu vrsta
B. Ratele de infectie cu H. pylori cresc n conditii
socioeconomice precare
C. n tarile n curs de dezvoltare H. pylori apare n
general la persoanele de pste 60 de ani
D. Majoritatea pacientilor colonizati cu H. pylori nu
dezvolta niciodata o ulceratie
E Rata de infectie cu H. pylori este mai crescuta
la asiatici
(pag. 1760)
23 Prezenta Helicobacter pylori n organism
nu poate fi identificata prin:
A. Testul respirator cu uree
B. Testul rapid al ureazei
C. Examen histologic al fragmentului de mucoasa
gastrica recoltat prin endoscopie
D. Cultura din secretia gastrica
E. Hemocultura
(pag. 1760)
M 35
29 Endoscopia digestiva superioara are o

mare valoare diagnostica n urmatoarele cazuri:
A. Detectarea ulcerelor suspectate n absenta
imaginii radiologice diagnostice
B. La pacientii cu modificari radiologice nesigure
n ceea ce priveste activitatea ulcerului
C. Examinarea ulcerului diagnosticat pe baza
examenului radiologic baritat
D. Identificarea ulcerelor prea mici sau prea
superficiale pentru a putea fi detectate radiologic
E. Identificarea sau excluderea ulcerului ca fiind
sursa unei hemoragii gastrointestinale active
(pag. 1762)
30 Endoscopia digestiva superioara are o
mare valoare n diagnosticul ulcerului duodenal
deoarece permite:
34 Folosirea ndelungata a metronidazolului

n terapia de eradicare a infectiei cu Helicobacter
pylori poate produce urmatoarele reactii adverse:
A. Parestezii
B. Cresterea creatininei
C. Cresterea nivelului transaminazelor serice
D. Convulsii
E Constipatie
(pag. 1764)
35 Prostaglandinele exogene utilizate n
tratamentul ulcerului duodenal exercita
urmatoarele actiuni:
A. Stimuleaza secretia de mucus gastric
B. Inhiba secretia gastrica si duodenala de
bicarbonat
C. Mentin sau cresc fluxul sanguin gastric
D. Mentin bariera gastrica mpotriva retrodifuziunii
ionilor de hidrogen
E. Stimuleaza regenerarea celulelor mucoasei
gastrice
(pag. 1766)
36 n patogeneza ulcerului gastric sunt
implicate:
A. Hiposecretia acida gastrica
B. Evacuarea ntrziata a stomacului
C. Cresterea secretiei gastrice de bicarbonat
D. Regurgitarea continutului duodenal
E. Antiinflamatoarele nesteroidiene
(pag. 1767)
37 Metodele majore de diagnostic ale
ulcerului duodenal sunt:
A. Radiografia abdominala simpla
B. Ecografia abdominala
C. Examenul radiologic baritat
D Tomografia computerizata abdominala
E. Endoscopia digestiva superioara
(pag. 1767)
cu privire la ulcerul recurent sunt corecte:
A. Riscul de aparitie este de 3-10% n cazul
ulcerelor duodenale
B. Recurenta este de aproximativ 15% n cazul
ulcerelor gastrice
C. Recurenta este mai frecventa dupa vagotomie
cu piloroplastie
D Riscul de aparitie este scazut dupa vagotomia
proximala gastrica
E Recurenta este mai frecventa dupa vagotomia
cu antrectomie dect dupa vagotomie cu piloroplastie
(pag. 1769)
afirmatii cu privire la rolul examenului baritat n
diagnosticul ulcerului recurent sunt adevarate:
A. Vizualizarea directa si fotografierea ulcerului

B. Localizarea ulcerului
C. Biopsia de mucoasa duodenala pentru definirea
caracteristicilor histologice ale ulcerului
D. Determinarea marimii ulcerului
E. Stabilirea unei baze de referinta pentru
confirmarea vindecarii ulcerului
(pag. 1762-1763)
31 Precizati care dintre urmatoarele afimatii
cu referitoare la ulcerul duodenal sunt corecte:
A. Pentru eradicarea infectiei cu H. pylori cea mai
eficienta este tripla terapie timp de doua saptamni
B. Tripla terapie n combinatie cu administrarea
unui antagonist de receptori H2 timp de 6 saptamni
mbunatateste usor rata de vindecare a ulcerului
C. nlocuirea tetraciclinei cu amoxiciclina n
tratamentul ulcerului duodenal creste putin eficienta
D Eficienta triplei terapii este mai redusa n cazul
administrarii timp de o saptamna fata de doua
saptamni
E Supresia secretiei acide gastrice nu contribuie
disparitia simptomelor
(pag. 1763)
32 Medicamentele utilizate pentru eradicarea
Helicobacter pylori pot determina urmatoarele
efecte secundare:
A. Amoxicilina-reactii alergice
B. Tetraciclina-rash cutanat
C. Sucralfat-diaree
D. Ranitidina-perturbarea gustului
E. Cimetidina-cresterea creatininei
(pag. 1763)
33 Folosirea de scurta durata a
metronidazolului n terapia de eradicare a
infectiei cu Helicobacter pylori poate determina
urmatoarele reactii adverse:
A. Greata
B. Voma
C. Diaree
D. Alterarea gustului
E Constipatie
(pag. 1764)
A. Constituie investigatia de electie n diagnosticul

ulcerului recurent
B. Are o valoare limitata
C. Are o valoare diagnostica superioara
endoscopiei digestive superioare
D. Identifica aproximativ 50-60% din ulcerele
stomale
E Identifica aproximativ 75% din ulcerele stomale
(pag. 1769)
M 36
40 Manifestarile clinice cele mai frecvente

ale gastropatiei de reflux biliar sunt:
A. Satietatea precoce
B. Sincopa
C. Disconfortul abdominal
D. Varsaturile
E Diaforeza
(pag. 1770)
41 Sindromul dumping precoce se manifesta
prin:
A. Palpitatii
B. Tahicardie
C. Sincope
D. Ameteli
E. Hipotensiune posturala
(pag. 1770)
42 Pacientii cu sindrom dumping tardiv
prezinta:
A. Ameteala
B. Dureri osoase
C. Palpitatii
D. Diaforeza
E. Confuzie
(pag. 1770)
*
5 Autopsiile seriate au aratat prezenta
calculilor biliari la femeile de peste 40 de ani n:
A. 20% din cazuri
B. 5% din cazuri
C. 30% din cazuri
D 15% din cazuri
E 40% din cazuri
(pag. 1903)
*
6 Prezenta calculilor biliari la barbatii de
peste 40 de ani a fost evidentiata la autopsiile
seriate
A. 15% din cazuri
B. 10% din cazuri
C. 5% din cazuri
D. 8% din cazuri
E 20% din cazuri
(pag. 1903)
*
7 Acidul ursodezoxicolic are o eficacitate
crescuta n prevenirea formarii calculilor n doza
de:
A. 200 mg%
B. 250 mg%
C. 800 mg%
D 500 mg%
E. 600 mg%
(pag. 1905)
*
8 Formarea calculilor pigmentari este mai
des ntlnita la:
A. Amerindieni
B. Afroamericani
C. Scandinavi
D. Asiatici
E Australieni
(pag. 1905)
*
9 Investigatia de electie pentru decelarea
litiazei biliare este:
A. Ecografia abdominala
B. Radiografia abdominala simpla
C. Tomografia computerizata abdominala
D Colecistografia orala
E Scintigrafia radioizotopica
(pag. 1906)
* 10 Tratamentul medicamentos de dizolvare a
calculilor biliari se efectueaza cu acid
ursodezixicolic n doza de:
Tema nr.
15
Litiaza biliara
*
1 Urmatorii factori favorizeaza formarea
calculilor biliari din colesterol cu EXCEPTIA:
A. Secretia biliara crescuta de colesterol
B. Formarea defectuoasa a veziculelor
C. Hemoliza cronica
D Nucleerea cristalelor de colesterol monohidrat
E Sarcina
(pag. 1904)
*
2 Hipomotilitatea veziculei biliare, care
determina staza si formarea de sediment biliar,
nu este produsa de:
A. Nutritie parenterala prelungita
B. Post
C. Sarcina
D. Obezitate
E Octeotrid
(pag. 1905)
*
3 Din totalul cazurilor cu litiaza biliara,
calculii colesterolici si micsti reprezinta:
A. 50%
B. 45%
C. 80%
D 75%
E 90%
(pag. 1903)
*
4 Din totalul cazurilor cu litiaza biliara,
calculii pigmentari reprezinta:
A. 10%
B. 20%
C. 15%
D 30%
E 40%
(pag. 1903)
A. 8-15 mg/kg/zi
B. 15-20 mg/kg/zi
C. 10-13 mg/kg/zi
D 5-10 mg/kg/zi
E 20-25 mg/kg/zi
(pag. 1907)
* 11 Tratamentul cu acid ursodezoxicolic
poate realiza dizolvarea completa a calculilor n:
A. 40-50% din cazuri
B. 50-60% din cazuri
C. 30-40% din cazuri
D 70-80% din cazuri
E 60-70% din cazuri
(pag. 1907)
M 37
* 12 Durata tratamentului cu acid

ursodezoxicolic pentru dizolvarea calculilor biliari
este de:
A. 6 luni
B. 1 an
C. 2 ani
D 3 ani
E 5 ani
(pag. 1907)
13 Nucleerea accelerata a cristalelor de
colesterol monohidrat se datoreaza:
A. Glicoproteinelor non-mucinice
B. Glicoproteinelor mucinice
C. Apolipoproteinei AI
D. Lizin fosfatidilcolinei
E Apolipoproteinei AII
(pag. 1904)
14 Urmatorii factori favorizeaza formarea
calculilor biliari prin diminuarea motilitatii
veziculei biliare:
19 Calculii colesterolici si micsti se

ntlnesc mai frecvent n:
A. Europa de Nord
B. Asia
C. Australia
D. America de Nord
E. America de Sud
(pag. 1905)
20 Lipsa vizualizarii colecistului, dar cu
vizualizarea arborelui biliar, poate indica:
A. Obstructia canalului cistic
B. Colecistita acuta
C. Colecistita cronica
D Litiaza coledociana
E. Lipsa chirurgicala a colecistului
(pag. 1905)
21 Febra sau frisoanele asociate colicii
biliare presupun o complicatie preexistenta,
precum:
A. Malformatia veziculei biliare
B. Colecistita acuta
C. Colangiocarcinomul
D. Pancreatita acuta
E. Colangita
(pag. 1906)
22 Colica biliara se nsoteste frecvent de:
A. Greata
B. Varsaturi
C. Regurgitatii acide
D. Crestere usoara a bilirubinei serice
E Pirozis
(pag. 1906)
referitoare la rolul ecografiei n evaluarea
diagnostica a veziculei biliare sunt false:
A. Interventii chirurgicale
B. Arsuri
C. Tratament cu Clofibrat
D. Sarcina
E. Alimentatie n totalitate pe cale parenterala
(pag. 1904)
15 Factorii predispozanti pentru formarea
calculilor biliari colesterolici si micsti sunt:
A. Obezitatea
B. Hormonii sexuali feminini
C. Infectii cronice ale tractului biliar
D. Sarcina
E Ciroza hepatica alcoolica
(pag. 1905)
16 Factorii predispozanti pentru formarea
calculilor pigmentari sunt:
A. Nutritia parenterala prelungita
B. Hemoliza cronica
C. Ciroza hepatica alcoolica
D Ciroza biliara primitiva
E. Vrsta naintata
(pag. 1905)
17 Nu constituie factori predispozanti pentru
formarea calculilor biliari pigmentari urmatorii:
A. Octeotridul
B. Hemoliza cronica
C. Ciroza hepatica alcoolica
D Infectiile cronice ale tractului biliar
E. Colestaza cronica intrahepatica
(pag. 1905)
18 Urmatoarele afectiuni favorizeaza
formarea calculilor biliari colesterolici si micsti
prin diminuarea secretiei acizilor biliari:
A. Este o metoda rapida

B. Poate decela calculi de dimensiuni foarte mici
C. Este limitata de prezenta icterului
D. Este contraindicata n sarcina
E "n timp real" permite stabilirea volumului si a
contractilitatii veziculei biliare
(pag. 1906)
24 Limitele diagnostice ale ecografiei n
evaluarea veziculei biliare sunt reprezentate de:
A. Prezenta gazelor intestinale
B. Bilirubina serica> 6-12 mg/dl
C. Obezitate masiva
D. Prezenta ascitei
E. Investigatie recenta cu bariu
(pag. 1906)
25 Avantajele diagnostice ale
colecistografiei orale sunt:
A. Costul redus
B. Identificarea precisa a calculilor biliari
C. Identificarea anomaliilor veziculei biliare
D Nu este limitata de prezenta icterului
E Nu este contraindicata n sarcina
(pag. 1906)
A. Ciroza biliara primitiva

B. Ciroza hepatica alcoolica
C. Obezitatea
D. Colestaza cronica intrahepatica
E Infectiile cronice ale tractului biliar
(pag. 1905)
M 38
26 Avantajele utilizarii scintigrafiei

radioizotopice n evaluarea diagnostica a
veziculei biliare
A. Confirmarea unei suspiciuni de colecistita
B. Nu este contraindicata n sarcina
C. Diagnosticarea colecistopatiei acalculoase
D. Identificarea precisa a obstructiei canalului
cistic
E. Evaluarea simultana a cailor biliare
(pag. 1906)
27 Colecistectomia profilactica la pacientii
cu litiaza veziculara are urmatoarele
recomandari:
A. Prezenta simptomelor suficient de frecvente
sau de severe pentru a perturba modul de viata al
pacientului
B. Pacientii litiazici asimptomatici sub 50 de ani
C. Prezenta n antecedente a unei colecistite
acute
D. Vezicula biliara calcificata
E. Calculi biliari mai mari de 2 cm n diametru
(pag. 1907)
28 Colecistectomia laparoscopica reprezinta
procedura de electie n cazul pacientilor litiazici
cu indicatie operatorie datorita:

manifestari reprezinta complicatii ale colecistitei:
A. Empiemul si hidropsul veziculei biliare
B. Gangrena si perforatia veziculei biliare
C. Fistulizarea si ileusul biliar
D Hemoragia digestiva superioara
E. Vezicula biliara de portelan
(pag. 1909)
33 Complicatiile precoce
postcolecistectomie cuprind:
A. Atelectazia pulmonara
B. Formarea de abcese subfrenice
C. Endocardita infectioasa
D. Fistulele bilio-enterice
E Megacolonul toxic
(pag. 1910)
Tema nr.
16
Poliatrita reumatoida
*
1 Trasatura caracteristica artritei
reumatoide este data de:
A. sinovita inflamatorie eroziva
B. depunerea simetrica de cristale intraarticulare
C. leziuni ..... ale cartilajului intraarticular
D osteocondensare
E osteofitoza
(pag. 2068)
*
2 n artrita reumatoida, att celulele T CD4+
cu memorie ct si celulele CD8+ exprima:
A. antigenul de activare precoce CD69
B. receptori pentru anticorpi anti ADN
C. imunoglobuline de suprafata
D proteoglicani
E procolagen II
(pag. 2070)
*
3 Limfocitele B produc anticorpi dupa
transformare n:
A. monocite
B. macrofage
C. celule epiteloide
D sinoviocite
E. plasmocite
(pag. 2070)
*
4 Lichidul sinovial n artrita reumatoida
contine predominant tipul celular de:
A. mononucleare
B. leucocite polimorfonucleare
C. eozinofile
D bazofile
E limfoblasti
(pag. 2070)
*
5 n sinovita reumatoida are efecte
vasodilatatoare locale:
A. prostaglandina E2
B. ciclooxigenaza
C. lipooxigenaza
D complementul
E tromboxanul
(pag. 2070)
A. Perioadei scurte de spitalizare

B. Pretului scazut
C. Ratei scazute a mortalitatii
D Conversiei catre laparotomie ntr-un procent
ridicat
E. Frecventei scazute a complicatiilor
(pag. 1907)
29 Indicatiile tratamentului cu acid
ursodezoxicolic n litiaza biliara sunt:
A. Calculii pigmentari
B. Litiaza veziculara cu calculi radiotransparenti
mai mici de 15 mm
C. Calculi colesterolici sub 15 mm aflati ntr-un
colecist functional
D Litiaza coledociana
E Calculii radioopaci
(pag. 1907)
30 Precizati care dintre urmatorii agenti
patogeni sunt izolati mai frecvent din bilicultura
pacientilor cu colecistita acuta:
A. Escherichia coli
B. Klebsiella
C. Proteus
D. Staphilococcus
E. Clostridium
(pag. 1908)
31 Tabloul clinic si paraclinic al colecistitei
acute cuprinde urmatoarele elemente:
A. Durere cu debut brusc n hipocondrul drept
B. Scadere modesta a aminotransferazelor
C. Febra
D. Leucocitoza
E. Crestere usoara a bilirubinei serice
(pag. 1908)
M 39
*
6 Asocierea artritei reumatoide cu
pneumoconioza caracterizeaza:
A. sindromul Felty
B. boala Still
C. sindromul Sjogren
D sindromul Reiter
E. sindromul Caplan
(pag. 2072)
*
7 Medicatia administrata intraarticular n
artrita reumatoida face parte din categoria:
A. sarurilor de aur
B. antiinflamatoarelor nesteroidiene
C. glucocorticoizilor
D antimalaricelor de sinteza
E sulfamidelor
(pag. 2074)
*
8 n tratamentul artritei reumatoide
metotrexatul se foloseste n doze de:
A. 7,5-20 mg zilnic
B. 7,5-15 g/luna
C. 7,5-20 mg / saptamna
D 7,5-20 mg/zi timp de 2 luni
E 7,5-20 g n doza unica saptamnala
(pag. 2075)
*
9 Mecanismul principal de actiune al
antiinflamatoarelor nesteroidiene n artrita
reumatoida consta n:
13 Factorii infectiosi implicati etiologic n

artrita reumatoida sunt considerati:
A. virusul Ebstein-Barr
B. mycoplasma
C. stafilococi
D. M. artritidis
E Entamoeba hystolitica
(pag. 2069)
14 Leziunile precoce ale sinovitei
reumatoide sunt:
A. geodele
B. calcificarile
C. lezarea microvasculara
D. infiltrarea perivasculara cu mononucleare
E. cresterea numarului celulelor sinoviale
(pag. 2069)
15 n infiltratia celulara a sinovitei
reumatoide se observa:
A. predominant limfocite T CD4
B. limfocite T CD8+
C. limfocite B
D. fibroblasti
E numeroase eozinofile
(pag. 2069)
16 Fibroblastele sinoviale n artrita
reumatoida sunt activate producnd:
A. factori procoagulanti
B. colagenaza
C. mucopolizaharide
D. catepsina
E complement
(pag. 2070)
17 Interleukinele produse prin limfocitele T
cu rol n patogenia artritei reumatoide sunt:
A. IL-2
B. IL-6
C. TNF-alfa
D metaloproteinazele
E colagenul
(pag. 2070)
18 Care din urmatoarele citokine implicate n
patogeneza artritei reumatoide au origine n
macrofagele activate:
A. inhibitia fosfodiesterazei
B. blocarea ciclooxigenazei
C. stabilizarea membranei citoplasmatice
D inhibarea degranularii mastocitare
E stimularea AMPc
(pag. 2075)
10 Retineti afirmatiile corecte pentru artrita
reumatoida
A. debutul bolii este cel mai frecvent n copilarie
B. este mai frecventa la femei
C. nu este descrisa la barbati
D. afecteaza toate rasele
E. are o predispozitie genetica
(pag. 2068)
11 Predispozitia genetica pentru artrita
reumatoida este data de antigenul major de
histocompatibilitate (HLA) de tip:
A. proteoglicanii
B. IL-1
C. IL-6
D. IL-8
E. TNF-alfa
(pag. 2070)
19 Caracteristicile sinovitei reumatoide
constau n:
A. lezarea cartilajului si osului
B. proliferarea sinoviala
C. inflamatia lichidului sinovial
D. inflamatia tesutului sinovial
E producerea de sindesmofite
(pag. 2070)
A. HLA B27
B. HLA Dw4
C. HLA Dw16
D. HLA DR1
E. HLA DR4
(pag. 2068)
12 n artrita reumatoida este demonstrata
reactivitatea fata de:
A. structurile nucleare
B. proteinele de soc termic
C. nucleoproteine
D. colagenul de tip II
E mitocondrii
(pag. 2069)
M 40
20 Degradarea cartilajului n artrita

reumatoida se produce prin activarea
condrocitelor in situ sub actiunea:
27 n artrita reumatoida afectarea musculara

se manifesta prin:
A. atrofia muschilor scheletici periarticulari
B. hipertrofia si hiperplazia musculaturii
periarticulare
C. atrofia fibrelor de tip II
D. necroze ale fibrelor musculare la biopsie
E. uneori infiltrat mononuclear
(pag. 2072)
28 Vasculita reumatoida se descrie:
A. titru mare de factor reumatoid seric
B. ulceratii cutanate
C. infarcte viscerale
D subluxatia atlanto-axiala
E. mononevrita multiplex
(pag. 2072)
29 Vasculita reumatoida afecteaza frecvent:
A. plamnii
B. intestinul
C. ficatul
D. ganglionii limfatici
E rinichiul
(pag. 2072)
30 Manifestarile pleuro-pulmonare din
evolutia artritei reumatoide includ:
A. pleurezia
B. fibroza intesrtitiala
C. nodulii pleuro-pulmonari
D. pneumotorax
E degenerarea maligna
(pag. 2072)
31 Caile aeriene superioare pot fi afectate n
artrita reumatoida prin:
A. dopuri mucoase
B. spasm hipocalcemic laringian
C. noduli laringieni
D. artrita cricoaritenoidiana
E pseudomembrane
(pag. 2072)
32 Sindromul Felty asociaza urmatoarele
aspecte:
A. artrita reumatoida
B. pneumoconioza
C. splenomegalie
D. anemie
E. neutropenie
(pag. 2072)
33 Osteoporoza din artrita reumatoida:
A. este ameliorata prin administrare de
glucocorticoizi
B. afecteaza osul juxtaarticular ct si oasele lungi
C. creste moderat riscul de fractura
D. este influentata de inflamatia activa
E. este agravata de insuficienta functionala
articulara
(pag. 2072)
A. IL-1
B. TNF-alfa
C. eozinofilelor
D proteinelor de soc termic
E plasminei
(pag. 2071)
21 Mentionati care din urmatorii factori sunt
implicati n patogeneza manifestarilor sistemice
din artrita reumatoida:
A. IL-6
B. TNF-alfa
C. IL-1
D. complexele imune circulante
E osteoclastele
(pag. 2071)
22 Tumefierea articulara n artrita
reumatoida se datoreaza:
A. osteofitelor
B. osteoporozei
C. acumularii de lichid sinovial
D. ngrosarii capsulei articulare
E. hipertrofiei sinovialei
(pag. 2071)
23 n artrita reumatoida sunt afectate cel mai
frecvent articulatiile:
A. interfalangiene proximale
B. interfalangiene distale
C. metacarpofalangiene
D. articulatia pumnului
E coloana vertebrala lombara
(pag. 2071)
24 Inflamatia reumatoida conduce la:
A. anchiloza fibroasa
B. deformari fixe
C. anchiloza osoasa
D. fixare n flexie
E aparitia sindesmofitelor
(pag. 2071)
25 Afectarea coloanei vertebrale n artrita
reumatoida este:
A. limitata la coloana cervicala superioara
B. poate determina durere lombara
C. conduce la subluxatia atlanto-axiala
D. produce durere occipitala
E localizata frecvent la nivelul coloanei lombare
(pag. 2071)
26 Nodulii reumatoizi se caracterizeaza prin:
A. apar la pacienti cu factor reumatoid seric
prezent
B. se localizeaza periarticular si pe suprafetele de
extensie
C. sunt granuloame Aschoff
D contin depuneri de cristale de hidroxiapatita
E. pot fi produsi initial de o vasculita focala
(pag. 2072)
M 41
34 Din medicamentele modificatoare ale

bolii pentru artrita reumatoida fac parte:
A. sulfasalazina
B. antimalaricele
C. sarurile de aur
D antihistaminicele
E colchicina
(pag. 2075)
35 n tratamentul imunosupresiv al artritei
reumatoide se folosesc:
A. 5-fluorouracilul
B. imipramina
C. ciclofosfamida
D sulfasalazina
E. azatioprina
(pag. 2075)
*
6 Cresterea numarului de reticulocite dupa
tratamentul cu fier n anemia feripriva atinge un
maxim n urmatoarele intervale de la nceperea
tratamentului:
A. 3 zile
B. 10 zile
C. 20 zile
D 30 zile
E 15 zile
(pag. 703)
*
7 Boala Imerslund-Grasbeck se
A. Malabsorbtia cobalaminei prin acidifierea
continutului intestinal
B. Deficit selectiv n absorbtia cobalaminei si
proteinurie
C. Afectarea segmentara a ileonului terminal
D Steatoree
E Deficit de factor intrinsec asociat cu prezenta
polipilor gastrici
(pag. 718)
*
8 Saturatia procentuala a transferinei este
n mod normal:
A. 1-5 %
B. 5-10 %
C. 10-20 %
D 20-30 %
E. 30-50 %
(pag. 700)
*
9 Reticulocitoza dupa nceperea
tratamentului cu vitamina B 12 este maxima la:
A. 7 zile
B. 10 zile
C. 3 zile
D 9 zile
E 15 zile
(pag. 720)
10 Care dintre urmatoarele anemii sunt
hiperproliferative:
A. Anemiile din bolile inflamatorii
B. Sferocitoza ereditara
C. Anemia feripriva
D. Anemia prin deficit de vit. B12
E. Talasemiile
(pag. 371, 372)
11 Nivelul normal de fier seric este cuprins
ntre:
A. 9-27 mmol/l
B. 50-150 g/dl
C. 1-8 mmol/l
D 10-40 g/dl
E 30-60 mmol/l
(pag. 370)
12 Cauzele lipsei de fier sunt:
A. Boli inflamatorii intestinale
B. Muscaturi de animale si paianjeni
C. Hemodializa
D Monunucleoza infectioasa
E. Dieta deficitara
(pag. 700)
Tema nr.
17
Anemii (generalitati, anemia feripriva,
megaloblastica)
*
1 Valorile normale ale cobalaminei n ser
sunt:
A. 50-100 pg/ml
B. 6-20 ng/ml
C. 4 ng/ml
D. 200-900 pg/ml
E sub 100 pg/ml
(pag. 715)
*
2 n cursul ultimelor 2 trimestre de sarcina
nevoile cotidiene de fier cresc la :
A. 3-4 mg
B. 9 mg
C. 5-6 mg
D 7-8 micrograme
E 1-2 mg
(pag. 699)
*
3 Nivelul protoporfirinei eritrocitare la
pacientii cu deficit de fier este:
A. Mai mare de 1,77 micromoli/l
B. 3-5 micromoli/l
C. 130 micrograme/dl
D 10 micromoli/l
E 0,5 micromoli/l
(pag. 701)
*
4 Globulele rosii ce apar n formele severe
de anemie feripriva sunt sub forma de:
A. Picatura de lacrima
B. n tinta
C. Inel
D n secera
E. Trabuc sau creion
(pag. 702)
*
5 Sideremia reprezinta:
A. Capacitatea totala de legare a fierului de catre
transferina
B. Fierul legat de transferina
C. Forma de depozitare a fierului
D Fierul liber
E Saturatia procentuala a transferinei
(pag. 700)
M 42
13 Epuizarea rezervelor de fier poate fi

identificata prin:
A. Determinarea nivelului feritinei serice
B. Coloratia cu albastru de Prusia a frotiurilor de
maduva osoasa
C. Dozarea receptorului pentru transferina serica
D Capacitatea totala de legare a fierului de catre
transferina
E Nivelul protoporfirinei eritrocitare
(pag. 700)
14 Cantitatea de fier extrasa din alimente
depinde de:
A. Tipul de aliment
B. Aport caloric cotidian
C. Modificari ale membranei eritrocitare prin factori
extrinseci
D Deficitul de acid folic
E. Capacitatea de absortie a intestinului subtire
(pag. 699)
15 Principalele determinari ale fierului
pentru diagnosticul anemiei feriprive sunt:
A. CHEM-ul
B. Sideremia
C. Capacitatea de legare a fierului de catre
transferina
D. Nivelul feritinei serice
E Test Coombs
(pag. 700)
16 La pacientii cu anemii inflamatorii se
ntlneste:
A. Nivelul fierului seric scazut
B. Nivelul fierului crescut
C. Nivelul normal de feritina serica
D. Nivelul transferinei scazut
E Cresterea fragilitatii osmotice
(pag. 702)
17 Eritropoeza cu deficit de fier se
A. Absenta depozitelor de fier din depozite
B. Feritina serica sub 15 micrograme/l
C. Anemie normocroma normocitara
D Modificari morfologice eritocitare
E Hemoglobina sub 10 g/dl
(pag. 701)
18 Incidenta anemiei pernicioase este
crescuta la pacientii cu:
A. Boala Graves
B. Mixedem
C. Insuficienta suprarenala idiopatica
D. Tiroidita
E Hiperparatiroidism
(pag. 717)
19 Deficitul de acid folic se ntlneste n:
A. Anemia pernicio
B. Sprue tropical
C. Splenectomii
D. Neoplazie
E. Anemii hemolitice cronice
(pag. 715)
20 Anemia pernicioasa se caracterizeaza

prin:
A. Hipergastrinemie
B. Atrofie gastrica
C. Distrugerea celulelor parietale de catre
Helicobacter pylori
D. Prezenta anticorpilor fixatori de complement
mpotriva celulelor parietale
E Afectare antrala
(pag. 718)
21 Anemia megaloblastica acuta se
A. Macrocitoza si hipocromie
B. Frotiu sanguin normal
C. Raspunde la terapia cu acud folic si vitamina B
12
D. Apare dupa anestezia cu protoxid de azot
E VEM mai mic de 100 fl
(pag. 719)
22 n anemia megaloblastica examenul
maduvei osoase arata:
A. Hipercelularitate
B. Concentratie crescuta a fierului
C. Precursori eritrocitari mici
D Cromatina nucleara condensata
E. Megakariocite cu morfologie anormala
(pag. 720)
23 Tratamentul cu folat al anemiei
megaloblastice prin deficit de cobalamina
determina:
A. Mascarea deficitului de cobalamina
B. Disparitia rapida a modificarilor hematologice
C. Reticulocitoza la 3 zile
D Hiperkaliemie
E. Nu modifica manifestarile neurologice datorate
deficitului de cobalamina
(pag. 721)
24 Deficitul de cobalmina apare n:
A. Sindromul de ansa oarba
B. Gastrectomie
C. Infestatia cu diphilobotrium latum
D Hemoliza intravasculara
E Cresterea rapida
(pag. 715)
25 Manifestarile neurologice n anemia prin
deficit de cobalamina sunt:
A. Astenie si ataxie
B. Tulburari sfincteriene
C. Sensibilitate pentru postura si vibratii
accentuata
D Reflexe osteotendinoase normale
E. Dementa sau psihoza manifesta
(pag. 717)
M 43
*
6 Un pacient prezinta urmatorii markeri
serologici: atg HBs+, atc anti HBs -, IgM anti
HBc+, atc anti HDV+ serici. Care este semnificatia
clinica?
Tema nr.
18
Hepatita acuta virala
*
1 Urmatoarele virusuri hepatitice au un
genom de tip ARN, cu exceptia:
A. virusul hepatitic A
B. virusul hepatitic B
C. virusul hepatitic C
D virusul hepatitic D
E virusul hepatitic E
(pag. 1849)
*
2 Care dintre markerii serologici enumerati
mai jos semnifica infectivitate crescuta a
sangelui unui pacient diagnosticat cu hepatita
virala acuta tip B?
A. coinfectie HBV-HDV
B. suprainfectie HBV-HDV
C. infectie HBV-HDV in trecut, rezolvata
D coinfectie cu HDV la un pacient imunizat anti
HBV
E suprainfectie cu HDV la un pacient imunizat anti
HBV
(pag. 1852,1860)
*
serologici: atg HBs+, atc anti HBs + (titru scazut),
IgG anti HBc+, atc anti HDV+ serici. Care este
semnificatia clinica?
A. coinfectie HBV-HDV
B. suprainfectie HBV-HDV
C. infectie HBV-HDV in tecut, rezolvata
D coinfectie cu HDV la un pacient imunizat anti
HBV
E suprainfectie cu HDV la un pacient imunizat anti
HBV
(pag. 1852,1859,1860)
*
8 In transmiterea perinatala, care dintre
virusurile hepatitice este predominant?
D virusul hepatitic D
(pag. 1855)
*
9 In cazul unui copil nascut de o mama
purtatoare de atg HBs, cu atg Hbe+, se vor lua
urmatoarele masuri de profilaxie postexpunere:
A. atg HBs
B. at Hbe
C. atg delta
D atc anti HBc
E atc anti Hbe
(pag. 1849)
*
3 Urmatoarele simptome se pot intalni in
perioada prodromala a hepatitelor virale acute, cu
exceptia:
A. febra
B. greturi
C. varsaturi alimentare
D. icter
E mialgii
(pag. 1857)
*
serologici: atg HBs+, atc anti HBs -, IgM anti
HBc+, atg Hbe+, atc anti Hbe -. Care este
semnificatia clinica?
A. administrare de imunoglobuline specifice

(HBIG)
B. administrare de vaccin anti hepatita B
C. imunoglobuline specifice si vaccinare ulterioara
anti hepatita B
D monitorizare timp de 6 luni, fara alta interventie
medicala
E administrare de hepatoprotectoare
(pag. 1864)
* 10 Dupa infectarea cu virusul hepatitic B,
primul marker detectabil in ser este:
A. atg Hbe
B. atg HBs
C. IgM anti HBc
D IgG anti HBc
E atc anti HBs
(pag. 1850)
11 Care dintre virusurile hepatitice
enumerate mai jospot genera afectiuni hepatice
progresive, cu tendinta la cronicizare?
A. infectie acuta cu HBV, infectivitate ridicata

B. infectie cronica cu HBV, infectivitate ridicata
C. infectie acuta cu HBV, infectivitate scazuta
D convalescenta dupa episodul acut de hepatita
B
E infectie cu HBV in trecutul indepartat, rezolvata
(pag. 1859)
*
serologici: atg HBs+, atc anti HBs -, IgG anti
HBc+, atg Hbe+, atc anti Hbe -, ADN HBV prezent
in ser. Care este semnificatia clinica?
A. infectie acuta cu HBV, infectivitate ridicata
B. infectie cronica cu HBV, faza replicativa
C. infectie cronica cu HBV, faza non-replicativa
D convalescenta dupa episodul acut de hepatita
B
E infectie cu HBV in trecut, rezolvata
(pag. 1851,1859)
D. virusul hepatitic D
(pag. 1847)
M 44
12 Care dintre afirmatiile de mai jos,

referitoare la structura virusului hepatitic A, sunt
A. este un virus ARN
B. se incadreaza in familia picornavirus
C. este capsulat
D. are un diametru de 27 nm.
E. capsida contine 4 polipeptide (VP1-VP4)
(pag. 1847)
referitoare la structura virusului hepatitic B, sunt
A. este un virus ADN
B. genomul viral este de tip ARN
C. are un diametru de 42 nm.
D. anvelopa externa este alcatuita din atg HBs
E. la nivelul nucleocapsidei se pot dcela doua
antigene: atg HBc si atg Hbe
(pag. 1848)
mai jos semnifica replicarea virusului hepatitic
B?
A. IgM anti HBc
B. IgG anti HBc
C. atg Hbe
D atg HBs
E. ADN HBV
(pag. 1849)
mai jos pot fi intalniti intr-o infectie cronica cu
virusul hepatitic B-stadiu replicativ?

referitoare la virusul hepatitic C, sunt adevarate?
A. virusul este incadrat in familia Flaviviridae
B. genomul HCV este de tip ARN
C. exista cel putin 6 genotipuri diferite
D infecteaza gazda umana pe cale fecal-orala
E. o persoana se considera infectata cu HCV daca
se deceleaza in sange atc anti HCV sau ARN-ul viral
(pag. 1853,1853)
19 In hepatita virala acuta, care dintre
manifestarile prodromale enumerate mai jos par a
fi in relatie cu depunerea de complexe imune la
nivelul vaselor tisulare?
A. rash de tip urticarian
B. angioedem
C. febra
D. artrita
E sensibilitatea epigastrica
(pag. 1854)
20 Care dintre manifestarile clinice
enumerate mai jos, intalnite la un pacient cu
infectie cronica cu virusul hepatitic B, se
datoreaza complexelor imune circulante?
A. febra
B. artrita
C. angioedemul
D. glomerulonefrita
E. crioglobulinemia mixta esentiala
(pag. 1854)
21 Care dintre caracteristicile
clinicoepidemiologice enumerate mai jos sunt
superpozabile hepatitei virale acute tip A?
A. atg HBs
B. atg Hbe
C. atc antiHBs (cu titru inalt)
D atc antiHBe
E. ADN HBV in ser si hepatocite
(pag. 1850,1851)
mai jos pot fi intalniti intr-o infectie cronica cu
virusul hepatitic B-stadiu non-replicativ?
A. incubatie medie de 30 zile

B. debut de regula acut
C. afecteaza predominent copii si adultii tineri
D formele fulminante de boala sunt frecvente
E prognosticul bolii este rezervat
(pag. 1855)
enumerate mai jos se transmit dominant
parenteral?
(pag. 1855)
superpozabile hepatitei virale acute de tip B?
A. atg Hbe
B. atc antiHBe
C. IgG antiHBc
D IgM antiHBc
E. ADN HBV in hepatocite, integrat genomic
(pag. 1850,1851)
referitoare la virusul hepatitic delta, sunt
adevarate?
A. este un virus ARN defectiv
B. pentru replicare si expresie are nevoie de
ajutorul functional al virusului hepatitic B
C. invelisul extern este realizat de antigenul delta
D. poate sa infecteze o persoana simultan cu
virusul hepatitic B
E. poate sa realizeze o suprainfectie a unei
persoane cronic infectate cu virusul hepatitic B
(pag. 1852)
A. incubatie intre 15 si 45 zile

B. debut insidios sau acut
C. afecteaza preponderent varstnicii peste 65 ani
D. poate evolua spre cronicizare
E formele fulminante sunt recunoscute in 60-70%
din cazuri
(pag. 1855)
M 45

superpozabile hepatitei virale acute tip C?
30 Care dintre grupurile de persoane

enumerate mai jos sunt mai expuse infectiei cu
virusul hepatitic B?
A. afecteaza frecvent copii sub 10 ani

B. transmiterea virusului se face pe cale
parenterala
C. debutul bolii este acut, zgomotos
D. cronicizarea se inregistreaza in 50-70% din
cazuri
E. infectia cronica poate duce la aparitia
hepatocarcinomului
(pag. 1855)
enumerate mai jos pot genera carcinom hepatic?
(pag. 1855)
26 Prezenta izolata a anticorpilor antiHBs in
serul unui pacient poate semnifica:
A. persoana vaccinata
B. infectie in trecutul indepartat
C. infectie acuta cu HBV
D infectie cronica cu HBV
E. reactie fals pozitiva
(pag. 1859)
27 In hepatita virala acuta-forma medie
anicterica-se pot intalni urmatoarele modificari de
laborator:
A. copii nascuti din mame purtatoare de atg HBs

si atg Hbe
B. hemofilicii
C. sotiile indivizilor cu infectie acuta cu HBV
D. homosexualii
E malnutritii
(pag. 1856)
31 Urmatoarele produse biologice sunt mai
frecvent implicate in transmiterea virusului
hepatitic C?
A. singe integral
B. plasma
C. concentratele de factori de coagulare
D albumina
E imunoglobuline (administrabile intramuscular)
(pag. 1857)
32 Urmatoarele grupe de persoane pot fi
expuse riscului de infectie cu virusul hepatitic C:
A. hemofilicii
B. pacientii transfuzati
C. pacientii transplantati
D ciroticii care au primit albumina
E pacientii vaccinati recent
(pag. 1857)
Tema nr.
19
Septicemii
*
1 Care din afirmatiile de mai jos defineste
socul septic?
A. sepsis cu hipotensiune neresponsiva la
resuscitarea lichidiana, asociate cu disfunctie de
organ sau anomalii de
perfuzie
B. sepsis asociat cu tensiune < 90 mmHg,
corectabila prin aport lichidian
C. extremitati reci la un pacient cu sepsis
D puls filiform decelabil la un pacient cu sepsis
E cianoza extremitatilor la un pacient cu sepsis
(pag. 853)
*
2 Urmatoarele afirmatii privitoare la TNF
alfa sunt adevarate, cu exceptia:
A. stimuleaza leucocitele
B. stimuleaza endoteliul vascular
C. nivelul TNF alfa este crescut la majoritatea
pacientilor cu sepsis sever
D la animale, dozele mari de TNF alfa induc soc
si coagulare intrevasculara diseminata
E. are rol minor in declansarea sepsisului
(pag. 853)
*
3 Urmatorii mediatori sunt derivati din
fosfolipide, cu exceptia:
A. prostaglandina E2
B. prostaciclina
C. IL-2
D tromboxanul
E factorul de activare plachetara (PAF)
(pag. 853)
A. aminotransferaze serice crescute

B. bilirubinemie serica crescuta (>15 mg/dl)
C. limfopenie tranzitorie
D prelungire importanta a timpului de protrombina
(TP)
E. crestere moderata a gamaglobulinelor
(pag. 1858)
28 Care dintre caracteristicile de laborator
enumerate mai jos se coreleaza cu formele
severe ale hepatitelor virale acute (cu lezare
importanta hepatocelulara)?
A. aminotransferaze serice crescute
B. bilirubinemie > 20 mg/dl, persistenta
C. prelungire importanta a timpului de protrombina
(TP)
D. hipoglicemie
E nivel normal al albuminei serice
(pag. 1858)
29 Care dintre fluidele organismului pot
transmite cu siguranta virusul hepatitic B?
A. saliva
B. lichidul seminal
C. materiile fecale
D. serul
E lichidul pleural
(pag. 1856)
M 46
*
4 Urmatoarele semne/simptome pot fi
urmarea hipotensiunii si coagularii intravasculare
diseminate, cu exceptia:
10 Urmatorii factori de risc predispun la

bacteriemia cu germeni Gram pozitivi:
A. cateterismele vasculare
B. arsurile
C. ciroza hepatica
D. injectarea intravenoasa a medicamentelor
E bolile limfoproliferative
(pag. 852)
11 Incidenta crescuta a sepsisului se
datoreaza:
A. imbatranirii populatiei
B. cresterii longevitatii pacientilor cu boli cronice
C. folosirii pe scara larga a agentilor antimicrobieni
D ineficientei programelor de vaccinare in masa
E. utilizarii cateterelor, dispozitivelor mecanice si
de ventilatie
(pag. 852,853)
12 Urmatoarele criterii definesc sindromul
raspunsului inflamator sistemic (SRIS):
A. temperatura > 38 C sau < 36 C
B. frecventa respiratorie peste 20 respiratii/min.
C. frecventa cardiaca peste 90 batai/min.
D izolarea obligatorie de germeni viabili din sange
E. numar de leucocite > 12.000/mmc. sau <
4.000/mmc.
(pag. 853)
13 Care dintre afirmatiile de mai jos sunt
adevarate referitor la fiziopatologia sepsisului?
A. raspunsul organismului este de regula
declansat de microorganisme ce se raspandesc din
tractul gastrointestinal sau piele in tesuturile vecine
B. infectia localizata in tesut poate determina
trecerea germenilor in torentul sangvin
C. in unele cazuri microorganismele pot fi
introduse direct in sange
D. raspunsul septic apare atunci cand microbul
invadant depaseste mijloacele de aparare ale gazdei
E deficitele de aparare ale gazdei nu sunt
esentiale pentru dezvoltarea sepsisului
(pag. 853)
14 Care din urmatoarele molecule
apartinand agentilor patogeni semnaleaza
organismului gazda invazia microbiana?
A. acrocianoza
B. necroze ale tesuturilor periferice
C. pustule
D. eritrodermia difuza
E bule sau leziuni hemoragice
(pag. 854)
*
5 Care dintre conditiile de mai jos nu se
regasesc in definitia sepsisul sever?
A. oliguria
B. acidoza metabolica
C. alterarea acuta a starii mentale
D. prelungirea marcata a timpului de protrombina
E sindromul de detresa respiratorie de tip adult
(pag. 853)
*
6 Care dintre germenii de mai jos, izolati de
la un pacient cu sepsis, pot genera petesii sau
purpura cutanata?
A. Neisseria gonorrhoeae
B. Neiserria meningitidis
E Candida albicans
(pag. 854)
*
7 Care dintre caracteristicile de mai jos nu
influenteaza durata terapiei antimicrobiene la un
pacient cu sepsis?
A. localizarea infectiei in tesuturi
B. necesitatea drenajului
C. susceptibilitatea la antibiotice a germenului
cauzal
D boala de baza
E. costul medicatiei
(pag. 856)
8 Care dintre urmatoarele afirmatii sunt
adevarate cu privire la etiologia sepsisului?
A. sepsisul poate fi un raspuns la infectia cauzata
de orice clasa de microorganisme
B. etiologia sepsisului este dominata de catre
bacterii (75-85% din cazuri)
C. etiologia sepsisului este dominata de catre
fungi sau de un amestec de microorganisme
D invazia microbiana a torentului sangvin este
esentiala pentru dezvoltarea sepsisului
E. raspandirea locala sau sistemica a moleculelor
ce semnaleaza prezenta microbilor sau a toxinelor
poate sa provoace sepsis
A. lipopolizaharidul (LPS, endotoxina)

B. peptidoglicanii
C. acizii lipoteichoici
D. enzime extracelulare si toxine
E fibronectina
(pag. 853)
15 Care din urmatoarele citokine amplifica si
diversifica raspunsul septic?
A. TNF alfa
B. IL-1 beta
C. interferonul gama
D. IL-8
E lipopolizaharidul (LPS)
(pag. 853)
(pag. 852)
9 Urmatorii factori predispun la bacteriemia
cu bacili Gram negativi:
A. diabetul zaharat
B. bolile limfoproliferative
C. arsurile
D. tratamentul cu medicamente ce determina
neutropenie
E consumul de droguri
(pag. 852)
M 47
16 Infuzia intravenoasa de TNF alfa poate

declansa:
A. febra
B. scaderea hemoglobinei
C. tahipnee peste 20 respiratii/min.
D. tahicardie peste 90 batai/min.
E. leucocitoza
(pag. 853)
17 Administrarea fractiunii 5 a
complementului (C5a) la animale poate produce:
A. hipotensiune
B. vasoconstrictie pulmonara
C. neutropenie
D hipertermie
E. extravazare vasculara
(pag. 854)
18 Care dintre germenii de mai jos pot
produce leziuni cutanate de tip ectima
gangrenosum la pacientii neutropenici
diagnosticati cu sepsis?
23 Tratamentul antimicrobian la un pacient

cu sepsis, neutropenic, apeleaza la urmatoarele
antibiotice
A. ticarcilina
B. mezlocilina
C. piperacilina
D. ceftazidim+tobramicina
E vancomicina
(pag. 856)
24 La un pacient splenectomizat,
diagnosticat cu sepsis, se vor utiliza initial
urmatoarele antibiotice:
A. cefotaxim
B. ceftriaxona
C. tetraciclina
D. vancomicina
E tobramicina
(pag. 856)
25 La un bolnav cu sepsis, terapia
ventilatorie este indicata in urmatoarele conditii:
A. hipoxemie progresiva
B. hipercapnie
C. tahipnee > 20 respi/min.
D. deteriorare neurologica
E. insuficienta muschilor respiratori
(pag. 857)
A. Pseudomonas aeruginosa
B. Aeromonas hydrophila
D Streptococcus pyogenes
(pag. 854)
19 Care dintre complicatiile renale pot fi
intalnite la pacientii cu sepsis?
A. oligurie
B. azotemie
C. proteinurie
D disurie
E hematurie macroscopica la finalul mictiunii
(pag. 855)
20 Socul septic se caracterizeaza prin:
A. debit cardiac normal sau crescut
B. debit cardiac scazut
C. rezistenta vasculara sistemica scazuta
D. hipovolemie
E. maldistributia generalizata a fluxului sangvin
(pag. 855)
21 In etapa precoce a sepsisului, anomaliile
hematologice include:
A. leucocitoza
B. deviere la stanga a formului leucocitare
C. prezenta de granulatii toxice la nivelul
polimorfonuclearelor
D. trombocitopenie
E prezenta de promielocite in procent de peste
20%
(pag. 855)
22 Diagnosticul de sepsis poate fi sugerat
de:
A. leucocitoza > 12.000/mmc
B. trombocitopenie
C. presiune partiala a CO2 < 32 mmHg
D hiperglicemie
E hipocalcemie
(pag. 855)
Tema nr.
20
Socul hipovolemic
*
1 Tipul cel mai frecvent de soc ntlnit n
clinica este:
A. socul cardiogen
B. socul obstructiv extracardiac
C. socul distributiv
D. socul hipovolemic
E socul toxic
(pag. 237)
*
2 Socul hipovolemic este:
A. toxic
B. reflex
C. hemoragic
D neurogen
E anafilactic
(pag. 238)
*
3 Obiectivul principal al tratamentului n
socul hemoragic este:
A. cresterea presarcinii ventriculului stng
B. reducerea pierderii de lichide
C. mentinerea tensiunii arteriale peste 60 mm Hg
D. mentinerea concentratiei de hemoglobina la
valori de 10 g/l
E mentinerea volumului total de snge la peste
80% din valoarea normala
(pag. 244)
M 48
*
4 Pentru resuscitarea initiala, n cele mai
multe forme de soc hipovolemic se apeleaza la:
A. agenti trombolitici
B. substante vasopresoare
C. adrenalina
D. solutii cristaloide
E glucoza
(pag. 244)
*
5 n abordarea pacientului cu soc, testele
initiale de laborator includ, cu EXCEPTIA:
A. radiografie toracica
B. electrocardiograma
C. echografie cardiaca
D cateterizarea inimii drepte
E hemoleucograma
(pag. 242)
*
6 Urmatoarele conditii caracterizeaza socul
hipovolemic, cu EXCEPTIA:
A. pierdere de lichide
B. hemoragie
C. presarcina redusa
D. umplere redusa
E scaderea tensiunii arteriale
(pag. 240)
*
7 Urmatoarele mecanisme compensatorii
intervin n socul hipovolemic, cu EXCEPTIA:
A. scaderea activitatii adrenergice
B. reducerea presiunii hidrostatice n capilare
C. activarea sistemului renina-angiotensina
D cresterea nivelului de ACt
E cresterea nivelului de aldosteron
(pag. 240)
*
8 Urmatoarea medicatie este utila n
tratamentul socului hipovolemic:
A. masa eritrocitara
B. oxigen
C. trombostop
D adrenalina
E nitroglicerina
(pag. 244)
*
9 Care este cel mai frecvent tip de soc
ntlnit n clinica ?
A. socul extracardiac
B. socul hemoragic
C. socul septic
D socul cardiogen
E socul de distributie
(pag. 238)
* 10 Tratamentul fundamental al hipovolemiei
acute este:
A. administrarea de oxigen pe sonda
B. administrarea de agenti inotropi
C. administrarea de solutii cristaloide n perfuzie
D eradicarea infectiilor
E cresterea tensiunii arteriale
(pag. 343)
* 11 n socul hipovolemic este esentiala

pentru perioada resuscitarii:
A. masurarea tensiunii arteriale
B. determinarea cantitatii de snge pierdut
C. monitorizarea presiunii hidrostatice pulmonare
D determinarea gazelor sangvine
E determinarea produsilor de catabolism
(pag. 243)
12 Socul hipovolemic:
A. este consecinta hemoragiei masive
B. produce un debit cardiac inadecvat
C. se produce prin depletia lichidiana
D. este cel mai frecvent tip de soc ntlnit
E presupune functie ventriculara alterata
(pag. 237)
13 Urmatoarele afirmatii privind socul
hipovolemic sunt FALSE:
A. este datorat unei depresii severe a activitatii
sistolice cardiace
B. este o pierdere mare de fluide secundara
deshidratarii
C. nu este la fel de frecvent n clinica ca socul
cardiogen
D. este tipul cel mai frecvent de soc cardiac
E poate fi cauzat de arsuri ntinse
(pag. 237)
14 Urmatorii factori sunt implicati n
patogeneza socului hipovolemic la om:
A. pierderea de lichide
B. presarcina crescuta
C. debitul cardiac crescut
D. debitul cardiac scazut
E. hemoragia
(pag. 237,240)
15 Despre socul hipovolemic se poate
afirma:
A. cresterea activitatii adrenergice determina
vasodilatatie
B. cresterea activitatii adrenergice determina
vasoconstrictie
C. perfuzia tisulara redusa este cauzata de
scaderea debitului cardiac
D. detemina scaderea presiunii arteriale
E produce cresterea tensiunii arteriale
(pag. 241)
16 Urmatoarele afirmatii privind socul
hipovolemic sunt FALSE:
A. vasoconstrictia arteriolara precapilara
favorizeaza transudarea lichidului din spatiul
extracelular n vase
B. reducerea presiunii hidrostatice capilare
favorizeaza transudarea lichidului din spatiul
extracelular n vase
C. vasoconstrictia arteriolara induce transvazarea
continutului sanguin
D contractia volumului intravascular conduce la
activarea sistemului renina-angiotensina
E. reducerea presiunii hidrostatice capilare
produce activarea secretiei de renina-angiotensina
(pag. 240)
M 49
17 Socul hipovolemic sever se asociaza cu:

A. acidoza metabolica
B. redistributia fluxului sanguin catre organele
vitale
C. cresterea presiunii capilare pulmonare
D. saderea debitului cardiac
E. hipotensiunea arteriala
(pag. 241)
18 Perfuzia tisulara poate fi influentata de:
A. eliberarea de oxid nitric de catre endoteliul
vascular
B. postsarcina
C. presarcina
D presarcina si postsarcina
E. sistem nervos simpatic
(pag. 237)
19 Cauze de soc hipovolemic sunt:
A. arsurile
B. muscaturile de serpi
C. insuficienta cordului stng
D. deshidratarea
E. pierderea masiva de snge
(pag. 237)
20 Pentru declansarea mecanismelor
compensatorii n socul hipovolemic, este
necesara
A. a 10% din volumul total de snge
B. a 30% din lichidele organismului
C. a 20% din volumul total de snge
D. a 500 ml de snge
E a 250 ml de snge
(pag. 240)
21 Urmatoarele manifestari clinice sunt
comune tuturor tipurilor de soc:
A. hipotensiune
B. tahicardie
C. tulburari de vedere
D. stare generala alterata
E flux sanguin redus prin piele
(pag. 242)
22 Urmatoarele manifestari clinice NU apar
n toate categoriile de soc:
A. oliguria
B. tahicardia
C. extremitati reci
D. hemoragie
E. varsaturi
(pag. 242)
23 Semnele fizice decelate la un pacient cu
soc hipovolemic sunt:
A. tahicardie
B. tensiune arteriala sub 60 mm Hg
C. bradicardie
D suflu de regurgitare mitrala
E. oligurie
(pag. 242)
24 Folosirea cateterizarii inimii drepte la un

pacient n soc hipovolemic indica:
A. presiune capilara pulmonara normala
B. presiune capilara pulmonara scazuta
C. debit cardiac scazut
D debit cardiac crescut
E debit cardiac normal
(pag. 243)
25 Constituie mecanisme compensatorii n
socul hipovolemic:
A. activarea sistemului renina-angiotensina
B. inhibarea secretiei de hormon antidiuretic
C. activarea sistemului nervos simpatic
D. eliberarea crescuta de hormon antidiuretic
E. cresterea eliberarii de aldosteron
(pag. 240)
26 Socul hipovolemic se trateaza cu:
A. agenti vasopresori
B. solutii cristaloide
C. soutie Ringer
D. masa eritrocitara
E oxigen pe sonda
(pag. 244)
27 n socul hemoragic:
A. solutiile cristaloide nu aduc nici un beneficiu
B. se administraza nitroglicerina intravenos
C. refacerea capacitatii de transport a oxigenului
se realizeaza prin transfuzia de masa eritrocitara
D. scopul tratamentului este de a mentine o
concentratie de hemoglobina de 10 g/l
E solutiile coloidale sunt folosite pentru
resuscitarea initiala
(pag. 244)
28 Socul se defineste prin:
A. perfuzie celulara inadecvata
B. insuficienta respiratorie
C. scade aprovizionarea cu oxigen a tesuturilor
D insuficienta renala
E. insuficienta circulatorie
(pag. 237)
29 Socul hipovolemic poate rezulta prin:
A. hemoragie
B. varsaturi
C. hemoragie digestiva superioara
D. arsuri
E toxine
(pag. 237)
30 Reducerea excesiva si prelungita a
perfuziei tisulare duce la:
A. eliberarea enzimelor mitocondriale
B. scaderea depozitelor energetice
C. alterarea citoplasmei celulare
D. moartea celulei
E. alterarea membranei celulare
(pag. 238)
M 50
31 Simularea adrenergica n socul

hipovolemic determina:
A. vasodilatatie
B. tahicardie
C. venoconstrictie
D efect inotrop negativ
E bradicardie
(pag. 240)
32 Nu reprezinta cauze de soc hipovolemic:
A. diareea
B. varsatura
C. infectiile
D. toxicele
E arsurile
(pag. 237)
33 Formele de soc hipovolemic sunt:
A. embolismul pulmonar masiv
B. anafilaxia
C. depletia de lichide
D supradoza de medicament
E. hemoragia
(pag. 238)
*
3 Care dintre semnele radiologice de mai
jos sugereaza existenta unei leziuni traumatice a
duodenului:
A. aerojejunia
B. pneumoperitoneul
C. absenta pneumatizarii colice
D nivel hidroaeric n omega
E nivele hidroaerice dispuse pe flancuri
(pag. 814)
*
4 Care dintre investigatiile radiologice si
imagistice sunt contraindicate n traumatismele
colonului si rectului
A. radiografia abdominala simpla
B. examenul radiologic cu substanta de contrast
C. tomografia computerizata
D ecografia
E angiografia
(pag. 816)
*
5 Ce este manevra Pringle si n ce
mprejurari se foloseste?
A. clamparea pediculului splenic
B. clamparea digitala a pediculului hepatic pentru
controlul hemostazei n traumatismele ficatului
C. clamparea aortei abdominale
D clamparea venelor suprahepatice
E hepatectomie atipica prin digitoclazie
(pag. 820)
*
6 n care dintre traumatismele de mai jos se
poate produce dezinsertia splinei din pediculul
sau vascular?
Tema nr.
21
Abdomenul acut chirurgical, peritonite difuze acute,
ocluzia intestinala, apendicita acuta, abdomenul acut
traumatic
Angelescu N., sub red. Patologie chirurgicala
pentru admitere in rezidentiat, Ed. II revazuta si
adaugita, Ed.
Celsius, 2003
A. lovirea directa a bazei hemitoracelui stng

B. plagi penetrante toraco-abdominale
C. cadere de la naltime
D strivirea ntre doua planuri dure
E traumatismele lombare
(pag. 821)
*
7 "Perioada latenta a lui Baudet " defineste:
A. intervalul liber asimptomatic ntre producerea
traumatismului si aparitia semnelor neurologice
nhematoamelor extradurale
B. intervelul clinic asimptomatic ntre producerea
traumatismului si ruptura unui hematom subcapsular
splenic
C. intervalul liber asimptomatic ntre producerea
accidentului si ruptura unui hematom subcapsular
hepatic
D intervalul liber ntre producerea accidentului si
detasarea unei escare secundare la nivelul
intestinului subtire
E intervalul liber asimptomatic ntre producerea
accidentului si aparitia hematuriei, care marcheaza
ruptura de rinichi
*
1 Mecanismul patogenic cel mai des
incriminat n aparitia apendicitei acute este
obstructia lumenului apendicular. n ce proportie
obstructia luminala nu poate fi invocata ca
origine a inflamatiei apendiculare, situatie n care
se admite originea hematogena a infectiei?
A. 10%
B. 40%
C. 50%
D 80%
E niciodata
(pag. 517)
*
2 O plaga abdominala este considerata
penetranta daca:
A. intereseaza tegumentul si tesutul celular
subcutanat
B. daca intereseaza foita posterioara a tecii
dreptului abdominal
C. daca interreseaza peritoneul parietal
D numai daca este asociata unor leziunoi
viscerale abdominale
E numai daca intereseaza marele opiploon
(pag. 810)
(pag. 822)
M 51
*
8 Care este semnnul patognomonic oferit
de radiografia abdominala simpla n peritonitele
acute secundare prin perforatia unui viscer
cavitar?
14 Vascularizatia arteriala a apaendicelui

(artera apendiculara) provine din:
A. artera uterina dreapta
B. artera ileo-cecocolica
C. la femeie poate fi dublata de un ram din artera
ovariana
D a. colica dreapta
E a. colica medie
(pag. 516)
15 n care dintre formele anatomopatologice
de apendicita acuta nsamntarea pe medii de
cultura a serozitatii peritoneale nu pune n
evidenta prezenta germenilor?
A. distensia aerica generalizata

B. nivele hidro-aerice dispuse n flancuri
C. pneumoperitoneul
D absenta pneumatizarii intestinale
E ansa santinela Levitan
(pag. 855)
*
9 Care este combinatia de antibiotice cel
mai des folosita n tratamentul peritonitelor acute,
care acopere ct mai complet spectrul
microbian?
A. apendicita acuta catarala

B. apendicita acuta purulenta
C. apendicita acuta gangrenoasa
D plastronul apendicular
E abcesul apendicular
(pag. 517)
16 n forma gangrenoasa a apendicitei acute
sunt implicati urmatorii germeni:
A. colibacil
B. pneumococ
C. meningococ
D. clostridium perfringens
E. stafilococ
(pag. 518)
17 La debutul unei apendicite acute, durerea
este localizata de regula n:
A. fosa iliaca dreapta
B. epigastru
C. periombilical
D hipocondrul drept
E pelvis
(pag. 518)
18 Diagnosticul diferential al apendicitei
acute la copil trebuie facut printre alte afectiuni
cu peritonita primitiva pneumococica, pentru care
pledeaza:
A. penicilina+streptomicina
B. clorocid+metronidazol
C. cefalosporina generatia treia + metronidazol
D oxacilina+ampicilina
E ampicilina+gentamicina
(pag. 857-858)
* 10 Distensia abdominala este generalizata
de la nceput n:
A. volvulusul de sigmoid
B. invaginatia intestinala
C. ileusul paralitic
D cancerul de colon drept
E ileusul biliar
(pag. 871)
* 11 Care sunt imaginile radiologice
semnificative pentru ocluzia intestinala oferite de
radiografia abdominala simpla?
A. pneumoperitoneul
B. absenta pneumatizarii intesinale
C. nivele hidro-aerice
D stergerea umbrei psoasului
E calcificari pe aria de proiectie a aortei
abdominale
(pag. 872)
* 12 Ce este ileusul biliar?
A. obstructia coledocului distal printr-un calcul
biliar
B. ileusul paralitic care nsoteste litiaza biliara
C. patrunderea unui calcul vezicular mare n
tractul digestiv printr-o fistula colecisto-duodenala
sau colecisto-gastrica
D atrezia cailor biliare
E o forma particulara de icter obstructiv
(pag. 873)
* 13 Reechilibrarea hidroelectrolitica la
bolnavii cu ocluzie intestinala se face prin
perfuzarea de solutii izotonice (ser fiziologic,
glucoza) n doza de:
A. absenta apararii musculare

B. febra nalta de la debut
C. existenta unui focar primitiv pulmonar sau
pleural
D. nefroza cunoscuta
E prezenta sngelui pe degetul explorator la
tuseul rectal
(pag. 521)
19 Care este cea mai frecventa forma de
apendicita acuta ntlnita la vrstnici?
A. forma congestiva
B. forma pseudoocluziva
C. peritonita generalizata de la nceput
D. forma pseudotumorala
E apendicita mezoceliaca
(pag. 522)
A. 10-15 ml/kg.corp
B. 30-50 ml/kg.corp
C. 80-100 ml/kg.corp
D 200 ml/kg.corp
E 2500 ml indiferent de greutate
(pag. 875)
M 52
20 Care dintre semnele clinice de mai jos

pledeaza pentru diagnosticul de apendicita acuta
mezoceliaca?
26 Clasificarea propusa de Flint mparte

leziunile traumatice ale colonului n trei grade.
Care sunt leziunile care apartin gradului II n
clasificarea Flint?
A. sindromul oclusiv
B. urme de snge pe degetul explorator la tuseul
rectal
C. febra
D diareea
E polakiuria
(pag. 523)
21 Care dintre semnele clinice de mai jos
sunt prezente n tabloul clinic al unei apendicite
acute pelvine?
A. traumatismele colonice izolate

B. perforatii extinse cu contaminare medie a
peritoneului
C. dilacerari ale peretelui colic
D devascularizatie colonica
E defect parietal sever
(pag. 816-817)
27 Care dinte leziunile pancreatice de mai
jos sunt incluse n Clasa III dupa Lucas?
A. rupturile severe ale portiunii distale a
pancresului
B. rupturile severe ale portiunii proximale a
pancreasului
C. rupturile portiunii proximale a pancreasului cu
afectare ductala, fara afectare duodenala
D contuzii fara afectarea ductelor pancreatice
E traumatismele severe pancreatico-duodenale
(pag. 819)
28 Cele mai utilizate metode folosite pentru
diagnosticul leziunilor traumatice ale ficatului
sunt:
A. punctia abdominala
B. examenul baritat gastro-duodenal
C. ecografia
D. radiografia abdominala simpla
E colecistografia orala
(pag. 820)
29 Care sunt indicatiile tratamentului
conservator n rupturile splinei
A. hematom subcapsular simplu
B. dezinsertia pediculului splewnic
C. zdrobirea parenchimului splenic
D. fisurile splenice
E. daca leziune nu intereseaza hilul splenic
(pag. 822)
30 Care sunt germenii cel mai frecvent
ntlniti n peritonitele acute primitive la copil
A. E. Coli
B. coci gram pozitivi si anaerobi
C. streptococul hemolitic
D. pneumococul
E Klebsiella
(pag. 849)
31 Care sunt germenii cel mai frecvent
ntlniti n peritonitele acute primitive la adult
A. streptococul hemolitic
B. klebsiella
C. coci gram pozitivi si anaerobi
D. e. Coli
E meningococul
(pag. 849)
32 Peritonitele acute primitive sunt cel mai
frecvent ntlnite la:
A. adultii cu ascita
B. vrstnici cu neoplasme colorectale
C. copiii cu nefroza
D copii cu glomerulonefrita acuta
E bolnavii cu pancreatita acuta
(pag. 849)
A. disuria
B. tenesme rectale
C. scaune gleroase
D durere epigastrica n bara
E sughitul
(pag. 523)
22 Cnd se operaza plastronul apendicular?
A. imediat ce a fost stabilit diagnosticul
B. dupa 2-3 luni de la episodul acut
C. dupa 1 saptamna de la debut
D. daca evolutia este defavorabila si se constituie
un abces apendicular
E niciodata
(pag. 526)
23 Care dintre viscerele mentionate mai jos
ocupa primele trei locuri n ordinea frecventei cu
care sunt interesate n traumatismele
abdominale?
A. pancreasul
B. ficatul
C. rinichiul
D. intestinul
E. splina
(pag. 810)
24 n traumatismele abdomenului, sindromul
de hemoragie interna se datoreste lezarii:
A. viscerelor cavitare
B. viscerelor parenchimatoase
C. mezourilor
D diafragmului
E. vaselor mari
(pag. 810)
25 Sindromul de iritatie peritoneala
traumatica se traduce clinic prin:
A. durere abdominala difuza, intensa, cu caracter
continuu
B. hematemeza
C. contractura musculara generalizata
D. abdomen imobil
E. disparitia matitatii hepatice
(pag. 811)
M 53
33 Care dintre afectiunile enumerate mai jos

pot dezvolta complicatii evolutive care sa duca la
aparitia unei peritonite acute secundare?
40 Care sunt principalele caractere

semiologice ale durerii n peritonitele acute?
A. debutul brusc
B. localizarea initiala corespunde viscerului lezat
C. iradiere interscapulara
D. se generalizeaza n decurs de cteva ore
E se calmeaza la cald
(pag. 853)
41 Care sunt principalele semne clinice
obtinute la examenul obiectiv al abdomenului n
peritonitele acute?
A. ulcerul gastro-duodenal
B. apendicita acuta
C. afectiuni inflamatorii sau tumorale ale colonului
D infectiile respiratorii superioare cu meningococ
E vulvo-vaginita gonococica a fetitelor
(pag. 850)
34 Care sunt factorii adjuvanti care
favorizeaza sepsisul n peritonitele acute
secundare?
A. sucul gastric
B. bila
C. hemoglobina
D. bariul
E gastrografinul
(pag. 851)
35 n peritonitele acute, procesul inflamator
peritoneal afecteaza peretele intestinului
A. pareza intestinala cu distensie
B. anemia anselor intestinale
C. edem parietal
D ascita
E. acumularea de lichid intralumenal
(pag. 851)
36 Raspunsul general n peritonitele acute
este dominat de hipovolemie, consecinta
pierderilor lichidiene n:
A. respiratia paradoxala abdominala

B. imobilitatea abdomenului
C. meteorism cu abdomen suplu
D. contractura musculara
E. matitate deplasabila pe flancuri
(pag. 854)
42 Principalele obiective ale tratamentului
chirurgical n peritonitele acute sunt:
A. tratamentul leziunilor cauzale
B. aspiratia digestiva superioara
C. toaleta cavitatii peritoneale
D. drenajul larg al peritoneului
E enteroplicatura pentru a preveni ocluziile
postoperatorii
(pag. 858)
43 Ocluziile intestinale functionale prin
dezechilibru simpatico-parasimpatic cu
dominanta simpatica se ntlnesc n:
A. tesutul lax subperitoneal

B. pleura
C. peretele tubului digestiv
D. lumenul intestinului
E pericard
(pag. 851)
37 n peritonitele acute, acumularea de
lichide intraperitoneal si distensia intestinala
determina cresterea presiunii intraabdominale.
Care sunt consecintele acfestui fenomen?
A. traumatismele cranio-cerebrale
B. hipocalcemie
C. colici (renale, biliare, salpingiene)
D. torsiuni de organe
E sindroame toxico-septice
(pag. 867)
44 Ce afectiuni pot determina aparitia unei
ocluzii intestinale functionale prin
hiperparasimpaticotonie?
B. deshidratarea
C. denutritia
D. intoxicatia cu stricnina
E. intoxicatia cu antirezerpinice
(pag. 857)
45 Ce afectiuni pot determina aparitia unei
ocluzii functionale prin paralizia musculaturii
intestinale?
A. perturbarea dinamicii respiratorii

B. hiperperistaltism
C. scaderea ntoarcerii venoase
D. scaderea debitului arterial aortic
E. scaderea perfuziei tisulare n ficat si n peretii
intestinului
(pag. 851-852)
38 Produsii circulanti implicati n raspunsul
inflamator general n peritonitele acute sunt:
A. imunoglobulinele
B. catecholaminele
C. sistemul complementului
D. citokinele
E alfa fetoproteinele
(pag. 852)
39 Raspunsul respirator n peritonitele acute
este conditionat de:
A. distensia abdominala
B. epansamentele pleurale lichidiene
C. durerea, care limiteaza excursiile respiratorii
D hiponatremie
E. acidoza
(pag. 853)
B. sindroamele toxico-septice
C. dezechilibrele hidroelectrolitice majore
D hipovolemia
E. infarctul entero-mezenteric
(pag. 857)
46 Care dintre afectiunile mentionate mai jos
realizeaza ocluzii prin strangulare?
A. invaginatia intestinala
B. volvulusul de sigmoid
C. atrezia duodenala
D cancerul de colon drept
E boala Crohn
(pag. 867-868)
M 54
47 Hipovolemia din ocluziile intestinale este

rezultatul pierderilor si stocarilor lichidiene prin:
A. acumularea de lichide n lumenul intestinului
(sectorul III)
B. edemul peretelui intestinal
C. diaree
D. ascita ocluziei
E constituirea epansamentelor pleurale
reactionale
(pag. 868-869)
48 Care sunt principalele perturbari
biologice n ocluziile intestinale?
A. hipotonia plasmatica
B. hemoconcentratia
C. poliglobulia
D. hiperleucocitoza
E. acidoza
(pag. 868-869)
49 Semnele functionale ale ocluziilor
intestinale sunt:
A. durerea
B. varsaturile
C. apararea musculara
D. distensia abdominala
E. ntreruperea tranzitului intestinal
(pag. 871)
50 Care sunt caracterele semiologice ale
durerii din ocluziile intestinale prin strangulare?
A. debutul brusc
B. sunt colicative - "colica de lupta "
C. intensa, continua, sincopala
D cedeaza la antispastice
E. nsotita de paloare, anxietate si transpiratii
(pag. 871)
51 n ce tip de ocluzie intestinala irigografia
poate fi n acelasi timp si un mijloc terapeutic?
A. ileusul biliar
B. ileusul meconial
C. volvulusul de sigmoid
D. invaginatia intestinala
E ileusul paralitic postoperator
(pag. 872)
52 Ocluziile intestinale nalte se
A. debut brusc cu varsaturi de staza sau bilioase
B. meteorism voluminos
C. tranzit intestinal mentinut initial
D. absenta imaginilor hidro-aerice
E stare generala mult timp conservata
(pag. 872)
53 Care dintre semnele clinice si radiologice
de mai jos pledeaza pentru invaginata intestinala
la copil?
54 La bolnavii cu ocluzie intestinala,

decompresiunea tubului digestiv se realizeaza
pre-, intra- si postoperator prin:
A. aspiratia digestiva superioara
B. punctie abdominala
C. intubare recto-sigmoidiana cu sonda Fauchet
D. enterostomie de golire pe sonda
E. continuarea aspiratiei si stimularea tranzitului
postoperator
(pag. 876)
Tema nr.
22
Sarcina normala si urmarirea ei
Ancar V. Obstetrica, Ed. National, 1998
*
1 Dezvoltarea mai accentuat a cornului
uterin n care s-a nidat oulconstituie semnul:
A. Hegar
B. Mc. Donald
C. Budin-Noble
D. Piscacek
E Bonnaire
(pag. 75)
*
2 La sfrsitul lunii a III-a de sarcin uterul
gravid se palpeaz :
A. Suprasimfizar
B. Retrosimfizar
C. La jumtatea distantei pubo-ombilicale
D La 2 cm suprasimfizar
E La ombilic
(pag. 76)
*
3 Gravida se examineaz n primele dou
trimestre de sarcin:
A. Lunar
B. Sptmnal
C. Bilunar
D La dou luni
E Trimestrial
(pag. 77)
*
4 Diametrul bitrohanterian la un bazin
normal msoar n cm:
A. 32
B. 28
C. 24
D 20
E peste 35
(pag. 83)
*
5 Necesarul de fier n sarcin este de:
A. 30 mg pe zi
B. 10-15 mg pe zi
C. 50 mg pe zi
D sub 10
E sub 30
(pag. 88)
*
6 Diametrul de angajare este de obicei
A. antero-posterior
B. transvers
C. transvers maxim
D oblic drept
E. oblic stng
(pag. 92)
A. palparea tumorii de invaginatie n fosa iliaca

dreapta
B. absenta meteorismului
C. urme de snge pe degetul explorator la tuseul
rectal
D. imagine "n cocarda" la irigografie
E distensia colonului transvers
(pag. 874)
M 55
*
7 Cel mai mare diametru al craniului fetal 13, 5 cm este:
A. suboccipito-bregmatic
B. occipito-mentonier
C. submento-bregmatic
D biparietal
E bitemporal
(pag. 94)
*
8 Complicatiile urinare n sarcin sunt
favorizate de :
A. consumul de alcool,
B. constipatia
C. staza ureteral
D fumatul
E regimul hiposodat
(pag. 92)
*
9 Valorile energetice exprimate n calorii pe
zi, necesare n sarcin sunt de :
A. 2500-3000
B. sub 2500
C. peste 3000
D 1500-2000
E peste3500
(pag. 95)
* 10 n trimestrul doi de sarcin vrsta
gestational se apreciaz ecografic cel mai fidel
prin msurarea:
14 Uterul gravid n luna a V-a :

A. Are nltimea de 20 cm
B. Atinge cicatricea ombilical
C. Are 28-30 cm nltime
D E la jumtatea distantei ombilic-apendice xifoid
E E suprasimfizar.
(pag. 76)
15 Alimentatia recomandat femeii gravide
este :
A. Rational
B. Normocaloric
C. Echilibrat
D Hiperproteic
E Hiposodat
(pag. 77)
16 Cresterea ponderal normal a unei
gravide este de :
A. 10-12 Kg, total
B. 1,5-2 Kg, pe lun
C. 500 gr.pe sptmn
D 15 kg.
E Sub10 kg.
(pag. 78)
17 Timpul II al manevrei Leopold const n :
A. Delimitarea fundului uterin
B. Msurarea IU.
C. Palparea continutului segmentului inferior
D Palparea flancurilor
E Palparea fundului uterin
(pag. 79)
18 BCF-urile se ascult n prezentatia
pelvin:
A. Pe linia spino-ombilical stng
B. Supraombilical
C. Paraombilical
D Suprapubian
E. De partea spatelui fetal
(pag. 81)
19 La ftul de 11 sptmni se evidentiaz
ecografic:
A. cordon ombilical
B. muguri ai membrelor
C. centrii de osificare
D nasul
E degetele
(pag. 85)
20 Diagnosticul diferential ecografic al
sarcinii se fece cu:
A. endometrit
B. chist endometrial
C. sarcin molar
D. sarcin ectopic
E. sngerri
(pag. 85)
A. Circumferintei abdominale
B. Lungimii femurului
C. Diametrului biparietal
D Circumferintei craniene
E MCF
(pag. 82)
* 11 Cel mai mic diametru al strmtorii
superioare a bazinului este:
A. Promonto-suprapubian
B. Promonto-retropubian
C. Transvers median
D Promonto-subpubian
E Oblic stang
(pag. 92.)
12 n mod normal uterul gravid este
A. Dureros la palpare
B. Nedureros la palpare
C. Piriform
D. Globulos
E. Elastic
(pag. 75)
13 Examenul clinic n primul trimestru de
sarcin ofer date despre:
A. Col
B. Istm uterin
C. Corp uterin
D Anexe
E. Vulv si vagin
(pag. 74-75)
M 56
21 Colul uterin al multiparelor la termen

este:
A. mai lung de 2,5 cm
B. cu orificiul intern nchis
C. ramolit
D. cu orificiul extern dehiscent
E cilindric
(pag. 90.)
22 Care diametre apartin strmtorii
inferioare a bazinului:
A. subcocci-subpubian
B. bi-ischiatic
C. promonto-subpubian
D promonto-retropubian
E bi-sciatic
(pag. 92)
23 Prima consultatie prenatal depisteaz :
A. boli genetice
B. sexul ftului
C. antededente medicale
D. antecedente chirurgicale
E. istoricul sarcinii
(pag. 96)
24 prima consultasie prenatal impune
urmtoarele explorri
A. Hemoglobin
B. Reactia Bordet-Wasserman
C. Gilcemia
D Calcemia
E Examen Babes-Papanicolau
(pag. 99)
25 Conform modelului Coopland , care
dintre urmtoarele complicatii confer gravidei
un coeficient de risc mai mare:
28 Factorii intranatali care determin risc

obstetricsl crescut sunt:
A. Ruptur de membrane peste 6 ore
B. Procident de cordon
C. Boal intercurent n evolutie
D Fals travalui
E Incompatibilitate de grup sau de RH
(pag. 100)
29 La prima consultatie prenatal se
stabileste dac:
A. sarcina este normal
B. sarcina are risc obstetrical crescut
C. nasterea va fi prin operatie cezarian
D. sarcina are risc fetal crescut
E se administraz vitaminoterapie
(pag. 99)
30 n caz de incompatibilitate ABO _RH
anticorpii se dozeaz :
A. antepartum
B. postpartum
C. nainte de sptmna 24
D. ntre sptmnile 24-28
E dup 34 sptmni
(pag. 100)
31 Reprezint risc obstetrical crescut
urmtoarele complicatii ale sarcinii:
A. distocii osoase
B. disgravidie de ultim trimestru
C. procident de cordon
D moartea intrauterin a ftului
E hipotrofie genital
(pag. 98)
32 Conform modelului Coopland scorul de
risc 2 se atribuie pentru:
A. polihidramnios
B. HTA
C. Hipotrofie fetal
D Sarcin multipl
E. Operatie cezarian
(pag. 99)
A. polihidramnios
B. HTA
C. Hipotrofie fetal
D Sarcin multipl
E. Operatie cezarian
(pag. 99)
A. polihidramnios
B. HTA
C. Hipotrofie fetal
D. Sarcin multipl
E Operatie cezarian
(pag. .99)
A. Anemia
B. Hipotrofie fetal
C. Bolile cardiace
D. Sarcina multipl
E Postmaturitatea
(pag. 99)
26 Consultatiile prenatale evalueaz mai
ales:
A. Starea general
B. Curba ponderal
C. TA
D. d) Edemele
E Cresterea fetal intrauterin
(pag. 100)
27 Sarcina cu risc obstetrical crescut prin
boli preexistente sarcinii cuprinde:
A. Anemii
B. Cardiopatii
C. Alcoolism
D Saturnism
E zoimunizare Rh
(pag. 97)
M 57

A. polihidramnios
B. boli renale cronice
C. hipotrofie fetal
D. diabet gestational
E. postmaturitate
(pag. 99)
36 Echografia este indicat dac
A. gravida prezint un factor de risc
B. mrimea uterului nu corespunde cu vrsta
sarcinii
C. la cerere
D nu se face examen clinic
E gravida este anemic
(pag. 99)
37 Examenul obstetrical n trimestrul al 3 lea
de sarcin include
A. Manevrele Leopold
B. Msurarea circumferintei abdominale
C. Msurarea nltimii fundului uterin
D Hempleucogram
E Calcemie
(pag. 96)
38 Circumstantele psiho-sociale ce
determin risc obstetrical crescut sunt:
A. Sarcina nedorit
B. Climat afectiv neprielnic
C. Boli autoimune
D Hipotrofie genital
E Nasterea prematur
(pag. 96)
39 Suturile craniului fetal sunt:
A. Frontal
B. Occipito-parietel
C. Bregmatic
D Lambdic
E. Temporale
(pag. 95)
40 Baza craniului fetal este :
A. Format din 5 oase
B. Reductibil
C. Ireductibil
D Format din 4 oase
E Prezint fontanele
(pag. 95)
41 Segmentul inferior n nasterile premature:
A. Este neformat
B. Este gros
C. Are pereti subtiri
D Are form de calot hemisferic
E Coafeaz prezentatia
(pag. 82)
Tema nr.
23
Infectiile perinatale (becteriene si virale)
Ciofu Eugen, Ciofu Carmen Esentialul in pediatrie,
editia a 2 a, Ed. Medicala Amaltea, 2002
*
1 Nou-nascutul contaminat se
A. semne clinice de boala prezente
B. hemocultura pozitiva
C. deviere la stanga a formulei leucocitare
D. culturi bacteriologice pozitive prelevate din axul
aerodigestiv
E trombocitopenie
(pag. 133)
*
2 Germenii cauzali cel mai frecvent intalniti
in sepsisul neonatal precoce este:
A. Enterobacteriaceae sp.
B. Streptococii beta-hemolitici de grup B
C. Stafilococii aurii
D Stafilococii coagulazo-negativi
E Enterococii
(pag. 134)
*
3 Germenul cauzal cel mai intalnit in
sepsisul neonatal tardiv este:
A. Stafilococcus aureus
B. Pneumococul
C. Listeria monocytogenes
D Streptococul beta-hemolitic de grup B
(pag. 134)
*
4 Urmatorii factori sunt considerati factori
de risc in producerea infectiilor nozocomiale la
nou-nascuti, cu exceptia:
A. igiena precara
B. reanimarea agresiva
C. cateterele venoase centrale
D durata lunga de recuperare nutritionala
E. ruptura prematura a membranelor amniotice
(pag. 134)
*
5 Definitorie pentru sustinerea
diagnosticului de sepsis neonatal sunt
urmatoarele investigatii
de laborator:
A. hemocultura pozitiva
B. cultura din aspiratul gastric
C. hemograma
D prezenta reactantilor de faza acuta
E cresterea lactacidemiei
(pag. 136)
*
6 Agentul etiologic clasic in artita septica a
nou-nascutului este:
A. Listeria monocytogenes
B. Klebsiella
C. Citrobacter
D. Staphilococcus aureus
E E. coli
(pag. 139)
M 58
*
7 Ruptura prematura a membranelor
amniotice creste riscul de corioamniotita cu
streptococ beta-hemolitic tip B la urmatorul
procent de nou-nascuti:
14 In etapa disfunctiei organice multiple a

sepsisului neonatal exista urmatoarele
modificari:
A. pH<7,3
B. hipoxie (pO2 sub 50 mmHg)
C. hipocapnie (pCO2 sub 50 mmHg)
D. cresterea valorilor bilirubinei
E. trombocitopenie
(pag. 138)
15 Cele mai frecvente semne si simptome
ale infectiei SNC sunt:
A. letargie
B. paloare
C. tulburari de termoreglare
D. refuzul alimentatiei
E detresa respiratorie
(pag. 138)
16 Otita medie supurata la un nou-nascut
este produsa cel mai frecvent de:
A. E. coli
B. Streptococ beta-hemolitic grup A
C. Stafilococ
D Neisseria gonorrheae
E Proteus
(pag. 139)
17 Enteritele neonatale sunt produse cel mai
frecvent de:
A. E. coli
B. rotavirus
C. Citrobacter
D Campylobacter
E Stafilococ auriu
(pag. 139)
18 Acronimul TORCH denumeste un grup de
virusuri din care fac parte:
A. virusul rubeolei
B. virusul urlian
C. Toxoplasma gondii
D virusul hepatic
E. virusul citomegalic
(pag. 142)
19 Sindromul Gregg al rubeolei congenitale
cuprinde:
A. pneumonie interstitiala
B. hepatomegalie
C. surditate
D. boala congenitala de cord
E. retard mental
(pag. 142)
20 Factori de risc pentru transmiterea
materno-fetala a infectiei cu HIV sunt urmatorii:
A. incarcatura virala mica
B. numarul mare de CD4
C. infectie cervico-vaginala cu prezenta HIV in
secretii
D. boala HIV avansata la mama
E. corioamniotita
(pag. 143)
A. 1%
B. 15%
C. 50%
D 75%
E 100%
(pag. 134)
*
8 Infectarea mamei cu virus rubeolic in
primele 3 luni de sarcina creste riscul infectiei
congenitale la:
A. 1%
B. 5%
C. 10%
D 20%
E. 80%
(pag. 142)
*
9 Nou-nascutul infectat se caracterizeaza
prin:
A. culturi centrale pozitive
B. semne clinice de boala absente
C. trombocitoza
D leucopenie
E cultura din LCR negativa
(pag. 133)
* 10 Colonizarea postnatala in prima zi de
viata se face in procent de:
A. 1%
B. 2%
C. 5%
D. 20%
E 100%
(pag. 134)
* 11 Sepsisul neonatal cu debut precoce se
declanseaza in:
A. primele 12 ore de viata
B. primele 24 de ore de viata
C. primele 3 zile de viata
D primele 2 saptamani de viata
E prima luna de viata
(pag. 135)
12 Riscul de sepsis neonatal este maxim
daca se combina urmatorii factori:
A. greutate foarte mica la nastere
B. gestatie peste 37 de saptamani
C. mama febrila in cursul travaliului
D. ruptura prematura a membranelor de peste 18
ore
E mama cu infectie de tract urinar
(pag. 134)
13 Criteriile cu valoare predictiva pentru
infectia sistemica neonatala sunt:
A. raport leucocite nesegmentate/segmentate mai
mic de 0,2
B. numar de leucocite mai mic de 5000/mmc
C. Hb mai mica de 10g%
D. proteina c reactiva pozitiva (mai mare decat 5
mg/dL)
E. VSH mai mare de 15 mm/ora
(pag. 137)
M 59
21 Semne clinice de sifilis congenital sunt

urmatoarele:
A. hepatosplenomegalie
B. anemie
C. hidrocefalie
D. icter
E placenta foarte mica
(pag. 145)
22 In etiologia sepsisului neonatal precoce
sunt incriminati urmatorii germeni:
A. stafilococul epidermidis
B. streptococul beta-hemolitic grup B
C. E. coli
E. Listeria monocytogenes
(pag. 134)
23 Cauze frecvente in transmiterea infectiilor
nozocomiale neonatale sunt:
A. intubatia
B. infectia materno-fetala
C. igiena precara
D. ceteterizarea venei ombilicale
E. neglijenta personalului
(pag. 134)
24 Semne "clasice" de meningita neonatala
sunt:
A. plansul viguros
B. hipertermia
C. coma
D. opistotonusul
E. convulsiile
(pag. 135)
25 Examinarea LCR nu se efectueaza la nounascutii:
A. asimptomatici
B. simptomatici
C. fara factori de risc
D cu factori de risc
E. cu diateza hemoragica neonatala
(pag. 136)
26 Poate fi etichetat si tratat ca sepsis,
inainte de confirmarea bacteriologica un nounascut cu:
A. risc de infectie
B. leucopenie
C. leucocitoza
D. semne clinice minore
E absenta reactantilor de faza acuta
(pag. 137)
27 Modificarile anatomo-patologice
cerebrale in meningita bacteriana neonatala
constau in:
A. hemoragie meningeala
B. exudat purulent pe meninge
C. ventriculita
D. flebita vaselor intracraniene
E. tromboflebita vaselor intracraniene
(pag. 138)
28 Simptomatologia sepsis-ului neonatal

tardiv cu stafilococ coagulazo negativ consta in:
A. crize de apnee
B. bradicardie
C. meteorism abdominal
D. instabilitate termica
E hipertonie musculara
(pag. 135)
29 Care din urmatorii sunt factori de risc
pentru infectia bacteriana neonatala?
A. greutatea mica la nastere
B. administrarea de penicilina mamei
C. mama febrila in cursul travaliului
D. respiratia asistata mecanic
E. ruptura prematura a membranelor amniotice
(pag. 134)
30 Otita medie supurata la nou-nascut este
produsa, cel mai frecvent, de:
A. streptococ beta-hemolitic grup A
B. stafilococ
C. listeria monocytogenes
D rotavirus
E. germeni coliformi
(pag. 139)
Tema nr.
24
Diareea acuta la copil
*
1 Cel mai intalnit virus enteropatogen
responsabil de diareea acuta este:
A. Adenovirusul enteric
B. Parvovirusul
C. Coronavirusul
D Calicivirusul
E. Rotavirusul
(pag. 349)
*
2 Fractiunea termostabila a enterotoxinei E.
Coli are urmatoarele caracteristici, cu o exceptie:
A. Nu se fixeaza pe enterocit
B. Efectele sunt limitate la intestin
C. Stimuleaza adenilatciclaza
D. Are greutate moleculara mare
E Este foarte slab antigenica
(pag. 349)
*
3 Mecanismele de aparare pe care trebuie
sa le depaseasca agentul patogen in producerea
diareei acute sunt urmatoarele, cu o exceptie:
A. Motilitatea intestinala
B. Fagocitoza
C. Aciditatea gastrica
D Secretia de mucus
E Microflora saprofita intestinala
(pag. 350)
M 60
*
4 Care din urmatoarele afirmatii privind
factorii favorizanti ai diareei acute este falsa?
A. Copilul mic are o rata de expunere mai
crescuta la germeni enteropatogeni
B. Numarul de receptori pentru rotavirus situati pe
enterocit creste cu varsta
C. Alimentatia artificiala creste mult riscul de
diaree
D Malnutritia este un factor favorizant important
E Imunitatea precara a sugarului contribuie la
susceptibilitatea sa crescuta la infectii
(pag. 351)
*
5 Agentul antimicrobian recomandat in
enteroinfectia cu Yersinia enterocolitica este:
A. Ampicilina
B. Furazolidon
C. Acid nalidixic
D Vancomicina
E. Nu necesita tratament (se vor trata numai
septicemiile)
(pag. 356)
*
6 Care este antibioticul cu care se trateaza
starea de purtator de Salmonella?
A. Nu se trateaza
B. Cloramfenicol
C. Cefotaxim
D TMP-SMX
E Metronidazol
(pag. 356)
*
7 Agentul patogen implicat in etiologia
diareei acute survenite dupa antibioterapie orala
indelungata este:
* 10 Identificati afirmatia incorecta despre

examenele de laborator din boala diareica acuta:
A. Prezenta elementelor patologice (mucus, puroi,
sange) in scaun sugereaza diaree cu germeni
enteroinvazivi
B. Leucocitele (>10/camp) sunt prezente in scaun
in infectiile cu germeni enteroinvazivi
C. pH-ul acid al scaunelor pledeaza pentru
originea bacteriana a diareei
D pH-ul < 5,5 al scaunelor pledeaza pentru cauze
neinfectioase de diaree
E coprocultura ramane examenul crucial
(pag. 351,352)
* 11 Loperamidul se administreaza in diareea
acuta in doza de:
A. 3mg/Kg
B. 5mg/Kg
C. 1mg/Kg
D. 0,2mg/Kg
E 0,5mg/Kg
(pag. 355)
* 12 Parazitul care produce tipic diaree severa
si prelungita la copiii cu imunodeficienta (SIDA)
A. Giardia lamblia
B. Cryptosporidium
C. Pneumocystis carini
D Enterobius vermicularis
E Taenia saginata
(pag. 349)
13 Diareea acuta cu aparitie epidemica e
produsa de:
A. Giardia
B. Astrovirus
C. Salmonella
D. Shigella
E Rotavirus
(pag. 348)
14 Mecanismele de actiune ale E. Coli
enteropatogen sunt urmatoarele:
A. Disolutia glicocalixului
B. Retentie activa de apa si sodiu
C. Aplatizarea vilozitatilor
D. Reactie imunologica impotriva gazdei
E Inhiba sinteza de proteine
(pag. 351)
15 Rotavirusul ca agent etiologic al diareei
acute la copil:
A. Invadeaza epiteliul mucoasei intestinului subtire
B. Incubatia este de 4-7 zile
C. Stimuleaza activitatea dizaharidazelor
D. Este responsabil de 25% din cazurile de diaree
acuta
E. Evolutia bolii are caracter autolimitat
(pag. 349,350)
16 Care din urmatoarele afirmatii despre
germenii enteroinvazivi sunt adevarate?
A. Prolifereaza in lumenul intestinal
B. Adera de celulele intestinale
C. Elibereaza endotoxine
D. Se multiplica in enterocite
E. Produc hiperemie, edem, ulceratie intraluminal
(pag. 351)
A. Salmonella
B. Pseudomonas aeruginoasa
C. Clostridium difficile
D E. Coli enteropatogen
E Clostridium perfringens
(pag. 349)
*
8 Identificati afirmatia incorecta despre
tabloul clinic al diareei acute cu germeni
enteroinvazivi:
A. este prezenta febra
B. este prezenta anorexia
C. scaunele contin elemente patologice (mucus,
puroi,sange)
D. scaunele sunt emise intotdeauna in numar
foarte mare
E se asociaza alterarea rapida si severa a starii
generale
(pag. 352)
*
9 Cea mai tipica reprezentare a
mecanismului diareei prin actiune toxigena este
data de :
A. Shigella
B. Giardia lamblia
C. Vibrio cholerae
D E. Coli enteropatogen
E Clostridium difficile
(pag. 351)
M 61
17 Care din urmatorii fac parte din categoria

germenilor enteroinvazivi?
A. Shigella
B. Salmonella
C. Yersinia enterocolitica
D Clostridium difficile
E Pseudomonas aeruginosa
(pag. 351)
18 Mecanismul toxigenic al diareei acute
consta in:
A. Germenii adera la mucoasa intestinala prin
intermediul pililor
B. Germenii elibereaza una sau mai multe
enterotoxine
C. Toxinele actioneaza ca o membrana mecanica
D. Efectul toxinelor la nivel celular este cresterea
concentratiei AMPc
E. Tulburarea transportului apei si electrolitilor
(pag. 350,351)
19 Mecanismul de aderenta in producerea
bolii diareice acute este specific urmatorilor
A. Shigella
B. E.Coli enteropatogen
C. E.Coli enterohemoragic
D Salmonella
E Vibrio cholerae
(pag. 351)
20 Mecanismele prin care Giardia lamblia
produce diaree sunt:
A. Membrana mecanica, impiedicand absorbtia
B. Injurie directa asupra mucoasei
C. Elibereaza endotoxine
D. Reactie imunologica impotriva gazdei
E. Altereaza tiparul normal al motilitatii intestinale
(pag. 351)
21 Diareea cu germeni enteroinvazivi
debuteaza cu:
A. Cefalee intensa
B. Febra
C. Alterarea rapida si severa a starii generale
D Scaune apoase abundente
E. Anorexie
(pag. 352)
22 Diareea cu rotavirus este caracterizata
de:
A. Debut cu scaune diareice explozive
B. Debut cu varsaturi care dureza 8-12 ore
C. Stare generala sever influentata
D. Context epidemiologic de diaree de iarna
E. Evolutie autolimitata
(pag. 350-352)
23 Diareea cu E.Coli enterotoxigen este
caracterizata prin:
A. Contact in colectivitati de sugari
B. Insotita obligatoriu de febra
C. Scaune explozive
D. Scaune apoase
E Asocierea frecventa cu varsaturi, dureri
abdominale
(pag. 352)
24 Diagnosticul retroactiv de holera se

stabileste prin determinarea:
A. Anticorpilor neutralizanti ai toxinelor
B. Anticorpilor antifibra musculara neteda
C. Anticorpilor aglutinanti
D. Anticorpilor vibriocizi
E Anticorpilor fixatori de complement
(pag. 353)
25 Pentru determinarea rotavirusurilor se
folosesc urmatoarele teste:
A. Coprocitograma
B. Determinarea anticorpilor fixatori de
complement
C. ELISA
D Coprocultura
E. Microscopia cu imunofluorescenta
(pag. 353)
26 Solutia electrolitica de rehidratare orala
contine urmatorii compusi:
A. KCl
B. NaCl
C. Bicarbonat de calciu
D. Bicarbonat de sodiu
E. Glucoza
(pag. 354)
27 Dieta de tranzitie in tratamentul bolii
diareice acute se caracterizeaza prin:
A. Cantitate de 150ml/Kg
B. Durata mai mica de 24 de ore
C. Foloseste mucilagiu de orez
D. Foloseste supa de morcov
E Aport caloric suficient
(pag. 354)
28 Urmatoarele afirmatii despre realimentare
in diareea acuta la copil sunt adevarate:
A. Incepe imediat dupa inlocuirea pierderilor
hidroelectrolitice
B. Se poate face cu un produs dietetic fara, sau
sarac in lactoza
C. Utilizeaza trigliceride cu lant mediu
D Nu se foloseste amidonul
E Se evita preparatul cu care este alimentat
anterior sugarul
(pag. 354,355)
29 Medicamentele antidiareice actioneaza
prin:
A. Ameliorarea motilitatii intestinale
B. Ameliorarea microflorei intestinale
C. Absorbtie
D. Scaderea secretiei intestinale
E Cresterea rezistentei organismului la infectii
(pag. 355)
30 Tratamentul antibiotic in boala diareica
acuta la copil este folosit in cazurile cu
coproculturi negative atunci cand:
A. Exista stari de malnutritie
B. Externare recenta
C. Mediul socio-cultural este precar
D. Aspectul clinic este sugestiv pentru diareea
acuta bacteriana
E Varsta mica la sugar alimentat natural
(pag. 355,356)
M 62
38 Diareile acute ce survin endemic sunt

determinate de:
A. Rotavirus
B. Shigella
C. Salmonella
D. Astrovirus
E. Calicivirus
(pag. 348)
39 Mecanismul citotoxic in producerea
diareei este valabil in cazul urmatoarelor bacterii:
A. Shigella
B. Vibrio cholerae
C. P. aeruginosa
D. Clostridium difficile
E. E.coli enteropatogen
(pag. 351)
40 Care din urmatoarele se aplica in cazul
mecanismului diareii prin aderenta?
A. bacteriile actioneaza ca o membrana mecanica
B. este necesara existenta unui receptor specific
intestinal
C. se produce disolutia glicocalixului
D. se produce aplatizarea vilozitatilor
E. scade capacitatea de absorbtie a marginii in
perie
(pag. 351)
31 In tratamentul infectiei acute cu Vibrio

cholerae se recomanda:
A. Gentamicina
B. Tetraciclina
C. Metronidazol
D. TMP-SMX
E Furazolidon
(pag. 356)
32 Care din urmatoarele sunt produse
dietetice avand la baza proteinele din lapte?
A. Humana H
B. Similac
C. Morinaga NL33
D Robebi
E. Milupa HN25
(pag. 357)
33 Produsele utilizate in alergia la proteinele
laptelui de vaca sunt urmatoarele:
A. Milumil
B. Similac
C. Nutramigen
D Humana H
E. Progestemil
(pag. 357)
34 Sursele vegetale lipidice din produsele
dieteteice folosite in realimentarea din boala
diareica sunt urmatoarele:
Tema nr.
25
Durerile abdominale recurente la copil
*
1 Durerea abdominala recurenta la copil se
defineste prin urmatoarele elemente cu exceptia:
A. Afecteaza activitatea copilului
B. Consta n aparitia a 3 sau mai multe episoade
dureroase
C. Intervalul de timp necesar pentru definirea
durerii abdominale recurente este de 3 luni
D Sunt suficient de intense
E. Se nsotesc de tulburari neuropsihice
(pag. 344)
*
2 Mecanismele patogenice descrise n
durerea abdominala recurenta sunt urmatoarele
cu exceptia:
A. Ulei de porumb
B. Ulei de florea soarelui
C. Soia
D Ulei de masline
E. Nuca de cocos
(pag. 357)
35 E. Coli enterohemoragic serotipul O 157
H7 este implicata in etiologia urmatoarelor
entitati:
A. Sepsis
B. Prodroame cu scaune sanguinolente din
sindromul hemolitic uremic
C. Boala Crohn
D. Colita hemoragica
E Sindrom de colon iritabil
(pag. 349)
36 Urmatoarele afirmatii despre
medicamentele antidiareice sunt corecte:
A. Sunt considerate remedii simptomatice
B. Loperamidul nu este contraindicat la sugari
C. Adsorbantele nu adsorb substante nutritive
D. Se recomanda dupa varsta de 2-3 ani
E Lomotilul nu are actiune asupra
hiperperistaltismului
(pag. 355)
37 In cadrul inlocuirii pierderilor
hidroelectrolitice in boala diareica acuta,
administrarea numai de apa duce la:
A. Spasmul musculaturii netede;

B. Distensia organelor cavitate;
C. Leziuni inflamatorii;
D. Iritatia peritoneala;
E Ischemia viscerala.
(pag. 344)
*
3 n ce afectiune apar dureri epigastrice
transfixiante:
A. Ulcer
B. Infarct miocardic anterosuperior
C. Afectiuni biliare
D Colica renala
E Pleurezie serofibrinoasa
(pag. 344)
A. Riscul de aparitie a convulsiilor hiponatremice

B. Riscul de aparitie a diareilor osmotice
C. Scaderea Na seric
D Riscul de aparitie a crizelor hipoglicemice
E. Riscul de intoxicatie cu apa
(pag. 353)
M 63
*
4 Care din urmatoarele se manifesta cu
durere subcostala cu iradiere subscapulara
dreapta?
A. Afectiuni biliare
B. Afectiuni hepatice
C. Neoplasm de pancreas
D Ulcer peptic
E Pleurita
(pag. 344)
*
5 Una din situatiile de mai jos se manifesta
caracteristic cu durere lombara cu iradiere
descendenta:
* 11 Principalele cauze metabolice de durere

abdominala recurenta sunt urmatoarele, cu
A. Tetanie
B. Acidoza diabetica
C. Hipoglicemie
D Hiperlipemie idiopatica familiala tip I
E. Tirozinemie
(pag. 346)
* 12 Care este cauza hematologica a durerii
abdominale recurente:
A. Beta-talasemia
B. Microsferocitoza congenitala
C. Drepanocitoza
D Anemiile hemolitice autoimune
E Hemofilia
(pag. 346)
* 13 Durerea abdominala recurenta se
caracterizeaza prin urmatoarele, cu exceptia:
A. Este legata de situatii stresante
B. Incidenta maxima dupa 10 ani
C. si schimba sediul
D Are iradiere bizara
E Nu trezeste copilul din somn
(pag. 346)
* 14 Acidoza diabetica, acuza de dureri
abdominale recurente, se caracterizeaza prin
urmatoarele, cu exceptia:
A. Cifoscolioza
B. Spondilita anchilopoetica;
C. Colica renala;
D Tumori renale;
E Infectii urinare.
(pag. 344)
*
6 Durerea abdominala recurenta se
asociaza frecvent cu urmatoarele, cu exceptia
A. Varsaturi
B. Balans toraco-abdominal
C. Diaree
D Constipatie
E Hemoragii intestinale
(pag. 344)
*
7 Durerea abdominala recurenta se
asociaza cu urmatoarele semne si simptome
extradigestive, cu exceptia :
A. Dureri abdominale mimnd abdomenul acut

B. Oligurie
C. Hiperglicemie cu glicozurie si cetonurie
D Sindrom de deshidratare
E Acidoza metabolica
(pag. 346)
15 De cine depinde perceptia durerii
abdominale recurente:
A. Intensitatea durerii
B. Pragul sensibilitatii la durere
C. Capacitatea de a face comparatii
D Vrsta
E Afectiuni asociate
(pag. 344)
16 Ce trebuie sa precizeze anamneza
bolnavului cu durere abdominala recurenta?
A. Vrsta copilului
B. Vrsta aparitiei durerilor
C. Caracterele durerii
D. Semne si simptome asociate
E Tratamente efectuate
(pag. 344)
17 Care sunt caracteristicile topografice ale
durerii la copilului mic cu durere abdominala
recurenta?
A. Urinare
B. Masa pelvina palpabila
C. Neurologice
D Psihologice
E. Cardiace
(pag. 344,345)
*
8 n boala Crohn sunt prezente urmatoarele
semne si simptome clinice, cu exceptia:
A. Durere abdominala recurenta
B. Diaree
C. Diaree alternnd cu constipatie
D Simptome extradigestive (articulare, cutanate,
oculare)
E Alterarea starii generale
(pag. 345)
*
9 Urmatoarele caracterizeaza megacolonul
aganglionar congenital, cu exceptia:
A. Absenta celulelor ganglionare din plexurile
Auerbach si Meissner
B. Diaree cronica cu steatoree
C. Constipatie cronica
D Marirea de volum a abdomenului
E Perisaltism exagerat, vizibil
(pag. 345)
* 10 Principalele cauze renourinare ale durerii
abdominale recurente sunt urmatoarele, cu
A. Glomerulonefrita cronica
B. Infectii urinare recidivante
C. Obstructia tractului urinar cu hidronefroza
D Litiaza renourinara
E Tumori renale
(pag. 346)
A. Este precisa
B. Localizata aproape ntotdeauna periombilical
C. Este nselatoare
D n epigastru
E n hipocondrul drept
(pag. 344)
M 64
18 Prin ce se manifesta clinic infectia

urinara recidivanta:
A. Disurie, polakiurie
B. Durere abdominala recurenta
C. Diaree
D. Enuresis
E. Pusee febrile inexplicabile
(pag. 346)
19 Prin ce se manifesta clinic
hematocolposul:
A. Dureri abdominale recidivante ritmate ciclic
B. Tumora hipogastrica
C. Varsaturi
D Soc hemoragic
E Hematurie
(pag. 346)
20 La ce afectiuni va gnditi n fata unui
copil cu durere abdominala recurenta la care
examenul clinic evidentiaza o masa pelvina:
25 Care sunt complicatiile ulcerului

gastroduodenal la copil?
A. Hematemeza
B. Malignizarea
C. Perforatia
D. Stenozarea
E Penetratia n pancreas
(pag. 345)
26 Care sunt caracterele durerii n ulcerul
gastroduodenal?
A. Durerea poate fi ameliorata prin administrarea
de lapte sau alte alimente
B. Adesea devine mai intensa dupa masa
C. n unele cazuri durerea este atipica
D Se nsoteste de varsaturi bilioase
E Asociaza constipatia
(pag. 345)
27 Prin ce se caracterizeaza durerea
abdominala recurenta din colonul iritabil?
A. Se amelioreaza dupa emisia de scaun si gaze
B. Se accentueaza n timpul defecatiei
C. Se asociaza cu diaree intermitenta
D. Diareea alterneaza cu constipatia
E Se nsoteste de rectoragie
(pag. 345)
28 Ce investigatii solicitati pentru stabilirea
diagnosticului de boala Crohn?
A. Examen radiologic al intestinului terminal si
colonului
B. Ecografie abdominala
C. Punctie abdominala
D. Examen endoscopic
E Urografie
(pag. 345)
29 Care din urmatoarele pot fi manifestari de
litiaza biliara la copil?
A. Dureri n hipocondrul drept
B. Cefalee
C. Greata, varsaturi
D Diaree alternnd cu constipatia
E. Pusee icterice
(pag. 345)
30 Litiaza biliara apare mai ales ca o
complicatie n:
A. Anemiile hemolitice cronice
B. Neoplasmul de cap de pancreas
C. Fibroza chistica
D Chistul de coledoc
E. Boala Wilson
(pag. 345)
31 Prin ce se caracterizeaza chistul de
coledoc?
A. Varsaturi bilioase
B. Steatoree
C. Durere
D. Icter
E. Palparea unei formatiuni tumorale n
hipocondrul drept
(pag. 345)
A. Tumora ovariana
B. Glob vezical
C. Sarcina
D. Hematocolpos
E Rectocolita ulcero-hemoragica
(pag. 344)
21 Ce puteti gasi la inspectia abdominala la
un copil cu durere abdominala recurenta?
A. Cicatrice postoperatorie
B. Meteorism abdominal
C. Abdomen imobil cu miscarile respiratorii
D. Unde peristaltice vizibile
E Abdomen escavat
(pag. 345)
22 Ce poate evidentia palparea abdominala
la un copil cu durere abdominala recurenta:
A. Garguimente pe flancuri
B. Hepatomegalie
C. Splenomegalie
D. O formatiune tumorala
E Aparare musculara
(pag. 345)
23 Ce examene complementare indicati la un
copil cu durere abdominala recurenta de cauza
functionala:
A. Hemoleucograma
B. VSH
C. Examen sumar de urina
D. Examen coproparazitar
E Ecografie abdominala
(pag. 345)
24 La ce nivel localizeaza durerea recurenta
copilul cu ulcer gastroduodenal?
A. Epigastru
B. "n bara
C. Periombilical
D n hipocondrul drept
E n flancul drept
(pag. 345)
M 65
32 Care sunt cauzele hepatobiliare care

determina durerea abdominala recurenta:
A. Litiaza biliara
B. Hepatita acuta
C. Chistul de coledoc
D Atrezia de cai biliare
E. Tumorile hepatice
(pag. 345)
33 Care sunt principalele cauze pancreatice
implicate n etiologia durerii abdominale
recurente:
A. Pancreatita cronica
B. Neoplasmul pancreatic
C. Fibroza congenitala a sfincterului Oddi
D. Pseudochistul de pancreas
E Pancreatita acuta
(pag. 345)
34 Care sunt investigatiile indispensabile
pentru diagnosticul infectiilor urinare
recidivante?
A. Examenul de urina
B. Cistografia mictionala
C. Urocultura
D Proba Addis
E Urografia
(pag. 346)
35 Unde este localizata durerea abdominala
recurenta din hidronefroza?
A. Lombar
B. n flancuri
C. n abdomenul inferior
D Este imprecis localizata
E Periombilical
(pag. 346)
36 Ce investigatii recomandati pentru
diagnosticarea uropatiei malformative?
A. Ecografie abdominala
B. Urografia
C. Cistografia mictionala
D Tomografia computerizata
E Rezonanta magnetica nucleara
(pag. 346)
37 Prin ce se manifesta clinic dismenoreea?
A. Dureri abdominale colicative
B. Iritabilitate
C. Dureri lombare
D Cefalee
E. Greata, varsaturi
(pag. 346)
38 Prin ce se caracterizeaza epilepsia
abdominala?
A. Dureri abdominale colicative
B. Tulburarea starii de constienta
C. Stare de constienta pastrata
D. Somnolenta post critica
E. Modificari sugestive la EEG
(pag. 346)
39 Prin ce se caracterizeaza durerea

abdominala recurenta din epilepsia abdominala?
A. Localizare difuza abdominala
B. Localizare periombilicala sau epigastrica
C. Debut brusc
D. Durata de cteva minute
E Stare de constienta pastrata
(pag. 346)
40 Tetania se caracterizeaza prin:
A. Dureri abdominale
B. Contracturi ale musculaturii striate
C. Hiperexcitabilitate neuromusculara
D Extremitati reci
E Tahicardie
(pag. 346)
Tema nr.
26
Rahitismul carential comun
*
1 Nevoile zilnice de vitamina D sunt de :
A. 4-8 UI
B. 40-80 UI
C. 400-800 UI
D 4000 8000 UI
E 40.000 80.000 UI
(pag. 94)
*
2 Incidenta maxima a rahitismului se
inregistreaza:
A. la nastere
B. in prima luna de viata
C. intre 3 si 6 luni
D intre 1 si 3 ani
E intre 3 si 6 ani
(pag. 95)
*
3 Unde are loc prima hidroxilare din
metabolismul vitaminei D?
A. la nivel gastric
B. la nivelul vilozitatilor intestinale
C. la nivel hepatic
D la nivel renal
E la nivel osos
(pag. 95)
*
4 Unde are loc a doua hidroxilare din
metabolismul vitaminei D?
A. la nivel gastric
B. la nivelul vilozitatilor intestinale
C. la nivel hepatic
D. la nivel renal
E la nivel osos
(pag. 95)
*
5 Urmatoarele alimente sunt surse bogate
de vitamina D, cu exceptia:
A. laptele de vaca
B. ficatul de vitel
C. galbenusul de ou
D ficatul unor soiuri de pesti
E untura de peste
(pag. 95)
M 66
*
6 Profilaxia postnatala a rahitismului
impune administrarea zilnica de doze orale de
vitamina D pana la varsta de :
* 13 Craniotabesul este considerat fiziologic

pana la varsta de:
A. 2 3 saptamani
B. 2-3 luni
C. 12 luni
D 24 de luni
E craniotabesul este considerat intotdeauna
patologic
(pag. 97)
14 Factori favorizanti in rahitism sunt:
A. prematuritatea
B. sindroamele de malabsorbtie
C. insuficienta renala cronica
D insuficienta cardiaca
E. tratamentul cu fenobarbital
(pag. 95,96)
15 Care din urmatoarele fac parte dintre
mecanismele de actiune ale vitaminei D implicate
in patogenia rahitismului?
A. 3 luni
B. 6 luni
C. 12 luni
D. 18 luni
E 3 ani
(pag. 100)
*
7 Prima doza stoss in profilaxia postnatala
a rahitismului este recomandabil sa fie
A. dupa vaccinarea antipoliomelitica
B. dupa vaccinarea BCG
C. in maternitate
D dupa prima luna de viata
E dupa varsta de 3 luni
(pag. 100)
*
8 Doza stoss totala de vitamina D necesara
in primul an de viata in profilaxia rahitismului
este
A. 200.000 UI
B. 400.000 UI
C. 1200 UI
D. 1.200.000 UI
E 100 UI
(pag. 100)
*
9 Care este posologia uzuala a preparatelor
orale de vitamina D necesare in profilaxia
rahitismului?
A. scade absorbtia intestinala a fosforului

B. creste absorbtia intestinala a calciului
C. creste reabsobtia tubulara a fosforului
D. stimuleaza mineralizarea tesutului osteoid
E stimuleaza sinteza de parathormon
(pag. 96)
16 Care din urmatoarele reprezinta efecte ale
actiunii parathormonului cu implicatii in
fiziopatologia rahitismului?
A. stimuleaza absorbtia intestinala a calciului
B. creste reabsobtia renala a fosforului
C. scade reabsorbtia renala a calciului
D. depolimerizeaza substanta fundamentala
osoasa
E. stimuleaza activitatea osteoclastelor
(pag. 97)
17 Modificarile ce pot fi intalnite la nivelul
osului rahitic sunt:
A. insuficienta mineralizare a matricei
cartilaginoase
B. formarea deficitara de tesut osteoid
C. formarea exuberanta de tesut osteoid
D cresterea duritatii osoase
E ingustarea extremitatilor distale
(pag. 97)
18 Tabloul clinic in rahitism poate contine
urmatoarele:
A. craniotabes
B. bose occipitale
C. plagicefalie
D. fontanela anterioara mai mare decat normal
E uscaciune tegumentara la nivelul extremitatii
cefalice
(pag. 97)
19 Tabloul clinic in rahitism poate contine
urmatoarele:
A. craniotabes
B. matanii costale
C. uscaciune tegumentara la nivelul extremitatii
cefalice
D. bratari rahitice la nivelul membrelor
E. genu varus sau genu valgus
(pag. 97)
A. 1-2 picaturi/zi
B. 1-2 picaturi de trei ori pe zi
C. 4-8 picaturi/zi
D 4-8 picaturi de trei ori pe zi
E 10-12 picaturi de doua ori pe zi
(pag. 100)
* 10 Doza totala de vitamina D care asigura
vindecarea rahitismului florid este:
A. 200.000 UI/an
B. 100.000 UI/an
C. 400.000-600.000 UI/an
D. 1.600.000 1.800.000 UI/an
E 2000 UI/luna
(pag. 100)
* 11 Cauza rahitismului aparut la copiii cu
atrezie biliara extrahepatica este:
A. absenta sarurilor biliare la nivel intestinal
B. scaderea activitatii dizaharidazelor
C. scaderea capacitatii de hidroxilare hepatica
D scaderea capacitatii renale de hidroxilare
E cresterea aciditatii gastrice cu degradarea
vitaminei D
(pag. 96)
* 12 Acidozele renale tubulare distale produc
rahitism prin urmatorul mecanism:
A. cresterea eliminarii de fosfati
B. scaderea capacitatii renale de hidroxilare
C. cresterea reabsorbtiei tubulare de magneziu
D cresterea ultrafiltrarii
E. utilizarea carbonatului de calciu din os pentru
neutralizarea acidozei metabolice
(pag. 96)
M 67
20 Care din urmatoarele fac parte din

modificarile caracteristice pulmonului rahitic?
A. ramolirea extrema a arcurilor costale
B. hipertonia musculara rahitica
C. craniotabesul
D. bronhomalacia
E. scaderea rezistentei la infectii
(pag. 98)
21 Modificarile radiologice osoase din
rahitismul carential cuprind:
A. aspect franjurat la limita diafizo-epifizara
B. ingustarea zonelor de cartilaj de la nivelul
cartilajelor de crestere
C. deformare "in cupa" la nivelul cartilajelor de
crestere
D. coastele sunt slab mineralizate
E diafiza oaselor lungi este constant bine
mineralizata
(pag. 98)
calcemia in rahitismul carential sunt adevarate?
A. poate avea valori normale
B. poate fi crescuta
C. poate fi scazuta
D nu este corelata cu interventia hormonului
paratiroidian
E. este criteriu de urmarire a recuperarii in rahitism
(pag. 96)
23 Vindecarea "in trepte" a rahitismului
consta in:
A. normalizarea modificarilor biochimice in 2-3 luni
de la debutul tratamentului
B. normalizarea modificarilor biochimice in 7-10
zile de la debutul tratamentului
C. vindecarea radiologica incepe dupa 2-3
saptamani
D semnele clinice osoase pot persista 1-2 ani
E. vindecarea radiologica este anuntata de
aparitia "liniei de doliu"
(pag. 101)
24 Care din urmatoarele sunt valabile in
ceea ce priveste simptomatologia
hipervitaminozeiD?
A. simptomele se dezvolta dupa 1-3 zile de la
supradozajul vitaminic
B. simptomele se dezvolta dupa 1-3 luni de la
supradozajul vitaminic
C. apare anorexie severa
D. pot aparea varsaturi
E se insoteste constant de scaune diareice
(pag. 101)
25 Simptomele hipervitaminozei D sunt:
A. anorexie severa si rebela
B. hipertonie
C. constipatie
D rash cutanat persistent
E. poliurie si polidipsie
(pag. 101)
26 Modificarile paraclinice in
hipervitaminoza D sunt:
A. hipercalcemie
B. hipercalciurie
C. hipocalciurie
D. proteinuire
E. retentie azotata
(pag. 101)
27 Profilaxia postnatala a rahitismului
consta in:
A. expunerea la soare a copilului in anotimpul
insorit
B. promovarea alimentatiei naturale
C. promovarea alimentatiei artificiale
D. profilaxie medicamentoasa
E suplimentarea obligatorie a aportului de Calciu
la sugar cu preparate orale 50 mg/kgc/zi
(pag. 100)
28 Tratamentul hipervitaminozei D implica
urmatoarele masuri:
A. oprirea imediata a administrarii vitamineiD
B. cresterea aportului de Ca din alimentatie
C. perfuzii "diuretice" care sa permita "spalarea"
organismului
D chelatorii de calciu nu au efect
E. administrarea de cortizon
(pag. 101)
relatia parathormon-vitamina D sunt adevarate?
A. actioneaza sinergic la nivel intestinal
B. actioneaza antagonic la nivel intestinal
C. actioneaza antagonic la nivelul tubului renal
D actioneaza sinergic la nivelul tubului renal
E actioneaza sinergic la nivel osos
(pag. 97)
30 Actiunile parathormonului la nivel osos
sunt:
A. depolimerizeaza substanta fundamentala
B. introduce calciul in os
C. stimuleaza activitatea osteoclastelor
D inhiba activitatea osteoclastelor
E. stimuleaza activitatea osteoblastelor
(pag. 97)
descrierea rahitismului carential florid?
A. hipertonie musculara
B. eruptie dentara precoce
C. tulburari de mineralizare a dentitiei primare
D. rezistenta redusa la infectii
E. pulmon rahitic
(pag. 97,98)
32 Diagnosticul diferential al craniotabesului
rahitic de face cu:
A. craniotabesul fiziologic
B. traumatismele craniene
C. hidrocefalia incipienta
D. osteogenesis imperfecta
E modificarile osoase din hipervitaminoza D
(pag. 98)
M 68
33 Care sunt organele-tinta principale cu rol

in fiziopatologia rahitismului unde isi exercita
actiunea vitamina D?
A. ficat
B. intestin
C. tubul renal
D. os
E plaman
(pag. 96)
actiunea vitaminei D la nivel osos sunt
adevarate?
A. actioneaza partial antagonist cu parathormonul
B. favorizeaza mineralizarea osului in crestere
C. inhiba resobtia osoasa
D inhiba actiunea osteoclastilor
E. moduleaza maturarea osteoblastilor
(pag. 96,97)
35 Sursele de vitamina D sunt:
A. transformarea in piele a vitaminei D2 in
vitamina D3
B. transformarea provitaminei D in piele
C. alimentele vegetale sunt o sursa bogata de
vitamina D
D. laptele este in mod notoriu o sursa foarte
saraca de vitamina D
E. vitamina D2 se gaseste in cantitati mari in
ficatul unor pesti (cod)
(pag. 94,95)
36 Biochimia urinii in rahitismul florid
consta in:
A. hiperfosfaturie
B. hipofosfaturie
C. hiperaminoacidurie
D. absenta eliminarii calcului in urina
E hipercalciurie
(pag. 98)
craniotabesul din rahitism sunt adevarate?
A. se instaleaza inca de la nastere
B. se instaleaza in primele 2-3 luni
C. se instaleaza dupa varsta de 2-3 luni
D. consta in "inmuierea" oaselor craniului, in
special parieto-occipital
E. se poate insoti de bose frontale, plagicefalie
(pag. 97)
38 Din tabloul clinic al rahitismuliui florid fac
parte urmatoarele:
A. santul Harrison
B. hipertonia musculara
C. uscaciune tegumentara
D. craniotabes
E. genu valgus
(pag. 97,98)

vitamina D sunt adevarate?
A. este alcatuita dintr-un grup de 10 compusi
B. vitamina D2 este absenta din alimentele de
origine vegetala
C. vitamina D3 este sintetizata la nivelul dermului
D. dozarea vitaminei D se face in unitati
internationale
E. dozarea vitaminei D se face in miligrame
(pag. 94,95)
schema I de tratament curativ a rahitismului?
A. trei doze i.m. de cate 100.000 UI administrate
la interval de trei zile
B. o doza de 400.000 UI administrata i.m. la
inceputul tratamentului
C. dupa 30 de zile se administreaza 200.000 UI
D3 i.m.
D dupa 60 de zile de la inceperea tratamentului
se administreaza 400.000 UI i.m.
E tratamentul consta in administrarea unei
singure doze depozit de 600.000 UI D3
(pag. 100)
Tema nr.
27
Infectii ale cailor aeriene superioare la copil
*
1 Primul gest terapeutic in intoxicatiile prin
inhalare la copil consta in:
A. transport de urgenta la spital
B. spalare abundenta cu apa si sapun
C. respiratie artificiala prin masaj toracic sau "gura
la gura"
D prinderea unei linii venoase pentru
administrarea medicatiei
E. indepartarea victimei din mediul toxic
(pag. 537)
*
2 In intoxicatiile la copil cea mai frecventa
cale de patrundere a toxicului in organism este:
A. cutanata
B. respiratorie
C. ingestie
D oftalmica
E iradiere
(pag. 530)
*
3 Prevenirea absorbtiei toxicelor injectate
se poate face prin urmatoarele metode, cu
exceptia:
A. excizie chirurgicala de tesut
B. aplicarea unui garou proximal de locul injectarii
C. stimularea diurezei
D suctiune
E . punga de gheata la locul injectarii
(pag. 537)
M 69
*
4 Urmatoarele sunt exemple de antidoturi
nespecifice in intoxicatii, cu exceptia:
A. albusul de ou crud
B. alcoolul etilic
C. laptele
D otetul diluat
E carbunele activat
(pag. 536)
*
5 Care din urmatoarele manevre nu este
indicata in provocarea varsaturii?
A. stimularea repetata a fundului gatului
B. administrarea unui pahar de lapte
C. administrarea unui pahar de apa calda
D administrarea siropului de ipeca
E. administrarea carbunelui activat
(pag. 534)
*
6 Spalatura gastrica este eficienta in
special daca se practica la:
A. maxim douazeci de minute de la ingestia
toxicului
B. maxim doua ore de la ingestia toxicului
C. maxim patru ore de la ingestia toxicului
D maxim patru zile de la ingestia toxicului
E maxim douazeci si patru de ore de la ingestia
toxicului
(pag. 534)
*
7 Care din urmatoarele masuri terapeutice
este ineficienta in tratamentul intoxicatiei cu
A. administrarea de miostin
B. administrarea de scobutil
C. administrarea de beta-blocante
D administrarea de plegomazin
E impachetari hipotermizante
(pag. 548,549)
*
8 Care din urmatoarele intoxicatii are
indicatie terapeutica de spalatura gastrica?
A. ingestia de substante caustice
B. ingestia de stricnina
C. ingestia de hidrocarburi volatile
D. intoxicatia cu paracetamol
E intoxicatia la un pacient comatos neintubat
(pag. 535,536)
*
9 Antidotul in intoxicatia acuta cu alcool
metilic este:
A. carbunele activat
B. alcoolul metilic
C. diazepamul
D difenhidramina
E bicarbonatul de sodiu
(pag. 551)
* 10 Care din urmatoarele masuri este
intotdeauna permisa in intoxicatia acuta cu
substante
corozive?
* 11 Antidotul specific in intoxicatia cu

substante colinergice este:
A. fizostigmina
B. vitamina C
C. atropina
D adrenalina
E dopamina
(pag. 539)
paracetamol este:
A. albastru de metilen
B. D-penicilamina
C. N-acetilcisteina
D atropina
E vitamina C
(pag. 539)
etilenglicol este:
A. alcoolul metilic
B. alcoolul etilic
C. difenhidramina
D atropina
E adrenalina
(pag. 539)
anticolinergice este:
A. atropina
B. adrenalina
C. dopamina
D paration
E. fizostigmina
(pag. 539)
15 Prevenirea absorbtiei toxicului in
intoxicatiile prin ingestie la copil se face prin:
A. evacuarea continutului intestinal
B. administrare de antidoturi locale nespecifice
C. administrarea de oxigen pe masca
D indepartarea copilului din mediul unde a avut
loc intoxicatia
E. evacuarea continutului gastric
(pag. 533-537)
16 Intoxicatiile cu antidepresive triciclice se
manifesta clinic prin:
A. ileus
B. retentie acuta de urina
C. . transpiratii profuze
D mioza fixa
E. hipotensiune arteriala
(pag. 541)
17 Care din urmatoarele metode sunt
ineficiente in intoxicatia cu antidepresive
triciclice?
A. spalatura gastrica
B. diureza fortata
C. administrarea de carbune activat
D. hemodializa
E administrarea de fizostigmina
(pag. 541)
A. administrarea de oxigen
B. folosirea apei sau altor substante pentru
diluarea toxicului
C. provocarea varsaturilor
D administrarea de purgative
E spalatura gastrica
(pag. 555)
M 70
18 Care din urmatoarele sunt adevarate in

legatura cu intoxicatia cu paracetamol la copil?
A. dupa 3-7 zile se poate instala coma hepatica cu
evolutie letala
B. evolueaza in trei stadii
C. tardiv apar dureri epigastrice, hepatomegalie
D. apar greturi, varsaturi
E constant se insoteste de depresie respiratorie
(pag. 546)
19 Masurile utile in terapia intoxicatiilor cu
barbiturice sunt:
A. administrarea de stricnina
B. administrarea de cafeina
C. provocarea varsaturilor
D. ventilatie asistata si administrarea de oxigen
E. administrare de solutie salina izotona
(pag. 543)
20 Tratamentul intoxicatiei cu paracetamol
la copil include:
A. oxigenoterapie ca prim gest, pentru tratamentul
depresiei respiratorii
B. spalatura gastrica la cel putin 24 de ore dupa
ingestie
C. provocarea varsaturii
D administrarea de diuretice
E. antidotul este N-acetilcisteina (Mucomyst)
(pag. 547)
21 Care din urmatoarele afirmatii referitoare
la intoxicatia cu aspirina la copil sunt adevarate?
A. se poate insoti de hipertermie
B. semnele neurologice apar in mod exceptional
C. se insoteste de: vasodilatatie cutanata,
transpiratii profuze
D lipsesc tulburarile respiratorii
E. pot apare greturi, varsaturi, uneori cu striuri
sangvinolente
(pag. 545)
22 Examenele paraclinice in intoxicatia
salicilica pot evidentia:
A. deshidratare hipertona
B. acidoza respiratorie in faza initiala
C. de obicei se asociaza hiperglicemie moderata
D. in intoxicatiile grave se poate instala rapid
acidoza mixta
E. hipopotasiemie - care apare prin cresterea
eliminarii renale de potasiu
(pag. 545,546)
23 Care din urmatoarele interventii fac parte
din tratamentul intoxicatiei salicilice?
A. provocarea varsaturii imediat dupa ingestie
B. administrarea de heparina in bolus in primele
ore de la ingestie
C. diureza osmotica alcalinizanta
D. administrare intravenoasa de bicarbonat de
sodiu
E. hemodializa in formele grave
(pag. 546)
24 Masurile terapeutice in intoxicatia cu

cafeina constau in:
A. administrarea de antidot specific
B. spalatura gastrica
C. diureza fortata
D. administrare de diazepam
E administrare de miofilin
(pag. 547)
25 Intoxicatia cu atropina si derivati se
manifesta clinic prin:
A. transpiratii profuze precoce
B. mioza fixa
C. bradicardie cu hipotensiune
D. retentie de urina
E. incetinirea tranzitului intestinal
(pag. 548)
26 Intoxicatia cu atropina se poate trata prin:
A. spalatura gastrica
B. diureza osmotica neutra
C. administrarea de scobutil
D. administrarea de fizostigmina
E administrarea de beta-adrenomimetice
(pag. 549)
27 Care sunt fazele clinice de evolutie in
intoxicatia acuta cu alcool etilic?
A. faza de excitatie
B. faza de vasodilatatie
C. faza medico-legala
D. coma alcoolica
E faza de latenta
(pag. 551)
28 Terapia in intoxicatia acuta cu alcool
etilic implica urmatoarele masuri:
A. spalatura gastrica de urgenta la bolnavii
comatosi
B. perfuzii de glucoza
C. perfuzii de fructoza
D. . administrarea de tiamina
E administrarea de insulina in bolus
(pag. 551)
29 Manifestarile clinice ale intoxicatiei cu
substante organo-fosforate sunt grupate in
urmatoarele sindroame principale:
A. sindromul atropinic
B. sindromul muscarinic
C. sindromul nicotinic
D sindromul adrenergic
E. sindromul nervos central
(pag. 555)
30 Care din urmatoarele masuri sunt
contraindicate in intoxicatia cu substante
corozive?
A. provocarea varsaturilor
B. asigurarea permeabilitatii cailor respiratorii
C. administrarea de oxigen
D. spalatura gastrica
E administrarea de apa sau lapte
(pag. 554,555)
M 71
31 Care din urmatoarele interventii

terapeutice sunt valabile in cazul intoxicatiei
pediatrice ce pesticide organo-fosforate?
37 Care din urmatoarele sindroame

caracteristice intoxicatiilor cu ciuperci
necomestibile sunt considerate a avea incubatie
scurta?
A. prima masura terapeutica este spalatura

gastrica
B. prima masura terapeutica este administrarea de
atropina
C. prima masura terapeutica este administrarea
de activatori ai colinesterazei
D. a doua masura terapeutica este administrarea
de activatori ai colinesterazei
E. decontaminarea tegumentelor prin spalare cu
apa si sapun
(pag. 556)
32 Care din urmatoarele afirmatii reprezinta
elemente de diagnostic diferential intre
intoxicatia cu insecticide carbamate si cea cu
insecticide organofosforate?
A. sindromul colinergic
B. sindromul adrenergic
C. sindromul phalloidian
D sindromul orellanian
E. sindromul atropinic
(pag. 561,562)
38 Sindromul de abstinenta la cocaina
consta in:
A. hiperprolactimemie
B. retentie acuta de urina
C. dureri precordiale
D. pneumomediastin sau pneumotorax spontan
E. convulsii
(pag. 564)
39 Terapia in intoxicatia acuta cu substante
corozive include:
A. administrarea de purgative
B. administrarea de urgenta de apa sau lapte
C. administrarea pentru tamponare a acizilor sau
bazelor slabe
D. bujiraje
E provocarea varsaturilor
(pag. 555)
40 In tratamentul intoxicatiei cu derivati de
petrol se vor evita:
A. oxigenoterapia
B. epinefrina
C. administrarea de solutie de glucoza
D spalatura gastrica dupa intubatie traheala
E. analepticele nervoase centrale
(pag. 553)
A. carbamatii inhiba ireversibil colinesterazele

B. carbamatii inhiba reversibil colinesterazele
C. efectele SNC ale intoxicatiei cu carbamati sunt
mult mai intense decat in cazul organo-fosforatelor
D valorile colinesterazei serice
E. sindroamele clinice in intoxicatia cu carbamati
sunt mai benigne si au o durata mai scurta
(pag. 557)
33 Semnele clinice in intoxicatia acuta cu
opiacee pot fi:
A. torpoare mergand pana la coma
B. diaree
C. retentie acuta de urina
D vasoconstrictie periferica severa
E. dizartrie, deteriorarea atentiei
(pag. 566)
34 Intoxicatia acuta cu opiacee se trateaza
cu:
A. asigurarea unei cai venoase continui
B. asigurarea ventilatiei (inclusiv intubatie,
ventilatie asistata)
C. antidotul recunoscut al intoxicatiei cu opiacee
este fortralul
D. antidotul recunoscut al intoxicatiei cu opiacee
este naloxona
E. tratamentul de detoxifiere se face cu metadona
(pag. 566,567)
35 Abuzul de amfetamine se manifesta
caracteristic prin:
A. senzatie de omnipotenta
B. hiperexcitabilitate
C. bradicardie persistenta
D relaxarea musculaturii netede viscerale
E. comportament paranoid, hiperinsolent
(pag. 565)
36 Care din urmatoarele sindroame
caracteristice intoxicatiilor cu ciuperci
necomestibile sunt considerate a avea incubatie
lunga?
Tema nr.
28
Astmul bronsic la copil
*
1 Cea mai frecventa boala cronica a
copilului este:
A. reumatismul articular acut
B. fibroza chistica
C. astmul bronsic
D ulcerul gastro-duodenal
E boala Crohn
(pag. 225)
*
2 Desi boala este subdiagnosticata, n
Romnia sufera de astm bronsic urmatorul
procent din populatia pediatrica:
A. 1-2%
B. 2-5%
C. 7-10%
D 50%
E 75%
(pag. 225)
A. sindromul phalloidian
B. sindromul gyromitrian
C. sindromul colinergic
D. sindromul orellanian
E sindromul resinoidian
(pag. 561)
M 72
*
3 Factorul patogenic central al astmului
bronsic l constituie:
A. hipersecretia de mucus
B. bronhoconstrictia
C. inflamatia cronica
D fibroza locala
E hipertrofia musculaturii netede bronsice
(pag. 225)
*
4 Valori ale PEFR cuprinse ntre 50-80% din
valoarea personala la copiii astmatici, se pot
interpreta ca:
*
9 Cea mai frecventa cauza declansatoare a
crizei de astm bronsic la sugarul sub 6 luni este:
A. virusul gripal
B. virusul paragripal
C. virusul sincitial respirator
D virusul herpetic
E virusul Coxsakie
(pag. 230)
* 10 Criza de astm bronsic survine cel mai
frecvent:
A. n anotimpul cald
B. dupa-amiaza
C. noaptea
D dupa administrarea de beta-2-agonisti
E dupa administrarea inhalatorie de aerosoli
continnd corticosteroizi
(pag. 230)
* 11 Ce grad de severitate al astmului bronsic
la copil caracterizeaza aparitia de manifestari
clinice nainte de tratament mai frecvent de 2
ori/saptamna, dar mai putin de 1 data/zi?
A. nu necesita interventii suplimentare

B. poate fi necesara cresterea dozelor de
medicatie
C. este necesara sedarea copilului
D alerta medicala, se impune administrarea
imediata a unui bronhodilatator
E este necesara oxigenoterapia
(pag. 232)
*
5 Urmatoarele grade de severitate
caracterizeaza astmul bronsic la copil, cu
exceptia:
A. usor intermitent
B. usor persistent
C. moderat persistent
D. sever intermitent
E sever persistent
(pag. 229)
*
6 Urmatoarele principii medicamentoase
fac parte din categoria corticosteroizilor
administrati inhalator la copiii cu astm bronsic,
cu exceptia:
A. usor intermitent
B. usor persistent
C. moderat persistent
D sever persistent
E cough-variant asthma
(pag. 229)
12 Pentru diagnosticul astmului bronsic la
copil, sunt utilizati urmatorii parametri,
componenti ai fenotipului astmatic:
A. nivelele serice ale IgE total si IgE specifice
B. raspunsul la teste cutanate de pneumoalergeni
C. nivelul eozinofilelor n snge
D. hiperreactivtatea bronsica la teste de provocare
E nivelul proteinei C reactive serice
(pag. 225)
13 Care dintre urmatoarele afirmatii intra n
definitia astmului bronsic_
A. este o boala pulmonara cronica
B. este caracterizata prin obstructia variabila si
reversibila a cailor respiratorii
C. este caracterizata de hipersecretia de mucus
D. este caracterizata prin inflamatia cailor
respiratorii
E. este caracterizata prin obstructia
hiperreactivitate bronsica
(pag. 225)
14 Debitul expirator maxim instantaneu de
vrf (PEFR) poate reflecta la copiii astmatici:
A. severitatea bolii
B. corelatia cu hiperreactivitatea bronsica
C. adecvarea conduitei terapeutice
D gradul de maturare al plamnilor
E capacitatea de adaptare la efortul fizic
(pag. 232)
A. beclomethasone
B. budesonide
C. fluticasone
D. montelukast
E triamcinolone
(pag. 235)
*
7 Care dintre urmatoarele afirmatii privind
utilizarea metilxantinei (teofilinei) n tratamentul
astmului bronsic pediatric este falsa?
A. are o fereastra terapeutica ngusta (doza
terapeutica apropiata de cea toxica)
B. are efect inotrop si cronotrop negativ n general
C. intoxicatia acuta nu are antidot specific
D intoxicatia cronica poate determina aparitia
convulsiilor
E. este indicata utilizarea sa numai n tratamentul
crizei acute
(pag. 236)
*
8 Cele mai eficiente medicamente
antiinflamatoare utilizate n tratamentul astmului
bronsic la copil sunt:
A. antagonistii de leucotriene
B. agonistii beta-adrenergici
C. anticolinergicele
D. corticosteroizii
E metilxantinele
(pag. 234)
M 73
15 Testele alergologice, efectuate in vivo

(teste cutanate intradermice):
A. nu pun diagnosticul de astm bronsic
B. demonstreaza prezenta sau absenta IgE la
alergeni specifici
C. sunt patognomonice pentru stabilirea de astm
bronsic la copil
D. pot proba atopia
E. sunt putin specifice
(pag. 233)
16 Desensibilizarea specifica n tratamentul
astmului alergic la copil:
A. nu este citata n recomandarile moderne
B. este foarte utila la copiii cu acest diagnostic
C. prezinta risc de reactie anafilactica la fiecare
administrare
D prezinta beneficii clinice de la prima
administrare
E. are efecte sesizabile clinic dupa 6-12 luni
(pag. 237)
tratamentul antibiotic n astmul bronsic la copil
sunt adevarate?
21 n status astmaticus, copilul

A. este anxios
B. este cianotic
C. este intens dispneic
D este somnolent
E. prefera sa stea n sezut
(pag. 226)
cough-variant asthma sunt adevarate?
A. reprezinta 10% din totalul formelor de astm
B. consta n tuse spastica, repetitiva, cu durata
mai lunga de 4 saptamni
C. consta n tuse chinuitoare, n chinte, care apare
de obicei n cursul dupa-amiezii
D. tusea raspunde favorabil la tratamentul
antiastmatic
E tusea este influentata numai de mucolitice si
hidratare
(pag. 228)
23 Medicamentele cu actiune
bronhodilatatoare utilizate n astmul bronsic
sunt:
A. beta-2-agonistii
B. metilxantinele
C. corticosteroizii inhalatori
D. anticholinergicele
E blocantii canalelor de calciu
(pag. 235)
24 Dintre caracteristicile anatomice si
fiziologice ale plamnului copilului mic, care l
plaseaza la risc pentru insuficienta respiratorie n
cazul crizei de astm bronsic fac parte:
A. nu face parte din terapia crizei de astm

B. este rezervata copiilor care au semne de
infectie asociata (febra, sputa purulenta)
C. este indicat daca la criza de astm se asociaza
sinuzita bacteriana
D macrolidele au indicatie n tratamentul
exacerbarilor
E asocierea la tratamentul bronhodilatator a
Penicilinei are efecte practice benefice
(pag. 236)
18 n astmul bronsic la copil, radiografia
pulmonara poate demonstra:
A. torace n butoi
B. hiperinflatie
C. coborrea diafragmului
D. cordul mic, n picatura
E bombarea arcului mijlociu stng
(pag. 230)
leucotrienele sunt adevarate?
A. sunt produse de metabolism ale acidului
arahidonic
B. sunt produse de metabolism ale acidului
clavulanic
C. se obtin pe calea 5-lipooxigenazei
D. leucotrienele D4 au efect bronhoconstrictor de
1000 de ori mai puternic dect histamine
E. initiaza activarea limfocitelor si leucocitelor, cu
eliberarea de mediatori chimici ai inflamatiei
(pag. 227)
20 Declansarea crizei acute de astm este
sub influenta unor stimuli foarte diferiti, cum ar fi:
A. infectiile
B. alergenii respiratori
C. obezitatea
D. efortul fizic
E. emotiile
(pag. 226)
A. diafragmul devine dezavantajat functional

B. are o rezistenta crescuta la fluxul de aer
C. musculatura neteda a bronhiilor este dispusa n
spirala
D tesutul elastic este hipertrofiat
E. tesutul elastic este dezvoltat insuficient
(pag. 230)
25 n care dintre urmatoarele afectiuni poate
apare hiperreactivitatea bronsica?
A. astm bronsic
B. viroze respiratorii
C. expuneri acute la substante toxice si iritante
D fibroza chistica
E tuberculoza pulmonara
(pag. 231)
26 Dintre semnele de gravitate ale unei crize
de astm care poate duce la deces fac parte:
A. tahicardia
B. pulsul paradoxal
C. cianoza centrala
D lipsa de ameliorare la doze acceptabile de
medicamente antiinflamatoare
E. lipsa de ameliorare la doze acceptabile de
medicamente beta-2-agoniste
(pag. 230)
M 74
27 Testele nespecifice de provocare la

histamina pot determina la copiii cu astm
bronsic:
A. scaderea VEMS (cu mai mult de 15% fata de
valorile initiale)
B. scaderea raportului VEMS/CV
C. scaderea Raw (cu mai mult de 40% fata de
valorile initiale)
D. cresterea Raw (cu mai mult de 40% fata de
valorile initiale)
E. cresterea CRF
(pag. 231)
28 Factori de risc pentru recaderea crizei de
astm bronsic la copil sunt:
A. vrsta mare a copilului (peste 14 ani)
B. sexul feminin
C. absenta tusei din tabloul clinic
D. mama fumatoare (n general, expunerea la fum
de tigara)
E. spitalizari anterioare pentru astm
(pag. 236)
29 Semne clinice de gravitate a crizei de
astm bronsic la copil sunt:
A. prezenta wheezing-ului n expir
B. aparitia wheezing-ului n inspir
C. diminuarea murmurului vezicular
D. aparitia pulsului paradoxal
E. contractia concomitenta a muschilor sternocleidomastoidieni
(pag. 228)
Bronhovaxom (Bronhodin) n tratamentul
astmului bronsic la copil sunt adevarate?
*
2 Care dintre urmatoarele este
caracteristica paraliziei tranzitorii Todd:
A. Apare dupa convulsii tonico-clonice
generalizate;
B. Dureaza cteva zile
C. Este comuna la copii mari
D. Apare dupa o convulsie motorie focala
E Se nsoteste de tulburari vegetative
(pag. 508)
*
3 n convulsiile partiale cu simptome
senzoriale descarcarea epileptica este localizata
numai
A. Cortexul motor;
B. Cortexul parietal;
C. Lobul temporal;
D Lobul occipital;
E Cortexul temporo-occipital.
(pag. 508)
*
4 Convulsiile atone se manifesta prin
A. Pierderea brusca a tonusului postural
B. Pastrarea constientei
C. Caderea brusca a capului catre anterior
D Cadere din picioare
E Hipotonie dupa atac
(pag. 508)
*
5 Cauza majora a convulsiilor ocazionale
este:
A. Febra peste 40 0 C;
B. Febra peste 38 0 C;
C. Hipoglicemie;
D Hipocalcemie;
E Encefalopatie hipertensiva
(pag. 518)
*
6 Cauzele endogene ale convulsiilor
ocazionale sunt urmatoarele, cu exceptia:
A. Traumatisme
B. Afectari endocrine
C. Boli infectioase
D Afectiuni vasculare
E Tulburari metabolice
(pag. 518)
*
7 Care este cea mai frecventa cauza de
convulsii ocazionale:
A. Metabolice
B. Traumatice
C. Febrile
D Infectioase
E Toxic-medicamentoase.
(pag. 518)
*
8 Care este categoria in care se incadreaza
convulsiile febrile?:
A. Convulsii mioclonice
B. Convulsii tonico-clonice generalizate
C. Convulsii atone
D Convulsii partial complexe
E Convulsii motorii.
(pag. 518)
A. este un antiinflamator de prima linie

B. este un imunostimulant cu activitate nespecifica
C. este un beta-2-agonist cu durata scurta de
actiune
D este un beta-2-agonist cu durata lunga de
actiune
E. stimuleaza secretia de imunoglobuline la nivelul
mucoasei respiratorii
(pag. 240)
Tema nr.
29
Convulsiile la copil
*
1 Care este principala caracteristica a
convulsiilor partiale:
A. Apar n context febril
B. Sunt unilaterale
C. Starea de constienta este pastrata
D Nu asociaza anomalii neurologice
E Au o durata scurta
(pag. 507)
M 75
*
9 Convulsiile febrile se caracterizeaza prin
urmatoarele elemente, cu exceptia:
A. Debut n prima zi a unei afectiuni acute febrile
B. Sunt declansate de cresterea rapida a
temperaturii corporale
C. Susceptibilitate genetica
D. Infectii ale SNC
E Absenta anomaliilor EEG n perioadele
intercritice
(pag. 518)
* 10 Crizele convulsive febrile complexe se
caracterizeaza prin urmatoarele, cu exceptia:
A. Debut naintea vrstei de 18 luni
B. Antecedente de suferinta neonatala
C. Manifestari motorii bilaterale
D Manifestari motorii de tip clonic
E Risc crescut de sechele neurologice
(pag. 519)
* 11 Care este singura investigatie paraclinica
utila pentru excluderea meningitei bacteriene:
A. Examinarea LCR-ului;
B. Ecografie transfontanelara
C. Tomografie computerizata
D Radiografie de craniu
E EEG.
(pag. 519)
* 12 Diagnosticul diferential al convulsiilor
febrile se face cu urmatoarele, cu exceptia:
A. Infectii ale SNC-ului;
B. Intoxicatii medicamentoase (xantine);
C. Tulburari electrolitice;
D Sindromul hemolitic-uremic;
E. Frisonul.
(pag. 519)
* 13 Care este medicamentul (clasa de
medicamente) cu se face conventional
tratamentul crizei de convulsii?
16 Convulsiile partiale cu semne motorii se

A. Pierderea starii de constienta
B. Debuteaza la un singur grup de muschi
C. Se extind la grupele musculare vecine
D. n final o ntreaga parte a corpului este
interesata
E Amnezia atacului
(pag. 507)
17 Convulsiile vizuale constau n:
A. Afectarea lobului occipital
B. Senzatia luminoasa de flash
C. Nistagmus
D Halucinatii vizuale
E Perceptii distorsionate
(pag. 508)
18 Covulsiile olfactive:
A. Pot sa devina convulsii generalizate de tip
tonico-clonic
B. Pot ncepe cu perceptia unui miros neplacut
C. Reprezinta adesea manifestarea precoce a
tumorii de lob temporal
D Se nsotesc de greata si varsaturi
E Asociaza dureri abdominale
(pag. 508)
19 Convulsiile partiale cu simptome
vegetative se caracterizeaza prin:
A. Abolirea starii de constienta
B. Paloare, cefalee
C. Crize de roseata a pielii
D. Dureri abdominale difuze
E Brahicardie
(pag. 508)
20 Convulsiile partiale complexe se
manifesta prin:
A. Stare confuzionala fara pierderea completa a
constientei
B. Descarcari convulsive n lobii temporali
C. Halucinatii vizuale complexe
D. Stereotipii si automatisme motorii
E Perioada de depresie postcritica
(pag. 508)
21 Absentele tipice se caracterizeaza prin:
A. Crize neconvulsive secundar generalizate
B. Pierderea constientei
C. Privire n gol;
D Afectarea tonusului muscular
E. Amnezia atacului
(pag. 508)
22 Absentele atipice constau n:
A. Automatisme motorii
B. Inabilitati ale miscarilor
C. Pastrarea starii de constienta;
D. Tulburari vegetative
E Dureri abdominale.
(pag. 508)
A. Acid valproic
B. Fenobarbital
C. Benzodiazepine
D Carbamazepina
E Fenitoina
(pag. 520)
14 Convulsiile partiale simple sunt
clasificate astfel:
A. Cu semne motorii
B. Convulsii partiale cu simptome senzoriale
C. Cu semne si simptome vegetative
D Convulsii partial complexe
E Absente
(pag. 507)
15 Convulsiile generalizate sunt clasificate
astfel:
A. Absente tipice sau atipice
B. Mioclonice
C. Atone
D. Tonico-clonice
E Convulsii psihomotorii
(pag. 507)
M 76
23 Convulsiile mioclonice se caracterizeaza

prin:
A. Contractii musculare bruste si de scurta durata
B. Interesarea musculaturii flexoare bilateral
C. Interesarea muschilor extensori
D. La sugari se mai numesc spasme infantile
E. La copilul mare apar caderi bruste
(pag. 508)
24 Debutul convulsiilor tonico-clonice:
A. Poate fi brusc;
B. Este precedat de tipat
C. Poate fi precedat de aura
D Este lent progresiv
E Consta ntre-o stare de visare
(pag. 508)
25 Convulsiile tonico-clonice se
A. Debut brusc
B. Faza tonica
C. Faza clonica
D. Perioada de depresie post critica
E Pastrarea starii de constienta
(pag. 508)
26 n faza tonica a convulsiilor tonicoclonice:
A. Maxilarele sunt relaxate
B. Se produce glosoptoza
C. Salivatia este excesiva
D. Apar varsaturi
E. Se asociaza pierderea controlului vezical si
intestinal
(pag. 508)
27 n faza clonica a convulsiilor tonicoclonice:
A. Se produc contractii musculare intermitente
B. Globii oculari sunt deviati n sus sau ntr-o parte
C. Este interesata musculatura flexoare
D Prezinta halucinatii vizuale
E. Amnezia crizei este caracteristica
(pag. 508)
28 Convulsiile tonico-clonice prelungite
determina:
A. Hipoglicemie
B. Hipoxemie
C. Hipercapmie
D. Acidoza respiratorie
E. Acidemie lactica
(pag. 508)
29 Care sunt cauzele exogene ale
convulsiilor ocazionale:
A. Traumatismele
B. Alimentare;
C. Medicamentoase
D. Toxice
E Caldura excesiva
(pag. 518)
30 Prin ce se caracterizeaza convulsiile

febrile:
A. Sunt convulsii tonico-clonice generalizate
B. Durata scurta, sub 15 minute
C. Durata peste 30 minute
D. Apar la sugarul si copilul mic ntre 6 luni si 5 ani
E Febra trebuie sa fie egala sau mai mare cu 37 0
C.
(pag. 518)
31 Convulsiile febrile se caracterizeaza prin
A. Anomalii neurologice
B. Modificari EEG n perioadele intercritice
C. Febra egala sau mai mare de 38 grade C
D Durata scurta de obicei sub 15 minute
E. Aparitia la copilul peste 5 ani
(pag. 518)
32 Care este etiologia febrei n contextul
careia apar convulsiile febrile:
A. IACRS de etiologie virala;
B. Vaccinarile (DTP, antipoliomielitic);
C. Infectii cu si de la Shigella si Salmonella
D Infectii ale SNC-ului
E Hemopatii maligne.
(pag. 519)
33 Prin ce se caracterizeaza crizele
convulsive febrile simple?
A. Debut lent insidios
B. Criza motorie generalizata n general clonica
C. Criza generalizata tonico-clonica, frecvent
D. Durata scurta
E Manifestari respiratorii
(pag. 519)
34 Prin ce se caracterizeaza crizele
convulsive febrile complexe:
A. Unilateralitate
B. Manifestari motorii de tip clonic
C. Deficit hemiplegic post critic
D. Repetarea crizelor n interval de 24 ore
E Durata crizei sub 30 minute.
(pag. 519)
35 Recidivele dupa convulsiile febrile:
A. Survin la mai mult de jumatate din cazuri;
B. Sunt frecvente n anul imediat urmator primei
crize;
C. Dispar dupa vrsta de 4-5 ani;
D. Apar dupa crize complexe;
E Apar frecvent la sugarii mai mici de 6 luni.
(pag. 519)
36 Care este prima optiune terapeutica n
convulsiile febrile la copii:
A. Fenobarbital;
B. Diazepam intravenos;
C. Fenitoina;
D Carbamazepina;
E. Desitin intrarectal.
(pag. 520)
M 77
37 Desitinul:
A. Se foloseste pentru administrare intravenoasa
B. Se administreaza intrarectal
C. Este conditionat n ambalaje de 5 mg; 10 mg
D Efectul anticonvulsivant se instaleaza mai rapid
dect dupa diazepamul intravenos
E Produce depresie respiratorie
(pag. 520)
38 n convulsiile febrile masurile
antitermice:
A. Sunt facultative
B. Constau n metode fizice de scadere a
temperaturii
C. Calea orala se utilizeaza frecvent
D. Se prefera administrarea supozitoarelor
antitermice
E Se administreaza parenteral
(pag. 520)
39 Cu ce se efectueaza tratamentul
profilactic al recidivelor crizelor de convulsii:
A. Fenobarbital
B. Acid valproic
C. Diazepam n perioadele febrile
D. Mijloace antitermice
E Fenitoina
(pag. 520)
40 Care din urmatorii sunt factori de risc
pentru recidivele de convulsii febrile?
A. Varsta peste 4-5 ani
B. Varsta mica, sub 18 ani
C. Antecedente familiale de convulsii febrile
D. Crizele "complexe"
E. Anul imediat urmator primei crize
(pag. 519)
*
3 Care din urmatoarele entitati este
considerata precursorul major al cirozei
alcoolice:
A. steatoza
B. hepatita autoimuna
C. glicogenoza
D. hepatita alcoolica
E hiperlipemia
(pag. 1878)
*
4 Fibroza fasciei palmare (Dupuytren) se
asociaza frecvent cu:
A. granulomatoza Wegener
B. ciroza postvirala
C. ciroza biliara
D hepatita autoimuna
E. ciroza alcoolica
(pag. 1879)
*
5 n orientarea etiologiei colestazei la un
pacient cu ciroza alcoolica, prima metoda de
investigatie pentru excluderea obstructiei biliare
extrahepatice este:
A. biopsia hepatica
B. scintigrafia hepatica
C. ultrasonografia
D radiografia abdominala
E colangiografia
(pag. 1880)
*
6 Tratamentul cu colchicina este indicat n:
A. ciroza postvirala
B. hepatita autoimuna
C. hepatita cronica virala
D. hepatopatiile alcoolice
E ciroza biliara secundara
(pag. 1880)
*
7 Ciroza postnecrotica are un aspect
morfologic:
A. micronodular
B. steatozic
C. cu dilatarea venelor hepatice
D. macronodular
E cu microtromboze pe ramurile porte
(pag. 1880)
*
8 Ciroza criptogenica este descrisa atunci
cnd etiologia este:
A. determinata genetic
B. virala
C. alcoolica
D biliara
E. necunoscuta
(pag. 1881)
*
9 Ciroza care se asociaza cu sindromul
CREST este:
B. ciroza alcoolica
C. ciroza cardiaca
D. ciroza biliara primitiva
E ciroza biliara secundara
(pag. 1881)
Tema nr.
30
Cirozele hepatice
*
1 Ciroza alcoolica are cel mai frecvent
aspect
A. macronodular
B. micronodular
C. de steatoza hepatica heterogena
D de staza biliara
E pseudonecroze
(pag. 1878)
*
2 Frecventa alcoolicilor care dezvolta
ciroza hepatica este de:
A. 10-15%
B. 1-5%
C. 10-15
D 1-5
E 20-25%
(pag. 1878)
M 78
* 10 Mecanismul patogenic n ciroza biliara

primitiva este dat de:
A. obstructia cailor biliare extrahepatice
B. raspuns imun alterat
C. necroza hepatocitara
D steatoza heterogena
E transformarea cavernoasa a venei porte
(pag. 1881)
* 11 Anticorpii antimitocondriali circulanti de
tip IgG (IgM) sunt decelati frecvent n:
A. ciroza alcoolica
B. hepatita alcoolica
C. ciroza biliara secundara
D ciroza postvirala
E. ciroza biliara primitiva
(pag. 1881)
* 12 Dupa aspectul morfologic, evolutia
cirozei biliare primitive este mpartita n:
A. 4 stadii
B. 2 stadii cu sau fara asocierea tulburarilor de
coagulare
C. stadiu compensat sau decompensat
D cu sau fara prezenta encefalopatiei hepatice
E cu sau fara asocierea anemiei
(pag. 1882)
* 13 Sindromul sicca se evidentiaza frecvent
n:
B. ciroza biliara secundara
C. ciroza biliara primitiva
D ciroza alcoolica
E hepatita alcoolica
(pag. 1882)
* 14 Presiunea venoasa n vena porta (n cm
solutie salina) este de:
A. 30-35 cm
B. 1-5 cm
C. 5-9 cm
D 40-45 cm
E. 10-15 cm
(pag. 1885)
* 15 Cea mai frecventa cauza a hipertensiunii
portale este:
A. sindromul Budd-Chiari
B. boala veno-ocluziva hepatica
C. insuficienta cardiaca
D predispozitia genetica
E. ciroza hepatica
(pag. 1885)
* 16 Octreotidul utilizat n hemoragiile
varicelor eso-gastrice este:
A. vasodilatator splanhnic
B. anestezic local
C. sedativ
D blocant al receptorilor H1
E. vasoconstrictor splanhnic direct
(pag. 1886)
* 17 Doza eficienta de octreotid n hemoragiile

variceale eso-gastrice este de:
A. 25-50 microgr/h
B. 25-50 g/zi
C. 25-50 mg/min
D 500-1000 microgr/h
E 25-50 microgr/saptamna
(pag. 1886)
* 18 Gastropatia portal-hipertensiva se
vizualizeaza prin:
A. ecografie
B. radioscopie baritata
C. CT
D RMN
E. endoscopie
(pag. 1887)
* 19 Sub tratament ambulator de diminuare a
ascitei si edemelor la un pacient cu ciroza
hepatica este recomandata o scadere zilnica de:
A. 3 kg
B. 1 kg
C. 0,5 kg
D 4 kg
E 5 kg
(pag. 1889)
* 20 Un regim adecvat pentru a induce o
balanta negativa a sodiului si a permite diureza la
un pacient cu ciroza hepatice si ascita contine
NaCl n cantitate de:
A. 10 g
B. 0,2 g
C. 2 mg
D 20 g
E. 2 g
(pag. 1889)
* 21 Doza maxima de spironolactona
administrata n ciroza hepatica decompensata
este de aproximativ:
A. 400 mg/zi
B. 100 mg/zi
C. 25 mg/zi
D 400 g/zi
E 400 microgr/zi
(pag. 1889)
* 22 n tratamentul initial al ascitei
voluminoase, cea mai eficienta si putin
costisitoare motoda
A. paracenteza evacuatorie
B. administrarea de vasopresina
C. injectarea de somatostatina
D ligatura endoscopica a varicelor esofagiene
E restrictia de sodiu
(pag. 1889)
23 Aspectul de corpi Mallory este dewscris
la nivelul hepatocitului n:
A. hepatita autoimuna
B. boala Wilson
C. diabetul zaharat slab controlat
D. by-pass-ul jejuno-ileal
E. hepatita alcoolica
(pag. 1878)
M 79
24 Anemia n ciroza alcoolica se datoreaza:

A. hipersplenismului
B. deficientei de acid folic
C. sngerarilor gastro-intestinale
D. hemolizei
E infiltratiei limfocitare hepatice
(pag. 1879)
25 Ciroza biliara primitiva este mai frecventa
la:
A. barbati
B. varstnici
C. copii
D. femei
E. ntre 35 si 60 ani
(pag. 1882)
26 Simptomele precoce n ciroza biliara
primitiva sunt:
A. fatigabilitatea
B. pruritul palmo-plantar
C. aparitia echimozelor
D. steatoreea
E ascita
(pag. 1882)
27 n stadiul presimptomatic al cirozei biliare
primitive, diagnosticul paraclinic este orientat de:
A. cresterea fosfatazei alcoline serice
B. cresterea 5-nucleotidazei
C. titrul anticorpilor antimitocondriali peste 1/40
D hiperamoniemie
E. hipoprotrombinemie
(pag. 1882)
28 n ciroza biliara primitiva este indicat
tratament cu:
A. ursodiol (acid ursodeoxicolic)
B. colestiramina
C. vitamina K parenteral
D. vitamina A parenteral
E sulfasalazina
(pag. 1883)
29 Sindromul Budd-Chiari este favorizat de:
A. folosirea contraceptivelor orale
B. policitemia rubra vera
C. hipertensiunea portala
D ascita
E. sindroame mieloproliferative
(pag. 1884)
30 Din complicatiile majore ale cirozei
hepatice fac parte:
A. encefalopatia hepatica
B. peritonita bacteriana spontana
C. sindromul Raynaud
D sindromul sicca
E. sindromul hepato-renal
(pag. 1885)
31 Manifestarile de hipertensiune portala
sunt:
A. icterul
B. hemoragiile variceale gastro-esofagiene
C. splenomegalia
D. ascita
E. encefalopatia hepatica
(pag. 1885)
32 n tratamentul hipertensiunii portale se

folosesc:
A. transplantul hepatic
B. inhibitorii de pompa de protoni
C. blocantii de calciu
D. propranololul
E inhibitori ai enzimei de conversie
(pag. 1886)
33 Tratamentul hemoragiilor acute la nivelul
varicelor eso-gastrice include.
A. heparina
B. vasopresina
C. scleroterapia
D. ligaturile endoscopice
E papaverina
(pag. 1886)
34 Efectele secundare severe la vasopresina
administrata pentru tratamentul sngerarilor
varicelor eso-gastrice includ:
A. insuficienta renala acuta
B. ischemia cardiaca
C. crioglobulinemia
D. hiponatremia
E. ischemia tractului gastro-intestinal
(pag. 1886)
35 Pentru reducerea complicatiilor
tratamentului cu vasopresina n hemoragiile
variceale eso-gastrice, se poate administra:
A. nitroglicerina n perfuzie venoasa
B. isosorbid dinitrat sublingual
C. amoxicilina
D silimarina
E preparate cu fier
(pag. 1886)
36 Factorii patogenici ai ascitei din ciroza
hepatica includ:
A. hipertensiunea portala
B. hipertonia vagala
C. hipoalbuminemia
D. cresterea adrenalinei si noradrenalinei serice
E hiponatremia
(pag. 1888)
37 Caracteristicile morfopatologice ale
cirozei hepatice rezulta din
A. infiltratia limfocitara difuza
B. necroza hepatocelulara
C. distorsiuni ale patului vascular
D. colapsul retelei de reticulina si depunerea de
tesut conjunctiv
E. regenerarea nodulara a parenchimului hepatic
(pag. 1878)
38 Aspectele morfopatologice de definire ale
cirozei cuprind
A. infiltrarea grasa
B. trombozele n sistemul port
C. chistele hepatice
D. fibroza extensiva
E. nodulii regenerativi
(pag. 1878)
M 80
39 Ascita si encefalopatia hepatica rezulta

datorita
A. tulburarilor de coagulare
B. icterului
C. insuficientei hepatocelulare
D cresterii transaminazelor
E. hipertensiunii portale
(pag. 1878)
*
6 n glomerulonefrita poststreptococica
exista n mod obisnuit:
A. C3 seric seric normal
B. CH50 seric crescut
C. C4 normal
D Hipogamaglobulinemie
E Formare de semilune
(pag. 1693)
*
7 Glomerulonefritele pauci-imune au
urmatorul element comun:
A. Sindromul nefrotic
B. Prezenta anticorpilor anti-membrana bazala
glomerulara
C. Complement seric C3 scazut
D HLA DRw2
E. Prezenta anticorpilor ANCA circulanti la
majoritatea pacientilor
(pag. 1695-1692)
*
8 n sindromul nefritic acut apar n urina n
mod tipic:
A. Cilindri leucocitari
B. Cilindri hialini
C. Cilindri epiteliali
D. Cilindri hematici
E Depozite de hemoglobina
(pag. 1692)
*
9 n glomerulonefrita poststreptococica
exista n mod obisnuit:
A. C3 seric seric normal
B. CH50 seric crescut
C. C4 normal
D Hipogamaglobulinemie
E Formare de semilune
(pag. 1693)
10 Care boli multisistemice se pot complica
cu glomerulonefrita cu complexe imune:
A. lupusul eritematos sistemic;
B. purpura Henoch-Schonlein
C. sarcoidoza;
D. endocardita bacteriana;
E diabetul zaharat.
(pag. HPIM, p. 1692)
11 Nu se asociaza cu sindrom nefritic sau
glomerulonefrita rapid progresiva :
A. purpura Henoch-Schonlein;
B. sindromul Chediak-Higashi;
C. sindromul Demon Meigs;
D sindromul Goodpasture;
E granulomatoza Wegener;
(pag. HPIM, p. 1692, 1694, 1695)
12 Reabsorbtia crescuta de sare si apa din
GNA se asociaza cu:
A. Edeme;
B. Hematurie;
C. Hipertensiune;
D Proteinurie;
E. Expansiunea lichidului extracelular.
(pag. (HPIM, p 1692)
Tema nr.
31
Sindromul nefritic acut
*
1 Sindromul nefritic acut nu include:
A. hematurie;
B. proteinurie;
C. cresterea titrului ASLO;
D retentie renala de apa si sare;
E azotemia.
(pag. HPIM, p. 1692)
*
2 Boala anti-membrana bazala glomerulara
se mai numeste:
A. Wegener;
B. Goodpasture;
C. Moscowitz
D Berger
E Kahler
(pag. HPIM, p 1694)
*
3 Care din afirmatiile urmatoare referitoare
la GNA poststreptococica este falsa:
A. este data de streptococi de grup A
B. tulpinile nefritigene includ tipurile M
1,2,4,12,18,25,49,55,57,60
C. imunitatea nu are specificitate de tip
D infectia faringiana precede adesea GNA
E poate fi determinata si de infectii cutanate
(pag. HPIM, p 1693)
*
4 GNA poststreptococica secundara
infectiei cutanate are urmatoarele caracteristici,
cu exceptia uneia:
A. asociere cu igiena personala precara
B. perioada de latenta de 2 saptamni
C. de obicei este data de impetigo cutanat
D. este determinata de streptococul alfa hemolitic
E poate fi determinata si de suprainfectarea cu
streptococ a unei alte boli cutanate
(pag. HPIM, p 1693)
*
5 Cum caracterizati histologic GNA
poststreptococica:
A. glomerulonefrita proliferativa difuza
B. glomerulonefrita membrano-proliferativa
(mezangiocapilara)
C. glomerulonefrita mezangio-proliferativa
D glomerulonefrita membranoasa
E glomerulonefrita cu leziuni minime
(pag. HPIM, p 1693)
M 81
13 Alegeti caracteristicile sumarului de urina

din sindromul nefritic acut
A. Hematuria macroscopica este o regula
obligatorie
B. Cilindrii hematici sunt prezenti
C. Leucocituria este caracteristic mai importanta
ca hematuria
D. Hematiile din sedimentul urinar sunt mici,
deformate, fragmentate
E Proteinuria nefrotica.
(pag. HPIM, p 1692, 1693)
14 Din punct de vedere clinic, care din
urmatoarele afirmatii privitoare la GNAD
poststreptococica sunt false:
19 Care elemente histologice nu pot apartine

de obicei GNA poststreptococice:
A. depozite granulare difuze de IgG si C3
B. prezenta spiculilor de-a lungul membranei
bazale
C. depozite mari electronodense subendotelial,
subepitelial si mezangial
D. ngrosarea uniforma a membranei bazale, fara
depozite imune
E. formare de semilune sufocante
(pag. HPIM, p 1693)
20 Care din masurile de mai jos nu sunt
folosite de obicei n tratamentul GNA
poststreptococice
A. Corticoterapia
B. Dializa
C. repaus la pat
D Diuretice
E Antihipertensive
(pag. HPIM, p 1694)
21 O tnara de 19 de ani se prezinta cu TA
190/100 mmHg, hematurie, edeme si proteinurie
de 2,5 g/zi. Care din urmatoarele explorari nu sunt
necesare ca investigatii de prima intentie
pentru diagnostic:
A. Biopsia renala este ntotdeauna necesara;

B. Urina este rosie sau fumurie;
C. Febra reumatica este frecventa;
D. Proteinuria nefrotica apare la 50% din pacienti;
E. Boala apare la 180 de zile dupa o faringita.
(pag. HPIM, p 1692, 1693)
15 Modificarile bioumorale ntlnite n
glomerulonefrita acuta postreptococica sunt
urmatoarele:
A. hipergamaglobulinemie;
B. anticorpi himerici anti TNF cu valori crescute;
C. limfocitoza;
D. Niveluri normale ale C4;
E. creatinina serica crescuta.
(pag. HPIM, p 1693)
16 Alegeti care din urmatoarele date
paraclinice nu concorda cu diagnosticul de GNA
poststreptococica:
A. dozarea fractiunii C3 a complementului

B. titrul ASLO
C. cercetarea proteinelor termosensibile n urina
D. testul Farr
E. biopsia renala
(pag. HPIM, p 1693)
22 Glomerulonefrita acuta cu complement
normal apare n urmatoarele situatii clinice:
A. Glomerulonefrita acuta poststreptococica;
B. Abcese viscerale;
C. Glomerulonefrita cu semilune idiopatica limitata
renal;
D Nefropatia lupica;
E. Sindromul Goodpasture.
(pag. HPIM, p 1693, 1694, 1695)
23 n care din urmatoarele glomerulonefrite
sunt ntlniti anticorpi anti-citoplasma neutrofila
(ANCA):
A. Complement seric C3 scazut

B. Hipergamaglobulinemie
C. Crioglobulinemie
D. Coproporfirinurie peste 0,35 mg/zi
E. Lanturi kappa n urina
(pag. HPIM, p 1693)
17 Care din urmatoarele infectii nu se
asociaza cu sindrom nefritic si GNRP:
A. Endocardita infectioasa;
B. Holera;
C. Febra tifoida;
D Abcese viscerale;
E Infectiile sunturilor ventriculoatriale.
(pag. HPIM, p 1694)
18 Care din urmatoarele criterii nu servesc
la diagnosticul pozitiv al GNA poststreptococice:
A. tulpina nefritigena de streptococ beta-hemolitic
B. prezenta anticorpilor circulanti mpotriva unor
exoenzime streptococice
C. Hiperlipidemia
D scaderea C3
E. prezenta anticorpilor ANCA
(pag. HPIM, p 1693)
A. Granulomatoza Wegener
B. Poliarteita nodoasa microscopica
C. Sindromul Goodpasture
D. Glomerulonefrita cu semilune idiopatica limitata
renal;
E Endocardita infectioasa subacuta
(pag. HPIM, p 1694, 1695)
M 82
24 Caracteristicile histologice ale

glomerulonefritei acute poststreptococice exclud:
A. Depozite glomerulare de imunoglobuline G si
C3 la examenul n imunofluorescenta, cu aspect de
"cer nstelat"
B. Depozite voluminoase, electronodense, situate
subendotelial, subepitelial si mezangial
C. Depozite liniare "n banda" de imunoglobuline G
de-a lungul membranei bazale glomerulare
D. Prezenta semilunelor, n absenta depozitelor
imune
E. Depozite proeminente de imunoglobuline G dea lungul membranei bazale tubulare si inflamatie
tubulointerstitiala
(pag. HPIM, p 1693)
25 Tratamentul glomerulonefritei acute
poststreptococice include:
A. Corticoterapie
B. Antibiotice
C. Repaus la pat
D. Diuretice
E Transplant renal
(pag. 1694)
26 Cele mai sensibile teste pentru decelarea
infectiei streptococice cu punct de plecare
faringian sunt:
30 Glomerulonefritele cu anticorpi antimembrana bazala glomerulara se caracterizeaza

prin:
A. Prezenta ANCA n 90% din cazuri
B. Complement seric normal
C. Anticorpi anti-dezoxiribonucleaza B
D. Cresterea capacitatii de difuzie membranara a
CO2
E. Formare de semilune, asociata cu leziuni
necrozante focale si glomerulonefrita proliferativa, n
mai mult de 50%
din glomeruli
(pag. 1694, 1695)
Tema nr.
32
Sindromul nefrotic
*
1 Singurul element al diagnosticului de
certitudine al sindromul nefrotic este:
A. hematuria
B. hipocalcemia
C. proteinuria
D. Hiperlipemia
E hipertensiunea arteriala
(pag. 1695)
*
2 Anemia din sindromul nefrotic are
urmatoarea caracteristica:
A. este o anemie produsa prin deficit de B12
B. este o anemie datorata hemolizei intravasculare
C. este o anemie hipocroma microcitara rezistenta
la fier
D este o anemie prin deficit de acid folic
E este o anemie feripriva
(pag. 1696)
*
3 Sindromul nefrotic cu leziuni minime la
copil este cel mai frecvent de cauza:
A. Diabetica
B. Indus de interferon alfa
C. Asociat infectiei HIV
D Metabolica (boala Fabry)
E. Idiopatic
(pag. .....)
*
4 ntruct rata de raspuns terapeutic este
excelenta, prima optiune n sindromul nefrotic cu
leziuni minime este:
A. Anticorpii antistreptolizina O
B. Anticorpii antihialuronidaza
C. Anticorpii anti-dezoxi-ribonucleaza B
D Anticorpii antistreptokinaza
E. Anticorpii anti-nicotinil-adenil-dinucleotidaza
(pag. 1693)
27 Tratamentul glomerulonefritei prin
anticorpi anti-membrana bazala exclude:
A. Corticoterapie
B. Plasmafereza
C. Imunomodulatoare
D. Anticorpii himerici anti-TNF
E Ciclofosfamida
(pag. 1695)
28 Scaderea fractiei serice C3 a
complementului, absenta ANCA si anticorpilor
anti-membrana bazala glomerulara lipsesc n:
A. Glomerulonefritele poststreptococice
B. Endocardita bacteriana
C. Nefrita de sunt
D. Boala Wegener
E. Poliarterita nodoasa microscopica
(pag. 1692, 1693, 1695)
29 Sindromul reno-pulmonar (insuficienta
renala asociata cu hemoragii pulmonare) apare
n:
A. Insuficienta cardiaca severa, cu edem
pulmonar si azotemie prerenala
B. Boala legionarilor
C. Sindromul Goodpasture
D Sindromul de detresa respiratorie a adultului
E. Purpura Henoch-Schonlein
(pag. 1695)
A. Ciclosporina
B. Azatioprina
C. Ciclofosfamida
D. Prednisonul
E Clorambucilul
(pag. 1697)
*
5 La bolnavii cu sindrom nefrotic, prezenta
edemelor n conditiile expandarii volumului
plasmatic si inhibitiei axei renina-angiotensinaaldosteron se explica prin:
A. Eliberare de hormon antidiuretic
B. Retentie primara de apa si sare la nivel renal
C. Cresterea presiunii hidrostatice capilare
D Cresterea sintezei factorului natriuretic atrial
E Scaderea presiunii coloidosmotice tisulare
(pag. 1696)
M 83
*
6 Anemia din sindromul nefrotic se
datoreaza:
A. Pierderii urinare de transferina
B. Scaderii sintezei de eritropoietina
C. Inflamatiei cronice
D Hemolizei intravasculare
E Turnoverului crescut al acidului folic
(pag. 1696)
*
7 Sindromul nefrotic idiopatic al adultului
se produce cel mai frecvent prin:
A. Glomerulonefrita membranoproliferativa
B. Glomerulonefrita membranoasa
C. Glomerulonefrita mezangioproliferativa
D Glomeruloscleroza focala si segmentara cu
hialinoza
E Leziuni minime
(pag. 1698)
8 Sindromul nefrotic n glomeruloscleroza
focala si segmentara este asociat cu:
A. diabet zaharat
B. insuficienta renala usoara
C. sindrom Zollinger Ellison
D. HTA
E. proteinurie glomerulara neselectiva
(pag. 1697)
9 Glomerulonefrita memebranoasa are
A. se asociaza cu hepatita B
B. este cea mai frecventa cauza de sindrom
nefrotic idiopatic al adultului
C. determina anemie hemolitica microangiopatica
D. uneori se poate remite spontan si complet
E este deteminata de virusul West Nile
(pag. 1698)
10 Formele etiopatogenicemajore de
glomerulonefrita membrano-proliferativa sunt:
A. tip I cu depozite imune subendoteliale si
mesangiale
B. tip II cu depozite dense intramembranoase si
factor nefritic C3
C. tip III cu proliferare mesangiala si endoteliala,
cu depozite granulare subepiteliale
D tipul IVcu semilune
E tipul V, cu leziuni minime
(pag. 1699)
11 Complicatiile sindromului nefrotic care
necesita tratament sunt:
A. Hiperlipidemia
B. Scaderea limfocitelor CD4
C. Edemul
D. Tromboembolismul
E Sindromul de detresa respiratorie
(pag. 1699)
12 Anticoagularea n sindromul nefrotic este
indicata pentru:
A. combaterea hiperviscozitatii sanguine
B. combaterea trombozei venoase profunde
C. combaterea edemului
D. tromboembolismul pulmonar
E combaterea hiperlipemiei
(pag. 1699, 1700)
13 Se recomanda n tratamentul edemului

din sindromul nefrotic:
A. restrictie sodata
B. repaus la pat
C. albumina
D. diuretice de ansa
E plasmafrereza
(pag. 1699)
14 Consecintele sindromului nefrotic nu
includ:
A. neuropatia
B. hiperlipidemia
C. scadrea antitrombinei III
D anemia
E. hiperuricemia
(pag. 1696)
15 Proteinuria din sindromul nefrotic se
datoreaza:
A. cresterii secretiei de imunoglobuline la nivel
glomerular
B. anomaliilor cromozomului Ph21
C. cresterii presiunii coloidosmotice la nivel
glomerular
D. alterarilor structurale ale membranei bazale
glomerulare
E. modificarii arhitecturii podocitelor
(pag. 1696)
16 Boala cu leziuni minime se poate datora:
A. complicatiilor diabetului
B. bolilor limfoproliferative
C. hipertensiunii arteriale
D deficitului de alfa-1 antitripsina
E infestarii cu toxoplasma gondii
(pag. 1696)
17 In glomerulonefrita membranoasa
aspectul caracteristic este:
A. tromboza venulelor mezangiale
B. hipertrofia nefronilor restanti
C. prezenta spiculilor
D. depozite imune subepiteliale
E aspect de piecemeal nefrosis
(pag. 1698)
18 Glomeruloscleroza focala si segmentara
apare n urmatoarele cazuri:
A. Boala Wilson
B. Boala Fabry
C. Boala Charcot Marie
D Boala Lenagre
E. Consumul de heroina
(pag. 1698)
19 Care dintre urmaroarele boli infectioase
nu se asociaza clasic cu glomerulonefrita
membranoproliferativa:
A. Hepatita B
B. Hepatita C
C. Varicela
D. Febra hemoragica
E Infectia cu virusul imunodeficientei umane
(pag. 1699)
M 84
20 Care conditii sunt asociate cu

glomerulopatia membranoasa:
A. Sifilisul
B. Hidatidoza
C. Amoebiaza
D. Malaria
E Antraxul
(pag. 1698)
21 Elementele caracteristice ale sindromului
nefrotic sunt:
A. Hipoalbuminemia
B. Edemul
C. Proteinuria mai mare de 3-3,5 g / 24 ore
D Hematuria
E Osteoporoza
(pag. 1695)
22 Edemul nefrotic se produce prin:
A. Scaderea presiunii oncotice
B. Hiperaldosteronism
C. Cresterea presiunii hidrostatice
D. Stimularea secretiei de vasopresina
E. Scaderea secretiei factorului natriuretic atrial
(pag. 1695)
23 Hipercoagulabilitatea din sindromul
nefrotic se datoreaza:
A. Trombocitozei
B. Pierderii urinare de antitrombina III
C. Stazei venoase
D. Alterarii activitatii proteinelor C si S
E. Cresterii agregabilitatii plachetare
(pag. 1696)
24 O proteinurie de peste 150 mg / 24 ore
poate fi:
A. Determinata de leziuni ale membranei bazale
glomerulare
B. Fiziologica
C. Produsa prin mecanism tubular
D. Asociata mielomului multiplu
E. ntlnita n amiloidoza
(pag. 1696)
25 Glomerulonefrita membranoasa se
A. Anticorpi anti-membrana bazala glomerulara
B. Complement scazut
C. ngrosarea difuza a membranei bazale la
coloratia PAS
D Crioglobulinemie
E. Prezenta de spiculi de-a lungul membranei
bazale la coloratia prin impregnare argentica
(pag. 1698)
26 Glomerulonefrita membranoproliferativa
de tip II se caracterizeaza prin:
A. Depozite subendoteliale si mezangiale de C3,
IgG si IgM
B. Prezenta factorului nefritic C3
C. Tumefactia si detasarea podocitelor de pe
membrana bazala cu stergerea pedicelelor
D. Depozite electronodense n grosimea
membranei bazale glomerulare si n alte membrane
renale
E Aspect de glomerulopatie fibrilara
(pag. 1698, 1699)
27 Inhibitorii enzimei de conversie a

angiotensinei au eficienta terapeutica dovedita n:
A. Sindromul nefrotic cu leziuni minime
B. Sindromul nefrotic din glomerulonefrita
membranoasa
C. Sindromul nefrotic din glomerulonefrita
membranoproliferativa
D. Sindromul nefrotic din nefropatia diabetica
E. Sindromul nefrotic din glomeruloscleroza cu
hialinoza focala si segmentara
(pag. 1699)
28 Complicatiile sindromului nefrotic includ:
A. Hipoparatiroidismul secundar
B. Hiperlipemia
C. Trombozele venoase
D. Hipotiroidia
E Diabetul insulinonecesitant
(pag. 1696)
29 n sindromul nefrotic se pierd n urina:
A. Ciancobalamina
B. Antitrombina III
C. Hemosiderina
D. Transferina
E Tromboplastina
(pag. 1696)
30 Tromboza acuta a venei renale n
sindromul nefrotic se caracterizeaza prin:
A. Durere abdominala
B. Accentuarea proteinuriei
C. Varicocel stng
D Hipertensiune arteriala
E Ascita hemoragica
(pag. 1696)
Tema nr.
33
Insuficienta renala cronica
*
1 Care din urmatoarele anomalii clinice din
uremie sunt induse doar dupa initierea dializei
A. Amenoreea
B. Hipotermia
C. Sindromul picioarelor nelinistite
D. Hipocomplementemia
E Limfocitopenia
(pag. 1669)
*
2 La pacientii cu insuficienta renala
cronica, hipotermia poate fi data de toxinele
uremice prin:
A. cresterea enzimei de conversie a angiotensinei
B. scaderea lipoprotein-lipazei
C. acumularea tetrahidrofolatului
D. inhibitia pompei de sodiu
E cresterea fosfolipazei A2
(pag. 1668)
M 85
*
3 n insuficienta renala cronica functia
renala este suficienta pentru a mentine pacientul
fara simptome atunci cnd rata filtrarii
glomerulare este redusa la:
* 10 n pericardita uremica se evita:

A. Dializa
B. Pericardocenteza
C. Pericardectomia
D. Anticoagularea
E Instilarea de glucocorticoizi intrapericardic
(pag. 1671)
11 n stadiile initiale ale insuficientei renale
cronice modificarile caracteristice sunt:
A. Hipertensiunea
B. Uremia
C. distructia progresiva a masei nefronilor
D Hematuria
E. hipertrofia structurala a nefronilor restanti
(pag. 1667)
12 Cauzele rare de insuficienta renala
cronica sunt:
A. mielomul multiplu
B. diabetul zaharat
C. hiperuricemia
D hipertensiunea arteriala
E. Amiloidoza
(pag. 1667)
13 Care din elementele de mai jos nu sunt
prezente totdeauna n insuficienta renala cronica
A. reducerea debitului urinar
B. cresterea concentratiilor serice ale ureei si
creatininei
C. reducerea dimensiunilor rinichilor la ecografie,
radiografie pe gol sau urografie
D. Hipernatremia
E. Hiperpotasemia
(pag. 1669)
14 Hipertensiunea arteriala la pacientii cu
insuficienta lipseste n:
A. cardiomiopatia dilatativa
B. boala polichistica renala
C. deshidratare
D bolile de colagen
E. afectiunile tubulointerstitiale
(pag. 1671)
15 Care dintre urmatorii hormoni au niveluri
crescute n mod obisnuit n insuficienta renala
cronica:
A. 35-50% din normal

B. 25-30% din normal
C. 15-20% din normal
D 5-10% din normal
E sub 5% din normal
(pag. 1667)
*
4 Administrarea eritropoietinei n
nsuficienta renala cronica determina:
A. Hemocromatoza
B. cresterea productiei de endotelina
C. Hemoliza
D supresia eritropoiezei
E fibroza medulara
(pag. 1672)
*
5 Bolnavii cu insuficienta renala cronica,
mai ales cei cu rinichi polichistic au o incidenta
crescuta a:
A. Infectiei cu Helicobacter Pylori
B. Pancreatitei
C. Pruritului uremic
D Gastrinoamelor
E. Diverticulozei
(pag. 1673)
*
6 Care din urmatorii hormoni se comporta
ca o "toxina uremica":
A. Prolactina
B. Glucagonul
C. Insulina
D. Hormonul paratiroidian
E Hormonul luteinizant
(pag. 1668)
*
7 Alterarea metabolismului carbohidratilor
n insuficienta renala cronica se manifesta prin:
A. Scaderea insulinei circulante
B. Hipoglicemie
C. Accelerarea curbei de scadere a glucozei
sanguine dupa ncarcare orala
D. Rata scazuta de utilizare a glucozei de catre
tesuturile periferice
E Necesar crescut de insulina la pacientii diabetici
(pag. 1668, 1669)
*
8 n insuficienta renala cronica exista:
A. Scaderea trigliceridelor
B. Cresterea HDL-colesterol
C. Scaderea nivelului plasmatic al antigenului
lipoproteinei A
D Scaderea lipogenezei datorita insulinei
E. Colesterol seric normal
(pag. 1669)
*
9 Hipokaliemia poate fi produsa iatrogen n
insuficienta renala cronica de catre:
A. Tiazide
B. Spironolactona
C. Trimetoprim
D Beta-blocante
E Ciclosporina
(pag. 1670)
A. Prolactina
B. Insulina
C. Noradrenalina
D Eritropoietina
E. Pt
(pag. 1667)
16 Creatinina poate cauza efecte adverse n
insuficienta renala cronica dupa convertirea n:
A. Ciclopentanperhidrofenantren
B. acid etilendiaminotetraacetic
C. Sarcozina
D Hidroxitriptamina
E. Metilguanidina
(pag. 1667)
M 86
17 Care dintre urmatoarele tulburari

gastrointestinale din insuficienta renala cronica
se amelioreaza dupa un program optim de dializa
si tratamentul asociat
24 Hipokaliemia prin pierderea primara a

potasiului n urina apare n insuficienta renala
cronica n urmatoarele conditii:
A. Glomerulonefrite
B. Diabet zaharat
C. Sindrom Fanconi
D Hipertensiune arteriala esentiala
E. Acidoza tubulara renala
(pag. 1670)
25 Hipertensiunea din insuficienta renala
cronica este consecinta:
A. Suprancarcarii lichidiene
B. Excesului de catecolamine
C. Excesului de glucocorticoizi
D Excesului de insulina
E. Excesului de renina
(pag. 1671)
26 Anomaliile factorului III plachetar n
insuficienta renala cronica au urmatoarele
particularitati:
A. Se datoreaza prezentei antitrombinei III
B. Se coreleaza cu nivelul plasmatic al acidului
guanidinosuccinic
C. Se corecteaza prin administrarea de globulina
antihemofilica
D. Se corecteaza prin dializa
E Sunt determinante n pericardita uremica la
dializati
(pag. 1671, 1672)
27 n insuficienta renala cronica, tulburarile
neurologice specifice dializei cronice sunt:
A. Sindromul Alzheimer
B. Sindromul Korsakoff
C. Sindromul Munchaussen
D. Sindromul dementei de dializa
E. Sindromul dezechilibrului de dializa
(pag. 1672)
28 Produsii finali ai metabolismului acizilor
aromatici cu rol de "toxine uremice" n
insuficienta renala cronica sunt:
A. Ascita idiopatica
B. Hepatita
C. Anorexia
D. Greata si varsaturile
E. Halena uremica
(pag. 1669)
18 Care din urmatoarele medicamente
trebuie folosite cu precautie n insuficienta renala
cronica datorita riscului hiperkalemiei:
A. Ciclosporina
B. Albuterol
C. Trimetoprim
D carbonat de calciu
E. amilorid
(pag. 1670)
19 Administrarea eritropoietinei la bolnavii
cu n insuficienta renala cronica nu se asociaza
cu:
A. riscul de hemosideroza
B. cresterea severitatii hipertensiunii
C. activarea cascadei complementului
D ameliorarea coagulopatiei
E. cresterea riscului de infectie
(pag. 1672)
20 Care anomalii hidroelectrolitice sunt rare
n insuficienta renala cronica:
A. Hipernatremia
B. Hipokalemia
C. Hipermagneziemia
D Hiperhidratarea osmotica a celulelor
E Acidoza metabolica
(pag. 1668, 1669, 1670, 1671)
21 Neuropatia periferica din insuficienta
renala cronica:
A. afecteaza predominant nervii senzitivi
B. afecteaza predominant membrele superioare
C. este obisnuita in IRC avansata
D. este o indicatie ferma de initiere a dializei sau
transplantului renal
E. se poate solda cu tetraplegie flasca
(pag. 1672)
22 Anemia normocroma, normocitara din
insuficienta renala cronica se datoreaza:
A. Deficitului de transferina
B. Hemolizei
C. Pierderii de acid folic
D. Pierderilor gastrointestinale
E. Scaderii biosintezei de eritropoietina
(pag. 1672)
23 Reducerea rapida a nivelului potasiului
seric n insuficienta renala cronica se poate
obtine cu:
A. Rasini schimbatoare de ioni
B. Insulina
C. Glucoza
D. Albuterol
E. Fludrocortizon
(pag. 1670)
A. Creatinina
B. Triptofanul
C. Acidul guanidinosuccinic
D. Tirozina
E. Fenilalanina
(pag. 1668)
29 Tratamentul osteomalaciei induse de
aluminiu consta n:
A. Terapie fizicala
B. Desferoxamina
C. Corticoizi
D Antiinflamatoare nesteroidiene
E. Dializa cu flux crescut
(pag. 1671)
M 87
30 Care din urmatoarele manifestari

cutanate sunt frecvente n insuficienta renala
cronica la pacientii dializati:
*
grupuri ganglionare limfatice nu reprezinta statii
loco-regionale ale diseminarii bolii neoplazice
mamare:
A. Pruritul
B. Echimozele
C. Paloarea
D Hemocromatoza
E. Uscaciunea mucoaselor
(pag. 1670)
A. grupul ganglionilor mamari externi

B. grupul ganglionilor scapulari
C. grupul ganglionilor venei axilare
D grupul ganglionilor subclaviculari
E. grupul ganglionilor supraclaviculari
(pag. 233)
*
6 Categoria T4d reprezinta pentru cancerul
glandei mamare
A. tumora cu diametrul maxim cuprins ntre 2 si 5
cm
B. tumora cu extensie directa la peretele toracic
C. tumora cu extensie directa la tegumentele
suprajacente
D edemul sau ulceratia tegumentelor snului sau
noduli de permeatie limitati la acelati sn
E. mastita carcinomatoasa
(pag. 239)
*
7 Categoria T4a reprezinta pentru cancerul
glandei mamare:
A. microinvazie tumorala
B. tumora extinsa la peretele toracic
C. tumora extinsa la muschiul pectoral
D aspectul de "coaja de portocala" al
tegumentelor snului
E prezenta nodulilor de permeatie la acelasi sn
(pag. 239)
*
8 Categoria N1 reprezinta pentru extensia
regionala a cancerului glandei mamare
A. ganglioni axilari ipsilaterali metastazati cu
mobilitate pastrata
B. ganglioni axilari ipsilaterali fixati ntre ei
C. ganglioni axilari ipsilaterali moi, mobili
D ganglioni axilari ipsilaterali fixatila structurile
adiacente
E micrometastaze la nivelul ganglionilor axilari
ipsilaterali
(pag. 239)
*
9 O tumora caracterizata clinic prin
diametrul maxim cel mult egal cu 2 cm, prezenta
metastazelor n ganglionii axilari ipsilaterali, cu
mobilitate pastrata, si fara metastaze la
distanta poate fi stadializata n:
Tema nr.
34
Cancerul mamar
adaugita, Ed.
Celsius, 2003
*
1 Care dintre urmatorii factori de mediu
este un factor de risc pentru aparitia si
dezvoltarea cancerului mamar
A. iradierea regiunii toracice
B. expunerea la radiatii UV a persoanelor cu
mastopatii benigne difuze
C. traumatisme mamare mici si repetate
D. consumul de cafea si tutun
E stressul.
(pag. 228)
*
2 Identificati care leziune mai jos
enumerata nu constituie o stare precanceroasa in
aparitia cancerului glandei mamare:
A. hiperplazia atipica
B. metaplazia ducto-lobara
C. distrofia mamara
D. ectazia ductala
E carcinomul lobular in situ
(pag. pag. 229)
*
3 In stadializarea TNM a cancerului de san
T1 reprezinta
A. cancer mamar minimal
B. tumora cu diametru maxim de 2 cm
C. tumora de 1 cm care infiltreaza tegumentele
D tumora cu diametrul intre 2 si 4 cm
E tumora de 2 cm., bine delimitata, mobila,
elastica
(pag. 238)
*
4 Apreciati care dintre modalitati nu
reprezinta in mod obisnuit o cale de evolutie
locala a cancerului mamar:
A. stadiul I
B. stadiul IIA
C. stadiul IIIA
D stadiul IIIB
E stadiul IV
(pag. 240)
* 10 Categoria N3 stadializeaza cancerul
glandei mamare n:
A. stadiul I
B. stadiul IIA
C. stadiul IIB
D stadiul IIIA
E. stadiul IIIB
(pag. 239)
A. extensie directa la nivelul traveelor conjunctive

B. extensie directa la nivelul canalelor galactofore
C. extensie directa la nivelul fasciei muschiului
mare pectoral
D extensie directa la nivelul tegumentelor
supraiacente
E. adenopatia supraclaviculara homolaterala
(pag. 230)
M 88
* 11 Categoria T4 stadializeaza cancerul

glandei mamare n
A. stadiul I
B. stadiul IIA
C. stadiul IIB
D. stadiul IIIA
E stadiul IIIB
(pag. 239)
* 12 O tumora mamara maligna stadializata
T3N0M0 reprezinta
A. boala cu indicatie chirurgicala ca prima
secventa terapeutica
B. boala avansata loco-regional cu indicatie pentru
radioterapie ca prima secventa terapeutica
C. boala fara risc de esec terapeutic
D boala avansata loco-regional cu indicatie de
chimioterapie ca prima secventa terapeutica
E boala cu indicatie chirurgicala dupa asocierea
chimioterapiei cu radioterapia
(pag. 241)
* 13 tratamentul initial polichimioterapic si
manipularea preparatelor hormonale au indicatie
n cancerul glandei mamare:
17 Care sunt explorarile paraclinice care pot

preciza malignitatea unei formatiuni tumorale
mamare:
A. nivelul antigenului CA15-3
B. examenul citologic al unei scurgeri mamelonare
C. examenul citologic al amprentei unei leziuni
tumorale ulcerate
D. examenul citologic al punctiei aspirative de la
nivelul unei formatiuni tumorale sau ganglionare
E. examenul histopatologic extemporaneu al unei
excizii sectoriale mamare
(pag. 236)
18 Care sunt afectiunile care impun
diagnosticul diferential al unei neoplazii mamare
maligne:
A. afectiuni inflamatorii acute
B. afectiuni inflamatorii cronice
C. dermatita eroziva
D hematomul post-traumatic recent al regiunii
mamare
E. tumora Phyllodes
(pag. 229)
19 Diagnosticul de certitudine in cancerul
mamar se stabileste pe
A. mamografia digitala
B. ecografie
C. examen histopatologic
D. examen citologic
E nivelul antigenului CA 15-3
(pag. 236)
20 Care din urmatoarele afirmatii sunt
adevarate despre ganglionii axilari - statie a
invaziei regionale a cancerului glandei mamare
A. metastaze hepatice nerezecabile

B. metastaze ganglionare axilare si
supraclaviculare
C. metastaze cerebrale multiple
D metastaze ovariene
E metastaze osoase
(pag. 244)
14 Enumerati factorii endogeni care
constituie un factor de risc pentru aparitia si
dezvoltarea cancerului mamar:
A. cuprind ganglionii situati n afara marginii

externe a micului pectoral
B. cuprind ganglionii situati napoia muschiului mic
pectoral
C. reprezinta teritoriul cuprins n spatiul aflat
nauntrul marginii interne a muschiului mic pectoral
D sunt situati deasupra fasciei endotoracice n
primele trei spatii intercostale de o parte si de alta a
sternului
E ocupa triunghiul format de vena jugulara
interna, vena subclavie si muschiul trapez
(pag. 233)
21 Examenul clinic, mijloc de diagnostic al
cancerului glandei mamare trebuie sa precizeze
A. sediul tumorii, numar, forma, consistenta,
limitele
B. raporturile tumorii cu fascia sau cu muschiul
pectoral si/sau peretele toracic
C. adenopatie axilara
D edemul peritumoral
E prezenta microcalcificarilor la nivelul tumorii
(pag. 234)
A. varsta peste 45 de ani

B. menarha precoce, menopauza tardiva
C. alaptarea normala
D. starile precanceroase
E. tulburari endocrine
(pag. 228)
15 Care dintre aspectele de mai jos
sugereaza boala neoplazica mamara avansata
loco-regional:
A. adenopatia axilara ipsilaterala clinic palpabila
B. edemul sanului
C. adenopatie subclaviculara
D. bratul gros ipsilateral
E adenopatia supraclaviculara ipsilaterala clinic
palpabila
(pag. 235)
16 Elementele radiologice care sugereaza
mamografic un cancer mamar sunt:
A. opacitate cu contur difuz, sters, sau sub forma
de plaja noroasa
B. opacitate de intensitate costala
C. prezenta spiculilor si microcalcificarilor
D. edemul peritumoral
E. ingrosarea lizereului cutanat
(pag. 236)
M 89
22 Urmatorii factori de prognostic pot fi

oferiti de rezultatul histo-patologic al unui cancer
mamar operat
*
5 Diagnosticul pozitiv al cancerului de col
uterin se face numai prin:
A. Examenul cu valve
B. Testul Lahm- Schiller
C. Examenul citologic Babes- Papanicolau
D Colposcopia
E. Examenul histopatologic
(pag. 1101)
*
6 Frecventa de aparitie a cancerului
cervical este apreciata global la valoarea:
A. 8- 10 / 1000 femei
B. 3-4 /1000femei
C. 8-10 / 100 000 femei
D 4-6 / 100 000 femei
E Nici o varianta nu este corecta
(pag. 1097)
*
7 Diagnosticarea cancerului de col uterin in
stadii avansate in Romania se face in proportie
de:
A. 30- 40% din cazuri
B. 40-50 % din cazuri
C. 60- 70%din cazuri
D 80- 90% din cazuri
E 10- 20% din cazuri
(pag. 1097)
*
8 Calea de propagare a cancerului de col
uterin cel mai putin folosita este:
A. din aproape in aproape
B. calea perineurala
C. calea limfatica
D. calea hematogena
E nici una dintre variantele de mai sus
(pag. 1099)
*
9 Care dintre urmatorii ganglioni NU face
parte din grupul ganglionar secundar in
propagarea cancerului de col uterin?
A. volumul tumorii
B. starea ganglionilor limfatici axilari
C. prezenta receptorilor estrogenici
D ritmul de evolutie al tumorii
E. infiltratul inflamator peritumoral
(pag. 241)
Tema nr.
35
Cancerul de col uterin
adaugita, Ed.
Celsius, 2003
*
1 O pacienta de 42 ani diagnosticata cu
tumora renala dreapta si cu ureterohidronefroza
de gradul II este investigata ginecologic,
diagnosticandu-se la examenul histopatologic al
colului uterin o leziune neoplazica de 7 mm
adincime de la membrana bazala ce se intinde pe
orizontala pe 8 mm. In ce stadiu (stadializarea
FIGO) se afla pacienta?
A. Stadiul III
B. Stadiul IA1
C. Stadiul IA2
D. Stadiul IB
E Stadiul IV
(pag. 1100)
*
2 Care dintre urmatoarele variante apartin
stadiului IA in stadializarea TNM a cancerului de
col uterin?
A. Carcinom preclinic, leziunea fiind microscopica
B. Carcinom strict limitat la cervix
C. Leziune neoplazica vizibila cu ochiul liber, dar
care nu depaseste colul
D Carcinom in situu
E. Nici una dintre variante nu este corecta
(pag. 1100)
*
3 Cea mai frecventa forma a cancerului
genito- mamar in romania este
A. cancerul de ovar
B. Cancerul de corp uterin
C. Cancerul de col uterin
D Cancerul de san
E Nici una dintre variante nu este corecta
(pag. 1097)
*
4 Screening- ul pentru cancerul de col
uterin se face prin urmatorul examen:
A. Examenul cu valve
B. Testul Lahm- Schiller
C. Examenul citologic Babes- Papanicolau
D Colposcopia
E Examenul histopatologic
(pag. 1101)
A. ganglionii hipogastrici
B. ganglionii iliaci comuni
C. ganglionii presacrati
D ganglionii femurali superficiali
E ganglionii periaortici
(pag. 1099)
10 Care dintre urmatoarele leziuni
neoplazice de col uterin se incadreaza in stadiul
IA1 (satdializarea FIGO):
A. A. Carcinom in situu
B. B. Carcinom strict limitat la cervix
C. C. Epiteliul neoplazic invadeaza stroma in 3
locuri pe o adancime de de 2 mm de la membrana
bazala, fara interesare limfatica sau vasculara
D D. Epiteliul neoplazic invadeaza stroma intr- un
singur loc pe o adancime de de 2 mm de la
membrana bazala,
fara interesare limfatica, insa cu interesare
vasculara.
E. E. Epiteliul neoplazic invadeaza stroma in 10
locuri pe o adancime de de 2 mm de la membrana
bazala, fara interesare limfatica sau vasculara.
(pag. 1100)
M 90
11 Care dintre urmatoarele tipuri de leziuni

apartin stadiului 0 in stadializarea FIGO a
cancerului de col uterin?
17 Carcinomul epidermoid cu celule

scuamoase localizat la exocol este reprezentat
de:
A. carcinomul epidermoid cu celule mari
necheratinizat
B. carcinomul epidermoid cu celule mari
cheratinizat
C. carcinomul epidermoid cu celule mici
D. carcinomul mucipar
E carcinomul adenoscuamos
(pag. 1098)
18 Adenocarcinomul localizat la endocol
este reprezentat de urmatoarele forme cu
exceptia:
A. adenomul malign
B. adenoid chistic
C. carcinomul adenoscuamos
D. leiomiosarcomul
E. rabdomiosarcomul
(pag. 1098)
19 Forme histologice rare de cancer de col
uterin sunt
A. carcinomul epidermoid cu celule scuamoase
B. leiomiosarcomul
C. rabdomiosarcomul
D adenocarcinomul
E. carcinomul cu citoplasma translucida
(pag. 1098)
20 Care dintre urmatoarele varianate
referitoare la cancerul de col uterin sunt false?
A. adenocarcinomul localizat la endocol este cea
mai frecventa forma histologica
B. carcinomul epidermoid cu celule scuamoase
este cea mai frecventa forma histologica
C. carcinomul anaplazic este o forma
histopatologica cu evolutie foarte lenta
D carcinomul anaplazic este o forma
histopatologica cu evolutie destul de rapida
E Carcinomul nediferentiat este o importanta
forma histopatologica
(pag. 1099)
21 Din grupul ganglionar secundar al caii de
propagare limfatica a cancerului de col uterin fac
parte
A. epiteliul colului uterin de aspect normal, fara

leziuni
B. Carcinom strict limitat la cervix
C. Carcinom intraepitelial
D Leziune neoplazica vizibila cu ochiul liber, dar
care nu depaseste colul
E. Carcinom in situu.
(pag. 1100)
12 Care dintre urmatoarele tipuri de leziuni
apartin stadiului III in stadializarea FIGO a
cancerului de col uterin?
A. invazia parametrelor fara a ajunge la peretele
excavatiei
B. invazia parametrelor pana la peretele excavatiei
C. invazia treimii proximale a vaginului
D. ureterohidronefroza unilaterala
E. ureterohidronefroza bilaterala
(pag. 1100)
13 Reprezinta factori favorizanti pentru
aparitia cancerului de col uterin urmatoarele
variante:
A. Debutul precoce al vietii sexuale
B. Parteneri sexuali multipli
C. Contacte sexuale multiple cu acelasi partener
D Infectia genitala cu Herpes virus simplex tip1
E. Infectia cu papiloma virusul uman
(pag. 1098)
14 Macroscopic, cancerul de col uterin se
poate prezenta ca:
A. leziune exofitica
B. leziune ulcerativa
C. leziune infiltrativa
D leziune ulcero- infiltrativa
E leziunea exofitica rareori este suprainfectata
(pag. 1098)
15 Care dintre urmatoarele variante NU este
corecta in cazul descrierii formelor anatomopatologice ale cancerului de col uterin?
A. leziunea ulcerativa de obicei erodeza o parte a
exocolului
B. leziunea exofitica rareori este suprainfectata
C. leziunea ulcerativa reprezinta pierderi de
substanta la nivelul exocolului cu margini neregulate,
proeminente,
dure.
D leziunea exofitica sangereaza usor la atingere
E Forma infiltrativa apare ca un crater intins din
care se scurge secretie purulenta, fetida.
(pag. 1098)
16 Din punct de vedere histologic, cele mai
frecvente forme de cancer de col uterin sunt
reprezentate de
A. ganglionii parametrului
B. ganglionii iliaci comuni
C. ganglionii iliaci externi
D. ganglionii femurali profunzi
E. ganglionii femurali superficiali.
(pag. 1099)
A. carcinomul epidermoid localizat la endocol

B. adenocarcinomul localizat la endocol
C. carcinomul epdermoid localizat la exocol
D adenocarcinomul localizat la exocol
E carcinomul adenoscuamos
(pag. 1098)
M 91
22 Care dintre urmatoarele variante

referitoare la caile de propagare ale cacerului de
col uterin sunt false?
27 Limfaenocolpohisterectomia totala largita

in tratamentul chirurgical al cancerului de col
uterin se foloseste in urmatoarele stadii
A. Calea hematogena este cea mai frecventa cale

de propagare.
B. Calea limfatica este cea mai frecventa cale de
propagare.
C. Calea limfatica este reprezentata de grupul
ganglionar primar si secundar.
D Calea cea mai frecventa de propagare este din
aproape in aproape.
E. Calea perineurala este o cale de propagare
obisnuita in cancerul de col uterin.
(pag. 1099)
23 Alegeti variantele corecte referitoare la
simptomatologia cancerului de col uterin:
A. Simptomatologia apare totdeauna in fazele
incipiente.
B. Simptomatologia apare numai in fazele
avansate.
C. In stadiul I, cancerul de col uterin este complet
asimptomatic.
D. In fazele ceva mai avansate semnul de alarma
este reprezentat de sangerare, produsa de
microtraumatisme asupra colului
E Durerile spontane pelvine apar din fazele
incipiente.
(pag. 1099)
24 Urmatoarele examene clinice sunt
obligatorii pentru stadializarea corecta a
cancerului de col uterin:
A. IA
B. IB
C. IIA
D IIB totdeauna
E Uneori in stadiul IIB preiradiere
(pag. 1102)
28 In limfadenocolpohisterectomia totala
largita se extirpa urmatoarele grupuri ganglionare
A. Paracervical
B. Iliac extern obturator
C. Ganglionul de la bifurcatia arterei iliace comune
D Ganglionii femurali profunzi
E Ganglionii femurali superficiali
(pag. 1102)
tratamentul chirurgical al cancerului de col
uterin:
A. In formele recurente ale cancerului de col uterin
se practica limfadenoclpohisterectomia totala largita.
B. In formele recurente ale cancerului de col uterin
se practica pelvectomia
C. In stadiul 0 se practica operatia Werteim
D In stadiul 0 se practica histerectomia totala cu
anexectomie bilaterala.
E. In formele recurente ale cancerului de col uterin
se practica hemipelvectomia.
(pag. 1102)
30 Cei mai frecventi radionuclizi folositi in
tratamentul cancerului de col uterin sunt:
A. Crom
B. Cesiu
C. Nichel
D. Iridiu
E Aur
(pag. 1102)
31 Substantele folosite in tratamentul
chimioterapic al cancerului de col uterin sunt:
A. 5- FU
B. Vinblastina
C. Metotrexatul
D. Cisplatinul
E. Ciclofosfamida
(pag. 1103)
32 Substantele folosite in tratamentul
chimioterapic al cancerului de col uterin sunt:
A. Stabilite de catre medicul ginecolog
B. Vinblastina
C. Vincristina
D. Farmarubicin
E. Cisplatinium
(pag. 1103)
33 Teleterapia in cancerul de col uterin:
A. Utilizeaza fascicule de radiatii gamma
B. Utilizeaza fotoni
C. Utilizeaza electroni
D Sursa de iradiere este in contact cu tumora
E Nu se asociaza cu brahiterapia din cauza
cumularii dozelor de iradiere
(pag. 1103)
A. Tuseul rectal
B. Cistoscopia
C. Exameul cu valvele
D Ecografia transvaginala
E. Tseul vaginal.
(pag. 1100)
25 Urmatoarele examene paraclinice sunt
obligatorii pentru stdializarea cancerului de col
uterin
A. Irigografia
B. Tuseul vaginal
C. Cistoscopia
D. Urografia intravenoasa
E. Rectoscopia
(pag. 1100)
prognosticul cancerului de col uterin:
A. Nu exista mari diferente in ceea ce priveste
prognosticul cazurilor depistate precoce comparativ
cu cazurile
depistate tardiv.
B. Prognosticul depinde de varsta femeii (favorabil
cu cat femeia este mai tanara)
C. Prognosticul depinde de varsta femeii
(nefavorabil cu cat femeia este mai tanara)
D. Asocierea cu sarcina are prognostic grav
E Forma anatomo- clinica este cea care
conditioneaza radiosensibilitatea celulelor tumorale.
(pag. 1101)
M 92
34 Strategia terapeutica in cancerul de col

uterin stadiile IIA si IIB presupune
A. Interventia chirurgicala este primul act
terapeutic
B. Secventa terapeutica este: interventie
chirurgicala, brahiterapie, teleterapie
C. Secventa terapeutica este: teleterapie,
brahiterapie, interventie chirurgicala la 5- 6
saptamani de la terminarea iradierii
D. Secventa terapeutica este: brahiterapie,
teleterapie, interventie chirurgicala la 5- 6 saptamani
de la terminarea iradierii
E. In stadiile IIA este necesara o colpectomie mai
larga.
(pag. 1103)
35 Teleterapia ca prim act terapeutic in
cancerul de col uterin se foloseste in urmatoarele
stadii clinice:
38 In cancerul de col asociat cu sarcina in

stadiile III si IV atitudinea terapeutica este:
A. Tratamenul chirurgical radical de tip oncologic
se face obligatoriu
B. Brahiterapia are indicatie numai in scop
hemostatic
C. Brahiterapia are indicatie pentru a aduce
cancerul de col intr-un stadiu mai mic (II) in care se
poate face o interventie chirurgicala cu intentie de
radicalitate.
D. Interventia chirurgicala se practica de
necesitate
E. Se practica polichimioterapie si teleterapie
(pag. 1106)
39 In trimestrul I de sarcina stadiul II de
cancer de col uterin atitudinea terapeutica este:
A. Mica cezariana
B. Brahiterapie intrauterina
C. Interventie chirurgicala
D. Teleterapie si polichimioterapie la 3-4
saptamani postoperator
E Teleterapie preoperatorie
(pag. 1106)
A. IA
B. IIA
C. IIB
D. IIIB
E. IIIA
(pag. 1103)
36 Strategia terapeutica in cancerul de col
uterin stadiile IIIA si IIIB presupune:
A. Interventia chirurgicala este primul act
terapeutic
B. Secventa terapeutica este: brahiterapie,
teleterapie, interventie chirurgicala
C. Teleterapia este primul act terapeutic
D. Secventa terapeutica este: teleterapie,
polichimioterapie, brahiterapie, interventie
chirurgicala (atunci cand
aceasta se considera oportuna)
E Secventa terapeutica este: teleterapie,
polichimioterapie1-2 cure, brahiterapie, reluarea
chimioterapiei pana la 6-8 cure in totalitate, apoi
interventie chirurgicala
(pag. 1103)
37 Contraindicatiile majore in tratamentul
cancerului de col asociat cu sarcina sunt:
A. Curetajul cavitatii uterine
B. Brahiterapia intravaginala
C. Nasterea prin cezariana
D. Alaptarea
E Electrocauterizarea cu ansa diatermica
(pag. 1105)
M 93

Test Emg

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Test Emg

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

*

6 Cei mai frecventi agenti microbieni

20 Explorarea paraclinica a bolnavilor cu

13 Hiperplazia celulelor secretorii de mucus

A. Hiperinflatie, bule, cord mic la radiografia

26 n bronsita cronica Aminofilina este

A. Hiperinflatie, bule, cord mic

12 Caile de patrundere n plamn a agentilor

A. Aspirarea organismelor care colonizeaza

25 Pneumoniile determinate de urmatorii

18 Cei mai frecventi agenti infectiosi

A. Punctia pulmonara transtoracica percutana

A. Lipsa perioadelor pur asimptomatice

A. Stimularea receptorilor beta - adrenergici

A. Ralurilor sibilante pe ambele arii pulmonare

13 Absorbtia sistemica crescuta care

19 Mecanismele obstructiei cailor aeriene n

A. Candidoza orala si disfonie

25 Principalele dezavantaje ale compusilor

13 Principalele cauze ale unui lichid pleural

A. este numai unilateral

19 Daca tratamentul medical nu reuseste sa

25 Cele trei tumori care determina

A. insertia unui sunt peritoneo-venos

A. prezenta puroiului vscos n spatiul pleural

31 Pentru precizarea diagnosticului de

37 Cele mai frecvente cauze de hemotorace

A. PaO2 mai mica de 70 mmHg

9 Factorii precipitanti ai insuficientei

A. Evaluarea neinvaziva a membrelor inferioare

A. Masuratorile gazelor sangvine

A. Hipoxemia usoara sau medie fara hipercapnie

A. VEMS scade sub 25% din normal

A. Alcaloza metabolica semnificativa

A. Nu exista concomitent acidoza metabolica

15 Stimulentele respiratorii utilizate n

7 Pe parcursul testului la efort este

14 Agonistii canalelor de calciu sunt indicati

20 Ascultatia cordului n timpul unui acces

A. Prezinta cresteri dupa afectarea musculaturii

12 n infarctul miocardic acut determinarea

17 Urmatorii agenti terapeutici au eficienta

A. Este specifica, nefiind prezenta n concentratii

B. Are o mortalitate mare indiferent de localizarea

A. Puls mai mic de 60 de batai pe minut

A. Istoric de hipertensiune severa, care este n

23 Urmatorii markeri serici cardiaci se

28 Subgrupele de pacienti la care PTCA

A. Pacientii cu soc cardiogen

A. Presiunea arteriala sistolica scazuta < 100

* 10 Blocul atrioventricular de grad II tip

17 Tratamentul chirurgical este indicat n

24 Bolile degenerative care afecteaza

30 Fibrilatia atriala se caracterizeaza

36 Blocul AV de grad II tip Mobitz II se

A. hipertrofie excentrica a ventriculului stng

A. dozarea cortizolului n urina din 24 de ore

16 Corelatiile dintre hipertensiunea arteriala

22 Anumite aspecte furnizate de istoric,

28 Blocantii receptorilor alfa-adrenergici

A. scad volumul sanguin circulant

A. producerea unui infarct miocardic acut al

15 Edemele periferice, hepatomegalia de

A. instalarii hipertensiunii pulmonare