Curs 1

CURS 1
1.Care sunt primele două etape ale formării plăcii de aterom:
A. Formarea striatiunilor lipidice;

B. Depozitarea de calciu;
C. Proliferarea celulelor muscular netede;
D. Disfuncţia endotelială;
E. Formarea plăcii fibroase.
Raspuns corect: A, D
2.Următorii sunt factori de risc influenţabili ai aterosclerozei coronariene:
A. HTA;
B. Diabetul zaharat;
C. Vârsta;
D. Sedentarismul;
E. Antecedentele familiale de boală coronariană.
Raspuns corect: A, B, D
3. Urmatoarele afirmaţii cu privire la oferta de oxigen sunt false:
A. Singura modalitate de creştere a fluxului sanguine coronarian este coronarodilataţia;

B. Depinde de extracţia de oxigen la nivel miocardic- mare si inconstantă;
C. Depinde de fluxul sanguin coronarian;
D. Depinde de inotropism;
E. Indicele diastolic presiune – timp este determinantul său major.
Raspuns corect: B, D
4. Necesarul de oxigen depinde de:
A. Tensiunea aortică diastolică;

B. Tensiunea parietală sistolică;
C. Frecvenţa cardiacă;
D. Inotropism;
E. Indicele diastolic presiune – timp.
Raspuns corect: B, C, D
5. In spasmul coronarian:
A. ↑ densitatea receptorilor β cu efect vasodilatator;

B. ↑ densitatea receptorilor β cu efect vasoconstrictor;
C. ↑ densitatea receptorilor α cu efect vasoconstrictor;
D. ↓ densitatea receptorilor α cu efect vasoconstrictor;
E. ↓ densitatea receptorilor beta cu efect vasodilatator;
Raspuns corect: C, E
6. În fazele iniţiale ale ischemiei:
A. Creşte eliberarea de tirozină rezultată prin transaminarea piruvatului;

B. Are loc activarea glicogenogenezei;
C. Are loc activarea glicogenolizei;
D. Se activează sistemul carnitinic ceea ce duce la creşterea transferului acizilor graşi activaţi în mitocondrii;
E. Apare acidoză lactică.
7. Infarctul miocardic fară supradenivelare de ST:
A. Este o ischemie acuta severa asociata cu prezenta markerilor serici de infarct;

B. Criza anginoasa are o durata de peste 20min;
C. Apare in timpul efortului fizic intens;
D. Impune spitalizare deoarece poate evolua spre IMA;
E. Se datorează unei obstrucţii coronariene totale.
8. IM inferior este explorat direct de catre derivatiile:
A. DI;
B. DII;
C. DIII;
D. V1;
E. Avf.
Raspuns corect: B, C, E
9. Spasmul coronarian:
A. Este implicat în patogeneza IMA;

B. Este produs de o arteră comună care irigă două zone miocardice învecinate prin colaterale (o zona ischemiata
si o zona normala);
C. Nu apare la limita endo-epicard;
D. Este localizat pe a. coronare mari subepicardice unde nu funcioneaza mecanismul de autoreglare;
E. Nu este implicat in patogeneza anginei Prinzmetal.
Raspuns corect: A, C, D
10. Angina pectorală stabilă:
A. Este o ischemie transmurală;

B. Este o ischemie tranzitorie a miocardului, cu durata sub 20 min;
C. Este declansată de situaţiile care cresc necesarul de oxigen (fumat, frig, stress emotional) pe fondul obstructiei
ateroslerotice fixe parţiale a vaselor coronare;
D. Crizele anginoase apar la efort minim sau în repaus, de obicei noaptea;
E. Durerea nu este produsă prin stimularea terminaţiunilor nervoase adrenergice ce intră la nivel medular la
nivelul metamerelor C3-T4.
Raspuns corect: B, C
11. În infarctul miocardic subacut:
A.Unda Q patologică indică necroza;

B.Unda T pozitivă revine spre linia izoelectrică;
C.Dispare leziunea;
D.Persistenţa supradenivelării ST indică un risc de extindere a IM;
E.Nicio variantă nu este corectă.
Răspunsuri corecte: A, C, D
12. Următoarele afirmaţii sunt false:
A.Izoenzima CK-MB este un marker seric al infarctului miocardic;

B.Troponinele cardiace cresc simultan cu CK-MB;
C.Mioglobina este specifică muşchiului cardiac;
D.In infarctul miocardic creşte VSH-ul;
E.Mioglobina creşte în orice injurie musculară.
Răspunsuri corecte: B, C
13. Determinantul major al ofertei de oxigen la nivelul miocardului este:
A. Frecvenţa cardiacă;
B. Tensiunea parietală sistolică;
C. Presarcina;
D. Indicele diastolic presiune-timp (IDPT);
E. Indicele tensiune-timp (ITT).
Răspuns corect: D
14. Determinantul major al necesarului de oxigen este:
A. Indicele tensiune-timp (ITT);

B. Presiunea intracavitară în cursul sistolei;
C. Frecvenţa cardiacă;
D. Indicele diastolic presiune-timp (IDPT);
E. Contractilitatea.
Răspuns corect: A
15. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la fluxul sanguin coronarian:
A. Este egal cu raportul dintre presiunea de perfuzie coronariană (P) şi rezistenţa vasculară coronariană (Rc);
B. Este egal cu raportul dintre rezistenţa vasculară coronariană (Rc) şi presiunea de perfuzie coronariană (P);
C. Este egal cu produsul dintre presiunea de perfuzie coronariană (P) si rezistenţa vasculară coronariană (Rc);
D. Singura modalitate de creştere a fluxului sanguin coronarian şi a ofertei de oxigen este coronarodilataţia;
E. Singura modalitate de scădere a fluxului sanguine coronarian şi a necesarului de oxigen este coronarodilataţia.
Răspunsuri corecte: A, D
16. Alegeţi răspunsurile false referitoare la componenta extrinsecă a rezistenţei coronariene în cursul
sistolei:
A. Presiunea intracavitară creşte pentru a realiza ejecţia;

B. Presiunea intracavitară scade pentru a realiza ejecţia;
C. Scăderea fluxului sanguin coronarian este mai accentuată la nivelul epicardului;
D. Scăderea fluxului sanguin coronarian este mai accentuată la nivelul endocardului pe care se exercită cel mai
puternic presiunea endocavitară;
E. Când presiunea intracavitară o depăşeşte pe cea aortică, fluxul sanguin coronarian este blocat.
17. Indicele diastolic presiune-timp (IDPT):
A. Este determinantul major al necesarului de O2;

B. ↓ dacă presiunea aortică ↓;
C. ↓ dacă tensiunea parietală ↓;
D. ↓ dacă FC ↑;
E. ↓ in stările de hipotensiune.
Răspunsuri corecte: B, D, E
18. Furtul coronarian:

A. Reprezintă devierea fluxului sanguin coronarian dintr-o zonă normală spre o zonă ischemiată adiacentă;
B. Apare la limita endo-epicard;
C. Poate avea loc dinspre zona subendocardică spre zona subepicardică;
D. Este unul din mecanismele ischemiei miocardice;
E. Poate aparea în bradicardie.
Răspunsuri corecte: B, C, D,
19. În metabolismul glucidic, fazele iniţiale ale ischemiei miocardice includ:
A. Activarea gilcogenolizei;
B. Activarea glicolizei aerobe;
C. Inhibarea beta-oxidarii AG;
D. Scaderea nivelului energetic celular;
E. Hiperproductia de lactat.
Raspunsuri corecte: A, D, E
20. Cauzele tulburărilor de contractilitate în ischemia miocardică sunt:
A. Alterarea performanţei sistolice;

B. Scăderea afinităţii torponinei C pentru calciu;
C. Alterarea performanţei diastolice;
D. Deficitul energetic celular;
E. Toate răspunsurile sunt corecte.
Raspunsuri corecte: E.
21. Sistemul prostacicline-tromboxani:
A. Este produs de către endoteliul vascular normal;

B. Prostaciclinele produc vasoconstricţie, iar tromboxanii produc vasodilataţie;
C. Sunt derivaţi ai acidului arahidonic, pe calea ciclooxigenazei;
D. Leziunile endoteliale, în ATS, determină: creşterea sintezei de prostacicline şi scăderea sintezei de
tromboxani;
E. Dezechilibrul său este unul dintre mecanismele producerii spasmului coronarian.
Răspunsuri corecte: C, E
A. Reprezintă devierea fluxului sanguin coronarian dintr-o zonă normală într-o zonă ischemiată adiacentă;
B. Determină scăderea ofertei de oxigen;
C. Poate aparea la limita endo-epicard;
D. Devierea fluxului sanguin coronarian din zona normală spre cea ischemiată se produce ca şi consecintă a
epuizării rezervei dilatatorii coronariene;
E. Nici o variantă nu este corectă.
23. Angina stabilă:
A. Este o ischemie tranzitorie a miocardului;

B. Este un termen pentru durerea caracteristică în infarctul miocardic acut;
C. Este declansată de situaţiile în care creşte necesarul de oxigen, în condiţiile unei obstrucţii aterosclerotice
totale a vaselor coronare;
D. Produce modificări celulare reversibile si are durata sub 20 de minute;
E. Se datorează unui dezechilibru între receptorii  şi  adrenergici coronarieni.
Răspunsuri corecte: A, D
24. Disfuncţia endotelială:

A. Este factorul declanşator al procesului de ateroscleroză;
B. Poate fi cauzată de hipertensiunea arterială;
C. Este urmată de formarea plăcilor fibroase;
D. Este urmată de formarea striaţiunilor lipidice;
E. Este declanşată de producerea unor microleziuni la nivelul mediei.
Răspunsuri corecte: A, B, D.
25. Rezistenţa coronariană:
A. Are doua componente: intrinsecă şi extrinsecă;

B. Componenta intrinsecă este determinată de tensiunea parietală la nivelul miocardului;
C. Componenta extrinsecă este proporţională cu presiunea din cavitatea ventriculară;
D. In diastolă, componenta extrinsecă a rezistenţei coronariene scade;
E. Componenta intrinsecă a rezistenţei coronariene este controlată de un mecanism nervos de autoreglare care
acţionează numai la nivelul arterelor coronare mici.
26. Mecanisme ale ischemiei miocardului sunt:
A. Obstrucţia coronariană aterosclerotică;

B. Spasmul coronarian;
C. Furtul coronarian;
D. Alterarea transportului şi difuziunii NO;
E. Toate variantele de mai sus sunt corecte.
Răspunsuri corecte: A, B, C
27. Oferta de O2 poate creşte la nivel coronarian prin:
A. Creşterea presiunii de perfuzie coronariană;

B. Scăderea presiunii de perfuzie coronariană;
C. Scăderea rezistenţei vasculare coronariene;
D. Creşterea rezistenţei vasculare coronariene;
E. Creşterea extracţiei de oxigen la nivel miocardic.
Răspunsuri corecte: C
28. Factorii de risc influenţabili ai ATS sunt:
A. Fumatul;
B. Ereditatea;
C. Dislipidemia;
D. Diabetul zaharat;
E. Toate variantele de mai sus sunt corecte.
29. Datorită disfuncţiei endoteliale apare:

A. Creşterea permeabilităţii endoteliale pentru lipoproteinele plasmatice;
B. Formarea celulelor spumoase în urma fagocitării LDL oxidat;
C. Rigidizarea peretelui vascular;
D. Formarea de microtrombi;
E. Toate de mai sus.
Răspuns corect: E
30. În infarctul miocardic:
A. Creatinkinaza serică creşte;

B. Methemoglobina creşte precoce;
C. Troponinele serice cresc mai lent decât mioglobina;
D. Troponinele serice cresc mai repede decât mioglobina;
E. Niciun răspuns nu este corect.
Răspuns corect: A, C
31. Tulburările de transport a O2 apar în:
A. Hipoxemia din insuficienţa respiratorie;

B. Sinteza unor Hb patologice;
C. Anemii grave;
D. Intoxicaţia cu nitriţi;
E. Toate răspunsurile sunt corecte.
Răspuns corect: E
32. Ischemia transmurală determină:
A. Subdenivelarea segmentului ST < 1mm;

B. Supradenivelarea segmentului ST < 2 mm;
C. Supradenivelarea segmentului ST;
D. Modificarei undei T ;
E. Scăderea amplitudinii undei R.
Răspuns corect: C, D, E
33. Semnelele directe de IMA sunt:
A. Subdenivelarea ST;
B. Unda T negativă;
C. Unda Q patologică;
D. Supradenivelarea ST;
E. Unda R patologică.
Răspuns corect: B, C, D
34. Mioglobina:
A. Este un marker seric al IM;

B. Este o hemoproteină;
C. Are rol în legarea O2;
D. Este prima enzimă care creşte la 6-8 ore de la debutul necrozei;
E. Este specifică pentru muşchiul cardiac.
Răspuns corect: A, B, C
35. Semnele directe de infarct miocardic sunt pentru:
A. IM anteroseptal: V1, V2, V3;

B. IM anterospetal: V3, V4, V5;
C. IM lateral: D2, D3, avF;
D. IM inferior: D2, D3, avF;
E. IM posterior: D1, aVL.
Răspuns corect: A, D
36. Factorii de risc in ATS sunt:
A. Neinfluenţabili: vârsta, sexul, fumatul;

B. Influenţabili: HTA, DZ, sedentarisumul;
C. Neinfluenţabili: ereditarea, vârsta, sexul;
D. Influenţabili: hiperhomocistemia, sexul, obezitate;
E. Noi: infecţiile, boli autoimune, boala parodontală.
Răspuns corect: B, C, E
37. Următoarele afirmaţii sunt corecte cu privire la sistemul prostacicline-tromboxani:
A. Prostaciclinele sunt produse celulare endoteliale şi produc vasoconstricţie;

B. Prostaciclinele inhibă aderarea şi agregarea trombocitelor;
C. Tromboxanii sunt produşi de trombocite si produc vasoconstricţie;
D. Tromboxanii inhibă aderarea şi agregarea trombocitelor;
E. Toate afirmaţiile sunt corecte.
Răspuns corect: B, C
38. Următoarele afirmaţii sunt false cu privire la boala coronariană:
A. Este o boală inflamatorie cronică cu debut în copilărie;

B. Boala determină leziuni regresive responsabile de ATS;
C. Boala determină leziuni progresive responsabile de ischemie;
D. 99% din cazuri sunt determinate de stenoza aortică strânsă;
E. 1% din cazuri sunt determinate de ateroscleroza coronariană.
Răspuns corect: B, D, E
39. Fluxul sanguin coronarian poate creşte prin:

A. Creşterea presiunii de perfuizie coronariană;
B. Creşterea rezistenţei vasculare coronariane;
C. Coronaroconstricţie;
D. Prin scăderea presiunii aortice;
E. Prin scăderea rezistenţei vasculare coronariene.
Răspuns corect: A, E
40. Următoarele afirmaţii sunt corecte cu privire la necesarul de oxigen:
A. Indicele tensiune timp (ITT) este determinantul major;

B. Este determinat de necesarul energetic la nivelul epicardului;
C. Este determinat de viteza proceselor metabolice şi oxidaţiei biologice;
D. Energia de contractie se consumă în sistolă;
E.Energia de contracţie se consumă în diastolă.
Răspuns corect:A, C, D
41.Factorii noi de risc ai ATS includ:
A.Bolile autoimmune;
B.Sedentarismul;
C.HTA;
D.Infectiile;
E.Lipoproteina a.
Răspuns correct: A, D, E
42.Endotelina:
A.Produce vasodilataţie şi efect antiagregant plachetar;

B.Favorizează aderarea şi agregarea plachetară;
C.Este produsă de endoteliul vasului afectat;
D.Induce proliferarea musculaturii netede vasculare;
E.Face parte din sistemul Endotelină –Tromboxani.
Răspuns corect: B, D
43.Consecintele disfunctiei endoteliale:
A.Aderarea si agregarea trombocitelor cu formarea de microtrombi;

B.Proces de calcificare;
C.Transformarea macrofagelor in monocitelor active;
D.Fagocitarea LDL oxidat de catre macrofage cu formarea celulelor spumoase;
E.Scaderea permeabilitatii endoteliale pentru LDL.
Răspuns corect: A, B, D
44. Boala coronariana este:
A.Ingrosarea si rigidizarea peretilor arteriali;

B.Boala inflamatorie cronica cu debut in copilarie;
C.Este cauzata de ATS coronariana si stenoza aortica stransa;
D.Boala inflamatorie acuta cu debut in varste inaintate;
E.Dezechilibrul dintre oferta si necesarul de oxigen la nivelul mai multe organe.
45. Tulburari de difuziune a oxigenul apar in:
A.Anemii grave;
B.Blocarea Hb sub forma unor compusi patologici;
C.Hipoxemia din insuficienta respiratorie;
D.Sinteza unor Hb patologici;
E.Hipertrofie cardiac.
Răspuns corect: E
46.Ischemia cronica se clasifica in:
A.Angina instabila;
B.Angina stabila;
C.Infarct miocardic;
D.Ischemia silentioasa;
E.Ischemia indusa de stresul psihic.
47.Angina Varianta:
A.Este o ischemie frecvent transmurala tranzitorie;

B.Apare pe fondul unei obstructiei aterosclerotica fixa partial pe vaselor coronariene;
C.Apare la efort minim sau in repaus, de obicei noaptea;
D.Pe ECG prezinta subdenivelarea segmentului ST cu unde T inalte simetrice;
E.Cedeaza la administrarea de Nitroglicerina.
Răspuns corect: A, C, E
48.Zona de leziune a infarctul miocardic acut prezinta:
A.Pe ECG prezinta unda Q patologica in conducerile directe;

B.Este o zona caracterizata prin inversarea secventei de repolarizare;
C.Pe ECG prezinta unda T negativa;
D.Este o zona cu celule partial depolarizate cu raspuns de tip lent;
E.In derivatiile directe pe ECG, segmentul ST este supradenivelat.
Răspuns corect: D, E
49.Modificarile functionale in infarctul miocardic includ:
A.Tulburari de relaxare;
B.Cresterea volumul sistolic si a FE;
C.Tulburari de contractilitate;
D.Cresterea presiunii end-diastolica a VS;
E.Aritmii.
Răspuns corect: A, C, D, E
50.Markerii serologici pentru infarctul miocardic sunt:
A.Acidul uric;
B.Creatinkinaza;
C.Troponinele cardiace T si I;
D.Mioglobina;
E.Prostacicline PG I2.
Raspuns: B, C, D
51.Arterioscleroza:
A.Reprezinta ingrosarea si rigidizarea peretilor arteriali cu ingustarea lumenului vascular;

B.Reprezinta ingrosarea si rigidizarea peretilor arteriali cu largirea lumenului vascular;
C.Este caracterizata prin cea mai mare morbiditate si mortalitate la nivel mondial;
D.Este o boala vasculara acuta;
E.Este o boala vasculara cronica.
Răspuns corect: A, C, E
52.Factorii de risc neinfluentabili ai aterosclerozei sunt:
A.Varsta;
B.Obezitatea;
C.HTA;
D.Sexul;
E.Ereditatea.
Răspuns corect: A, D, E
53.Referitor la ateroscleroza:
A.Este o boala a mediei vasculare;

B.Este o boala a intimei vasculare;
C.Are ca leziune majora trombul;
D.Are ca leziune majora placa de aterom;
E.Are ca factor declansator producerea de microleziuni la nivelul intimei.
54.Consecintele disfunctiei endoteliale in ateroscleroza sunt:
A.Cresterea permeabilitatii endoteliale pentru LDL;

B.Proliferarea musculaturii netede vasculare;
C.Procesul de fibroza (prin colonizarea cu fibroblasti);
D.Procesul de necroza (prin actiunea TNFα);
E.Procesul de calcifiere (prin depozitarea de calciu).
Răspuns corect: A, B, C, E
55.Spasmul coronarian:
A.Are ca localizare a. coronare medii si mici;

B.Are ca mecanism de producere dezechilibrul receptorilor muscarinici;
C.Este implicat in angina instabila;
D.Este implicat in angina Prinzmetal;
E.Este implicat in infarctul miocardic acut.
Răspuns corect: D, E
56.Rezistenta coronariana intrinseca:
A.Este determinata de tonusul musculaturii netede vasculare;

B.Este controlata de un mecanism umoral;
C.Actioneaza la nivelul a. coronare medii si mari;
D.Are ca si consecinta a autoreglarii efect coronarodilatator local;
E.Are ca si consecinta a autoreglarii efect coronaroconstrictor local.
57.Ischemia miocardica deerminata de alterarea transportului de oxigen apare in:
A.Policitemii;
B.Anemii grave;
C.Hipoxemie;
D.Blocarea Hb sub forma de carboxihemoglobina si methemoglobina;
E.Blocarea Hb sub forma de oxihemoglobina.
58. Angina pectorala stabila:
A.Este o ischemie miocardica tranzitorie;

B.Ischemia are durata sub 20 de minute;
C.Este declansata de scaderea necesarului de oxigen;
D.Are ca manifestari clinice dispneea si diaforeza;
E.Cedeaza la administrarea de Nitroglicerina.
Răspuns corect: A, B, D, E
59.IMA are urmatoarele semne:
A.Subdenivelarea ST;
B.Supradenivelarea ST;
C.Intervale PQ (PR) scurtate;
D.Unda Q patologica sau complexul QS;
E.Unda P bifazica.
Răspuns corect: B, D
60.Cu privire la markerii serici ai IMA:
A.Mioglobina este prima enzima care creste in sange, la 1-2 ore de la debutul necrozei;
B.Nivelul CK-MB se coreleaza cu intinderea IM;
C.CK permite diagnosticul IMA, revenind la normal in 2-3 zile;
D.Troponinele cresc mai lent decat CK-MB;
E.Troponinele cresc mai rapid decat mioglobina.
Răspuns corect: A, B, C, D
61.Alegeti varianta corecta:
A. Ca si consecinta a disfunctiei endoteliale este scaderea permeabilitatii pt LDL;

B. Tx A2 induce proliferarea musculaturii netede vasculare; C. Ruptura
unei placi de aterom determina formarea locala a unui cheag de fibrina;
D. Factorii de risc neinfluentabili pot fii tinte terapeutice; E. Boala
parodontala poate duce la ATS.
Răspuns corect: C, E
62.Glicozidele cardiotonice:
A. Cresc consumul de O2 al miocardului;

B. Scad IDPT si cresc oferta de O2;
C. Determina tahicardie;
D. Determina cresterea necesarului de O2;
E. Cresc ITT.
Răspuns corect: A
63.IDPT depinde de:
A. Presiunea aortica sistolica;

B. FC;
C. Tensiunea parietala diastolica;
D. Inotopism;
E. Tensiunea parietala sistolica.
64.Obstructiile coronariene care reduc lumenul cu pana la 80% determina:

A. Angina de efort;
B. Angina de repaus;
C. Angina Prizmetal;
D. Epuizarea rezervei dilatatorii coronariene;
E. Scaderea progresiva a rezervei dilatatorii coronariene.
Răspuns corect: A, E
65.Alterarea performantei sistolice se face prin:
A.Intrarea in competitie a ionilor de H- si Ca++ la nivelul troponinei C; B. Alterarea

raportului izoenzimelor ATP-azei; C. Cresterea Ca++ liber
interfilamentar; D. Scade eliberarea Ca++ din RSL;
E. Scade relaxarea miocardului.
66.Cauzele Anginei Prinzmetal sunt:

A. Hiperactivitatea simpatica;
B. Spasmul coronarian;
C. Cresterea consumului de O2;
D. Predominanta mediatorilor vasodilatatori;
E. Predominanta mediatorilor vasoconstrictori.
Răspuns corect: A, B, E
67.Zona de leziune se caracterizeaza prin:
A. Complex QS;
B. Supradenivelare ST;
C. Aparitia curentilor de leziune sistolici in faza 4 a PA;
D. Unda T negativa;
E. Inversarea secventei de repolarizare.
Răspuns corect: B
68.Semnele indirecte ale IMA sunt:
A. Supradenivelare ST;
B. Complex QS;
C. Unda T inalta, simetrica;
D. Raport R/S<1 in V1 V2;
E. Prezenta “T coronarian”.
Răspuns corect: E
69.Dintre modificarile functionale in IM recunoastem:
A. Hipokinezie;
B. Aritmii;
C. Scaderea presiunii end-diastolice a VS;
D. Cresterea volumului sistolic;
E. Cresterea fractiei de ejectie.
Răspuns corect: A, B
70.Alegeti varianta gresita:
A. Mioglobina este specifica pt. muschiul cardiac;

B. CK permite diagnosticul IM acut;
C. Troponinele I si T permit diagnosticul IM acut;
D. CK creste mai lent decat Troponinele T si I;
E. Mioglobina creste la 1-2 ore de la inceputul necrozei.
Răspuns corect: A, C, D
71.Ca urmare a disfunctiei endoteliale:
A.Creste permeabilitatea endoteliala pt lipoproteinele plasmatice (LDL);

B.Scade permeabilitatea endoteliala pt lipoproteinele plasmatice (LDL);
C.Depozitarea calciului scade brusc;
D.Colonizarea cu fibroblasti cu depunere de tesut conjunctiv = proces de fibroza cu rigidizarea peretelui
vascular;
E.Transformarea monocitelor in macrofage active.
72.Infarctul miocardic cu supradenivelare de ST (STEMI):
A.Este o ischemie gravă şi prelungită cu durata peste 20 minute;

B.Prezinta leziuni celulare reversibile;
C.Are ca si cauza ateroscleroza avansata;
D.Debuteaza brusc avand caracter sever;
E.Durerea cedează la repaus sau/şi la Nitroglicerină.
Răspuns corect: A, C, D
73. Arterioscleroza reprezinta:
A. Subtierea si rigidizarea peretilor arteriali;

B. Ingrosarea si rigidizarea peretilor arteriali;
C. O boala vasculara acuta;
D. O boala vasculara cronica;
E. Cea mai mare cauza de morbiditate-mortalitate la nivel mondial.
74. Factorii de risc clasici ai aterosclerozei:
A. Boli autoimune;
B. Infectii;
C. Varsta;
D. Sex;
E. Obezitate.
Răspuns corect: C, D, E
75. NO:
A. Produce VD;
B. Produce VC;
C. Favorizeaza agregarea plachetelor;
D. Este antiagregant plachetar;
E. Este produs de hematii.
Răspuns corect: A, D
A. Are loc pe a. coronare mici;

B. Are loc pe a. coronare mari;
C. Se datoreaza unui dezechilibru intre receptorii α si β;
D. Apare in angina Prinzmetal;
E. Apare in IMA.
Răspuns corect: B, C, D, E
77.In fazele initiale ale ischemiei:
A. Are loc degradarea aeroba a substratelor energetice;

B. Este alterat potentialul de membrana;
C. Creste riscul aritmiilor, ca urmare a scaderii relaxarii miocardice;
D. Scade nivelul energiei celulare ca urmare a activarii glicolizei anaerobe;
E. Creste eliberarea de alanina.
78.In alterarea transportului si a difuziunii oxigenului:
A. Se sintetizeaza Hb patologice (methemoglobina, sulfhemoglobina);

B. Scade concentratia Hb;
C. Se sintetizeaza Hb “zgarcite”;
D. Poate aparea hipertrofia cardiaca;
E. Are loc intoxicatia cu CO2 (carboxihemoglobina).
79.Creșterea fluxului sanguin coronarian se poate realiza prin:
A.Creșterea presiunii de perfuzie coronariană;

B.Scăderea presiunii de perfuzie coronariană;
C.Creșterea rezistenței vasculare coronariene;
D.Scăderea rezistenței vasculare coronariene;
E.Creșterea presiunii aortice.
Răspuns corect: D
80.Spasmul coronarian nu se produce prin:
A.Scăderea densității receptorilor  cu efect vasodilatator;

B.Scăderea densității receptorilor  cu efect vasoconstrictor;
C.Scăderea densității receptorilor  cu efect vasodilatator;
D.Scăderea densității receptorilor  cu efect vasoconstrictor;
E.Creșterea densității receptorilor  cu efect vasoconstrictor.
81.FSC creste prin:
A.Cresterea presiunii aortice;

B.Scaderea rezistentei vasculare coronariene;
C.Scaderea presiunii de perfuzie coronariana;
D.Coronarodilatatia;
E.Cresterea rezistentei vasculare coronariene.
82.Mecanismele ischemiei miocardice presupun:
A.Obstructia coronariana aterosclerotica prin aparitia unui gradient de presiune (presiunea de perfuzie creste
proximal de obstructie);
B.Spasmul coronarian localizat pe arterele coronare mici subendocardice;
C.Devierea FSC dinspre o zona normala inspre o zona ischemiata adiacenta;
D.Alterarea difuziunii oxigenului in hipertrofia cardiaca concentrica;
E.Tulburarea de transport a oxigenului in intoxicatia cu nitriti = sulfhemoglobina.
83.Leziunile endoteliale:
A.Det.↑ activitati prostaciclin-sintetazei si sinteza PGI2;

B.Det ↑ activitati tromboxan-sintetazei si sinteza Tx, inhibamd procesul aterosclerozei;
C.Det↓ activitati tromboxan-sintetazei si sinteza Tx, accelerand procesul aterosclerozei;
D.Det ↓ activitati prostaciclin-sintetazei si sinteza PGI2;
E.Det ↑ activitati tromboxan-sintetazei si sinteza Tx, accelerand procesul aterosclerozei.
84.↓ Necesarul enegetic al inimii:
A.Este responsabil de cresterea relaxarii miocardice→disfunctie diastolica initiala;

B.Este responsabil alterarea potentialului de membrana→risc de aritmii;
C.Se agraveaza prin blocarea oxidarii AG;
D.↓ refacerea protein-enzimelor cu ↓raportului dintre izoenzima V1, V2, V3;
E.Este cauza defivitului de O2.
86.Alterarea performantei sistolice:
A.Apare prin ↑ influxului transsarcolemal de Ca++in faza 2 de platou a PA;

B.Prin ↓ afinitatii troponinei C pt Ca datorita aciidozei locale;
C.Alterarea raportului izoenzimelor miozin ATPazei;
D.Cu ↓contractilitatii pana la 45% duce la soc cardiogen;
E.Diskinezie (o zona prezinta miscari in sens opus fata de miocardul normal tipic unui anevrism atrial).
87.Ischemia:
A.Moderata, dt. acumularea i.c de Na responsabila de depolarizarea totala a celulelor miocardiace iscemiate;
B.Moderata dt depolarizarea partiala si aparitia neomogenitatilor de repolarizare;
C.Severa, cu depolarizarea totala a celulelor mniocardiace ischemiate responsabile de moartea celulara;
D.Moderata, aparitia curentilor de leziune diastolic (diferenta de potential de repaus in faza 2 intre membrana
celuleor normale si iscemiate);
E.Moderata, aparitia curentilor de leziune diastolic (diferenta de potential de repaus in faza 4 intre membrana
celuleor normale si iscemiate).
88.Angina pectorala:
A.Este declansata de un spasm coronarian la nivelul unei a.coronare mari cu sau fara leziunie ATS p fondul unei
hiperactivitati simpatice
B.Este declansata de o obstructie coronariana ATS si/sau spasm coronarian in prezenta unor anomalii ale
inervatiei simpatice
C.Pe fondul unei ischemii subendocardiace apare pe ECG subdenivelare segmentului ST(descendent, orizontal,
ascendent)
D.Cedeaza la repaus si/ sau la administrarea de nitroglicerina
E.Ischemia seubepicardiaca pe ECG determina supradenivelare de segment ST cu/fara modificari de undat T si↓
amplit.undei R
F.Determina pe ECG supradenivelare de segment ST, unde T inalte simetrice, U inversat aritmi cardiace
89.Ischemia silentioasa apare la persoanele:
A.Asimptomatice, fara alte simptoame de boli coronariene sau doar alte simptoame atipice
B.Care prezinta crize anginoase ce apar la efort minim sau in repaus
C.Cu infarct miocardic in antecedente
D.Dupa operatiile de by-pass, cei cu diabet zaharat
E.Care prezinta dureri parasternale, precordiale, in umar drept, la nivel epigastric
F.In lezari terminale nvs cu modificarea pragului nervos
90.In IM cronic:
A.Segmentul ST revine la linia izolectrica: dispare leziunea

B.Unga Q persista: indica ischemie
C.Dispar semnele de leziune si ischemie
D.Persista complexul QS
E.Unda t negativa indica ischemia
91.Remodelarea miocardiaca:
A.Este un proces caracterizat prin hipertrofie si remanierea structurala a miocardului distal de artera obturata;
B.Disfunctie acuta contractila tranzitorie ce apare dupa reluarea perfuziei coronariene;
C.Este un miocard viabil supus uneui ischemii cronice, se adapteaza reducerii de FSC prin scaderea
metabolismului;
D.Este mediat de catecolamine,aldosteron, citokine inflamatorii;
E.Este limitat de reperfuzia precoce si de tratament medicamentos.
92. Troboxanii(TxA2):
A. Sunt derivați ai acidului arahidonic pe calea ciclooxigenazei;

B. Sunt produsi de celulele endoteliale;
C. Produc vasodilatație;
D. Produc vasoconstricție;
E. Favorizează aderarea și agregarea plachetară.
93. În sistolă:
A. Are loc creșterea presiunii intracavitare pentru a realiza ejecția;

B. Scade tensiunea parietală la nivelul miocardului;
C. Scade componenta extrinsecă a Rc;
D. Se produce scăderea FSC atunci când presiunea intracavitară≥presiunea aortică;
E. Se consumă energia de contracție.
A. Este implicat în patogeneza IMA;

B. Se produce prin creșterea densității receptorilor α cu efect vasodilatator și scăderea densității receptorilor β cu
efect vasoconstrictor;
C. Apare în urma unui dezechilibru între prostacicline(↑) și tromboxani(↓);
D. Apare în urma unui dezechilibru între prostacicline și tromboxan A2 (derivați ai acidului arahidonic pe calea
ciclooxigenazei);
E. Este implicat în patogeneza anginei Prinzmetal.
95. Alterarea performanței sistolice are loc prin:
A. Inhibiția pompei de Ca de la nivelul RSL;

B. Scăderea eliberării de Ca din cisternele terminale ale RSL;
C. Scăderea afinității troponinei C pentru Ca++ datorită acidozei locale;
D. Creșterea influxului transsarcolemal de Ca++ în faza 2 de platou a PA;
E. Alterarea raportului izoenzimelor miozin-ATPazei(↓ V1/V2+V3).
96. Mioglobina:
A. Este o hemoproteină specifică pentru mușchiul cardiac;
B. Alături de troponinele cardiace T și I și creatin-kinază(izoenzima CK-MB) reprezintă marker seric al
infarctului miocardic;
C. Este un indicator foarte sensibil al injuriei musculare;
D. Este prima enzimă care cresțe în sânge la 1-2 ore de la debutul necrozei;
E. Din cauza lipsei de specificitate,se utilizează rar în diagnosticul de infarct miocardic.
97. Oferta de O2 la nivel miocardic poate fi modificată prin:
A. Extracția de O2 ;
B. Presiunea de perfuzie coronariană;
C. FC;
D. Rezistența vasculară coronariană;
E. Tensiunea parietală sistolică.
98. În hipertrofia cardiacă,tulburările de difuziune a O2 apar datorită:
A. Scăderii concentrației Hb;

B. Intoxicației cu CO;
C. Hb cu afinitate scăzută față de O2;
D. Intoxicației cu nitriți;
E. Miocardosclerozei.
99. Forme clinice de boală coronariană sunt:

A. Angina stabilă;
B. Angina vasospastică;
C. Angina pultacee;
D. Angina instabilă;
E. Ateroscleroza.
100. Semnele directe ale IMA pe electrocardiogramă sunt:
A. Supradenivelarea segmentului ST;

B. Alungirea segmentului ST;
C. Unda P devine ascuțită (P pulmonar);
D. Apare unda Q patologică;
E. Unda T este negativă.
101. Factorii de risc clasici influențabili ai aterosclerozei sunt:
A. Vârsta;
B. Hiperlipidemia;
C. Sedentarismul;
D. Bolile autoimune;
E. Obezitatea.
102. Rezistența coronariană intrinseca este:
A. Determinată de tonusul musculaturii netede vasculare;

B. Controlată de un mecanism umoral de autoreglare;
C. Determinată de tensiunea parietala la nivelul miocardului;
D. Toate răspunsurile sunt corecte;
E. Niciun răspuns nu este corect.
103. Indicele Diastolic Presiune-Timp (IDPT) depinde de:
A. Tensiunea parietală diastolică

B. Tensiunea parietală sistolică
C. FC
D. Presiunea de perfuzie coronariană
E. Niciun răspuns nu este corect
104. Arterioscleroza:
A.Este o boala vasculo-cronica caracterizata prin cea mai scazuta rata a mortalitatii la nivel mondial;
B.Este de 3 tipuri;
C.Reprezinta subtierea si rigidizarea peretilor arteriali;
D.Fumatul si sedentarismul sunt factori de risc neinfluentabili;
E.Este o boala a intimei vasculare.
Raspuns corect: B, E
105. Endotelina:
A.Favorizeaza aderarea si agregarea plachetara;

B.Inhiba aderarea si agregarea plachetara;
C.Favorizeaza numai agregarea;
D.Produce vasodilatatie;
E.Produce vasoconstrictie.
Raspuns corect: A, E
106. Rezistenta coronariana:

A.Prezinta doua componente: intrinseca si extrinseca;
B.Componenta intrinseca este controlata printr-un mecanism umoral de autoreglare;
C.Componenta intrinseca este determinata de tensiunea parietala la nivelul miocardului;
D.Depinde de fazele ciclului cardiac;
E.Este invers proportionala cu presiunea din cavitatea ventricululuui.
Raspuns corect: A, B, C, D
107. ’’Furtul” coronarian:
A.Este localizat la nivelul zonei sub-epicardice spre zona sub-endocardica;

B.Se produce cand rezerva dilatatorie este refacuta;
C.Se produce cand rezerva dilatatorie este epuizata;
D.Se produce prin scaderea ofertei de CO2;
E.Reprezita devierea FSC dintr-o zona normala adiacenta spre zona ischemiata.
Raspuns corect: C
108. Tulburarile contractile:
A.Sunt evidentiabile radiologic;

B.Sunt evidentiate ecografic;
C.Pot fi cauzate de alterarea performantei sistolice/diastolice;
D.Apare datorita deficitului energetic celular;
E.Pot determina cresterea afinitatii troponinei C pentru Ca2+ datorita acidozei locale.
109. Medicamentul Ivabradina (Procoralan):
A. Este considerat un agent cardiotonic;

B. Nu este indicat in tratamentul anginei stabile;
C. Reduce activitatea de pace-maker a inimii;
D. Creste FC.
Raspuns corect: A, C
110. Nodul atrio-ventricular descarcă impulsuri cu frecvența de:
A. 60 - 100 /min;
B. 40 - 60 /min;
C. 20 - 40 / min;
D. 100 - 120 /min.
Raspuns corect: B
111. Răspuns de tip rapid (PA de tip rapid):
A. Apare în celulele cardiace cu PM<- 90mV;

B. Apare la musculatura de lucru atrială și ventriculară;
C. Are viteză mare de conducere;
D. Se caracterizează prin panta redusă a fazei 0.
112. Cauzele aritmiilor cardiace:
A. Ischemia;
B. Hiperpotasemia (dezechilobre ionice);
C. Excesul de catecolamine;
D. Medicamente.
113. Blocul A-V poate fi produs prin:
A. ↑ stimulării vagale;
B. ↓ stimulării vagale;
C. ↓ amplitudinii PA;
D. Răspuns de tip lent.
Raspuns corect: A
114. Care din urmatoarele afirmatii sunt false:
A. Ateroscleroza are ca factori de risc influentabili HTA, dislipidemiile, varsta, sexul;

B. Ateroscleroza este o boala a intimei vasculare;
C. Prostaciclinele favorizeaza aderarea si agregarea trombocitara;
D. Leziunile endoteliale determina cresterea sintezei oxidului nitric si scaderea sintezei de endotelina.
115. Consecintele disfunctiei endoteliale sunt reprezentate de:
A. Scaderea permeabilitatii endoteliale pentru lipoproteinele plasmatice;

B. Fagocitarea LDL oxidat de catre macrofage;
C. Depozitarea LDL la nivelul muscularei vaselor;
D. Transformarea monocitelor in macrofage active ce elibereaza local citokine.
116.Oferta de oxigen depinde de:
A. Extractia de oxigen la nivel miocardic;

B. Consumul energetic la nivelul miocardului in cursul sistolei;
C. Tensiunea parietala sistolica;
D. Rezistenta vasculara coronariana.
117. Indicele Diastolic Presiune-Timp (IDPT):
A. Este determinantul major al necesarului de oxigen;

B. Scadera sa este determinata de cresterea frecventei cardiace;
C. Scaderea sa este determinata de cresterea presiunii aortice;
D. Cresterea sa este determinata de cresterea tensiunii parietale sistolice;
Raspuns corect: B
118. Urmatoarele afirmatii referitoare la infarctul miocardic acut sunt adevarate:
A. Unda T negativa indica ischemia, supradenivelarea segmentului ST indica necroza, unda Q patologica indica
leziunea;
B. Zona de leziune este zona cu celule partial depolarizate, cu raspuns de tip lent;
C. Zona de necroza este zona cu celule total depolarizate, inactive electric;
D. Unda Q patologica se caracterizeaza prin durata<40 msec si amplitudine>25% din unda R din derivatia
respectiva.
119. Modificarile ECG din angina pectorala sunt reprezentate de:
A. Subdenivelarea segmentului ST mai mult de 1mm in ischemia subendocardica;

B. Supradenivelarea segmentului ST mai mult de 1mm in ischemia subendocardica;
C. Subdenivelarea segmentului ST mai mult de 1mm in ischemia transmurala;
D. Supradenivelarea segmentului ST mai mult de 1mm in ischemia transmurala;
120. Angina pectorala:
A. Este determinata de o ischemie tranzitorie a miocardului cu durata sub 20 de minute;

B. Este determinata de o ischemie tranzitorie a miocardului cu durata de peste 20minute;
C. Este declansata de situatiile care cresc necesarul de O2;
D. Este determinata de spasmul coronarian la nivelul unei artere coronare mari.
121. Ischemia silentioasa apare la pacientii cu:
A. Un infarct in antecedente;
B. Dupa operatii de by-pass coronarian;
C. Diabet zaharat;
D. Toate afirmatiile sunt corecte.
122. Markerii serici ai infarctului miocardic sunt reprezentati de:
A. Creatinkinaza-CK-MB,specifica miocardului si al carei nivel seric se coreleaza cu intinderea si gravitatea IM;

B. Creatinkinaza-CK-MM,specifica miocardului si al carei nivel seric se coreleaza cu intinderea si gravitatea IM;
C. LDH;
D. Mioglobina care atinge maximul la 4-8 ore si revine la normal dupa 7-10 zile.
123. Modificarile structurale in IM consta in:
A. Miocardul siderat-disfunctie contractila tranzitorie ce apare dupa reluarea perfuzieicoronariene;

B. Miocardul hibernant-disfunctie contractila tranzitorie ce apare dupa reluarea perfuziei coronariene;
C. Miocardul hibernant-miocardul viabil care supus ischemiei cronice se adapteaza scaderii FSC prin reducerea
metabolismului;
D. Remodelare miocardica.
124. Factorii de risc ai ATS sunt:
A. Clasici, acestia impartindu-se in neinfluentabili si influentabili si a 2-a categorie: factori noi;

B. Factorii noi: lipoproteina, boala paradontala, infectiile, fumatul;
C. Factorii neinfluentabili: varsta, sexul;
D. Factorii influentabili: HTA, ereditatea, fumatul.
125. Boala coronariana:
A. Este responasbila de aparitia infarctului miocardic acut;

B. 1% din cazuri este determinate de stenoza aortica stransa;
C. 99% din cazuri este determinate de ateroscleroza coronariana;
D. Este responsabila de ischemie acuta sau cronica prin ingustarea lumenului a. Coronare;
E. Toate raspunsurile sunt corecte.
A. Este o ischemie frecvent transmurala tranzitorie

B. Este neinsotita de durere
C. Este o ischemie tranzitorie a miocardului cu durata sub 20 de minute
D. Este o ischemie tranzitorie a miocardului cu durata peste 20 de minute
E. Crizele dureroase au iradiere tipica: in umar, antebrat si bratul stang
127. IMA cu supradenivelare de ST:
A. Este o ischemie grava si prelungita cu durata peste 20 de min

B. Leziunile celulare sunt reversibile
C. Durerea cedeaza la repaus si la nitroglicerina
D. Crizele anginoase au un debut brusc si character mai sever
E. Pe ECG apar unde Q patologice si complexul QS
128. In IMA exista urmatoarele caracteristici pe ECG:
A. Unda T negative-indica ischemia

B. Supradenivelarea ST-indica leziunea
C. Unda Q patologica nu este prezenta
D. Subdenivelarea ST cand electrozii privesc direct zona de infarct
129. Ateroscleroza:
A. Este o boala cronica ce afecteaza sectorul arterial si venos

B. Este o boala a intimei arteriale
C. Are ca leziune majora placa de aterom
D. Determina ingustarea lumenului vascular
130. Placa de aterom:
A. Are ca factorul declansator producerea de microleziuni la nivelul intimei

B. Se datoreaza disfunctiei endoteliale
C. Are un nucleu bogat in lipide si invelis fibros
D. Are nucleu fibros si invelis bogat in lipide
E. Are 4 etape de formare
131. Microleziunile de la nivelul intimei arteriale:
A. Sunt determinate de factori precum:HTA, citokine,hiper/dislipidemii

B. Sunt factorul declansator al procesului de ateroscleroza
C. Evidentiaza stucturile subendoteliale nefavorizand aderarea elem. figurate
D. Corelate cu dezechilibrul dintre sistemele prostacicline si tromboxani si oxid nitric si endotelina favorizeaza
aderarea elem figurate
E. Toate raspunsurile sunt corecte
132. Consecintele disfunctiei endoteliale sunt:
A. Cresterea permeabilitatii endoteliale pt LDL

B. Aparitia de celule spumoase care determina un raspuns inflamator local
C. Proliferarea celulelor musculare netede
D. Dezechilibrul sistemelor prostacicline si tromboxani si oxid nitric si endotelina
E. Formarea de microtrombi
133. Mecanismele ischemiei miocardice:

A. Sunt in numar de 4
B. Includ obstructia coronariana aterosclerotica ce poate determina atat angina de efort cat si cea de repaus
C. Numara spasmul coronarian, care este implicat in patogeneza IMA
D. Pot fi reprezentate de tulburari in transportul O2 (anemii grave sau blocarea Hb cu diferiti compusi)
134. Ateroscleroza este o afectiune a:
A. Mediei vasculare
B. Adventicei vasculare
C. Intimei vasculare
D. Fluiditatii sanguine
Raspuns corect: C
135. Care din urmatoarele substante are efect vaso-dilatator:
A. Tromboxanii
B. Prostaglandinele
C. Endotelina
D. Oxidul nitric
136. Care este stratul cordului cel mai afectat de ischemie:
A. Endocardul
B. Miocardul contractil
C. Tesutul nodal
D. Epicardul
Raspuns corect: A
137. Determinatul major al consumului de oxigen este:
A. Indicele Tensiune-Timp
B. Inotropismul
C. Indicele Diastolic Presiune-Timp
D. Frecventa cardiaca
Raspuns corect: A
138. Modificarile EKG determinate de ischemia moderata:
A. Denivelarea segmentului ST
B. Cresterea amplitudinii complexlui QRS
C. Aritmii prin mecanismul de reintrare
D. Marirea segmentului PQ
139. In angina pectorala Prinzmetal, segmentul ST se caracterizeaza prin:
A. Denivelarea dispare la administarea de nitroglicerina

B. Denivelarea persista toata viata
C. Nu are loc nici o modificare a segmentului
D. Denivelarea persista timp de 2 ore
Raspuns corect: A
139. Infarctul miocardic acut poate fi:
A. Transmural
B. Epicardic
C. Subendocardic
D. Subepicardic
140. Infarctul miocardic inferior poate fi evidentiat in urmatoarele derivatii EKG:
A. aVL, aVF, aVR

B. DII, DIII, aVF
C. V1,V2,V3
D. DII, aVR
Raspuns corect: B
141. Forme de ischemie cronica:
A. Angina stabile
B. Angina Prinzmetal
C. Angina instabila
D. Ischemia silentioasa
142. Mecanismele de producere a spasmului coronarian:
A. oxidul nitric (NO) – endotelină

B.  oxidul nitric (NO) –  endotelină
C. Creste densitatea receptorilor alfa-adrenergici
D. Creste densitatea receptorilor beta-adrenergici
143. Factorii de risc ai aterosclerozei pot fi:
A.Vârsta
B.Fumatul
C.Obezitatea
D.Consumul excesiv de alcool
E.Toate raspunsurile de mai sus sunt corecte
Raspuns corect: A, B, C
144.Etapele formarii placii de aterom cuprind:
A.Lezarea endoteliului venos

B.Formarea placilor fibroase
C.Formarea striatilor lipidice
D.Aparitia leziunilor
E.Disfunctia endoteliala
Raspuns corect: B, C, D, E
145. Scaderea IDPT (↓ ofertei de O2) se poate produce prin:
A.↑ presiunii aortice

B.↓ presiunii aortice
C.↑ FC in tahicardii
D.↓ FC in bradicardii
E.↑ tensiunii parietale diastolice
146. Angina pectorala stabile:
A.Este definita ca o ischemie tranzitorie a miocardului cu durata sub 20 minute

B.Prezinta modificari celulare ireversibile
C.Este declansata de situatii care ↑ necesarul de O2
D.Se manifesta prin crize dureroase cu localizare retrosternala/precordiala si iradiere
E.Poate aparea la efort minim sau in repaus
147. IM acut este indicat de:
A.Subdenivelarea ST (primul semn ECG)

B.Supradenivelarea ST (primul semn ECG)
C.Unda T negative
D.Unda Q patologica sau complexul QS
E.Unda P patologica
148.Modificarile functionale in IM pot fi:
A.Scaderea volumului sistolic si a fractiei de ejectie (disfunctie sistolica a VS)

B.Tulburari de relaxare
C.Tulburari de contractilitate
D.Cresterea presiunii end-diastolice a VS
E.Toate variantele de mai sus sunt corecte
Raspuns corect: E
149.Ischemia prin scaderea ofertei de oxygen se produce prin:
A. Furtul coronarian
B. Spasmul coronarian
C. Proces de calcifiere
D. Ruptura unei placi de aterom
E. Niciun raspuns nu este corect
Raspuns corect: A, B
150. Cauzele tulburarii de contractilitate sunt:
A. Alterarea performantei diastolice

B. Alterarea performantei sistolice
C. Cele doua nu sufera modificari (sistola si diastola)
D. Niciun raspuns nu este corect
151. Angina pectorala stabile se manifesta astfel:
A. Crize dureroase cu localizare retrosternala/precordiale

B. Palpitatii
C. Dispnee
D. Diaforeza
Raspuns corect: E
152.Ischemia transmurala determina:
A. Supradenivelarea segmentului ST
B. Subdenivelarea segmentului ST
C. Scaderea amplitudinii undei R
D. Niciun raspuns nu este corect
153. Tulburarile de ritm sunt:
A.Disritmiile sinusale
B.Disritmiile atriale
C.Disritmiile ventriculare
D.Nici una
154.Tulburarile de conducere sunt reprezentate de:
A. Blocurile atrio-ventriculare
B. Blocurile intraventriculare
C. Conducerea normala
D. Toate raspIsunt corecte
155. Tipurile de pacemakeri cardiaci sunt:
A. Ectopici
B. De faza
C. Latenti, secundari
D. Dominant
E. Toti sunt pacemakeri cardiaci
156. Cauzele disritmiilor cardiace sunt:
A. Ischemia/acidoza
B. Dezechilibrele ionice
C. Excesul de catecolamine
D. Intoxicatia cu digitala
157. Disritmiile sinusale sunt reprezentate de:
A. Tahicardia sinusala
B. Bradicardia sinusala
C. Pauza sinusala
D. Nici una
158. Fibrilatia atriala are ca si frecventa:
A. 40-60 cicli /min

B. 100-150 cicli/min
C. 200-300 cicli /min
D. 300-350 cicli/min
E. 400-600 cicli/min
Raspuns corect: E
159. Pacemakerii cardiaci latenti sunt reprezentati de:
A. Nodul A-V
B. Nodul S-A
C. Orice zona de origine a impulsului de excitatie
D. Sist. His-Purkinje
160. Disritmiile supraventriculare sunt reprezentate de:
A. Thicardia ventriculara
B. Flutterul si fibrilatia ventriculara
C. Extrasistole ventriculare
D. Toate
Raspuns corect: D
161. Blocurile intraventriculare sunt:
A. Blocul major de ramura stg.

B. Blocul major de ramura dr.
C. Hemiblocurile
D. Toate
Raspuns corect: D
162.Tahicardia sinusala prezinta criteriile ritmului sinusa doar ca are ca si frecventa:
A. Sub 60 batai/min
B. Peste 60 ,dar sub 90 batai /min
C. Peste 100 batai/min
D. Toate variantele sunt corecte
E. Nici una dintre variante nu este corecta
Raspuns corect: C
163.Declansarea disfunctiei endoteliale are loc sub actiunea factorilor:
A.Fizici (HTA)
B.Metabolici (hiper-dislipidemie)
C.Mecanici (HTA)
D.Imunologice (lipoproteine)
E.Biologici (citokine)
164.Determinantul major al ofertei de O2 depinde de:
A.Frecventa cardiaca
B.Presiunea de perfuzie coronariana
C.Inotropismul
D.Postsarcina
E.Tensiunea parietala diastolica
Raspuns corect: A, B, E
165.Fazele initiale ale ischemiei sunt:
A.Activarea glicogenolizei
B.Scaderea ph-ului
C.Scaderea extractiei de lactat din sangele arterial
D.Inhibarea glicolizei anaerobe
E.Hiperproductie de lactat

A. Presupune dezechilibrul receptorilor α-β adrenergici de la nivelul arterrelor coronare mari B. Scade densitatea
receptorilor α cu efect vasoconstrictor si creste densitatea receptorilor β cu efect vasodilatator
C. Creste densitatea recpetorilor α cu efect vasoconstrictor si scade densitatea receptorilor β cu efect
vasodilatator
D. Scad prostacicline si oxidul nitric si cresc tromboxani si endotelina
E. Cresc prostaciclinele si oxidul nitric si scad tromboxani si endotelina
167.Cauza lezarii endoteliului arterial:
A.Producerea unei microleziuni la nivelul mediei cu declansarea disfunctiei endoteliale

B.Producerea unei microleziuni la nivelul intimei cu declansarea disfunctiei endoteliale
C.Dezechilibrul a celor 2 mari sisteme care asigura modularea tonusului vascular si a aderarii si agregarii
trombocitare
D.Cresc prostaciclinele si oxidul nitric si scad tromboxani si endotelina
E.Scad prostaciclinele si oxidul nitric si cresc tromboxani si endotelina
168.Sistemul prostacicline-tromboxani:
A. Sunt derivati ai acidului arahidonic pe calea lipooxigenazei

B. Sunt derivati ai acidului arahidonic pe calea ciclooxigenazei
C. Prostaciclinele produc vasoconstrictie iar tromboxani vasodilatatie
D. Prostaciclinele sunt produse de celulele endoteliale iar tromboxani de trombocite
E. Prostaciclinele inhiba aderarea si agregarea trombocitara iar tromboxani favorizeaza aderarea si agregarea
trombocitelor.
Raspuns corect: B, D, E
169. IDPT :
A. Este determinantul major al ofertei de O2

B. Este determinantul major al necesarului de O2
C. Depinde de tensiunea parietala sisitolica
D. Depinde de tensiunea parietala diastolica
E. Depinde de frecventa cardiaca
Raspuns corect: A, D, E
A. Presupune devierea FSC dintr-o zona normala adiacenta spre o zona ischemiata
B. Presupune devierea FSC dintr-o zona ischemiata spre o zona normala adiacenta\
C. Se realizeaza dinspre zona subepicardica spre zona subendocardica
D. Se realizeaza dinspre zona subendocardica spre zona subepicardica
E. Rezerva dilatatorie se epuizeaza mai repede in zona subendocardica
171. IMA (infarctul miocardic acut):

A. Prezinta 3 zone:necroza,leziune,ischemie
B. Este un infarct cu supradenivelare de ST (STEMI)
C. Nu prezinta unda Q patologica
D. Necroza este indicata de catre unda Q patologica
E. Durerea nu cedeaza la repaus si/sau Nitroglicerina
Raspuns corect: A, B, D, E
172.Markerii serici specifici pentru diagnosticul de laborator al infarctului miocardic:
A. Tn C si Tn I
B. Tn I si Tn T
C. CK-MM
D. CK-MB
E. Mioglobina
173. Ivabradina (Proconalan):
A. Este un agent cardiotonic

B. Duce la cresterea FC
C. Realizeaza cresterea secundara a FSC
D. Duce la reducere “pura” a FC
E. Inhiba direct curentul mixt de sodiu si potasiu prin canalele If
Raspuns corect: A, C, D, E
174. Frecventa de descarcare a celulelor cu automatism:
A. Creste atunci cand scade panta depolarizarii lente diastolice

B. Scade atunci cand scade panta depolarizarii lente diastolice
C. Creste atunci scade diferenta dintre PM si PP
D. Cresterea este data de stimularea simpatica
E. Scaderea este data de srimularea parasimpatica
175. Disritmiile sinusale:
A. Sunt reprezentate de extrasistola atriala,blocul sino-atrial

B. Sunt reprezentate de tahicardia sinusala,bradicardia sinusala si blocul sino-atrial
C. Bradicardia sinusala prezinta toate criteriile ritmului sinusal cu exceptia frecventei cardiace care este peste 80
cicli/minut
D. Tahicardia sinusala prezinta toate criteriile ritmului sinusal cu exceptia frecventei cardiace care este 100
cicli/minut
E. In blocul sino-atrial stimulii se genereaza anormal
176. Flutterul atrial:

A. Este o aritmie in care frecventa atriala este regulata
B. Este o aritmie in care frecventa atriala este cuprinsa intre 250-350 de cicli/minut
C. Din punct de vedere mecanic contractia atriilor este ineficienta hemodinamic
D. Din punct de vedere mecanic contractia atriilor este eficienta hemodinamic
E. Este o disritmie supraventriculara
Raspuns corect: A. B. C. E
177. Alterarea FC:
A. Tahicardiile presupun alungirea timpului de umplere diastolica

B. Bradicardiile presupun scaderea DC(debitului cardiac)
C. Tahicardiile presupun scurtarea \timpului de umplere diastolica
D. Tahicardiile duc la FC> 160-180 cicli/minut
E. Bradicardiile duc la FC < 60 cicli/minut
178.Perioada supranormala a PA are urmatoarele carcateristici:
A.Este intervalul din PA in care un stimul foarte intens evoca un raspuns slab (tip lent)
B.Coincide cu faza 2 de platou si prima parte a fazei 3 de repolarizare
C.Intervalul din PA in care un stimul de intensitate redusa evoca un raspuns local propagat izolat sau repetitiv
D.Coincide cu sfarsitul fazei 3 de repolarizare si inceputul fazei 4 ceea ce pe EKG corespunde fazei descendente
a undei T
E.Este lunga in celulele cu PA de tip rapid si scurta in cele cu PA de tip lent
Raspuns corect: C, D
179.In cadrul mecanismului de reintrare, impulsul:
A.Patrunde in calea proximala

B.Gaseste ramura B excitabila si ramura A libera
C.Va fi condus rapid prin ramura A excitabila
D.In portiunea distala comuna impulsul este condus in jos si retrograd prin calea B
E.Prin reintrarea impulsului in calea A rezulta o unda circulara de propagare a impulsului
180. Sindromul de preexcitatie:
A. Reprezinta blocarea conducerii intraventriculare doar pe unul din cele 2 fascicule ramurii stangi
B. Viteza de conducere este mare
C. Reprezinta o conducere atrio-ventriculara accelerata determinata de existenta unor cai aberante
D. Pe EKG: unda S largita, adanca
E. Pe EKG: complex QRS largit > 0,12 sec
181.Tahicardia paroxistica supraventriculara:
A.Este o succesiune de cel putin 6 extrasistole atriale

B.Este o succesiune de cel putin 6 extrasistole atriale si jonctionale
C.Frecventa cardiaca este de 150-250 b/min
D.Frecventa cardiaca este de 250-350 b/min
E.Ca mecanism de producere poate avea la baza un circuit de macroreintrare situat in musculatura de lucru
atriala
182.Extrasistola atriala poate fi:
A.Cu pauza decalanta: pe ECG intervalul (P-P’) + (P’-P)=(P-P)

B.Cu pauza compensatorie: pe ECG intervalul (P-P’) + (P’-P)>2(P-P)
C.Cu pauza decalanta: pe ECG intervalul (P-P’) + (P’-P)<2(P-P)
D.Interpolata: pe ECG intervalul (P-P’) + (P’-P)=(P-P)
E.Cu pauza compensatorie: pe ECG intervalul (P-P’) + (P’-P)=2(P-P)
Raspuns corect: C, D, E
183.Care dintre urmatorii factori aterogeni reprezinta tinte terapeutice:
A.Fumatul
B.Varsta ( B >45, F>55)
C.Obezitatea
D.Ereditatea
184. Sunt sintetizate de catre endoteliu, urmatoarele:
A.Endotelina
B.Tromboxanii
C.Prostaciclinele
D.Oxidul nitric
185.Care este cauza majora de aparitie a bolii coronariene:
A.Aortita luetica
B.Ateroscleroza coronariana
C.Steonoza aortica stransa
D.Tromboza vaselor coronariene
Raspuns corect: B
186. Determinantul major al ofertei de oxigen pentru miocard este:
A.IDPT
B.Postsarcina
C.Inotropismul
D.Tensiunea arterial
Raspuns corect: A
187. Angina de repaus este determinata de:
A.Ingustarea lumenului a. coronariene cu 20%

B.Ingustarea lumenului a. coronariene pana la 80%
C.Ingustarea lumenului a. coronariene peste 80%
D.Ingustarea lumenului a. coronariene intre 20-80%
Raspuns corect: C
188.Ce este “furtul coronarian”:
A.Devierea FSC dintr-o zona ischemiata spre o zona normala

B.Devierea FSC dintr-o zona normala spre o zona ischemiata
C.Blocarea sangelui intr-o zona ischemiata, cu afectarea miocardului normal
D.O leziunea la nivelul a. coronare cu scaderea fluxului sanguine
Raspuns corect: A
189.Forme de ischemie acuta:
A.Angina instabila
B.Angina stabile
C.Angina vasospastica
D.Ischemia silentioasa
Raspuns corect: A
190.Iradierile atipice in angina pectorala stabile:
A.Bratul si antebratul stang

B.Spate
C.Mandibula
D.Hipogastru
191.Infarctul miocardic STEMI se caracterizeaza prin:
A.Cedeaza la repaus
B.Nu cedeaza la nitroglicerina
C.Diaforeza
D.Debut brusc si caracter sever
192.Infarctul miocardic anteroseptal poate fi vizualizat pe EKG in urm. derivatii:
A.aVR, aVL, DI
B.V1, V2
C.V1, V2, V3
D.V2, V3, aVL
Raspuns corect: C
193.Selectati informatiile corecte:
A. Ateroscleroza duce la ingustarea lumenului vascular

B. Poate duce la scleroza si calcifierea mediei
C. Nu este influentata de sexul pacientului
D. Presupune formarea unei placi de aterom
Raspuns corect: A,B, D

194.Patodeneza ATS:
A.Incepe prin lezarea endoteliului arterial

B.Placile fibroase sunt formate inaintea striatiunilor lipidice
C.In cadrul ei tromboxanii sunt responsabili de o vasodilatatie excesiva
D.Leziunile sunt determinate de cresterea activitatii prostaciclin sintetazei
E.Niciun raspuns nu este correct
Raspuns corect:A
195. In tulburarile ischemiei miocardice la metabolismul proteic:
A. Creste nivelul energetic celular

B. Are loc scaderea contractilitatii miocardice=disfunctie sistolica
C. Eliberare crescuta de alanina
D. Proteoliza
196. La nivelul metabolismului lipidic, ischemia miocardica determina:
A. Inhibitia beta-oxidarii acizilor grasi

B. Disfunctia sistemului carnitinic (inhibarea carnitinaciltransferazei 1)
C. Beta oxidarea AG asigura 100% din necesarul energetic al inimii
D. Cresterea beta-oxidarii acizilor grasi
E. Activarea glicogenogenezei
Raspuns corect: a,b
197. In infarctul miocardic:
A.Modificarile structurale sunt reprezentate de miocardul siderat, miocardul hibernant si remodelare miocardica
B.Miocardul siderat se adapteaza reducerii FSC prin scaderea metabolismului
C.Remodelarea miocardica se caracterizeaza prin hipertrofia si remanierea structurala a miocardului distal de
artera obstruata
D.In miocardul socat recuperarea functiei contractile are loc dupa ore – zile
E.Tulburarile de contractilitate (hipo-, a-, diskinezie) sunt modificari functionale
198. Localizarea ECG a IM:
A.IM anteroseptal cuprinde : DI, V1, V2, V3

B.IM anteroapical cuprinde: V3, V4, V5
C.IM inferior cuprinde: DII, DIII, aVF
D.IM inferior nu are semne directe
E.IM posterior are semne directe
Raspuns corect: B, C.
199. In cazul infarctului miocardic cu supradenivelare de ST, care din raspunsurile de jos nu sunt corecte,
referindu-ne la manifestarile clinice ale acestuia:
A. Au localizarea si iradierea descrisa

B. Debut brusc si caracter mai sever
C. Durerea cedeaza la repaus sau/si la Nitroglicerina
D. Greturi, varsaturi, diaforeza, vasoconstrictie cutanata
E. Crize dureroase cu localizare retrosternala
200. Care sunt modificarile functionale in I.M.:
A. Tulburari de contractilitate
B. Aritmii
C. Sincopa
D. Tahicardie
E. HTA
201. Alegeti raspusnul corect din urmatoarele afirmatii in legatura cu rezistenta coronariana extrinseca:
A. Determina tonusul musculaturii netede vasculare

B. Este controlat de un mecanism umoral de autoreglare
C. In diastola presiunea intracavitara scade rezultand in scaderea componentei extrinseca rezistentei coronariene
D. In sistola presiunea intracavitara creste rezultand in scaderea componentei extrinseca rezistentei coronariene
E. Nici un raspuns corect
Raspuns corect: C
202. Urmatoarele afirmatii despre boala coronariana sunt adevarate:
A.Boala inflamatorie acuta cu debut in copilarie

B.Tetermina leziuni vasculare progressive
C.99% din cazuri este determinate de emoblia sau tromboza vaselor coronariene
D.1% din cazuri este determinate de stenoza aortica stransa
E.Toate afirmatiile sunt adevarate
203. Angina Pectorala Stabila:
A.Este declansata de cresterea necesarului de oxigen pe fondul obstructiei aterosclerotice fixe a vaselor coronare
B. Durerea iradiaza tipic la nivelul bratului drept, la nivel epigastric si in mandibula
C. Se caracterizeaza prin crize dureroase cu localizare precordiala
D. Durerea iradiaza atipic la nivelul umarului si bratului stang
E. Pe EKG se caracterizeaza prin denivelarea segmentului ST
Raspuns corect: A, C, E
204. Infarctul Miocardic Acut:
A. Se depisteaza pe EKG prin unda Q patologica ce indica ischemia

B. Primul semn care apare pe EKG este supradenivelarea segmentului ST
C. Are 2 zone de Necroza si Ischemie
D. Necroza este indicata pe EKG de unda T negativa
E. Se depisteaza seric prin crestea in 4-8 ore de la debut a CK-MB
205. Selectati afirmatiile false referitoare la endotelina:
A. Produce vasoconstrictie si are efect antiagregant plachetar

B. Induce proliferarea musculaturii netede vasculare
C. Produce vasodilatatie
D. Este produsa de catre endoteliul vascular normal
E. Este produsa de catre endoteliul vascular lezat
206. Fluxul sanguin coronarian (FSC) ar putea creste prin:
A. Scaderea presiunii de perfuzie coronariana

B. Scaderea rezistentei vasculare coronariene(=coronaroconstrictie)
C. Cresterea rezistentei vasculare coronariene
D. Scaderea rezistentei vasculare coronariene
E. Toate
Raspuns corect: D
207.Urmatoarele raspunsuri despre prostacicline sunt adevarate:
A. Sunt derivati ai acidului arahidonic pe calea ciclooxigenazei

B. Sunt produsi de trombocite
C. Produc vasodilatatie
D. Produc inhibitia aderarii si agregarii trombocitare
E. Produc favorizarea aderarii si agregarii plachetare
208. Procesele de formare a celulelor spumoase, a striatiunilor lipidice si recrutare de leucocite sunt:
A. Mecanisme ale angiogenezei
B. Mecanisme ale aterogenezei
C. Se desfasoara pe suprafata celulelor endoteliale
D. Se desfasoara in interiorul celulelor endoteliale
E. Raspunsurile a si b sunt corecte
Raspuns corect:B, C
209.Hiperhomocistinemia:
A. Cresterea nivelui seric de homocisteina din cauze genetice sau nutritionale

B. Poate leza endoteliul arterelor coronare
C. Scade concentratia trigliceridelor si presiunea sistolica
D. Afirmatiile a si b sunt adevarate
E. Afrimatiile a si c sunt corecte
Raspuns corect: D
210. Sistemul RAA, factorii care controleaza eliberarea reninei sunt:
A. Scaderea presiunii sangvine

B. Scaderea transportului de sodiu in rinichi
C. Stimularea B-adrenergica
D. Angiotensina II scade eliberarea de renina
E. Toate raspunsurile sunt false
211. Prin care din urmatoarele mecanisme creste contractilitatea miocardica sub actiunea glicozidelor
digitalice:
A. Deschiderea canalelor de calciu

B. Eliberarea calciului din reticulul sarcoplasmatic
C. Inhibarea ATP-azei membranare de Na+, K+
D. Stimularea fosfolipazei C membranare
E. Raspunsurile a si b sunt corecte
Raspuns corect: C
212. Aspirina scade riscul de infarct miocardic la toate grupele de pacienti de mai jos cu o exceptie:
A. Pacienti cu angina stabila cronica

B. Supravietuitori dupa infarct micardic
C. Pacienti cu angina instabila
D. Pacienti care au cardiomiopatie ischemica
Raspuns corect: D
213. Factorul declansator al procesului de ateroscleroza este:
A. Producerea de Macroleziuni la nivelul adventicei

B. Producerea de Macroleziuni la nivelul intimei
C. Producerea de Microleziuni la nivelul adventicei
D. Nici un raspuns nu este corect
Raspuns corect: D
214. IDPT (Indicele Diastolic Presiune-Timp) depinde de:
A. Presiunea de perfuzie coronariana

B. Tensiunea parietala sistolica
C. Frecventa cardiaca
D. Nici un raspuns nu este corect
215. Pe ECG semnele directe de infarct miocardic acut sunt reprezentate de:
A. Supradenivelarea segmentului ST care indica leziunea
B. Unda T pozitiva care indica ischemia
C. Unda T negativa care indica ischemia
D. Unda Q patologica sau complexul QS ,care indica necroza
E. Subdenivelarea segmentului ST care indica ischemia
216. Pe ECG semnele indirecte de infarct miocardic acut sunt reprezentate de:
A. Subdenivelarea segmentului ST
B. Supradenivelarea segmentului ST
C. Unda T inalta , simetrica , ascutita
D. In V1 si V2 raportul R/S>1
E. Unda T este normala
217. Angina Prinzmetal:

A. Apare datorita spasmului coronarian
B. Se caracterizeaza prin criza anginoasa nocturna
C. Nu prezinta modificari ECG
D. Durerea trece in urma administrarii de Nitroglicerina sublingual
E. Durerea iradiaza in umarul,antegratul si bratul stang
218. Ischemia miocardica:
A. Poate fi evitata prin scaderea rezervei dilatatorii coronariene

B. presupune activarea glicolizei anaerobe
C. Fluterul atrial este o forma clinica de boala coronariana
D. Pe ECG ischemia apare sub forma undei T negativa
E. In urma ischemiei creste contractilitatea si scade oferta de O2
219. Consecintele disfunctiei endoteliale sunt:
A. Scaderea permeabilitatii endoteliale pentru lipoproteinele plasmatice (LDL) cu depozitarea sa la nivelul

intimei si aparitia LDL oxidat
B. Crestearea permeabilitatii endoteliale pentru lipoproteinele plasmatice (LDL) cu depozitarea sa la nivelul
intimei si dispartia LDL oxidat
C. Fagocitarea LDL oxidat de catre macrogafe cu formarea celulelor spumoase si celulelor muscolare cu
declansarea unui raspuns inflamator local
D. Aderarea si agregarea trombocitelor cu formare de microtrombi
E. Depozitare de calciu
220. Fluxul sanguin coronarian ar putea creste prin:
A. Scaderea presiunii de perfuzie coronariana

B. Crestearea presiunii de perfuzie coronariana
C. Scaderea rezistentei vasculare coronariene
D. Crestearea rezistentei vasculare coronariene
E. Coronaroconstrictie
221. ITT-ul, indicele tensiune-timp:
A. Creste in HTA datorita cresterii inotropismului

B. Este influentat de tensiunea parietala sistolica
C. Este direct proportional cu postsarcina
D. Se modifica in BPCO
E. Ionii de calciu,catecolaminele influenteaza indirect ITT prin cresterea inotropismului
222. In ischemie modificarile din cadrul metabolismului lipidic sunt:
A. Inhibarea beta-oxidarii AG
B. Este asigurat un procent de 30% din necesarul energetic al inimii
C. AG activati extracelular nu mai pot fi transferati in mitocondrii
D. Blocarea activarii AG determina cresterea deficitului energetic celular
E. Deficitul energetic celular este uneori compensat prin diferite mecanisme
Raspuns corect:A, D
223. Disfunctiile endoteliale se produc sub actiunea factorilor:
A.Metabolic
B.Mecanici
C.Fizici
D.Chimici
E.Imunologici
224. Factorii de risc noi ai aterosclerozei sunt:
A.Ereditatea
B.Alimentatia aterogena
C.Hiper/dislipidemia
D.Lipoproteinele LDL
E.Hiperhomocisteinemia
Raspuns corect: D, E
A.E implicat in patogeneza anginei Prinzmetal si a anginei pectorale stabile

B.E implicat in patogeneza Infarctului Miocardic Acut si a anginei pectorale stabile
C.E implicat in patogeneza anginei pectorale stabile
D.Se produce datorita dezechilibrului receptorilor adrenergici la nivelul arterelor coronare mari
E.Se produce datorita dezechilibrului sistemelor majore de control a tonusului vascular
Raspuns corect:C, D
A.Reprezinta devierea Fluxului Sangvin Coronarian dintr-o zona normal irigata spre o zona ischemiata
B.Se produce cand rezerva dilatatorie e epuizata, in conditii de crestere a necesarului de oxigen
C.Se produce datorita scaderii necesarului de Oxigen la nivelul miocardului
D.Se produce datorita tulburarilor de difuziune ale Oxigenului
E.E implicat in patogeneza Infarctului Miocardic Acut
Raspuns corect: B
227. IDPT (Indicele Diastolic Presiune- Timp) depinde de:
A.Tensiunea parietala sistolica

B.Presiunea aortica diastolica
C.Frecventa cardiaca
D.Contractilitatea
E.Tensiunea parietala diastolica
Raspuns corect:B, C, E
228. Semnele directe de IM acut sunt:
A.Supradenivelarea ST
B.Subdenivelarea ST
C.Unda T inalta, simetrica, ascutita
D.Unda T negative
E.Unda Q patologica
Raspuns corect:A, D, E
229. IM apical este localizat pe ECG in:
A.V2, V3, V4 si DII, DIII, aVF

B.V3, V4, V5
C.V4, V5, V6, V7 si DI, aVL
D.V1, V2, V3
E.DII, DIII, aVF
Raspuns corect: A
230. Cresterea ITT (Indicele Tensiune Timp) se realizeaza prin:
A.↑ tensiunii parietale diastolice

B.↑ tensiunii parietale sistolice
C.↑ FC
D.↑ presiunii aortice
E.↑ inotropismului
231. Angina vasospastica Prinzmetal:
A.Apare la efort minim sau in repaus

B.Apare de obicei noapte (in timpul somnului cu REM)
C.Apare pe ECG prin supradenivelarea segmentului ST
D.Este o ischemie neinsotita de crize angioase
E.Apare pe ECG prin subdenivelarea segmentului ST
Raspuns corect:A, B, C
232. Tulburarile de transport al O₂ apar in:
A.Anemii grave
B.Hipoxemie
C.Blocarea HB sub forma unor compusi patologici ce nu pot transporta O₂
D.Hipertrofie cardiaca
E.Sinteza unor HB patologice
Raspuns corect: A, B, C, E
233. Despre sistemul prostacicline-tromboxani sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
A. Prostaciclinele sunt produse de trombocite si produc vasodilatatie si inhiba aderarea si agregarea trombocitara
B. Tromboxanii sunt produsi de celulele endoteliale si au effect vasoconstrictor si au effect proagregant plachetar
C. Sunt derivati ai acidului arahidonic pe calea lipooxigenazei
D. Prostaciclinele au efect vasodilatator
E. Tromboxanii au actiune antagonica prostaciclinelor
234. Consecintele disfunctiei endoteliale sunt reprezentate de:
A. Scaderea permeabilitatii endoteliale pentru LDL

B. Fagocitarea LDL oxidat de catre macrofage cu formarea celulelor spumoase
C. Transformarea palsmocitelor in macrofage active cu eliberarea locala de citokine si TNF α
D. Aderarea si agregarea trobocitelor cu formare de microtrombi
235. Necesarul de O2 la nivel miocardic depinde de:
A. Consumul energetic in cursul diastolei

B. 2 determinanti majori
C. Frecventa cardiaca ,postsarcina si batmotropism
D. Postsarcina,frecventa cardiaca si contractilitate
E. Tensiunea parietala sistolica, inotropism si frecventa cardiaca
236. Cresterea necesarului de O2 la nivel miocardic sepoate realize prin:
A. Cresterea tensiunii parietale sistolice

B. Cresterea frecventei cardiac
C. Cresterea contractilitatii
D. Scaderea tensiunii parietale sistolice in HTA pentru VD
E. Cresterea frecventei cardiace in tahicardii prin scurtarea diastolei
237. Despre spasmul coronarian se poate afirma ca:
A. Se produce pe arterele mari subepicardice

B. Se produce prin cresterea prostaciclinelor si scaderea tromboxanilor
C. Implicat in patogeneza anginei Prinzmetal
D. Se produce prin dezechilibrul receprorilor α-β adrenergici de la nivelul arterelor coronare mari
E. Implicat in patogeneza infarctului miocardic cronic
A. Devierea fluxului sangvin coronarian dintr-o zona normala spre o zona ischemiata
B. Apare la limita endo-epicard
C. Are loc dinspre zona subepicardica spre cea subendocardica
D. Devierea FSC dinspre zona ischemiata spe o zona normal adiacenta
E. Implicat in patogeneza IMA
239. Ischemia are urmatoarele efecte asupra metabolismelor la nivel miocardic:
A. Activarea gluconeogenezei
B. Activarea glicolizei anaerobe cu productie scazuta de lactat
C. Stimuleaza β-oxidarea acizilor grasi
D. Inhibarea transferului de acizi grasi din mitocondrii in citoplasma
E. Nici un raspuns nu e corect
Raspuns corect: E
240. Desprea angina pectorala stabila sunt adevarate urmatoarele afirmatii cu exceptia:
A. Ischmie tranzitorie cu durata medie de 3-5 minute

B. Se produce necroza,avand loc modificari celulare ireversibile
C. Se manifesta prin crize dureroase cu localizare retrosternala sau precordiala
D. Se manifesta si prin palpitatii ,diaforeza si dispnee
E. Se produce denivelarea segmentului ST
A. Este o ischemie transmurala tranzitorie

B. Se produce din cauza spasmului coronarian la nivelul unei artere coronare mari
C. Apare de obicei noaptea,in timpul somnului
D. Este o ischmie neinsotita de crize anginoase
242. In cadrul infarctului miocardic cu supradenivelare de ST:
A. Are 3 zone:necroza,leziune si ischemie

B. Unda Q patologica semnifica prezenta unei zone de leziune si dispare in cadrul infactului miocardic cronic
C. In cadrul infarctului posterior segmental ST este subdenivelat
D. Este cauzat de ateroscleroza avansata
E. Zona de ischmie apare pe EKG marcata prin unda T pozitiva
243.Ateroscleroza:
A.Factorul declansator al procesului este reprezentat de producerea unor microleziuni la nivelul intimei
B.Lipoproteinele de tip LDL mici si dense sunt factori de risc neinfluentabili
C.Este o boala a mediei vasculare
D.Este influentata de HTA, fumat, DZ, obezitate
E.Leziunea majora este reprezentata de placa de aterom
Raspunsurile corecte: A, D, E
244.Rezistenta coronariana:
A.Componenta extrinseca este determinata de tonusul musculaturii netede vasculare

B.Componenta intrinseca este controlata de un mecanism umoral de autoreglare
C.Componenta intrinseca este determinata de tonusul musculaturii netede vasculare
D.Componenta extrinseca comprima vasele coronare asemanator atat in sistola cat si in diastola
Raspunsurile corecte: B, C
245.Factorii de risc influentabili ai ATS sunt reprezentati de:
A.HTA
B.Sedentarism
C.Sex
D.Alimentatie aterogena
E.Ereditate
Raspunsurile corecte: A, B, D
246.Factorii noi de risc ai ATS sunt:
A.Sexul
B.Infectiile
C.Bolile autoimune
D.Boala parodontala
E.Markerii serici de inflamatie/tromboza
Raspunsurile corecte: B, C, D, E
247.Obstructiile coronariene care reduc lumenul cu pana la 80% determina:
A.Angina de repaus
B.Scaderea progresiva a rezervei dilatatorii coronariene
C.Angina de efort
D.Epuizarea rezervei dilatatorii coronariene
248.Necesarul de oxigen:
A.Depinde de extractia de oxigen la nivel miocardic

B.Reprezinta consumul miocardic de oxigen
C.Depinde de FC
D.Depinde de batmotropism
E.Depinde de inotropism
Raspunsurile corecte: B, C, E
249.IDPT:
A.Este determinantul major al ofertei de oxigen

B.Este determinantul major al necesarului de oxigen
C.Depinde de FC
D.Depinde de tensiunea parietala diastolica
E.Depinde de inotropism
Raspunsurile corecte: A, C, D, E
250.Furtul coronarian:
A.Are loc prin cresterea ofertei de oxigen

B.Reprezinta devierea FSC dintr-o zona ischemiata spre o zona normala adiacenta
C.Reprezinta devierea FSC dintr-o zona normala spre o zona ischemiata
D.Apare la limita endo-epicard
E.Are loc prin scaderea ofertei de oxigen
Raspunsurile corecte: B, D, E
251.Semnele directe in IMA:
A.Subdenivelarea segmentului ST
B.Unda T negativa (indica ischemia)
C.Supradenivelare ST
D.Unda T inalta, simetrica, ascutita (“T coronarian”)
Raspunsurile corecte: B, C
252.Flutter-ul atrial:
A.Frecventa atriala este neregulata, cuprinsa intre 250-300 cicli/minut

B.Aparitia unor multiple circuite de microintrare in musculatura atriala cu dezorganizarea totala a activitatii
electrice atriale
C.Aparitia unor focare ectopice cu activitate declansata in musculatura atriala
D.Pe ECG, undele P sunt inlocuite de undele F cu aspect de dinti de fierastrau
E.Existenta unui bloc AV nesistematizat de grad mic
Raspunsurile corecte: A, C, D
253.Tipurile de pacemakeri cardiaci:
A.Dominant:NAV
B.Latenti, secundari: nodul AV, sistemul His-Purkinje
C.Dominant:nodul SA (pacemaker fiziologic)
D.Ectopici
Raspunsurile corecte: B, C, D
254.Ischemia miocardica este cauzata de:
A.Cresterea aportului sanguin prin arterele coronare;

B.Formarea placilor de aterom la nivelul arterelor coronare;
C.Intoxicatiile cu CO si nitriti;
D.Cresterea ofertei de oxigen.
255.Ischemia determina:
A.Inhibarea glicogenolizei;
B.Inhibarea beta-oxidarii acizilor grasi;
C.Crestrea contractilitatii musculare;
D.Alterarea transportului ionic membranar.
256.Angina pectorala stabila:

A.Este o ischemia tranzitorie a miocardului cu durata sub 20 de minute;
B.Prezinta modificari celulare ireversibile;
C.In caz de ischemie subendocardica pe ECG apare subdenivelarea segmentului ST;
D.In caz de ischemie transmurala pe ECG apare subdenivelarea segmentului ST.
257.Angina Prinzmetal:
A.Se manifesta pe ECG prin subdenivelarea segmentului ST;

B.Apare la efort minim si poate avea caracter ciclic;
C.Este cauzata de furtul coronarian;
D.Este o ischemie frecvent subendocardica.
258.Ischemia silentioasa:
A.Este insotita de crize anginoase;

B.Apare la persoanele cu un infarct miocardic in antecedente;
C.Poate avea drept cauza obstructia coronariana;
D.Este mai frecventa la barbati.
259.Infarctul miocardic fara supradenivelare de ST:
A.Este determinat de o ischemie acuta severa neasociata cu prezenta markerilor serici de infarct;
B.Se manifesta prin crize anginoase frecvente si de lunga durata;
C.Poate evolua spre infarct miocardic acut;
D.Este insotit de bradicardie.
260Infarctul miocardic cu supradenivelare de ST:
A.Se manifesta prin leziuni celulare ireversibile;
B.Este insotit de necroza cardiomiocitelor;

C.Poate fi doar subendocardic;
D.Prezinta 3 zone:de necroza, de leziune si de ischemie.
261.Zona de necroza:
A.Este zona centrala cu celule partial depolarziate cu raspuns de tip lent;

B.Determina aparitia pe ECG a undei Q patologice;
C.Determina pe ECG supradenivelarea segmentului ST;
D.Este caracterizata prin inversarea secventei de repolarziare.
262.In infarctul miocardic acut:
A.Supradenivelarea ST indica necroza;

B.Unda Q patologica indica necroza;
C.Unda T negativa indica ischemia;
D.Supradenivelarea ST indica leziunea.
263.In diagnosticul de laborator al infarctului miocardic:
A.Creatinkinaza creste precoce si nu mai revine la normal

B.Troponinele cardiace cresc mai repede decat CPK-MB
C.Mioglobina creste in sange la 1-2 ore de la debutul necrozei
D.Creste viteza de sedimentare a hematiilor si apare leucopenie
264.Factorii care stau la baza declansarii disfunctiei endoteliale sunt:
A.Metabolici
B.Fizici
C.Mecanici
D.Chimici
E.Imunologici
A.Este localizat pe arterele coronare mari subepicardice unde nu functioneaza mecanismul de autoreglare
B.Este localizat pe arterele coronare mari subepicardice unde functioneaza mecanismul de autoreglare
C.Este localizat mai ales pe segmentele ATS
D.Este implicat in patogeneza anginei Prinzmetal
E.Este implicat in patogeneza infarctului miocardic acut
A.Este definita ca ischemie tranzitorie a miocardului cu durata sub 20 de minute

B.Este definita ca ischemie tranzitorei a miocardului cu durata sub 20 de zile
C.Prezinta modificari celulare ireversibile
D.Prezinta modificari celulare reversibile
E.Este declansata de efort, fumat, expunere la frig, stres emotional
267.Cauzele bolii coronariene sunt:
A.Obstructia partiala a vaselor coronare prin placi de aterom

B.Stenoza aortica stransa
C.Aortita luetica
D.Embolia vaselor coronariene
268.Indicele tensiune/timp este:
A.Determinantul major al ofertei de O2

B.Determinant de FC
C.Determinant de tensiune parietala diastolica
D.Determinant de tensiune parietala sistolica
E.Toate variantele sunt corecte
269.Factorii influentabili ai ATS:
A.Varsta
B.Sexul
C.HTA
D.Fumatul
E.Obezitatea
270.Boala coronariana este:
A.Boala inflamatorie cronica

B.Debuteaza in copilarie
C.Determina leziuni vasculare
D.Toate variantele sunt adevarate
271.Semnele indirecte de IMA:
A.ST subdenivelat
B.Unda T inalta, simetrica, ascutita
C.Raport R/S>1 in V1 si V2
D.Apar in derivatiile care exploreaza direct IMA
E.ST supradenivelat
272.Infarctul miocardic cu supradenivelare de ST (STEMI):
A.Ischemie grava si prelungita cu durata >20 de minute

B.Leziunile celulare sunt reversibile
C.Moartea celulelor unui teritoriu miocardic ( necroza cardiomiocitelor)
D.Cauzata de ATS avansata
E.Durerea cedeaza la repaus si/sau la Nitroglicerina
273.Ischemie prin caderea ofertei de O2:
A.Obstructia coronariana aterosclerotica

B.Spasmul coronarian
C.Furtul coronarian
D.Alterarea transportului si difuziunii de O2
E.Toate variantele sunt adevarate
274.Factorii de risc influentabili ai aterosclerozei sunt:
A.Fumatul
B.Bolile autoimune
C.Diabetul zaharat/insulinorezistenta
D.Alimentatia aterogena
E.Varsta
275.Urmatoarele afirmatii despre tromboxani (Tx A2) sunt adevarate:
A.Sunt derivati ai acidului arahidonic pe calea ciclooxigenazei

B.Produc vasodilatatie
C.Cresterea sintezei de tromboxani accelereaza procesul de ateroscleroza
D.Induc proliferarea musculaturii netede vasculare
E.Favorizeaza aderarea si agregarea trombocitara
276.Tulburarile de transport ale O2 apar in:
A.Sinteza Hb normale
B.Intoxicatia cu compusi cu sulf
C.Hipoxemia din insuficienta respiratorie
D.Anemii grave
R.Intoxicatia cu nitriti
278.Deficitul de O2 are urmatoarele efecte asupra metabolismului:
A.Glucidic-activarea glicogenogenezei in faza initiala a ischemiei

B.Proteic-alcaloza in fazele avansate ale ischemiei
C.Glucidic-cresterea relaxarii miocardice in faza initiala a ischemiei
D.Glucidic- scaderea pH-ului in fazele tardive al ischemiei
E.Lipidic-inhibarea beta-oxidarii acizilor grasi
279.Sindroamele coronariene acute include:
A.Angina stabila
B.Infarctul miocardic cu supradenivelare de ST
C.Ischemia silentioasa
D.Angina instabila
E.Angina vasospastica
A.Se manifesta cu crize dureroase precordiale si iradiere atipica in mandibula

B.Nu prezinta modificari ale segmentului ST pe ECG
C.Se manifesta cu crize dureroase precordiale care nu iradiaza
D.Produce necroza
E.Include in manifestarile clinice palpitatii, dispnee si diaforeza
281.Angina vasospastica Prinzmetal:
A.Cauzata de spasm coronarian la nivelul unei artere coronare mari care prezinta obligatoriu leziuni de
atersoscleroza
B.Se manifesta cu crize anginoase care apar la efort minim sau in repaus
C.Ischemia este frecvent transmurala tranzitorie
D.Spasmul coronarian apare pe fondul hiperactivitatii parasimpatice
E.Crizele anginoase pot avea character ciclic
282.Infarctul miocardic cu supradenivelare de ST:
A.Poate fi transmural si subendocardic

B.Determina o zona de necroza cu inversarea secventei de repolarizare
C.Se manifesta clinic cu durere care cedeaza la nitroglicerina
D.Determina aparitia pe ECG a undei Q patologice
E.Este produs de ateroscleroza avansata
283.Markerii serici ai infarctului miocardic sunt:
A.Troponinele
B.VSH-ul
C.Izoenzima CK-MB
D.Determinati la 6-9 ore de la internare si apoi intre 12 si 24 de ore de la internare
E.Hemoglobina
284.Infarctul miocardic fara supradenivelare de ST:

A.Este asociat cu prezenta markerilor serici de infarct
B.Nu prezinta modificari ale undei T
C.Impune spitalizare
D.Crizele anginoase apar doar la efort
E.Produs de ateroscleroza avansata cu obstructive coronariana subtotala
285.Propagarea si perpetuarea disfuncțiilor endoteliale sunt explicate de :
A.Ipoteza distrucției tisulare

B.Ipoteza depunerii colesterolului
C.Ipoteza modificării oxidative a LDL
D.Ipoteza răspunsului vascular inflamator
E.Ipoteza modificărilor vasculare
286.Mecanismul de autoreglare de la nivelul arterelor coronare mici constă în eliberarea (in condiții de
ischemie/ creșterea necesarului de O2) de:
A.Acid lactic
B.Adenozină
C.Tromboxan
D.Oxid nitric
E.Ioni de H, K
287.IDPT depinde de:
A.Presiunea aortică diastolică

B.Tensiunea parietală sistolică
C.Tensiunea parietală diastolică
D.Frecvența cardiacă
E.Indicele debitului pulmonar total
288.Cresterea tensiunii parietale sistolice în ventricului drept poate fi determinată de:
A.Stenoză aortică
B.Stenoză mitrală
C.Hipertensiune pulmonară
D.BPOC
E.Hipertensiune arterială
289.Obstructiile coronariene aterosclerotice care determină îngustarea lumenului cu până la 80%

determină:
A.Angină de repaus
B.Angină de efort
C.Scăderea progresivă a rezervei dilatatorii coronariene
E.Infarct miocardic
290.În spasmul coronarian :
A.Scade densitatea receptorilor α cu efect vasoconstrictor

B.Creste densitatea receptorilor β cu efect vasoconstrictor
C.Scade densitatea receptorilor β cu efect vasodilatator
D.Scad tromboxanii
E.Scade oxidul nitric
291.Tulburări de transport a O2 apar în:
A.Anemii grave
B.Intoxicatii cu Pb
C.Intoxictii cu CO
D.Sinteza unor Hb patologice
E.Hipertrofia cardiacă
292.Tulburări metabolice determinate de ischemia miocardică:
A.Activarea glicogenolizei
B.Activarea glicolizei aerobe
C.Blocarea oxidării AG
D.Proteoliză
E.Hiperproducție de lactat
293.Modificări ECG din angina pectorală:
A.Unde P ascutite
B.Interval PQ neregulat
C.Subdenivelarea segmentului ST în ischemia transmurală
D.Supradenivelarea segmentului ST în ischemia transmurală
E.Complexe QRS lărgite
294.Markerii serici ai infarctului miocardic:
A.Troponina C
B.Troponina T
C.Creatinkinaza
D.Mioglobina
E.GOT
295.Leziunile endoteliale sunt determinate de:
A.Scaderea activitati prostaciclin-sintetazei si sintezei de PGI2

B.Cresterea activitati tromboxan-sintetazei si sintezei de Tx accelerand procesul de ateroscleroza
C.Cresterea activitati prostaciclin-sintetazei
D.Scaderea sintezei de Tx
E.Nici un raspuns nu este correct
296.Factorii de risc ai ATS influentabili sunt:
A.HTA
B.Fumatul
C.Obezitatea
D.Sedentarismul
E.Ereditatea
297.Prin ruperea unei placi de aterom se instaleaza:
A.Hemoragie intraparietala
B.Depozitare de calciu
C.Formarea locala a unui cheag de fibrina
D.Obstructie incomplete datorita cheagului de fibrina
E.Obstructie complete datorita cheagului de fibrina
298.Glicozidele cardiotonice:
A.Cresc consumul de O2 al miocardului

B.Scade consumul de O2 al miocardului
C.Per global imbunatatesc oxigenarea inimii
D.Au efect favorabil in IC
E.Nici un raspuns nu este correct
299.”Furtul”coronarian:
A.Are loc din spre zona subendocardica spre zona subepicardica

B.Reprezinta devierea FSC dintr o zona ischemica spre zona normal adiacenta
C.Este localizat la nivelul arterelor coronare mari subepicardice
D.Duce la tulburari in metabolismul proteic
E.Toate raspunsurile sunt corecte
300.Consecintele tulburarilor de contractilitate:
A.Deficit energetic cellular

B.Sunt evidentiabile ecografic
C.Se altereaza performanta diastolica cu tulburari segmentare de relaxare
D.Se altereaza perfomanta diastolica cu modificari de contractilitate
E.Scaderea contractilitati cu pana la 45% determina soc cardiogen
301.Modificarile ECG din angina pectorala:
A.Se clasifica in functie de sediul ischemiei

B.Ischemia subendocardica determina subdenivelare de segment ST>=1mm
C.Ischemia transmurala determina supradenivelare de segment ST
D.Poate aparea modificari ale undei T si scaderea amplitudini undei R
302.Sindroamele coronariene acute sunt:
A.Ischemia silentioasa
B.Angina instabila
C.Infarct miocardic
D.Angina vasospastica Prinzmental
303.Zona de leziune:
A.Zona centrala cu celule total depolarizate ,inactive

B.Determina aparitia curentilor de leziune
C.Supradenivelare de ST in derivatiile directe
D.Zona cu celule partial depolarizate cu raspuns de tip lent
E.Zona caracterizata prin inversarea secventei de repolarizare
304.Modificarile functionale in IM sunt:
A.Disfunctie acuta contractila tranzitorie

B.Tulburari de relaxare (disfunctie diastolica a VS)
C.Aritmii
D.Scaderea volumului sistolic
E.Scaderea fractiei de ejectie
305.Ateroscleroza reprezinta:
A.Ingroşarea si rigidizarea pereţilor arteriali

B.Largirea lumenului vascular
C.O boala vasculară cronică caracterizată prin cea mai mare morbi-mortalitate la nivel mondial
D.Există 4 tipuri de arterioscleroză
E.ATS afectează primar arterele mici şi arteriolele
306.Etapele formarii placi de aterom:
A.Lezarea endoteliului venos

B.Formarea striaţiunilor lipidice
C.Formarea plăcilor fibroase
D.Formarea plăcilor elastice
E.Aparitia leziunilor complicate
307.Sistemul prostacicline-tromboxani:
A.Prostaciclinele (PG I2) : sunt produse de celulele endoteliale

B.Tromboxanii (Tx A2): sunt produsi de trombocite
C.Prostaciclinele produc vasoconstrictie si inhibitia aderarii si agregarii trombocitare
D.Tromboxanii produc vasodilatatie si favorizarea aderarii si agregarii plachetare
E.Tromboxanii produc vasoconstrictie si favorizarea aderarii si agregarii plachetare
308.Componenta inrinseca a rezistentei coronariene:
A.Este controlata de un mecanism umoral de autoreglare

B.Este data de tonusul musculaturii netede vasculare
C.Este data de tonusul musculaurii striate scheletale
D.Mecanismul de autoreglare actioneaza la nivelul areteleror coronare
E.Mecanismul de autoreglare constă în eliberarea din celulele endoteliului vascular (în condiţii de ischemie sau
de creştere a necesarului de O2) a unor produşi de catabolism/mediatori) cu efect coronarodilatator local
309.Necesarul de oxigen:
A.Depinde de consumul energetic la nivelul miocardului în cursul sistolei

B.Depinde de consumul energetic la nivelul miocardului în cursul diastolei
C.Are 3 determinanţi majori
D.Determinanii majori ai necesarului de oxigen sunt: postsarcina, frecventa cardiaca, contractilitatea
E.Determinanii majori ai necesarului de oxigen sunt: inotropismul, tensiunea arteriala, fercvena cardiaca
310.Fazele initiale ale ischemiei presupun:
A.Activarea glicogenolizei cu mobilizarea glucozei din depozite;

B.Activarea glicolizei aerobe cu scaderea nivelului energetic celular;
C.Activarea glicolizei anaerobe cu cresterea relaxarii miocardice;
D.Activarea glicolizei anaerobe cu hiperproductie de lactat;
E.Scaderea contractilitatii miocardice.
311.In cadrul sindroamelor coronariene acute intra:
A.Angina stabila;
B.Angina instabila;
C.Angina vasospastica;
D.Infarctul miocardic;
E.Moartea subita cardiaca.
A.Reprezinta modificarea tranzitorie a miocardului cu o durata de sub 20min;

B.Modificarile celulare sunt ireversibile;
C.Nu poate duce la aritmii cardiace;
D.Durerea cedeaza la repaus;
E.La nivel EKG,apar denivelari de segment ST.
319.Ischemia silentioasa:
A.Este insotita de crize anginoase;

B.Apare la persoanele cu un infarct miocardic in antecedente;
C.Este asimptomatica ,fara alte simptome de boala coronariana sau doar simptome
atipice(astenie,dispnee,disconfort)
D.Apare in prezenta unor anomalii ale inervatiei simpatice la pacientii cu diabet zaharat;
E.Se incadreaza in cadrul ischemiilor acute.
320.Infarctul miocardic cu supradenivelare de ST:
A.Este o ischemie grava si prelungita cu durata peste 20 minute;

B.Leziunile celulare sunt reversibile;
C.Apare datorita ATS avansate cu leziuni complicate, unde trombul este instabil;
D.Poate fi subendocardic sau transmural;
E.Cuprinde 2 zone: de necroza si de ischemie.
321.ATS :
A.Arterioscleroza
B.Boala a intimei vasculare
C.Afecteaza primar a.elastice si a. muscular mari si medii

D.Ateroscleroza
E.Leziunea majora = placa de aterom
322.Factorii de risc neinflunetabili ai ATS:
A.Varsta (>45 B si >55 F)

B.Varsta (>45 F si >55B)
C.Sexul (B > F)
D.Sexul (F > B)
E.Ereditatea
323.Factori de risc influnetabili ai ATS:
A.Varsta
B.HTA
C.Fumatul
D.Sexul
E.DZ
324.Placile de aterom prezinta:
A.Nucleu central bogat in lipide

B.Nucleu central bogat in glucide
C.Invelis cartilaginos
D.Invelis fibros
E.Invelis elastic
325.Ruptura unei placi de aterom determina:
B.Cresterea permeabilitatii endotheliale
C.Formarea locala a unui cheag de fibrina
D.Proliferarea musculaturii netede
E.Aderarea si agregarea plachetara
326.Necesarul de O2 in ischemie e determinat de:
A.Postsarcina
B.Contractilitate
C.FC
D.Inotropism
E.Tensiunea parietala sistolica
327.Obstructiile corinariene care reduc lumenul pana la 80%, determina:
A.Furt coronarian
B.Scaderea progrsiva a rezervei dilatatorii coronariene
C.Spasm coronarian
D.Angina de efort
E.Angina de reapaus
328.In angina pectorala stabila:
A.Palpitatii
B.Crize dureroase precordiale cu iradiere in umarul, antebratul, bratul drept
C.Dispnee
D.Apnee
E.Crize dureroase precordiale cu iradiere in umarul, antebratul, bratul stang
329. Semnle directe de IMA:
A.Supradenivelarea ST –indica leziunea

B.Subdenivelarea ST
C.Unda Tnegativa – indica ischemia
D.Unda T negative – indica leziunea
E.Unda Q patologica sau complexul QS – indica necroza
A.IM antero-septal → V1 V2 V3
B.IM antero-septal → DI DII DIII
C.IM inferior → DII DIII aVF
D.IM inferior → V2 V3 aVF
E.IM antero-apical → V3 V4 V5
331.Aterioscleroza:
A.Reprezinta procesul de ingrosare si rigidizare a peretilor arteriali

B.Este o boala vasculara care afecteaza arterele si venele
C.Este o boala cronica ce duce la ingustarea lumenului vascular
D.Este de 3 tipuri: ateroscleroza, arterioscleroza si scleroza si calcifierea mediei de tip Monckeberg
E.Este influentata numai de varsta si ereditate
332.Etapele de formare a placii de aterom sunt urmatoarele:
A.Lezarea endoteliului vascular

B.Formarea striatiunilor proteici
C.Formarea placilor fibroase
D.Eroziunea, fisurarea, ruptura placii
E.Toate variantele de mai sus
333.Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
A.Leziunile endoteliale determina scaderea sintezei de prostacicline

A.Leziunile endoteliale determina scaderea sintezei de tromboxani
C.Tromboxanul produce vasoconstrictie si favorizeaza aderarea si agregarea plachetara
D.Prostaciclinele produc vasodilatatie si favorizeaza aderarea si agregarea plachetara
E.Tromboxanul este produs de trombocite
334.Boala coronariana:
A.Este o boala inflamatorie cronica cu debut in copilarie

B.Determina leziuni vasculare progresive
C.Provoaca dezechilibrul dintre oferta si necesarul de oxigen la nivel miocardic
D.Produce ischemia acuta sau cronica prin ingustarea lumenului vascular al arterelor coronariene
335.Ischemia prin scaderea ofertei de oxigen are loc prin:
A.Obstructia coronariana aterosclerotica

B.Spasmul aortic
C.Furtul coronarian
D.Alterarea transportului si difuziunii de oxigen
336.Efectele ischemiei miocardice asupra metabolismului glucidic:
A.Activarea glicolizei aerobe

A.Scaderea nivelului energetic celular
C.Cresterea contractilitatii miocardice
D.Hiperproducţia de lactat cu producerea acidozei lactice
E.Alcalinizarea pH-ului
337.Formele clinice ale ischemiei cronice sunt:
A.Angina instabila
B.Angina stabila
C.Angina Prinzmetal
D.Ischemie silentioasa
E.Infarctul miocardic
A.Are durata in medie de 3-5 minute

B.Este declansata in situatiile in care creste necesarul de oxigen
C.Determina modificari celulare ireversibile
D.Are ca principale simptome durerea precordiala, palpitatii, dispnee si diaforeza
339.Infarctul miocardic non-STEMI:
A.Este o ischemie acuta severa, asociata cu prezenta markerilor serici de infarct

B.Apare ca urmare obstructiei coronariene subtotale
C.Crizele anginoase au durata sub 10 minute
D.Poate evolua in infarct miocardic acut
E.Nici un raspuns nu este corect
340.Creatinkinaza (CK):
A.Este un marker seric ce permite diagnosticarea infarcului miocardic acut

B.Revine la normal in 10-15 zile
C.Creste precoce, in primele 4-8 ore de la infarct miocardic
D.Specifica miocardului este CK-MM
E.Nivelul seric al CK este corelat cu gravitatea IM
341.Factorii de risc neinfluentabili ai aterosclerozei sunt:
A.Varsta (>30 ani la femei)

B.HTA
C.Sexul (F>B)
D.Greutatea
E.Nici un raspuns corect
342.Cele doua mari sisteme care asigura modularea tonusului vascular si a aderarii si agregarii
trombocitare, afectate in ATS sunt:
A.Prostacicline – tromboxani
B.Prostacicline – endotelina
C.Oxid nitric - tromboxani
D.Oxid nitric – endotelina
E.Endotelina – tromboxani
343.Mecanismele ischemiei miocardice prin scaderea ofertei de oxigen sunt:
A.Obstrucţia coronariană aterosclerotică

B.Spasmul coronarian
C.Furtul coronarian
D.Cresterea necesarului de oxigen in fibra miocardica
E.Alterarea transportului şi difuziunii O2
344.Obstrucţiile coronariene care reduc lumenul cu până la 80% determina:
A.Angina de repaus
B.Scaderea progresiva a rezervei dilatatorii coronariene
C.Angina de efort
E.Angina Prinzmetal
A.Are ca mecanism de producere un dezechilibru al receptorilor -adrenergici de la nivelul a. coronare mici

B.Are ca mecanism de producere dezechilibrul sistemelor majore de control ale tonusului vascular(prostacicline
–tromboxani; Oxid nitric – endotelina)
C.Este implicat in patogeneza anginei stabile
D.Este implicat in patogeneza anginei Prinzmetal
E.Este implicat in patogeneza infarctului miocardic acut
A.Reprezina ischemia tranzitorie a miocardului cu durata de peste 20 minute

B.Reprezinta ischemia tranzitorie a miocardului cu durata sub 20 minute
C.Durerea nu cedeaza la administrarea de nitroglicerina
D.Determina modificari celulare ireversibile
E.Determina necroza celulara.
347.Infarctul miocardic acut cuprinde urmatoarele zone:
A.Zona de necroza
B.Zona de ateroscleroza
C.Zona de ischemie
D.Zona de leziune
E.Zona de angina Prinzmetal
348.Modificarile ECG in IM cronic sunt:
A.Supradenivelarea segmentului ST – indica leziunea

B.Subdenivelarea segmentului ST
C.Unda Q patologica sau complexul QS
D.Unda T negativa – indica ischemia
349.Formele clinice de boala coronariana includ:
A.Angina stabila
B.Angina instabila
C.Angina Heavymetal
D.Infarctul miocardic
E.Moartea subita cardiaca
350.Markerii serici ai infarctul miocardic sunt reprezentaţi de:
A.Troponinele cardiace T si I: cresc precoce la 4-8 ore de la IM

B.Creatinkinaza (CK): creste mai lent decat troponinele
C.Mioglobina
D.CK: persista in sange timp de 2 saptamani
E.Nici un raspuns corect
351. Ischemia miocardica este cauzata de:
A. Cresterea aportului sanguin prin arterele coronare

B. Formarea placilor de aterom la nivelul arterelor coronare
C. Intoxicatiile cu CO si nitriti
D. Cresterea ofertei de oxigen
352. Ischemia determina:
A. Inhibarea glicogenolizei
B. Inhibarea beta-oxidarii acizilor grasi
C. Crestrea contractilitatii musculare
D. Alterarea transportului ionic membranar
A. Este o ischemia tranzitorie a miocardului cu durata sub 20 de minute

B. Prezinta modificari celulare ireversibile
C. In caz de ischemie subendocardica pe ECG apare subdenivelarea segmentului ST
D. In caz de ischemie transmurala pe ECG apare subdenivelarea segmentului ST
354. Angina Prinzmetal:
A. Se manifesta pe ECG prin subdenivelarea segmentului ST

B. Apare la efort minim si poate avea caracter ciclic
C. Este cauzata de furtul coronarian
D. Este o ischemie frecvent subendocardica
355. Ischemia silentioasa:
A. Este insotita de crize anginoase

B. Apare la persoanele cu un infarct miocardic in antecedente
C. Poate avea drept cauza obstructia coronariana
D. Este mai frecventa la barbati
356. Infarctul miocardic fara supradenivelare de ST:
A. Este determinat de o ischemie acuta severa neasociata cu prezenta markerilor serici de infarct
B. Se manifesta prin crize anginoase frecvente si de lunga durata
C. Poate evolua spre infarct miocardic acut
D. Este insotit de bradicardie
357. Infarctul miocardic cu supradenivelare de ST:
A. Se manifesta prin leziuni celulare ireversibile

B. Este insotit de necroza cardiomiocitelor
C. Poate fi doar subendocardic
D. Prezinta 3 zone:de necroza, de leziune si de ischemie
358. Zona de necroza:
A. Este zona centrala cu celule partial depolarziate cu raspuns de tip lent

B. Determina aparitia pe ECG a undei Q patologice
C. Determina pe ECG supradenivelarea segmentului ST
D. Este caracterizata prin inversarea secventei de repolarziare
359. In infarctul miocardic acut:
A. Supradenivelarea ST indica necroza

B. Unda Q patologica indica necroza
C. Unda T negativa indica ischemia
D. Supradenivelarea ST indica leziunea
360. In diagnosticul de laborator al infarctului miocardic:
A. Creatinkinaza creste precoce si nu mai revine la normal

B. Troponinele cardiace cresc mai repede decat CPK-MB
C. Mioglobina creste in sange la 1-2 ore de la debutul necrozei
D. Creste viteza de sedimentare a hematiilor si apare leucopenie
361. Factorii care stau la baza declansarii disfunctiei endoteliale sunt:
A. Metabolici
B. Fizici
C. Mecanici
D. Chimici
E. Imunologici
A. Este localizat pe arterele coronare mari subepicardice unde nu functioneaza mecanismul de autoreglare
B. Este localizat pe arterele coronare mari subepicardice unde functioneaza mecanismul de autoreglare
C. Este localizat mai ales pe segmentele ATS
D. Este implicat in patogeneza anginei Prinzmetal
E. Este implicat in patogeneza infarctului miocardic acut
A. Este definita ca ischemie tranzitorie a miocardului cu durata sub 20 de minute

B. Este definita ca ischemie tranzitorei a miocardului cu durata sub 20 de zile
C. Prezinta modificari celulare ireversibile
D. Prezinta modificari celulare reversibile
E. Este declansata de efort, fumat, expunere la frig, stres emotional
364. Cauzele bolii coronariene sunt:
A. Obstructia partiala a vaselor coronare prin placi de aterom

B. Stenoza aortica stransa
C. Aortita luetica
D. Embolia vaselor coronariene
365. Indicele tensiune/timp este:
A. Determinantul major al ofertei de O2

B. Determinant de FC
C. Determinant de tensiune parietala diastolica
D. Determinant de tensiune parietala sistolica
E. Toate variantele sunt corecte
366. Factorii influentabili ai ATS:
A. Varsta
B. Sexul
C. HTA
D. Fumatul
E. Obezitatea
367. Boala coronariana este:
A. Boala inflamatorie cronica

B. Debuteaza in copilarie
C. Determina leziuni vasculare
D. Toate variantele sunt adevarate
368. Semnele indirecte de IMA:
A. ST subdenivelat
B. Unda T inalta, simetrica, ascutita
C. Raport R/S>1 in V1 si V2
D. Apar in derivatiile care exploreaza direct IMA
E. ST supradenivelat
369. Infarctul miocardic cu supradenivelare de ST (STEMI):
A. Ischemie grava si prelungita cu durata >20 de minute

C. Moartea celulelor unui teritoriu miocardic ( necroza cardiomiocitelor)
D. Cauzata de ATS avansata
E. Durerea cedeaza la repaus si/sau la Nitroglicerina
370. Ischemie prin caderea ofertei de O2:
A. Obstructia coronariana aterosclerotica

C. Furtul coronarian
D. Alterarea transportului si difuziunii de O2
E. Toate variantele sunt adevarate
371.Factorii de risc influentabili ai aterosclerozei sunt:
A. Fumatul
B. Bolile autoimune
C. Diabetul zaharat/insulinorezistenta
D. Alimentatia aterogena
E. Varsta
372. Urmatoarele afirmatii despre tromboxani (Tx A2) sunt adevarate:

B. Produc vasodilatatie
C. Cresterea sintezei de tromboxani accelereaza procesul de ateroscleroza
D. Induc proliferarea musculaturii netede vasculare
E. Favorizeaza aderarea si agregarea trombocitara
373. Tulburarile de transport ale O2 apar in:
A. Sinteza Hb normale
B. Intoxicatia cu compusi cu sulf
C. Hipoxemia din insuficienta respiratorie
D. Anemii grave
E. Intoxicatia cu nitriti
374. Deficitul de O2 are urmatoarele efecte asupra metabolismului:
A. Glucidic-activarea glicogenogenezei in faza initiala a ischemiei

B. Proteic-alcaloza in fazele avansate ale ischemiei
C. Glucidic-cresterea relaxarii miocardice in faza initiala a ischemiei
D. Glucidic- scaderea pH-ului in fazele tardive al ischemiei
E. Lipidic-inhibarea beta-oxidarii acizilor grasi
375. Sindroamele coronariene acute includ:
A. Angina stabila
B. Infarctul miocardic cu supradenivelare de ST
C. Ischemia silentioasa
D. Angina instabila
E. Angina vasospastica
A. Se manifesta cu crize dureroase precordiale si iradiere atipica in mandibula

B. Nu prezinta modificari ale segmentului ST pe ECG
C. Se manifesta cu crize dureroase precordiale care nu iradiaza
D. Produce necroza
E. Include in manifestarile clinice palpitatii, dispnee si diaforeza
A. Cauzata de spasm coronarian la nivelul unei artere coronare mari care prezinta obligatoriu leziuni de
atersoscleroza
B. Se manifesta cu crize anginoase care apar la efort minim sau in repaus
C. Ischemia este frecvent transmurala tranzitorie
D. Spasmul coronarian apare pe fondul hiperactivitatii parasimpatice
E. Crizele anginoase pot avea character ciclic
A. Poate fi transmural si subendocardic

B. Determina o zona de necroza cu inversarea secventei de repolarizare
C. Se manifesta clinic cu durere care cedeaza la nitroglicerina
D. Determina aparitia pe ECG a undei Q patologice
E. Este produs de ateroscleroza avansata
379. Markerii serici ai infarctului miocardic sunt:
A.Troponinele
B.VSH-ul
C.Izoenzima CK-MB
D.Determinati la 6-9 ore de la internare si apoi intre 12 si 24 de ore de la internare
E.Hemoglobina
380. Infarctul miocardic fara supradenivelare de ST:
A. Este asociat cu prezenta markerilor serici de infarct

B. Nu prezinta modificari ale undei T
C. Impune spitalizare
D. Crizele anginoase apar doar la efort
E. Produs de ateroscleroza avansata cu obstructive coronariana subtotala
381. Ischemia miocardica reprezinta:
A. Dezechilibrul dintre oferta de oxigen si necesarul miocardic de oxigen

B. Extractia mare de oxigen la nivel miocardic
C. Presiunea de perfuzie coronariana
D. Scaderea rezistentei vasculare coronariene
E. Consumul energetic al miocardului
Raspuns corect: A
382. Obstructia coronariana aterosclerotica:
A. Determina ischemie prin scaderea ofertei de oxigen

B. Determina ischemie prin cresterea ofertei de oxigen
C. Este data de formarea placilor de aterom
D. Produce angina de efort si de repaus
E. Determina dilatarea lumenului arterial
383. Ischemia miocardica prin scaderea ofertei de oxigen se realizeaza prin:
A. Obstructia aortei
C. Alterarea transportului si difuziunii oxigenului
D. Obstructia coronariana aterosclerotica
E. Oprirea difuziunii oxigenului la nivel miocardic
A. Se localizeaza pe arterele coronare mari subendocardice

B. Este implicat in patogeneza anginei Prinzmetal
C. Este implicat in patogeneza infarctului miocardic cronic
D. Produs prin scaderea densitatii receptorilor beta cu efect vasodilatator
E. Produce ischemie prin scaderea ofertei de oxigen
A. Reprezinta devierea FSC dintr-o zona ischemiata spre o zona normala adiacenta
B. Se localizeaza la limita endo-epicard
C. Apare dinspre zona subepicardica spre zona subendocardica
D. Determina ischemie precoce in zona subendocardica
E. Determina ischemie precoce in zona subepicardica
386. Efectele ischemiei miocardice:
A. Tulburari metabolice
B. Tulburari numai in metabolismul proteic
C. Tulburari de contractilitate
D. Tulburari psihice
E. Modificari bioelectrice
387. In fazele initiale ale ischemiei:
A. Are loc scaderea glicogenolizei

B. Are loc mobilizarea glucozei din depozite
C. Apare exces de ATP
D. Apare alterarea potentialului mb
E. Apare alcaloza lactica
388. Tulburarile de contractilitate din ischemie determina:
A. Kipokinezie in zonele cu ischemie moderata

B. IC dreapta
C. Cresterea motilitatii zonelor moderat ischemiate
D. Contractilitate normala in zonele grav ischemiate
E. Nu sunt evidentiate ecografic
Raspuns corect: A
A. Reprezinta ischemie tranzitorie a miocardului

B. Durata sub 20 de minute
C. Modificarile celulare sunt reversibile
D. Determina pe ECG denivelarea segmentului ST
Raspuns corect: E
A. Poate aparea in urma denervarii chirurgicale

B. Poate fi asimptomatica
C. Este insotita de crize anginoase
D. Este similara cu infarctul miocardic
E. Apare mai frecvent la femei
391.Propagarea si perpetuarea disfuncțiilor endoteliale sunt explicate de:
A. Ipoteza distrucției tisulare

B. Ipoteza depunerii colesterolului
C. Ipoteza modificării oxidative a LDL
D. Ipoteza răspunsului vascular inflamator
E. Ipoteza modificărilor vasculare
392. Mecanismul de autoreglare de la nivelul arterelor coronare mici constă în eliberarea (in condiții de
ischemie/creșterea necesarului de O2) de:
A. Acid lactic
B. Adenozină
C. Tromboxan
D. Oxid nitric
E. Ioni de H, K
393. IDPT depinde de:
A. Presiunea aortică diastolică

B. Tensiunea parietală sistolică
C. Tensiunea parietală diastolică
D. Frecvența cardiacă
E. Indicele debitului pulmonar total
394. Cresterea tensiunii parietale sistolice în ventricului drept poate fi determinată de:
A. Stenoză aortică
B. Stenoză mitrală
C. Hipertensiune pulmonară
D. BPOC
E. Hipertensiune arterială
395. Obstrucțiile coronariene aterosclerotice care determină îngustarea lumenului cu până la 80%
determină:
A. Angină de repaus
B. Angină de efort
C. Scăderea progresivă a rezervei dilatatorii coronariene
D. Epuizarea rezervei dilatatorii coronariene
E. Infarct miocardic
396. În spasmul coronarian:
A. Scade densitatea receptorilor α cu efect vasoconstrictor

B. Crește densitatea receptorilor β cu efect vasoconstrictor
C. Scade densitatea receptorilor β cu efect vasodilatator
D. Scad tromboxanii
E. Scade oxidul nitric
397. Tulburări de transport a O2 apar în:
A. Anemii grave
B. Intoxicații cu Pb
C. Intoxicații cu CO
D. Sinteza unor Hb patologice
E. Hipertrofia cardiacă
398. Tulburări metabolice determinate de ischemia miocardică:
A. Activarea glicogenolizei
B. Activarea glicolizei aerobe
C. Blocarea oxidării AG
D. Proteoliză
E. Hiperproducție de lactat
399. Modificări ECG din angina pectorală:

A. Unde P ascuțite
B. Interval PQ neregulat
C. Subdenivelarea segmentului ST în ischemia transmurală
D. Supradenivelarea segmentului ST în ischemia transmurală
E. Complexe QRS lărgite
400. Markerii serici ai infarctului miocardic:
A. Troponina C
B. Troponina T
C. Creatinkinaza
D. Mioglobina
E. GOT
401. Leziunile endoteliale sunt determinate de:
A. Scaderea activitati prostaciclin-sintetazei si sintezei de PGI2

B. Cresterea activitati tromboxan-sintetazei si sintezei de Tx accelerand procesul de ateroscleroza
C. Cresterea activitati prostaciclin-sintetazei
D. Scaderea sintezei de Tx
402. Factorii de risc ai ATS influentabili sunt:o
A. HTA
B.Fumatul
C.Obezitatea
D.Sedentarismul
E.Ereditatea
403. Prin ruperea unei placi de aterom se instaleaza:

A. Hemoragie intraparietala
B. Depozitare de calciu
C. Formarea locala a unui cheag de fibrina
D. Obstructie incomplete datorita cheagului de fibrina
E. Obstructie complete datorita cheagului de fibrina
404. Glicozidele cardiotonice:
A. Cresc consumul de O2 al miocardului

B. Scade consumul de O2 al miocardului
C. Per global imbunatatesc oxigenarea inimii
D. Au efect favorabil in IC
405. ”Furtul”coronarian:
A. Are loc din spre zona subendocardica spre zona subepicardica

B. Reprezinta devierea FSC dintr o zona ischemica spre zona normal adiacenta
C. Este localizat la nivelul arterelor coronare mari subepicardice
D. Duce la tulburari in metabolismul proteic
E. Toate raspunsurile sunt coecte
406. Consecintele tulburarilor de contractilitate:
A. Deficit energetic cellular

B. Sunt evidentiabile ecografic
C. Se altereaza performanta diastolica cu tulburari segmentare de relaxare
D. Se altereaza perfomanta diastolica cu modificari de contractilitate
E. Scaderea contractilitati cu pana la 45% determina soc cardiogen
407. Modificarile ECG din angina pectorala:
A. se clasifica in functie de sediul ischemiei

B. ischemia subendocardica determina subdenivelare de segment ST>=1mm
C. ischemia transmurala determina supradenivelare de segment ST
D. poate aparea modificari ale undei T si scaderea amplitudini undei R
E. toate raspunsurile sunt corecte
408. Sindroamele coronariene acute sunt:
A. Ischemia silentioasa
B. Angina instabila
C. Infarct miocardic
D. Angina vasospastica Prinzmental
409. Zona de leziune:
A. Zona centrala cu celule total depolarizate ,inactive

B. Determina aparitia curentilor de leziune
C. Supradenivelare de ST in derivatiile directe
D. Zona cu celule partial depolarizate cu raspuns de tip lent
E. Zona caracterizata prin inversarea secventei de repolarizare
410. Modificarile functionale in IM sunt:
A. Disfunctie acuta contractila tranzitorie

B. Tulburari de relaxare (disfunctie diastolica a VS)
C. Aritmii
D. Scaderea volumului sistolic
E. Scaderea fractiei de ejectie
411. Ateroscleroza reprezinta:
A.Ingroşarea si rigidizarea pereţilor arteriali

B.Largirea lumenului vascular
C.O b. vasculară cronică caracterizată prin cea mai mare morbi-mortalitate la nivel mondial
D.Există 4 tipuri de arterioscleroză
E.ATS afectează primar arterele mici şi arteriolele
412. Etapele formarii placi de aterom:
A. Lezarea endoteliului venos

B. Formarea striaţiunilor lipidice
C. Formarea plăcilor fibroase
D. Formarea plăcilor elastice
E. Aparitia leziunilor complicate
A. Prostaciclinele (PG I2): sunt produse de celulele endoteliale

B. Tromboxanii (Tx A2): sunt produsi de trombocite
C. Prostaciclinele produc vasoconstrictie si inhibitia aderarii si agregarii trombocitare
D. Tromboxanii produc vasodilatatie si favorizarea aderarii si agregarii plachetare
E. tromboxanii produc vasoconstrictie si favorizarea aderarii si agregarii plachetare
414. Componenta inrinseca a rezistentei coronariene:

A. Este controlata de un mecanism umoral de autoreglare
B. Este data de tonusul musculaturii netede vasculare
C. Este data de tonusul musculaurii striate scheletale
D. Mecanismul de autoreglare actioneaza la nivelul areteleror coronare
E. Mecanismul de autoreglare constă în eliberarea din celulele endoteliului vascular (în condiţii de ischemie sau
de creştere a necesarului de O2) a unor produşi de catabolism/mediatori cu efect coronarodilatator local
415. Necesarul de oxigen:
A. Depinde de consumul energetic la nivelul miocardului în cursul sistolei

B. Depinde de consumul energetic la nivelul miocardului în cursul diastolei
C. Are 3 determinanţi majori
D. Determinanii majori ai necesarului de oxigen sunt: postsarcina, frecventa cardiaca, contractilitatea
E. Determinanii majori ai necesarului de oxigen sunt: inotropismul, tensiunea arteriala, frecventa cardiaca
416. Fazele initiale ale ischemiei presupun:
A. Activarea glicogenolizei cu mobilizarea glucozei din depozite

B. Activarea glicolizei aerobe cu scaderea nivelului energetic celular
C. Activarea glicolizei anaerobe cu cresterea relaxarii miocardice
D. Activarea glicolizei anaerobe cu hiperproductie de lactat
E. Scaderea contractilitatii miocardice
417. In cadrul sindroamelor coronariene acute intra:
A. Angina stabila
B. Angina instabila
C. Angina vasospastica
D. Infarctul miocardic
E. Moartea subita cardiaca
A. Reprezinta modificarea tranzitorie a miocardului cu o durata de sub 20min

B. Modificarile celulare sunt ireversibile
C. Nu poate duce la aritmii cardiace
D. Durerea cedeaza la repaus
E. La nivel EKG, apar denivelari de segment ST
A. Este insotita de crize anginoase

B. Apare la persoanele cu un infarct miocardic in antecedente
C. Este asimptomatica ,fara alte simptome de boala coronariana sau doar simptome atipice (astenie, dispnee,
disconfort)
D. Apare in prezenta unor anomalii ale inervatiei simpatice la pacientii cu diabet zaharat
E. Se incadreaza in cadrul ischemiilor acute
A. Este o ischemie grava si prelungita cu durata peste 20 minute

C. Apare datorita ATS avansate cu leziuni complicate, unde trombul este instabil
D. Poate fi subendocardic sau transmural
E. Cuprinde 2 zone: de necroza si de ischemie
421. ATS:
A. Arterioscleroza
B. Boala a intimei vasculare
C. Afecteaza primar a.elastice si a. muscular mari si medii
D. Ateroscleroza
E. Leziunea majora = placa de aterom
422. Factorii de risc neinflunetabili ai ATS:
A. Varsta ( >45 B si >55 F)

B. Varsta ( >45 F si >55B)
C. Sexul ( B > F )
D. Sexul ( F > B )
E. Ereditatea
423. Factori de risc influnetabili ai ATS:
A. Varsta
B. HTA
C. Fumatul
D. Sexul
E. DZ
424. Placile de aterom prezinta:
A. Nucleu central bogat in lipide

B. Nucleu central bogat in glucide
C. Invelis cartilaginos
D. Invelis fibros
E. Invelis elastic
425. Ruptura unei placi de aterom determina:
A. Hemoragie intraparietala
B. Cresterea permeabilitatii endotheliale
C. Formarea locala a unui cheag de fibrina
D. Proliferarea musculaturii netede
E. Ederarea si agregarea plachetara
426. Necesarul de O2 in ischemie e determinat de:
A. Postsarcina
B. Contractilitate
C. FC
D. Inotropism
E. Tensiunea parietala sistolica
427. Obstructiile corinariene care reduc lumenul pana la 80% determina:
A. Furt coronarian
B. Scaderea progrsiva a rezervei dilatatorii coronariene
C. Spasm coronarian
D. Angina de efort
E. Angina de reapaus
428. In angina pectorala stabila:
A. Palpitatii
B. Crize dureroase precordiale cu iradiere in umarul, antebratul, bratul drept
C. Dispnee
D. Apnee
E. Crize dureroase precordiale cu iradiere in umarul, antebratul, bratul stang
429. Semnle directe de IMA:
A. Supradenivelarea ST –indica leziunea

B. Subdenivelarea ST
C. Unda Tnegativa – indica ischemia
D. Unda T negative – indica leziunea
E. Unda Q patologica sau complexul QS – indica necroza
A. IM antero-septal → V1 V2 V3
B. IM antero-septal → DI DII DIII
C. IM inferior → DII DIII aVF
D. IM inferior → V2 V3 aVF
E. IM antero-apical → V3 V4 V5
431. Aterioscleroza:
A. Reprezinta procesul de ingrosare si rigidizare a peretilor arteriali

B. Este o boala vasculara care afecteaza arterele si venele
C. Este o boala cronica ce duce la ingustarea lumenului vascular
D. Este de 3 tipuri: ateroscleroza, arterioscleroza si scleroza si calcifierea mediei de tip Monckeberg
E. Este influentata numai de varsta si ereditate
432. Etapele de formare a placii de aterom sunt urmatoarele:
A. Lezarea endoteliului vascular

B. Formarea striatiunilor proteici
C. Formarea placilor fibroase
D. Eroziunea, fisurarea, ruptura placii
E. Toate variantele de mai sus
433. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
A. Leziunile endoteliale determina scaderea sintezei de prostacicline

B. Leziunile endoteliale determina scaderea sintezei de tromboxani
C. Tromboxanul produce vasoconstrictie si favorizeaza aderarea si agregarea plachetara
D. Prostaciclinele produc vasodilatatie si favorizeaza aderarea si agregarea plachetara
E. Tromboxanul este produs de trombocite
A. Este o boala inflamatorie cronica cu debut in copilarie

B. Determina leziuni vasculare progresive
C. Provoaca dezechilibrul dintre oferta si necesarul de oxigen la nivel miocardic
D. Produce ischemia acuta sau cronica prin ingustarea lumenului vascular al arterelor coronariene
435. Ischemia prin scaderea ofertei de oxigen are loc prin:
A. Obstructia coronariana aterosclerotica

B. Spasmul aortic
D. Alterarea transportului si difuziunii de oxigen
436. Efectele ischemiei miocardice asupra metabolismului glucidic:

A. Activarea glicolizei aerobe
B. Scaderea nivelului energetic celular
C. Cresterea contractilitatii miocardice
D. Hiperproducţia de lactat cu producerea acidozei lactice
E. Alcalinizarea pH-ului
437. Formele clinice ale ischemiei cronice sunt:
A. Angina instabila
B. Angina stabila
C. Angina Prinzmetal
D. Ischemie silentioasa
E. Infarctul miocardic
A. Are durata in medie de 3-5 minute

B. Este declansata in situatiile in care creste necesarul de oxigen
C. Determina modificari celulare ireversibile
D. Are ca principale simptome durerea precordiala, palpitatii, dispnee si diaforeza
439. Infarctul miocardic non-STEMI:
A. Este o ischemie acuta severa, asociata cu prezenta markerilor serici de infarct

B. Apare ca urmare obstructiei coronariene subtotale
C. Crizele anginoase au durata sub 10 minute
D. Poate evolua in infarct miocardic acut
E. Nici un raspuns nu este corect
440. Creatinkinaza (CK):
A. Este un marker seric ce permite diagnosticarea infarcului miocardic acut

B. Revine la normal in 10-15 zile
C. Creste precoce, in primele 4-8 ore de la infarct miocardic
D. Specifica miocardului este CK-MM
E. Nivelul seric al CK este corelat cu gravitatea IM
441. Factorii de risc neinfluentabili ai aterosclerozei sunt:
A. Varsta (>30 ani la femei)

B. HTA
C. Sexul (F>B)
D. Greutatea
442. Cele doua mari sisteme care asigura modularea tonusului vascular si a aderarii si agregarii
trombocitare, afectate in ATS sunt:
A. Prostacicline – tromboxani
B. Prostacicline – endotelina
C. Oxid nitric - tromboxani
D. Oxid nitric – endotelina
E. Endotelina – tromboxani
443. Mecanismele ischemiei miocardice prin scaderea ofertei de oxigen sunt:
A. Obstrucţia coronariană aterosclerotică

D. Cresterea necesarului de oxigen in fibra miocardica
E. Alterarea transportului şi difuziunii O2
444. Obstrucţiile coronariene care reduc lumenul cu până la 80% determina:
A. Angina de repaus
B. Scaderea progresiva a rezervei dilatatorii coronariene
C. Angina de efort
D. Epuizarea rezervei dilatatorii coronariene
E. Angina Prinzmetal
A. Are ca mecanism de producere un dezechilibru al receptorilor -adrenergici de la nivelul a. coronare mici

B. Are ca mecanism de producere dezechilibrul sistemelor majore de control ale tonusului vascular(prostacicline
–tromboxani; Oxid nitric – endotelina)
C. Este implicat in patogeneza anginei stabile
D. Este implicat in patogeneza anginei Prinzmetal
E. Este implicat in patogeneza infarctului miocardic acut
A. Reprezina ischemia tranzitorie a miocardului cu durata de peste 20 minute

B. Reprezinta ischemia tranzitorie a miocardului cu durata sub 20 minute
C. Durerea nu cedeaza la administrarea de nitroglicerina
D. Determina modificari celulare ireversibile
E. Determina necroza celulara
447. Infarctul miocardic acut cuprinde urmatoarele zone:
A. Zona de necroza
B. Zona de ateroscleroza
C. Zona de ischemie
D. Zona de leziune
E. Zona de angina Prinzmetal
448. Modificarile ECG in IM cronic sunt:
A. Supradenivelarea segmentului ST – indica leziunea

B. Subdenivelarea segmentului ST
C. Unda Q patologica sau complexul QS
D. Unda T negativa – indica ischemia
449. Formele clinice de boala coronariana includ:
A. Angina stabila
B. Angina instabila
C. Angina Heavymetal
D. Infarctul miocardic
450. Markerii serici ai infarctul miocardic sunt reprezentaţi de:
A. Troponinele cardiace T si I: cresc precoce la 4-8 ore de la IM

B. Creatinkinaza (CK): creste mai lent decat troponinele
C. Mioglobina
D. CK: persista in sange timp de 2 saptamani
451Leziunile endoteliale determina:

A. Cresterea activitatii prostaciclin sintetazei
B. Scaderea sintezei PGI2
C. Cresterea activitatii tromboxan sintetazei
D. Scaderea activitatii prostaciclin sintetazei
E. Scaderea activitatii tromboxan sintetazei si Tx
Raspuns corect:B, C, D
452.Endotelina:
A. Produce vasodilatatie
B. Produce vasoconstictie
C. Favorizeaza aderarea si agregarea plachetara
D. Induce proliferarea musculaturii netede vasculare
E. Are efect antiagregant plachetar
453.IDPT depinde de:
A. Presiunea aortica diastolica

B. Tensiunea parietala diastolica
C. FC
D. Postsarcina
E. Inotropism
Raspuns corect:A, B, C
454.ITT:
A. Este determinantul major al ofertei de oxigen

B. Depinde de postsarcina
C. Creste direct proportional cu frecventa cardiac
D. Depinde de FC
E. Este determinantul major al necesarului de oxygen
Raspuns corect:B, C, D, E
455.IMA se recunoaste pe EKG prin:
A. Aparitia undei Q patologice

B. Supradenivelare ST in derivatiile indirect
C. Subdenivelare ST in derivatiile directe
D. Unda T negative
E. Toate variantele sunt corecte
456.Unda Q patologica reprezinta:
A. Zona de necroza
B. Zona de leziune
C. Zona de ischemie
D. Prima unda negativa
E. Depolarizarea atriala
Raspuns corect:A, D
457.IM anteroseptal se observa in:

A. V1
B. V2
C. V3
D. DII
E. DIII
458.Markerii serici ai IM sunt:
A. Troponinele
B. CK-MB
C. Mioglobina
D. LDH
Raspuns corect: E
459.Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte:
A. Unda Q patologica persista toata viata in caz de infarct

B. Infactul miocardic inferior se observa in DII,DIII si AVF
C. IM “cronic” prezinta unda T negative
D. IMA prezinta subdenivelare ST in derivatiile indirect
E. Raportul R/S >1 in V1 si V2 ne indica un IM posterior
Raspuns corect:A, B, D, E
460.Care este primul marker seric care creste in caz de IM:
A. TnI
B. TnT
C. CK-MB
D. CK-MM
E. Mioglobina
Raspuns corect: E
461. Ateroscleroza:
A.Duce la ingrosarea lumenului vascular

B.Afecteaza arterele elastice
C.Apare in HTA si diabet zaharat
D.Este compensata prin cresterea rezervei dilatatorii coronariene
E.Poate fi considerata o cauza a fibrilatiei atriale
Raspuns corect:A, B
462. Placa de aterom:
A.Apare in urma unor leziuni la nivelul intimei vasculare

B.Este accelerata de sresterea sintezei de tromboxan si de scaderea sintezei de NO
C.Duce la obstructia incompleta a vasului sau la infarct miocardic
D.Se poate fibroza prin colonizarea cu calciu
E.Ruperea unei placi de aterom duce la hemoragie externa
463. Rezistenta vasculara coronariana (RC):

A.Depinde direct proportial cu FSC
B.Este data de tonusul musculaturii netede vasculare
C.Depinde de fazele revolutiei cardiace
D.Acidul lactic are efect coronaroconstrictor local ce duce la scaderea rapida a RC
E.Singuta modalitate de crestere a FSC este cresterea RC
464. Necesarul de Oxigen:
A.Este direct proportional cu viteza proceselor metabolice

B.Depinde de presarcina si contracititea fibrei musculare cardiace
C.Creste in urma administrarii de digitalice
D.Scade in HTA si BPCO
E.Este mai mare in diastola
465. “Furtul” coronarian:
A.Reprezinta devierea FSC dintr-o zona normala spre una ischemiata

B.Se gaseste la limita endo-epicard
C.Explica aparitia ischemiei in zona subepiardica
D.Se produce in conditiile cresterii necesarului de oxigen
E.Are loc pe arterele coronare subepicardice unde nu functioneaza procesul de autoreglare
466. Ischemia miocardica:
A.Presupune activarea anaerobiozei

B.Duce la mobilizarea glucozei din depozite si activarea oxidarii acizilor grasi
C.Nu prezinta modificari ECG
D.Produce scarerea contractilitatii si tulburari segmentare de relaxare
E.In fazele avansate scaderea PH-ului determina proteoliza
Raspuns corect:A, D, E
A.Iradiaza in mandibula si epigastru

B.Produce modificari celulare ireversibile
C.Poate fi declansata de expunere la frig sau stress emotional
D.Apate in urma stimularii terminatiilor nervoase de catre alcaloza lactica locala
E.Nu produce modificari ECG
468. Infarctul non-STEMI
A.Poate fi rezultatul arterosclerozei avansate

B.Crizele anginoase au debut brusc si durata lunga
C.Determina modificari ale undei T pe ECG
D.Poate fi identificat cu ajutorl markerilor serici pentru infarct
E.Obstructia coronariana este totala
469. IMA:
A.Se manifesta prin greata si varsaturi
B.Primul semn pe ECG este reprezentat de unda T negativa
C.Dispar semnele de leziune si ischemie
D.In IMA electrozii privesc direct zona de infarct
E.Pe ECG unda T apare inalta, ascutita, simetrica
470. Caracteristici ale infarctului miocardic:
A.IM posterior are semne indirecte in DI si V2

B.Supradenuvelarea segmentului ST indica leziunea
C.CK-MB permite diagnosticul IMA
D.In IMC dispar semnele de leziune si ischemie
E.IM apical este vizibil in DI; DII ai avL
471. Factorii de risc influentabili ai ATS sunt:
A. Varsta (>45 la barbati, >55 la femei)

B. Fumatul
C. HTA
D. Ereditatea
E. Alimentatie aterogena
472. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
A. Arterioscleroza este tipul predominant de arterioscleroze

B. Leziunile majore in ATS este placa de atenom
C. Ateroscleroza este tipul predominant de arterioscleroze
D. Arterioscleroza afecteaza primar aorta,carotidele.iliacele
E. Arterioscleroza afecteaza primar arterele mici si arteriolele
473. Sistemul prostaglandine-tromboxani:

B. PGI2 sunt produse de trombocite
C. PGI2 produc vasoconstrictie
D. PGI2 sunt produse de celulele epiteliale
E. Tromboxanii produc vasodilatatie
A. Boala inflamatorie acuta cu debut in copilarie

B. Boala inflamatorie cronica cu debut in copilarie
C. Determina leziuni vasculare progresive
D. Determina leziuni cutanate
E. 99% din cazuri este determinata de stenoza aortica stransa
Raspuns corect:B, C
475. Rezistenta coronariana intrinseca:

A. Determinata de tonusul musculaturii striate vasculare
B. Determinata de tensiunea parietala la nivelul miocardului
C. Determinata de tonusul musculaturii netede vasculare
D. Depinde de fazele ciclului cardiac
E. Controlata de un mecanism umoral de autoreglare
476. Rezistenta coronariana extrinseca:
A. Determinata de tensiunea parietala la nivelul miocardului

B. Depinde de fazele ciclului cardiac
C. Este proportionala cu presiunea din cavitatea ventriculara
D. In diastola presiunea intracavitara creste
E. In sistola presiunea intracavitara scade
477. Spasmul coronarian este implicat in:
A. Anemii grave
B. I.M.A
C. Hipertrofia cardiaca
D. Ateroscleroza
E. Patogeneza anginei Prinzmetal
478. Tulburarile de transport a oxigenului apar in:
A. Anemii grave
B. Creste concentratia de Hb
C. Intoxicatia cu CO= carboxihemoglobina
D. Intoxicatia cu nitriti= methemoglobina
E. Hipertrofia cardiaca
479. Angina pectorala stabila este:
A. Ischemia tranzitorie a miocardului cu durata peste 20 minute

B. Ischemia frecvent transmurala tranzitorie
C. Ischemia tranzitorie a miocardului cu durata de 3-4 minute
D. Este declansata de situatiile care scad necesarul de oxigen
E. Este declansata de efort, stres, fumat, expunere la frig
480. Infarctul miocardic cu supradenivelare de ST (STEMI):
A. Ischemia grava si prelungita cu durata peste 20 minute

C. Are cauza ATS avansata= leziuni complicate
D. Este exclusiv subendocardic
E. Este subendocardic si transmural
481.Despre arterioscleroza se poate afirma ca:

A.Este data de îngroşarea & rigidizarea pereţilor venelor si capilarelor  îngustarea lumenului vascular
B.Arterioscleroza vasculară cronică caracterizată prin cea mai mare morbi-mortalitate la nivel mondial
C.Este data de îngroşarea & rigidizarea pereţilor arteriali  îngustarea lumenului vascular
D.Exista 3 tipuri de arterioscleroza: ateroscleroza (ATS), arterioloscleroza si scleroza si calcifierea mediei tip
Monckeberg
E.ATS afecteaza arterele mici si arteriolele
482.Factorii de risc ai ATS sunt:
A. Fumatul
B. Hiper/dislipidemia
C. Infectiile (Chlamydia pneumonia, Helicobacter pylori, Herpes v.)
D. Bolile autoimmune si boala parodontala
E. Hiperhormocisteinemia
Raspuns corect: A, B, C, D, E
483.Etapele formarii placii de aterom cuprind:
A.Disfunctia endoteliala
B.Formarea striatiunilor lipidice
C.Aparitia leziunilor complicate ce constau in fisura placilor vulnerabile cu tromboza pe placa de aterom
D.Factorul declansator al ATS este producerea unor microleziuni la nivelul adventicei
E.Formarea placilor fibroase
484.Ruptura unei placi de aterom este determinata de:
B.Hemoragie intraperitoneala
C.Hemoragie externa
D.Formarea locala a unui cheag de fibrina care ingusteaza si mai mult lumenul vascular (obstructie incompleta)
E.Formarea locala a unui cheag de fibrina care poate duce la obstructie completa si infarct miocardic
485.Despre boala coronariana se poate afirma ca:
A.Este o boala cronica inflamatorie cu debut in copilarie

B.Determina leziuni vasculare progressive responsabile de ischemie acuta sau cronica
C.In 99% din cazuri este determinata de stenoza aortica stransa
D.In 99% din cazuri este determinata de ateroscleroza coronariana
E.In 99% din cazuri este determinata de embolia vaselor coronariene
486.Necesarul de O2 are ca determinant majori:
A.IDPT (Indicele Diastolic Presiune-Timp)

B.FC
C.Tensiunea parietala sistolica
D.Contractilitatea
E.Inotropismul
487.Furtul coronarian:
A.Este implicat in patogeneza anginei Prinzmetal
B.Reprezinta devierea FSC dintr-o zonă ischemiată spre o zonă normală adiacentă
C.Este localizat la limita endo-epicard (dinspre zona subendocardica spre zona subepicardica)
D.Se produce cand rezerva dilatatorie este epuizata, in conditiile cresterii necesarului de oxigen
E.Are loc dinspre zona subepicardica spre zona subendocardica
488.Formele clinice ale bolii coronariene sunt:
A.Ischemia cronica
B.Angina stabila
C.Angina vasospastica
D.Ischemia silentioasa
E.Sindroamele coronariene acute
489.Despre angina vasospastica Prinzmetal putem afirma ca:
A.Durerea este atribuita ischemiei transmurale care apare fara nici un semn premergator si aproape in mod
exclusive in repaus
B.Crizele apar in general in timpul noptii in perioada de somn cu miscari ocular rapide
E.Crizele pot avea un character ciclic
D.Indica prezenta unor leziuni aterosclerotice coronariene avansate
E.Impune internarea urgenta a bolnavului deoarece poate fi un semn al unui infarct iminent
490.Focarul de infarct prezinta:
A.3 zone
B.Zona de necroza
C.Zona de leziune
D.Zona de infarct
E.Zona de ischemie
491. Care sunt factorii de risc clasici influentabili ai ATS:
A. HTA
B. Obezitatea
C. Sexul
D. Ereditatea
E. Fumatul
492. Ce determina ruptura unei placi de aterom:
A. Transformarea monocitelor in macrofage active

B. Depozitare de calciu
C. Hemoragie intraparietala
D. Formarea locala a unui cheag de fibrina
E. Vasodilatatie
493. Necesarul de oxigen depinde de:
A. Extractia de oxigen la nivel miocardic

B. Fluxul sanguin coronarian
C. Consumul de oxigen la nivel miocardic in cursul sistolei
D. Presiunea de perfuzie coronariana (P)
E. Rezistenta vasculara coronariana (Rc)
Raspuns corect: C
494. IDPT (Indicele Diastolic Presiune-Timp) depinde de:
A. Frecventa cardiaca
B. Presiunea de perfuzie coronariana
C. Inotropism
D. Tensiunea parietala diastolica
E. Tonusul musculaturii netede vasculare
495. Ischemia cronica cuprinde:
A. Angina pectorala stabila

B. Infarctul miocardic cu supradenivelare de ST
C. Angina instabila
D. Ischemia silentioasa
E. Angina vasospastica Prinzmetal
496. Care sunt consecintele disfunctiei endoteliale:
A. Transformarea moncitelor in macrofage active

B. Hemoragie intraparietala
C. Procesul de fibroza
D. Proliferarea musculaturii netede vasculare
E. Ingrosarea peretelui si micsorarea lumenului vascular
497. Efectele ischemiei miocardice sunt:
A. Tulburari de elasticitate
B. Modificari bioelectrice
C. Tulburari ale metabolismului proteic
D. Tulburari de contractilitate
E. Tulburari ale metabolismului hidro-electrolitic
498. Sindroamele coronariene acute cuprind:
A. Angina stabila
B. Infarctul miocardic fara supradenivelare de ST
C. Angina instabila
D. Ischemie silentioasa
499. Spasmul coronarian este implicat in:
A. Anemii grave
B. Hipertorfia cardiaca
C. Miocardioscleroza
D. Angina Prinzmetal
E. Infarct miocardic acut
500. Endotelina:
A. Produce vascodilatatie
B. Produce vasoconstrictie
C. Formeaza placi fibroase
D. Induce aderarea si agregarea plachetara
E. Lezeaza endoteliul arterial
501. Ateroscleroza:
A. Afectează primar arterele elastice

B. Afectează primar arterele mici şi arteriolele
C. Este tipul predominant de arterioscleroza
D. Afecteaza arterele musculare medii si mari
E. Nu afecteaza arterele musculare medii si mari
502. Factorii care influenteaza ateroscleroza sunt:
A. Neinfluentabili: varsta,sexul si HTA

B. Influentabili: fumatul, DZ, obezitatea
C. Neinfluentabili: varsta, sexul si ereditatea
D. Tinte terapeutice in cazul celor neinfluentabili
E. Infectiile (Chlamydia pneumoniae, Helicobacter pylori, Herpes v.)
503. Disfunctia endoteliala:
A. Reprezinta prima etapa a formarii placii de aterom

B. Este declansata sub actiunea factorilor metabolici, mecanici( HTA) si imunologici (citokine)
C. Se reflecta asupra sistemului Pg/ Tx prin cresterea sintezei de Tx A2
D. Duce la aderarea si agregarea leucocitelor
E. Conduce la transformarea monocitelor in macrofage active
A. Este boala inflamatorie cronica

B. Are debutul in copilarie
C. Este determinata majoritar de obstructia partiala a vaselor coronare prin placi de aterom
D. Toate raspunsurile sunt adevarate
E. Toate raspunsurile sunt false
Raspuns corect: D
505. Angina stabila:
A. Are o durata mai mare de 20 de minute

B. Este declansata de situatiile care cresc necesarul de O2
C. Determina pe ECG subdenivelarea segmentului ST in ischemia transmurala
D. Cedeaza la repaus
E. Nu cedeaza la administrarea de nitroglicerina

A. Este ischemia insotita de crize dureroase
B. Apare de obicei la persoanele tinere
C. Poate sa apara in contextul denervarii chirurgicale.
D. Poate fi insotita de simptome atipice (astenie,dispnee)
507. ,,Furtul’’ coronarian:
A. Reprezinta devierea fluxului sanguin coronarian dinspre o zona normala spre o zona ischemiata adiacenta
B. Are loc dinspre zona subepicardica spre zona subendocardica
C. Are loc dinspre zona subendocardica spre zona subepicardica
D. Reprezinta devierea fluxului sanguin coronarian dinspre o zona ischemiata adiacenta spre o zona normala
E. Apare prin scaderea ofertei de oxigen
508. Infarctul miocardic non-STEMI:
A. Impune spitalizare deoarece poate evolua spre IMA

B. Se manifesta clinic prin crize anginoase ce apar la eforturi mari
C. Se manifesta clinic prin crize anginoase ce apar la eforturi mici
D. Poate fi insotit de tahicardie
E. Apare pe fondul unei obstructii coronariene totale
509. Infarctul miocardic STEMI:
A. Determina leziuni celulare reversibile

B. Este determinat de obstructia totala unei artere coronare cu durata mai mare de 20 de minute
C. Are debutul brusc
D. Apare pe fondul unei obstructii coronariene partiale
E. Are trei zone: de ischemie, de leziune si de necroza
A. Este definita ca fiind o ischemie frecvent transmurala tranzitorie

B. Se manifesta clinic prin crize anginoase ce apar la eforturi mari
C. Se manifesta clinic prin crize anginoase ce apar la eforturi mici
D. Pe ECG apare supradenivelarea segmentului ST, ce dispare dupa criza
511. Tipurile de arterioscleroza sunt:
A. Ateroscleroza (ATS)
B. Scleroza si calcifierea mediei tip Monckeberg
C. Ateroscleroza coronariana
D. Arterioloscleroza
E. Ischemia miocardica
512. Factorii de risc ai ATS neinfluentabili sunt:
A. Varsta
B. Fumatul
C. Ereditatea
D. Obezitatea
E. Sexul
513. Factorii de risc ai ATS influentabili sunt:
A. HTA
B. Fumatul
C. Diabetul zaharat/insulinorezistenta
D. Sedentarismul
E. Alimentatia aterogena
514. Factori noi de risc ai ATS sunt:
A. Bolile autoimune
B. Alimentatia aterogena
C. Boala parodontala
D. Sedentarismul
E. Lipoproteinele de tip LDL
515. Etapele formarii placii de aterom sunt:
A. Formarea placilor fibroase

B. Formarea striatiunilor lipidice
D. Lezarea endoteliului arterial(disfunctia endoteliala)
E. Aparitia leziunilor complicate
Raspuns corect: A, B, D, E
516. Leziunea majora in ATS este:
A. Endotelina
B. Placa de aterom
C. Fibrina
D. Formarea placilor fibroase
E. Formarea striatiunilor lipidice
Raspuns corect: B

B. Cuprinde prostaciclinele PG I2
C. Cuprinde prostaciclinele TxA2
D. Tromboxanii produc vasoconstrictie si favorizeaza aderarea si agregarea plachetara
E. Prostaciclinele produc vasoconstrictie si inhiba aderarea si agregarea trombocitara
518. In sistemul prostacicline-tromboxani,leziunile endoteliale determina:
A. Formarea placilor fibroase

B. Scaderea activitatii prostaciclin-sintetazei si sinteza de PG I2
C. Cresterea activitatii tromboxan-sintetazei si sinteza de Tx,accelerand procesul de ateroscleroza
D. Aparitia leziunilor complicate(eroziunea,fisurarea,ruptura placilor vulnerabile cu tromboza pe placa de
aterom)
E. Transformarea monocitelor in macrofage active
519. Consecintele disfunctiei endoteliale:
A. Cresterea permeabilitatii endoteliale pt lipoproteinele plasmatice(LDL)

B. Fagocitarea LDL oxidat de catre macrofage cu formarea celulelor spumoase
C. Procesul de calcifiere
D. Aderarea si agregarea trombocitelor cu formare de microtrombi
E. Procesul de fibroza cu rigidizarea peretelui vascular
520. Ruptura unei placi de aterom determina:
A. Proces de calcifiere
B. Hemoragie intraparietala
C. Proces de fibroza
D. Formarea locala a unui cheag de fibrina
E. Formarea unui cheag de fibrina ce determina ingustarea mai accentuata a lumenului vascular
521. Durerea din angina pectorala prezinta urmatorul mecanism:
A. Stimularea terminatiilor nervoase colinergice ce intra la nivel medular, la nivelul metamerelor C3-T4
B. Stimularea terminatiilor nervoase adrenergice ce intra la nivel medular la nivelul metamerelor C3-T4
C. Stimularea terminatiilor nervoase adrenergice ce intra la nivel medular la nivelul metamerelor C2-T4
D. Stimularea terminatiilor nervoase de catre acidoza lactica locala.
E. Cedeaza la repaus si la administrarea de Nitroglicerina
A. Reprezinta ischemia tranzitorie a miocardului

B. Modificarile celulare sunt reversibile(cu necroza)
C. Nu are loc necroza celulelor cardiace
D. Prezinta o durata sub 20 de minute
E. Cedeaza la repaus daar nu si la administrarea de Nitroglicerina
Raspuns corect:A, C, D
523. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

A. Ischemia subendocardica determina subdenivelarea segmentului ST>=1mm
B. Angina vasospastica Prinzmetal este o ischemie frecvent transmurala tranzitorie
C. Crizele anginoase apar la efort minim sau in repaus, de obicei noaptea
D. Ischemia silentioasa este o criza insotita de crize anginoase ce apar la 3 categorii de persoane
E. IMA poate fi subepicardic si transmural
524. Urmatoarele afirmatii sunt false:
A. Ischemia silentioasa apare in urma unei obstructii coronariene ATS si/sau spasm coronarian
B. La pacientii cu DZ(neuropatie senzitiva diabetica) nu au fost semnalate cazuri de ischemie silentioasa.
C. Infarctul miocardic cu supradenivelare de ST reprezinta forma cea mai usoara de ischemie cu durata peste 20
de minute
D. IMA poate fi subendocardic si transmural
E. Inversarea secventei de repolarizare caracterizeaza zona de ischemie
525. IM acut se carcterizeaza prin:

A. Supradenivelarea ST(primul semn ECG)-indica leziunea
B. Supradenivelarea ST(primul semn ECG)-indica necroza
C. Unda T negativa ischemia
D. Unda Q patologicca sau complexul QS -indica necroza
E. Unda Q patologicca sau complexul QS –indica leziunea
526. IM subacut (recent) se caracterizeaza prin:
A. Segmentul ST revine la linia izoelectrica-dispare leziunea

B. Unda T negativa revine spre linia izoelectrica-dispare sau persista ischemia
C. Unda T pozitiva revine spre linia izoelectrica-dispare sau persista ischemia
D. Unda Q patologica- persista necroza
E. Nicio varianta nu este corecta
527. Afirmatiile despre modificarile structurale in IM sunt adevarate:
A. Miocardul siderat-disfunctie acuta contractila tranzitorie ce apare dupa reluarea perfuziei coronariene
B. Miocardul hibernant-disfunctie acuta contractila tranzitorie ce apare dupa reluarea perfuziei coronariene
C. Miocardul hibernant este miocardul care supus ischemiei cronice se adapateaza reducerii FSC prin scaderea
metabolismului
D. Miocardul siderat este miocardul care supus ischemiei cronice se adpateaza reducerii FSC prin scaderea
metabolismului
E. Remodelarea miocardica este mediat de AII, aldosteron, catecolamine si citokinele inflamatorii
A. Markerii serici ai IM sunt reprezentati de troponine, creatin-kinaza si mioglobina

B. Creatikinaza creste precoce la 4-8 ore de la IM
C. Troponinele cardiace T si I cresc mai lent decat CPK-MB
D. Mioglobina este o hemoproteina localizata la nivelul muschiului striat si cardiac
E. Toate afirmatiile sunt corecte
Raspuns corect: E
529. Modificarile functionale in IM sunt:
A. Scaderea volumului sistolic si a fractiei de ejectie

B. Tulburari de contractilitate (hiperkinezie)
C. Tulburari de contractilitate (hipokinezie)
D. Cresterea presiunii end-diastolice a VS
E. Aritmii
A. Ischemia reprezinta dpdv fiziopatologic dezechilibrul dintre oferta si necesarul de oxigen

B. Ischemia reprezinta dpdv fiziopatologic dezechilibrul dintre aportul si consumul miocardic de oxigen
C. FSC depinde direct proportional de presiunea de perfuzie coronariana
D. FSC depinde invers proportional de presiunea de perfuzie coronariana
E. Singura metoda de crestere a FSC si a ofertei de O2 este coronarodilatatie
531.Factorii de risc ai A.T.S. noi sunt:
Boala paradontală
Sexul
Obezitatea
Fumatul
Bolile autoimune
532.Leziunile endoteliale determină:
A.Creşterea acţiunii prostaciclin-sintetazei şi sinteza de PGI2

B.Scăderea acţiunii prostaciclin-sintetazei şi sinteza de PGI2
C.Scăderea activităţii tromboxan sintetazei şi sinteza de Tx
D.Creşterea activităţii tromboxan sintetazei şi sinteza de Tx
E.O activitate normală a sistemului prostacicline-tromboxani
533.Cei trei factori determinanţi ai necesarului de oxigen sunt:
A.Tensiunea parietală sistolică

B.Tensiunea parietală disatolică
C.Frecvenţa cardiacă
D.Batmotropismul
E.Inotropismul
534.Mecanisme de producere a spasmului coronarian:
A.Creşte densitatea receptorilor α cu efect vasoconstrictor

B.Scade densitatea receptorilor β cu efect vasodilatator
C.Scade densitatea receptorilor α cu efect vasoconstrictor
D.Creşte densitatea receptorilor β cu efect vasodilatator
E.Scade oxidul nitric, determinând creşterea endotelinei
535.Tulburări ale transportului de oxigen apar în:

A.Anemii grave
B.Blocarea Hb sub forma unor compuşi patologici ce nu pot transporta oxigen
C.Sinteza unor Hb patologice
D.Hipoxemia din insuficienta respiratorie
E.Anemie uşoară
536.Alterarea performanţei sistolice are loc prin:
A.Scăderea influxului transsarcolemal de Ca++

B.Creşterea influxului transsarcolemal de Ca++
C.Scăderea afinităţii troponinei C pentru Ca++
D.Creştera afinităţii troponinei C pentru Ca++
E.Alterarea raporturilor izoenzimelor miozin-ATPazei
537.Cauzele ischemiei silenţioase:
A.Diabetul zaharat
B.Vârsta înaintată
C.Infarct în antecedente
D.Sexul feminin
E.După operaţiile de by-pass coronarian
538.În I.M. acut pe E.C.G. apar următoarele modificări:
A.Subdenivelare de ST
B.Supradenivelare de ST
C.Unda T negativă
D.Unda T pozitivă
E.Unda Q patologică sau complex QS
539.Modificările funcţionale în I.M. sunt:
A.Tulburări de relaxare
B.Aritmii
C.Tulburări de contractilitate
D.Creşterea presiunii end-diastolice a V.S.
E.Toate răspunsurile de mai sus sunt corecte
Raspuns corect: E
540În I.M. creatinkinaza:
A.Creşte precoce la 4-8 ore

B.Are trei izoenzime
C.Revine la normal în 2-3 zile
D.Creşte precoce la 12 ore
E.Revine la normal în 7-10 zile
541.Arterioscleroza:
A. Este o boala vasculara acuta si reprezinta cea mai mare morbiditate la nivel mondial
B. Este de 2 tipuri
C. Reprezinta subtierea si rigidizarea peretilor arteriali
D. HTA, fumatul si sedentarismul sunt factori de risc neinfluentabili
E. Varsta si obezitatea sunt factori de risc influentabili
Raspuns corect: C
542. Prostaciclinele poduc:
A. Vasodilatatie
B. Vasoconstrictie
C. Favorizarea aderarii si agregarii plachetare
D. Inhibitia aderarii si agregarii plachetare
E. Scaderea TA
543.Care din urmatoarele afirmatii referitoare la boala coronariana sunt false:
A. Boala inflamatorie cronica cu debut in copilarie

B. Nu afecteaza necesarul de oxigen la nivel miocardic
C. Produce ischemie acuta prin ingrosarea lumenului arterelor coronare
D. Produce ischemie acuta prin ingustarea arterelor coronare
E. 1% din cazuri sunt determinate de ateroscleroza coronariana
544. Formarea placii de aterom determina:
A. Ingrosarea lumenului
B. Aparitia unul gradient de presiune
C. Ingustarea lumenului
D. Angina de efort prin reducerea lumenului cu peste 80%
E. Angina de repaus prin reducerea lumenului pana la 80%
545. ,,Furtul’’ coronarian:
A. Localizat la limita endo-endocard

B. Se realizeaza prin scaderea ofertei de oxigen
C. Prin scaderea ofertei de oxigen se produce vasodilatatie
D. Are loc dinspre zona subepicardica spre zona subendocardica
E. Reprezita devierea FSC dintr-o zona normala adiacenta spre zona ischemiata
546. Tulburarile de transport ale oxigenului apar in:
A. Scaderea concentratiei de hemoglobina

B. Cresterea concentratiei de hemogloglobina
C. Intoxicatia cu CO
D. Intoxicatia cu compusi de sulf
E. Hipoxemia din insuficienta respiratorie
547. Formele clinice de ischemie cronica sunt:

A. Angina vasospastica
B. Ischemia silentioasa
C. Infarctul miocardic
D. Moartea subita cardiaca
E. Angina stabila
548. Infarctul miocardic contine:
A.Zona de necroza si zona de leziune

B.Zona de ischemie si zona de necroza
C.Zona de leziune
D.Zona de necroza
E.Zona de necroza, zona de leziune, zona de ischemie
Raspuns corect: E
549. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la markerii serici in IM:
A. Creatinkinaza creste precoce la 4-8 ore de la IM

B. Creatinkinaza revine la normal in 7-8 zile
C. Troponinele cardiace T si I cresc mai rapid decat CPK-MB
D. Mioglobina nu are rol in reglarea oxigenului.
E. O valoare normala a mioglobinei exclude IM
550. Ischemia prin scaderea ofertei de oxigen are loc prin urmatoarele mecanisme:
A.Spasmul coronarian
B.Cresterea transportului de oxigen
C.Furtul coronarian
D.Obstructia coronariana aterosclerotica
E.Vasodilatatie
551.Ateroscleroza:
A.Este o entitate patologica unica

B.Este o cauza majora a bolii coronariene
C.Este o forma a arteriosclerozei
D.Se caracterizeaza prin subtierea peretilor arteriali
E.Prima faza a aterogenezei este formarea placilor fibroase
552.Placile de aterom tinere:
A.Sunt instabile
B.Nu reprezinta un factor important al aterosclerozei
C.Se asociaza cu procese inflamatorii
D.Oot duce la erodarea stratului de celule endoteliale
E.Isi pastreaza forma si volumul
553.Factorii de risc in aterogeneza:

A.Pot fi clasificati in influentabili si neinfluentabili
B.Cei neinfluentabili sunt factori ce pot fi modificati
C.Obezitatea nu este un factor important in aparitia bolilor cardiovasculare
D.Femeile in premenopauza sunt mai predeispuse la dezvoltarea bolii deact barbatii
E.Varsta, factorii genetici si diabetul zaharat de tip 1 sunt factori neinfluentabili
Raspuns corect: A
554.Autoreglarea fluxului sanguin:
Se realizeaza prin eliberarea de metaboliti cu efect vasoconstrictor

Se face in asa fel incat fluxul coronarian sa fie aproape independent de presiunea de perfuzie
Este raspunsul adaptativ primar la boala coronariana
Adenozina si acidul lactic sunt metaboliti implicati in autoreglare cu efect coronarodilatator
Este independenta de tonusul musculaturii netede de la nivelul arterelor coronare
555.Ischemia miocardica:
A.Determina tulburai metabolice, de contractilitate si bioelectrice

B.In conditii de ischemie celulele miocardice pot rezista 35 minute fara rezerve de oxigen
C.Spasmul coronarian este un factor important in producerea ischemiei
D.Obstructiile coronariene pana la 80%din vas determina ischemie de repaus
E.In celulele miocardice ischemiate se reduce transportul activ de Na+
556.Angina pectorala:
A.Este o criza nedureroasa cauzata de ischemia miocardica

B.In mod normal durerea iradiaza si in alte zone decat in cele precordiale
C.Poate fi de mai multe tipuri printre care si ischemia silentioasa
D.Se manisfesta prin senzatie de discomfort si dureri retrosternale
E.Durerea este declansata prin acumularea de acid lactic la nivelul miocardului
557.Angina pectorala stabile:
A.Apare in conditii de stress, expunere la frig

B.Vasele afectate nu se dilata la cresterea necesarului de oxygen
C.Durerea nu dispare dupa relaxare sau dupa adiministrarea de substante medicamentoase
D.Ischemia apare pe fondul unor leziuni aterosclerotice
558.Tulburarile de contractilitate se produc prin:
A.Reducerea influxului de calciu

B.Cresterea rezervelor de ATP
C.Cresterea influxului de calciu
D.Insuficienta cardiaca si disfunctii ventriculare sistolice
E.Scaderea eliberarii de calciu
559.Tulburarile bioelectrice ca efecte ale ischemiei miocardice:

A.Sunt vizibile dupa 30-60 secunde de hipoxie
B.Creste transportul active de Na+ la nivelul celulei miocardice
C.Celulele nu mor indiferent de timpul de durata al ischemiei
D.Ocluzia coronariana detemina o incarcare masiva de catecolamine
E.Nu determina nici o modificare ECG
Raspuns corect: A
560.Alterarea relaxarii miocardului:
A.Deficitul de ATP stimuleaza pompa de Ca2+

B.Se produce prin interferenta dintre H+ si Ca2+la nivelul troponinei C
C.Este un efect al ischemiei miocardice
D.Se produce in special in faza de reperfuzie
E.Determina disfunctia ventriculara sistolica din ischemia miocardica

Curs 1

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs 1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CURS 1

1.Care sunt primele două etape ale formării plăcii de aterom:

A. Formarea striatiunilor lipidice;

2.Următorii sunt factori de risc influenţabili ai aterosclerozei coronariene:

3. Urmatoarele afirmaţii cu privire la oferta de oxigen sunt false:

A. Singura modalitate de creştere a fluxului sanguine coronarian este coronarodilataţia;

4. Necesarul de oxigen depinde de:

A. Tensiunea aortică diastolică;

A. ↑ densitatea receptorilor β cu efect vasodilatator;

6. În fazele iniţiale ale ischemiei:

A. Creşte eliberarea de tirozină rezultată prin transaminarea piruvatului;

7. Infarctul miocardic fară supradenivelare de ST:

A. Este o ischemie acuta severa asociata cu prezenta markerilor serici de infarct;

8. IM inferior este explorat direct de catre derivatiile:

A. Este implicat în patogeneza IMA;

10. Angina pectorală stabilă:

A. Este o ischemie transmurală;

11. În infarctul miocardic subacut:

A.Unda Q patologică indică necroza;

12. Următoarele afirmaţii sunt false:

A.Izoenzima CK-MB este un marker seric al infarctului miocardic;

13. Determinantul major al ofertei de oxigen la nivelul miocardului este:

14. Determinantul major al necesarului de oxigen este:

A. Indicele tensiune-timp (ITT);

15. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la fluxul sanguin coronarian:

A. Presiunea intracavitară creşte pentru a realiza ejecţia;

17. Indicele diastolic presiune-timp (IDPT):

A. Este determinantul major al necesarului de O2;

18. Furtul coronarian:

19. În metabolismul glucidic, fazele iniţiale ale ischemiei miocardice includ:

20. Cauzele tulburărilor de contractilitate în ischemia miocardică sunt:

A. Alterarea performanţei sistolice;

21. Sistemul prostacicline-tromboxani:

A. Este produs de către endoteliul vascular normal;

22. Furtul coronarian:

23. Angina stabilă:

A. Este o ischemie tranzitorie a miocardului;

24. Disfuncţia endotelială:

25. Rezistenţa coronariană:

A. Are doua componente: intrinsecă şi extrinsecă;

26. Mecanisme ale ischemiei miocardului sunt:

A. Obstrucţia coronariană aterosclerotică;

27. Oferta de O2 poate creşte la nivel coronarian prin:

A. Creşterea presiunii de perfuzie coronariană;

28. Factorii de risc influenţabili ai ATS sunt:

29. Datorită disfuncţiei endoteliale apare:

A. Creatinkinaza serică creşte;

31. Tulburările de transport a O2 apar în:

A. Hipoxemia din insuficienţa respiratorie;

32. Ischemia transmurală determină:

A. Subdenivelarea segmentului ST < 1mm;

33. Semnelele directe de IMA sunt:

A. Este un marker seric al IM;

35. Semnele directe de infarct miocardic sunt pentru:

A. IM anteroseptal: V1, V2, V3;

36. Factorii de risc in ATS sunt:

A. Neinfluenţabili: vârsta, sexul, fumatul;

37. Următoarele afirmaţii sunt corecte cu privire la sistemul prostacicline-tromboxani:

A. Prostaciclinele sunt produse celulare endoteliale şi produc vasoconstricţie;

38. Următoarele afirmaţii sunt false cu privire la boala coronariană:

A. Este o boală inflamatorie cronică cu debut în copilărie;

39. Fluxul sanguin coronarian poate creşte prin:

40. Următoarele afirmaţii sunt corecte cu privire la necesarul de oxigen: