Sunteți pe pagina 1din 6

Grele

1. Metabolismul cardiac n cursul efortului fizic :


a)
este stimulat sinteza de proteine;
b)
determin vasoconstricie coronarian prin adenozin ;
c)
scade debitul coronarian;
d)
sunt sintetizate proteine anormale care determin hipertrofie
miocardic;
e)
scade consumul de acizi grai neesterificai pentru c metabolismul se
comut pe cel glucidic aerob care furnizeaz mai mult ATP.
2. Blocarea fosforilrilor oxidative de la nivel miocardic n cursul hipoxiei are drept
rezultat :
a)
reducerea vacuolelor lipidice din sarcoplasma cardiomiocitului
deoarece miocardul folosete acizi grai nesterificai ca surs de
energie;
b)
scderea permeabilitii membranare ca urmare a acumulrii de ioni de
hidrogen ;
c)
creterea concentraiei plasmatice de LDH;
d)
stimularea eliberrii de catecolamine, cu efect vasodilatator;
e)
creterea concentraiei plasmatice de FFK, ca marker al intensificrii
metabolismului glucidic.
3. In hemoragii masive, debitul cardiac scade deoarece :
a)
crete frecvena cardiac sub influena parasimpaticului;
b)
crete presiunea arterial ca urmare a scderii volumului telesistolic;
c)
scade ntoarcerea venoas i, n consecin scade i volumul btaie;
d)
crete ntoarcerea venoas i crete fora de contracie pentru a face
fa volumului sanguin redus;
e)
crete indicele cardiac.
4. Variaiile presiunii intracavitare n cursul revoluiei cardiace sunt:
a)
presiunea sistolic n AD este 0-3 mm Hg;
b)
presiunea diastolic n AS este 0-5 mm Hg;
c)
presiunea sistolic n VS este 0 mm Hg;
d)
Presiunea diastolic n VD este 25-30 mm Hg;
e)
presiunea diastolic n AD este 2-5 mm Hg.
5. Sistola atrial
a)
b)
c)
d)
e)

este declanat de depolarizarea ventricular.


contribuie la umplerea ventricular.
dureaz 0,2 - 0,35 s.
precede unda P.
este evident pe flebogram, apexogram i electrocardiogram

6. Unda P pe electrocardiogram reprezint


a)
Durata potenialului de aciune a fibrelor subepicardice
b)
Propagarea undei de depolarizare n atrii
c)
Potenialul de aciune monofazic atrial
d)
Repolarizarea apexului
e)
Depolarizarea NAV
7. Timpul motor al contractiei cardiomiocitului :
a)
b)
c)
d)
e)

este asigurat de cuplarea calciului cu tropomiozina;


este asigurat de cuplarea calciului cu miozina usoar;
este asigurat de cuplarea calciului cu actina;
este asigurat de cuplarea calciului cu troponina 1;
toate variantele sunt false.

8. Debitul cardiac :
a)
b)
c)
d)
e)

scade in efortul fizic;


creste in timpul sarcinii;
evolueaza direct proportional cu perioada cardiaca;
este stabil daca se modifica frecventa cardiaca;
creste in insuficienta cardiaca.

9. Derivatiile ECG uzuale din planul frontal includ:


a)
b)
c)
d)
e)

derivatiile bipolare ale membrelor, altele decat cele standard;


derivatiile unipolare amplificate ale membrelor si esofagiene;
VL, VR, VF;
DI, DII, DIII;
Derivatiile precordiale drepte.

10. Volumul de sange de 120 ml reprezinta :


a)
b)
c)
d)
e)

Volumul sistolic;
Volumul telesistolic;
Volumul telediastolic;
Volumul de sange din atriul drept in diastola;
Volumul de sange expulzat active din atriul stang in ventricolul stang.

11. Segmentul electrocardiografie ST :


a)
b)

reprezinta repolarizarea ventriculara;


reprezinta procesul de derulare a depolarizarii ventriculare;

c)
d)
e)

reprezinta procesul de depolarizare totala ventricular;


are o amplitudine de 0,1 mV;
are o durata de 0, 4 s.

12. Cresterea frecventei cardiace determina:


a)
b)
c)
d)
e)

scaderea debitului cardiac;


scaderea umplerii ventriculare;
scaderea vitezei de conducere;
scaderea presiunii sistolic;
scaderea debitului coronarian.

13. Presiunea in cavitatile inimii este cu o exceptie:


a)
b)
c)
d)
e)

25-30 mmHg in sistola in ventriculul drept;


mmHg in sistola in atriul stang;
2-5 mmHg in sistola in atriul drept;
120-140 mmHg in sistola in ventricolul stang;
0-3 mmHg in diastola ventriculului stang.

14. Intervalul PR corespunde :


a)
b)
c)
d)
e)

repolarizarii atriale ;
depolarizarii atriale si a ventriculului drept;
depolarizarii atriale si conducerii in nodul atrio ventricular;
conducerii atriale;
depolarizarii atriale.

15. Timpul motor al contractiei cardiomiocitului:


a)
b)
c)
d)
e)

este asigurat de cuplarea calciului cu tropomiozina;


este asigurat de cuplarea calciului cu miozina usoara;
este asigurat de cuplarea caciului cu actina;
este asigurat de cuplarea calciului cu troponina I;
este rezultatul activarii tropomiozinei.

16. Debitul cardic:


a)
b)
c)
d)
e)

scade in efortul fizic ;


creste in timpul sarcinii ;
evolueaza direct proportional cu perioada cardiac;
este stabil daca se modifica frecventa cardiac in cursul repausului;
creste in insuficienta cardiac.

17. Distensibilitatea vascular absolut :


a)
reprezint modificarea volumului produs de modificarea presiunii ;
b)
exprim modificrile de volum n funcie de volumul iniial;
c)
panta tangentei la graficul V/t;
d)
reprezint creterea presiunii n funcie de volumul de ejecie;
e)
este egal cu distensibiltatea global.
18. Reflexul Bainbridge implic:
a)
descrcarea voloreceptorilor din vena cav;
b)
scderea presiunii venoase;
c)
scderea presiunii arteriale;
d)
sesizarea variaiilor presionale de ctre chemoreceptori;
e)
osmoreceptori ce vor determina creterea secreiei de ADH i diurez
salin.
19. Metaboliii implicai n vasomoia capilar sunt:
a)
bradikinina;
b)
histamina, adenozina, serotonina;
c)
catecolamine,
d)
acid lactic;
e)
vasopresina, angiotensin II.
20. Debitul limfatic este variabil deoarece:
a)
scade presiunea sanguin capilar;
b)
scade permeabilitatea capilar;
c)
crete presiunea oncotic interstiial;
d)
debitul de filtrare la nivelul capilarului arterial este mic;
e)
pompa limfatic determin existena unei presiuni negative n spaiul
interstiial.
21. Presiunea arterial
a)
b)
c)
d)
e)

medie este media aritmetic a valorilor sistolic i diastolic.


medie este valoarea medie ntr-un minut.
sistolic normal este de 60-120 mmHg.
diastolic normal este de 70-90 mmHg.
diferenial este ~100 mmHg.

22. Rezistena periferic sistemic crete n urmtoarele situaii, cu excepia:


a)
b)

scderea volumului circulant (ex: hemoragie)


trecerea din clinostatism n ortostatism

c)
d)
e)

efortul fizic
hipertensiunea arterial
creterea presiunii pulmonare

23. Baroreceptorii implicati in controlul reflex al presiunii arteriale:


a)
b)
c)
d)
e)

sunt terminatii nervoase in buchet prezente in sinusul carotidian si


sinusul coronar;
trimit semnale aferente prin nervii vag si glosofaringian catre
portiunea ponto- mezencefalica a tractului solitar;
nu genereaza impulsuri nervoase pentru valori ale presiunii
intravasculare sub 100 mmHg;
inhiba centrul bulbar vasoconstrictor si stimuleaza nucleul dorsal al
vagului;
descarca impulsuri aferente cu o frecventa care scade liniar cu
cresterea presiunii arteriale ;

24. Mecanismul baroceptor de reglare a presiunii arteriale:


a)
b)
c)
d)
e)

reduce variatiile sistolo diastolice ale acesteia;


impiedica valorea sa sistolica sa depaseasca 100 mmmHg;
limiteaza domeniul sau de variatie fiziologica;
potenteaza tonusul simpatico vasoconstrictor;
se realizeaza exclusiv prin efecte vasculare.

25. Factorii care influienteaza intoarcerea venoasa sunt urmatorii cu exceptia:


a)
b)
c)
d)
e)

rata schimburilor transparietale la nivel capilar;


contractia musculaturii scheletice;
functionarea normala a sistemului valvular venos;
presiunea intratoracica;
complianta venelor.

26. Jugulograma:
a)
b)
c)
d)
e)

este inregistrarea activitatii a venei jugulare;


evidentiaza contractia atriului stang;
evidentiaza inchiderea tricuspidei;
evidentiaza deschiderea valvulei mitrale;
permite evaluarea presiunii din circulatia pulmonara.

27. La om circulatia generala este separata de cea pulmonara:


a)

sangele revine din circulatia pulmonara in atriul drept trece apoi in


ventricolul stang si de aici este pompat in circulatia sistemica;

b)
c)
d)
e)

comunicarea dintre cele doua sectoare circulatorii se realizeaza


periferic numai in conditii patologice;
venele pulmonare aduc sange venos in atriul drept;
venele pulmonare aduc sange arterial in atriul stang;
ventricolul drept pompeaza in circulatia sistemica sangele revenit la
inima prin venele cave si sinusul venos.

28. Alegeti varianta corecta:


a)
b)
c)
d)
e)

regimul presional in vene este acelasi cu cel din arterele satelite;


in venele pulmonare presiunea partiala a CO2 este identica cu cea din
atriu drept;
volumul de sange continut in vene este mult mai redus cu cel din artere
deoarece arterele sunt vase foarte distensibile;
viteza de circulatie a sangelui prin vene scade progresiv de la periferie
spre atriu drept ;
datorita structurii peretelui venos variatiile mari de calibru datorate
sangelui continut nu se insotesc de variat

29. Care dintre afirmatiile referitoare la schimburile lichidiene dintre capilar si interstitiu
este adevarata?
a)
b)
c)
d)
e)

la nivelul capatului arterial al capilarului presiunea hidrostatica are o


valoare superioara presiunii oncotice a plasmei ;
presiunea oncotica are aceeasi valoare in plasma sanguina din capatul
arterial si cel venos al capilarului ;
intreaga cantitate de lichid care se filtreaza in capatul arterial al
capilarului reintra in capatul venos, ceea ce explica presiunea negativa
interstitiala ;
toate variantele de mai sus sunt corecte;
nici o varianta nu este corecta.

S-ar putea să vă placă și