Medii

1. Metabolismul glucidic al cardiomiocitului implică rezerve reduse de glicogen

deoarece:
a) metabolismul se comută pe consumul de glicogen ca urmare a
oxigenului insuficient;
b) catecolaminele reduc şi mai mult rezervele de glicogen;
c) are lor fosforilarea hexozelor;
d) miocardul îl utilizează în sinteza proteinelor contractile;
e) glucoza nu se mai transformă în glicogen datorită consumului său
rapid.

2. Calciul necesar contracţiei cardiomiocitului :

a) provine din reticulul sarcoplasmic al acestuia ;
b) pătrunde din exterior prin pompe specifice bogat reprezentate la acest
nivel;
c) este răspunzător de apariţia fazei de depolarizare rapidă;
d) provine dinafara celulei ;
e) este stocat în vezicule dispuse la polul bazal al cardiomiocitului.

3. Intârzierea potenţialului de acţiune la nivelul nodulului atrio-ventricular:

a) este utilă pentru umplerea atriilor;
b) fibrele de joncţiune sunt scurte şi au o viteză de conducere redusă;
c) numărul de nexusuri este crescut dar transportul ionic este redus ;
d) se datorează faptului că reţeaua Purkinje şi fasciculul Hiss conduc lent
potenţialul de acţiune;
e) deoarece fibrele de conducere se găsesc intr-o masa miocardică
importantă şi au o orientare directă în fascicul.

4. In cursul sistolei atriale, umplerea ventriculară se realizează :

a) în proporţie de 70%;
b) în proporţie de 30% ;
c) în 0,72 secunde ;
d) ca urmare a diferenţei de volum sanguin dintre cele două cavităţi ;
e) datorită valvelor atrio-ventriculare.

5. Creşterea frecvenţei cardiace are următoarele efecte asupra ciclului cardiac :

a) scurtarea sistolei atriale ;
b) scade incidenţa extrasistolelor ventriculare ;
c) creşte durata ejecţiei sângelui ;
d) prelungirea diastazisului;
e) are loc numai faza de umplere rapidă, cea lentă este scurtată sau
chiar absentă.

6. Faza de repolarizare rapidă a cardiomiocitului ventricular se datorează:

a) activării canalelor de sodiu rapide;
 b) activării canalelor de clor ;
c) permeabilităţii crescute a sarcolemei pentru sodiu şi difuziei masive a
acestui ion în sarcoplasmă ;
d) inactivării canalelor de sodiu-calciu;
e) deschiderii canalelor de potasiu.

7. Perioada refractară funcţională a miocardului:

a) are o durată mai mare la miocardul atrial faţă de cel ventricular;
b) înseamnă că miocardul rămâne fără răspuns când se aplică un stimul;
c) stimulul cu intensitate prag este ineficace, dar stimulii cu intensitate
supraliminară determină apariţia unui potenţial de acţiune;
d) primul răspuns este nepropagat;
e) are aceeaşi semnificaţie fiziologică cu perioada refractară relativă.

8. Sistemul Purkinje realizează prevenirea aritmiilor prin :

a) faptul că primele fibre activate se găsesc în perioada refractară
absolută când sunt activate ultimele fibre ventriculare;
b) timpul de conducere crescut de la nodulul sino-atrial la cel atrio-
ventricular;
c) faptul că fibrele Purkinje sunt excitabile înaintea fibrelor miocardice;
d) faptul că miocardul ventricular este activat pentru un timp scurt (0,06
sec);
e) propagarea potenţialului de acţiune în tot miocardul ventricular prin
reţeaua Purkinje.

9. Contracţia izometrică în cursul sistolei ventriculare:

a) implică deschiderea valvelor sigmoide aortice şi pulmonare;
b) determină scăderea presiunii intracavitare ventriculare;
c) implică mularea peretelui ventricular pe volumul sanguin;
d) implică ejecţia lentă a sângelui în ultima ¼ a sistolei;
e) implică curgerea sângelui către aortă şi pulmonară prin inerţie.

10. Umplerea ventriculară:

a) are loc în cursul sistolei;
b) se realizează prin curgerea activă a sângelui din atrii;
c) se realizează prin procesul de diastazis;
d) se realizează prin curgerea sângelui din atrii în ventricule în cea
mai mare parte conform gradientului presional;
e) nu se realizează decât în mezodiastolă.

11. De ce este NSA pacemakerul cardiac?

a) Este situat cel mai sus în inimă
b) Este sub control nervos
c) Are frecvenţa cea mai mare de autoexcitare
d) Este cel mai mare dintre noduli
e) Este cel mai mic dintre noduli
12. Efectul batmotrop pozitiv este produs de
a) Stimularea vagală
b) Stimularea simpatică
c) Atropina
d) Plexul cardiac
e) Baroreceptorii carotidieni

13. Funcţia dromotropă a miocardului se datorează

a) Existenţei fibrelor cu conducere rapidă
b) Existenţei decalajului între atriul stâng şi cel drept
c) Existenţei sinciţiului funcţional
d) Orientării directe a fibrelor în fascicul
e) Numărului de celule redus

14. Care dintre următoarele sisteme de conducere are cea mai scăzută viteză de
conducere
a) NSA
b) Muşchiul atrial
c) Fibrele Purkinje
d) NAV
e) Fibrele ventriculare

15. Incizura dicrotă pe curba presională aortică reprezintă

a) Închiderea valvei mitrale
b) Închiderea valvei tricuspide
c) Deschiderea valvei aortice
d) Deschiderea valvei venoase
e) Închiderea valvei aortice

16. Debitul cardiac de repaus:

a) Diferenţa între volumul telesistolic şi diastolic
b) Este de 5-6 l/minut
c) Depinde de inversul perioadei cardiace maxime
d) Este volumul expulzat de ventricul
e) Este de 120-140 ml

17. In cadrul potentialului de actiune al cardiomiocitului ventricular contractil:

a) faza de platou este determinate de mentinerea unui efflux rescut de

potasiu si inchiderea canalelor de sodium rapide;
b) faza 1 , de repolarizare rapida ,este rezultatul deschiderii canalelor de
potasiu si de sodium/ calciu lente;
c) faza 3 , de repolarizare moderata rapida, este produsa de activitatea
pompei Na /K;
 d) canalele lente de Na /Ca raman deschise 0,2-0,3ms;
e) permeabilitatea pentru K se mentine relative scazuta in timpul
platoului.

18. Tuburile in T :

a) sunt prezente numai la miocitele striate scheletice;

b) sunt prezente numai la miocitele cardiace;
c) sunt mai numeroase in sistola;
d) sunt mai numeroase in diastola ;
e) sunt mai numeroase in timpul contractiei miocitelor striate scheletice.

19. Stimularea vagala determina bradicardie prin :

a) blocarea receptorilor beta adrenergici;

b) creste viteza de conducere atrio ventriculara;
c) depolarizarea celulelor P sinoatriale si cresterea duratei depolarizarii
lente diastolice;
d) reducerea pantei depolarizarii lente diastolice;
e) inhibarea sinapselor ganglionare simpatico.

20. Putresceina :

a) stimuleaza sinteza de glicogen;

b) stimuleaza degradarea glicogenului;
c) stimuleaza sinteza de acizi grasi;
d) stimuleaza sinteza lipidelor;
e) stimuleaa sinteza de proteine.

21. Zgomotul II cardiac:

a) se asculta si la femeie si la barbat numai in stare de veghe ;

b) apare datorita destinderii valvulelor atrio ventriculare ;
c) se asculta in timpul diastolei ventriculare;
d) se asculta numai in spatial II intercostal stang;
e) se asculta numai in spatial II intercostal drept.

22. Energia necesara contractiei cardiomiocitelor este asigurata :

a) mai des din metabolismul glucozei;

b) numai din metabolismul acizilor grasi;
c) mai ales din metabolizarea acidului lactic;
d) numai din metabolismul acizilor aminati;
e) nici un raspuns adevarat.

23. Volumul de sange de 120/ 130 ml reprezinta:

 a) volumul sistolic;
b) volumul telisistolic;
c) volumul telidiastolic;
d) volumul de sange din atriul drept in diastola;
e) volumul de sange expulzat active din atriul stang in ventriculul stang.

24. In perioada refractara relativa :

a) nu poate sa apara un nou potential de actiune;

b) membrana cardiomiocitului este permeabila pentru Na+;
c) membrane este hiperpolarizata;
d) membrane este aproape repolarizata;
e) pompa Na / K este inhibata.

25. Volumul ventricular:

a) scade in diastola;
b) nu se modifica in timpul revolutiei cardiace;
c) scade in timpul sistolei ;
d) creste in timpul sistolei izotomice;
e) creste in timpul sistolei izometrice.

26. La nivelul sarcolemei cardiomiocitului ventricular contractil fazele

potentialului de actiune sunt determinate de curenti ionici transmembranari
astfel:

a) faza 0 este rezultatul influxului de sodium prin canalele voltaj

dependente rapide si activarii canalelor Kl;
b) faza 1 este un platou de cca 100 ms datorat canalelor de clor ;
c) faza 2 este o hiperpolarizare determinate de canalele lente de Na/ Ca ;
d) faza 3 este depolarizare produsa de inactivarea canalelor de Na / Ca
pe fondul unui eflux sustinut de potasiu prin canalele K1 si X1;
e) in faza 4 au loc mici fluctuatii in jurul potentialului de repaus in
conditii de activitate intense a pompelor de Ca si Na /K ;

27. Ionul de sodiu:

a) asigura cuplarea excitatiei cu contractia;

b) realizeaza faza 1 a potentialului de actiune cardiomiocitara;
c) este pompat activ in timpul depolarizarii ;
d) iese din cardiomiocit numai pasiv in faza 4 a potentialului de actiune
cardiomiocitar;
e) toate raspunsurile sunt false.

28. Presiunea in cavitatile inimii are urmatoarele valori cu exceptia:

 a) 25-30 mmHg in sistola in ventricolul drept;
b) 8-12 mmHg in sistola in atriul stang;
c) 2-5 mm in sistola in atriul drept ;
d) 120-140 mmHg in sistola in ventricolul stang;
e) toate variantele sunt false.

29. Presiunea arterială medie:

a) are o valoare egală cu presiunea maximă (sistolică);
b) are o valoare egală cu presiunea minimă (diastolică);
c) asigură amortizarea şocului de expulzie a sângelui în timpul sistolei;
d) transformă ejecţia ritmică a sângelui în torent sanguin continuu în
artere;
e) este un fond presional de propulsie şi irigare generat de inimă spre
ţesuturi care asigură irigaţia şi nutriţia tisulară optimă.

30. Energia necesară pentru întoarcerea sângelui la inimă este furnizată:

a) pompa aspiro-respingătoare reprezentată în special de atriul drept;
b) mişcările respiratorii;
c) efortul muscular;
d) travaliul inimii;
e) mediatori cu acţiune venoconstrictoare.

31. Noradrenalina intervine în reglarea presiunii arteriale prin unul din

următoarele mecanisme intracelulare:
a) formare de PKA;
b) formare de acetil CoA;
c) formare de adenilat ciclaza;
d) formare de IP3, calciu şi PKC;
e) formare de DOPA.

32. Capilaroplegia înseamnă o reţea capilară:

a) plină cu sânge;
b) golită de sânge;
c) activă numai în cursul efortului ;
d) care asigură o rezervă de sânge de 5-7% din volumul sanguin total ;
e) cu rol esenţial în termoreglare.

33. Care din următoarele afirmaţii este adevărată:

a) venele reprezintă un sistem presional de înaltă presiune;
b) venele reprezintă un rezervor de sânge;
c) viteza de circulaţie a sângelui în VCI este de 7-10 cm/sec;
d) pierderea de energie cinetică de-a lungul venelor este mai mare decât
la nivelul arterelor ;
e) sistemul venos transportă, în totalitate, sânge oxigenat.
34. Presiunea diferenţială:
a) reprezintă diferenţa între presiunea maximă şi cea minimă;
b) se mai numeşte şi tesiunea pulsului;
c) se întâlneşte în boli renale, vogotonie, insuficienţă aortică;
d) măsoară presiunea sângelui în artere;
e) are caracter pulsatil.

35. In cazul scăderii presiunii arteriale au loc reflex unul din următoarele
evenimente:
a) inhibarea centrului vasoconstrictor medular;
b) stimularea nucleului vagului;
c) vasoconstricţie;
d) scăderea forţei de contracţie şi a frecvenţei cardiace;
e) stimularea hipotamusului antero-median.

36. Acetilcolina are următoarele efecte asupra inimii şi vaselor:

a) vasoconstricţie;
b) creşte rezistenţa periferică;
c) creşte presiunea arterială;
d) creşte viteza de conducere în nodulul atrio-ventricular;
e) scade forţa de contracţie a inimii.

37. Presiunea capilară efectivă are o valoare de:

a) 35-36 mm Hg;
b) ~ 25 mm Hg;
c) 10-12 mm Hg;
d) 17 mm Hg;
e) 80 mm Hg.

38. Caracteristicile funcţionale a venelor sunt reprezentate de:

a) distensibilitate mai mică decât a arterelor deoarece lipseşte stratul
elastic din structura peretelui lor;
b) complianţa este mai mică decât a arterelor datorită presiunii scăzute
din interiorul lor;
c) volumul venelor este de 3 ori mai mare decât al arterelor;
d) presiunea este scăzută datorită fenomenului de histerezis;
e) distensibilitate variabilă în timp datorită curgerii pulsatile a sângelui.
39. Dintre cele de mai jos, substanţe vaso-dilatatoare sunt:

a) Ang II
b) vasopresina
c) endotelina
d) histamina
e) tromboxan
40. Factorii determinanţi ai întoarcerii venoase nu includ:

a) gradientul presional dintre capilare şi atrii.

b) poziţia corpului şi membrelor.
c) complianţa.
d) aspiraţia toracică.
e) relaxarea musculaturii netede gastro-intestinale

41. Arterele mari au componentă parietală predominant elastică deoarece:

a) sunt generatoare de presiune în sistolă

b) restituie în diastolă energia înmagazinată în sistolă
c) contribuie la rigiditatea peretelui arterial
d) contribuie la întoarcerea venoasă
e) au viteza de conducere variabilă

42. Funcţiile capilarelor includ

a) schimbul de substanţe între plasma sanguină şi lichidul interstiţial.

b) reglarea presiunii arteriale.
c) participarea la termoreglare prin controlul debitului cerebral
d) distribuţia locală a fluxului sanguin în funcţie de necesităţi.
e) reglarea presiunii venoase.

43. Tripodul pe care se sprijină presiunea arterială este reprezentat de

următoarele, cu excepţia:

a) componenta cardiacă
b) componenta neuro-vasculară
c) componenta vasculară periferică
d) componenta hemoreologică

44. Dintre substanţele vasoconstrictoare fac parte următoarele, cu excepţia:

a) Adrenalina
b) Histamina
c) Angiotensina II
d) Endotelinele
e) Vasopresina

45. Metoda indirecta uzuala de determinare a presiunii arteriale:

a) este metoda invaziva ;

b) se bazeaza pe aplicarea unei presiuni controlabile asupra arterei
brahiale;
 c) nu permite evaluarea presiunii diastolice;
d) permite evaluarea presiunii diastolice pe baza modificarilor
zgomotelor cardiace;
e) permite evaluarea presiunii diastolice prin ascultarea simultana a
zgomotelor cardice.

46. Presiunea arteriala are urmatoarele valori:

a) Nou nascut 60/ 20 mmHg;

b) 1an 80/ 30 mm Hg;
c) pubertate 100/ 60 mm Hg;
d) adult 170/ 70 mm Hg;
e) 1 an 80/60 mm Hg.

47. Presiunea sangelui in capilare are urmatoarele valori cu exceptia:

a) segmental venos 10 / 12 mmHg ;

b) segmental arterial 50 mmHg;
c) capilar propriuzis 25 mmHg;
d) segmental arterial 35 mmHg;
e) segmental venos 20 mmHg.

48. Complianta vasculara este :

a) aceeiasi pentru artere si vene;

b) inversul distensibilitatii;
c) mai mare pentru vene decat pentru artere;
d) modificarea relativa de volum raportata la variatia presiunii;
e) crescuta in curgerea laminara fata de cea turbulenta.

49. Presiunea sistolica are urmatoarele valori cu exceptia:

a) aorta 100- 120 mmHg;

b) artere cu diametru pana la 3 mm:95 mm Hg;
c) artere mici 80-85 mmHg;
d) arteriole 40 mmHg;
e) capilare arteriale 30 mmHg.

50. Viteza de circulatie a sangelui este :

a) in aorta in sistola 5m/s;

b) in mezenterica 6cm/s;
c) in capilare 0,5 cm /s;
d) in aorta in diastola 0,5 m/s;
 e) nici o varianta corecta.

51. Inervantia simpatico vasomotorie:

a) influienteaza atat presiunea arteriala cat si distributia debitului

aortic spre diverse organe;
b) are predominant efecte de presoare ;
c) actioneaza independent de cea cardiaca;
d) are efecte mai puternice la nivelul musculaturii scheletice fata de alte
teritorii;
e) este distribuita spre organele interne prin ramurile motorii ale nervilor
rahidieni.

52. Unda catacrota a sfigmogramei :

a) corespunde sistolei ventriculare;

b) corespunde inchiderii valvulelor atrioventriculare;
c) corespunde inchiderii valvulelor arteriale;
d) determina pulsul central;
e) nici o varianta nu este corecta.

53. Unda dicrota de pe sfigmograma :

a) corespunde sfarsitului diastolei ;

b) corespunde sfarsitului sistolei ;
c) corespunde inchiderii valvulelor atrio ventriculare;
d) corespunde inchiderii valvulelor sigmoide aortice si pulmonare;
e) corespunde vidului postsistolic.

54. Circulatia venoasa sistemica fata de cea arteriala are urmatoarele

caracteristici cu exceptia :

a) presiune mai mica;

b) absenta variatiilor mari de presiune;
c) turbulenta mai mica;
d) risc mai mare de tromboza;
e) debit sanguin variabil.

55. Vâscozitatea secreţiilor bronşice este determinată de:

a) cantitatea de mucopolizaharide din compoziţie
b) cantitatea de proteine locale şi plasmatice din compoziţie
c) gradul de hidratare al structurilor din compoziţie
d) prezenţa ARN bacterian
e) interacţiunea kalicreino-lizozim-lactoferină
56. Pneumocitele de ordinul II:
a) ocupă 96% din suprafaţa alveolară
b) rolul lor este de a sintetiza surfactant
c) sunt implicate în procesele de apărare nespecifică
d) ajung în alveole din sânge
e) au rol similar cu a pericitelor

57. Rolul muşchilor scaleni este de a:

a) participa activ la expir
b) coboară primele două coaste
c) cresc diametrul antero-posterior al cutiei toracice
d) determină coborârea sternului
e) intervin la sfârşitul inspirului maxim

58. Teritoriile pulmonare hiperventilate sunt:

a) paravertebral
b) paramediastinal
c) apical
d) lobii inferiori
e) regiunea hilului

59. Care din următoarele afirmaţii este corectă pentru grupul de neuroni
respiratori dorsali, implicaţi în reglarea nervoasă a ventilaţiei:
a) se găsesc în regiunea ventro-laterală a bulbului
b) sunt responsabili de inspir
c) au rol în respiraţia forţată
d) au rol secundar în reglarea ventilaţiei; rolul principal îl deţine grupul
neuronal pneumotaxic
e) nu sunt dotaţi cu automatism

60. Celulele ciliate de la nivelul tunicii mucoase:

a) protejează epiteliul respirator împotriva uscării
b) cresc ca număr după agresiuni virale / toxice
c) se menţin crescute atunci când există o hipervâscozitate bronşică
d) reprezintă 80% din celulele epiteliale din trahee şi bronhiile mari;
deţin 200 cili / celulă
e) sunt stimulate de către acetilcolină şi răspund prin scăderea mişcării
ciliare

61. Care din următoarele afirmaţii legate de surfactantul alveolar sunt adevărate:
a) este un amestec complex de lipide cu proprietăţi tensioactive
b) se etalează într-o peliculă foarte fină la nivelul suprafeţei externe a
alveolelor
c) volumul surfactantului este de aproximativ 40 ml
 d) surfactantul se dispune în 3 straturi: pelicula tensioactivă, stratul
apos şi stratul glicoproteic
e) este sintetizat numai de către macrofagele alveolare

62. Muşchii sternocleidomastoidieni:

a) sunt muşchi inspiratori principali
b) intervin la sfârşitul inspirului maxim
c) acţionează prin coborârea primei coaste şi a sternului
d) cresc diametrul transversal al cutiei toracice
e) determină suplimentar şi ascensiunea coloanei vertebrale

63. Presiunea pleurală:

a) se măsoară prin echivalenţă cu presiunea esofagiană
b) este mai mare decât presiunea atmosferică
c) variază în funcţie de variaţiile presiunii atmosferice
d) nu se modifică în inspir şi expir
e) este egală cu presiunea alveolară

64. Mişcările plămânului în perioada fetală:

a) încep la 8 luni de viaţă intrauterină
b) nu confirmă o funcţionare normală a plămânului
c) în lunile 3 – 4 de viaţă intrauterină sunt absente
d) sunt reprezentate de mişcările neregulate şi suspinoase
e) permit evacuarea lichidului amniotic din plămâni în cursul vieţii
intrauterine

65. Care dintre următorii factori care influenţează fluxul sanguin pulmonar este
factor pasiv?
a) Hipoxia alveolară
b) pH-ul
c) Gravitaţia
d) Hipercapnie
e) Hiperoxie

66. Rolurile surfactantului pulmonar sunt următoarele, cu o excepţie:

a) Menţine pneumocitele în mediu umed (chiar la ventilaţie importantă)
datorită gelului glicoproteic prezent în hipofază
b) Conferă pulmonului o parte din proprietăţile elastice
c) Scade tensiunea superficială
d) Împiedică filtrarea de lichide din capilare şi interstiţiu spre spaţiul
alveolar
e) Creşte tensiunea superficială
67. Care dintre următorii factori care intervin în reglarea umorală a respiraţiei are
acţiune vasodilatatoare?
a) Tromboxan A2
b) PG F2a
c) PG I2
d) Angiotensina II
e) PG E2

68. Care dintre mediatorii care intervin în reglarea umorală a respiraţiei este
antiagregant plachetar?
a) Prostaglandina PG E2
b) Acetilcolina
c) Prostaciclina PG I2
d) Tromboxan A2
e) Bradikinina

69. Presiunea de inchidere a cailor aerifere :

a) se manifesta la conductele aerifer care au in structura peretelui tesut

cartilaginous I proportie mai mare cu stratul muscula;
b) se manifesta la bronhiile fara cartilaj care colabeaza daca presiunea
transpulmonara este mai mare decat o anumita valoare critica (0-2 cm
H2O)
c) se exprima in % din CPT;
d) se manifesta la acelasi volum de aer continut in plamani indiferent de
varsta;
e) se manifesta la plamanul normal aproape de VR (volum rezidual).

70. Inspirul de repaus:

a) determina o crestere a presiunii intrapleurale cu 1 cm H2O;

b) se produce cu participarea simultana a muschilor intercostali (interni si
externi) si a diafragmului;
c) permite introducerea in plaman a unei cantitati de aer de aproximativ
1500ml;
d) are loc deoarece contractia muschilor intercostali externi si a
diafragmului realizeaza cresterea dimensiunilor cutiei toracice si
presiunea alveolara devin mai mica fata de Patm;
e) ventilatia maxima este realizata la nivelul zonelor apicale pulmonare.

71. In timpul inspirului de repaus :

a) scaderea presiunii alveolare sub valoarea Patm produce cresterea

diametrelor cutiei toracice;
 b) care se realizeaza pornind de la CRF;depresiunea pleurala se
accentueaza cu o valoare mai mare la bazele pulmonului comparativ
cu zonele apicale
c) depresiunea pleurala se accentueaza cu aceeasi valoare in zonele
apicale si bazale , astfel incat Ppl = (-15 cm H2O) la varf si (-7,5 cm
H2O) la bazele pulmonului.;
d) diametrul transversal al cutiei toracice creste datorita actiunii
muschilor care actioneaza asupra extremitatii anterioare a coastelor II
– VII;
e) are loc relaxarea muschilor scaleni si sternocleidomastoidieni.

72. In timpul miscarilor respiratorii:

a) activitatea electromiografica (emg) a diafragmului creste progresiv

in inspir;
b) activitatea emg a diafragmului nu este prezenta in timpul expirului;
c) diafragmul contribuie la cresterea tuturor diametrelor cutiei toracice ;
d) teritoriile bazale sunt hipoventilate;
e) presiunea pleurala are valori mai reduse in timpul expirului.

73. Care dintre urmatoarele afirmatii este adevarata ?

a) in conditii normale Pa CO2 , PaO2 si PHa variaza in limite foarte

stranse desi datorita metabolismului variabil exista permanent
tendinte de variatie a valorilor acestor parametrii;
b) distensia structurilor pulmonare din timpul inspirului stimuleaza
receptorii de intindere prezenti in aceste structuri si pe cale vagala
stimuleaza neuronii cu descarcare progresiva din GRV;
c) activitatea neuronilor cu descarcare progresiva apartinand GRD permit
recrutarea progresiva de unitati motorii ale muschilor intercostali
externi;
d) combinatia Hb cu oxigenul este rapida , reversibila nu se insoteste de
schimbarea valentei Fe 2+ din molecula de Hb si se produce mai rapid
sub influenta anhidrazei carbonice ;
e) 1g de Hb fixeaza 100 ml O2 in conditiile saturatiei de 100% a Hb.

74. Care dintre urmatoarele afirmatii este corecta?

a) scaderea pH-ului din LCR si din lichidul interstitial din trunchiul

cerebral produce hipoventilatie;
b) cresterea valorilor pH-ului in LCR si lichidul interstitial al trunchiului
cerebral produce hipoventilatie prrin scaderea efectului de recrutare;
c) hipoxia are efecte foarte puternice asupra structurilor chemosensibile
centrale;
 d) PO2 (presiunea partiala a O2) din interstitiu nu este influientata de
debitul sanguin ;
e) In timpul unui expir de repaus presiunea alveolara scade cu 1 cm H2O
fata de Patm;

75. Care din urmatoarele afirmatii este corecta ?

a) hiperventilatia se insoteste de hipercapnie;

b) scaderea PAO2 sub 12% ( ≈ 70 mmHg) produce scaderea presiunii in
artera pulmonara cu 6-8 mm Hg;
c) suprafata totala a vaselor din circulatia pulmonara nu se modifica in
conditii de efort deoarece presiunea arteriala in vasele circulatiei
pulmonare are valori mai mici comparativ cu cele din circulatia
sistemica ;
d) portiunea hidrofila a moleculei de surfactant pulmonar plonjeaza
in faza apoasa de la suprafata epiteliului alveolar;
e) in timpul expirului moleculele de DPPC (dipalmitoilfosfatidilcolina)
se dispun dezordonat.

76. In timpul expirului :

a) fortat se evacueaza din plaman CPT;

b) tensiunea superficiala la nivelul interfetei aer – lichid de la suprafata
interna a alveolelor are valori maxime ;
c) presiunea alveolara scade sub valoarea Patm;
d) se accentueaza depresiunea pleurala ;
e) de repaus activitatea electromiografica. a diafragmului scade la
inceput , dar persista pana la aproximativ ½ din timpul afectat
acestui process.

77. Alegeti varianta corecta :

a) complianta mare a vaselor micii circulatii contribuie la valorile scazute

ale presiunii in acest sistem vascular comparativ cu circulatia sistemica
;
b) surfactantul pulmonar poate fi inlaturat din alveolele prin degradare
enzimatica locala , cu participarea fosfolipazei A din membrana
pneumocitelor;
c) hipercapnia se poate instala in conditii de hipoventilatie;
d) sunt corecte afirmatiile de la punctele A, B, C;
e) nici una din afirmatii nu este corecta.

78. Alegeti varianta corecta:

a) in circulatia pulmonara presiunea este scazuta datorita compliantei

scazute a vaselor din acest teritoriu;
 b) hipoventilatia produce hipocapnie;
c) hipoventilatia produce hipercapnie;
d) reflexul alveolo –arteriolar (efectul van Euler – Liljestrand) este
implicat in ajustarea regionala a ventilatiei la perfuzie;
e) acidoza potenteaza vasoconstictia arteriolara care apare in
teritoriul pulmonar ca urmare a hipoxiei alveolare.

79. Alegeti varianta corecta:

a) Prostaglandinele de tip F2 alfa (PGF2α )au efect vasoconstrictor
la nivelul vaselor pulmonare;
b) Prostaciclinele au efecte vasodilatatoare atat pe vasele pulmonare cu
tonus normal cat si pe cele cu tonus crescut ;
c) Fluxul sanguin pulmonar este stanjenit in portiunile decline ale
plamanului deoarece presiunea interstitiala este scazuta;
d) In zonele apicale pulmonare presiunea din capilarele arteriale este mai
mare decat presiunea din alveole si din aceata cauza capilarele sunt tot
timpul deschise;
e) In zonele bazale pulmonare presiunea din alveole este totdeauna mai
mare decat presiunea vasculara pulmonara.

80. Alegeti varianta corecta:

a) anastomozele arterio – arteriale dintre circulatia bronsica si cea

pulmonara asigura aprovizionarea cu O2 a membranei alveolare
capilare din teritoriile neperfuzate ;
b) dupa hematoza sangele arterializat se contamineaza cu sange venos
care provine din circulatia pulmonara;
c) curgerea turbulenta a aerului in conductele aerifere se istaleaza in
bronchiole numai daca fluxul de aer depaseste 10l/sec ;
d) centrul pneumotaxic are actiune inhibitorie asupra neuronilor
inspiratori ceea ce determina limitarea duratei inspirului;
e) nici o varianta nu este corecta.

81. Alegeti varianta corecta:

a) lichidul alveolar este indepartat din conductele aerifere ale fatului la

nastere prinr-un proces de drenare spre capilarele perialveolare si
limfatice;
b) prima respiratie a nou –nascutului produce o depresiune pleurala
accentuata;
c) centrii pontini au efect de control al punctului de umplere a pantei
inspiratorii, cu modificarea timpului de umplere a plamanului;
d) sunt corecte variantele de la punctele A,B,C;
e) nici o varianta nu este corecta.
82. Alegeti varianta corecta:

a) scaderea valorii raportuli cartilagin/strat muscular in bronhiile mari are

implicatii in forta de miscare a aerului in timpul respirului si al
expirului ;
b) aportul de O2 este influentat de necesitatile metabolice tisulare , dar
raman constant indiferent de variatiile temperaturii ;
c) numarul celulelor ciliate din mucoasa bronhiolelor respiratorii
este mai redus comparativ cu bronhiile principale si trahee;
d) sunt corecte variantele de la punctele A,B,C;
e) nici o varianta nu este corecta.

83. Secretiile bronsice:

a) sunt dispuse in 2 straturi , cu o compozitie identica dar cu vascozitate

diferita;
b) au un grad redus de vascozitate in cazul unor infectii respiratorii ;
c) au vascozitate crescuta in cazul unor infectii respiratorii deoarece
ADN –ul bacterian protejeaza legaturile peptidice ale compusilor
din structura secretiilor bronsice impotriva actiunii enzimelor
proteolitice;
d) in teritoriul conductelor aerifere cuprins intre trahee si bronchiola
terminala se gaseste un volum mai mare de aer comparativ cu cel
cantonat in sectorul alveolar;
e) nici o varianta nu este corecta.

84. Mecanismul secretor al acidului clorhidric din sucul gastric:

a) implică participarea H+ rezultat din ionizarea apei în celulă sau
din dehidrogenarea glucozei;
b) H+ format este secretat în lumenul canalicular prin mecanisme pasive;
c) clorul este secretat în lumenul canalicular prin mecanisme pasive care
necesită consum de ATP;
d) ionii de H+ şi Cl- se vor reuni la nivel mitocondrial şi vor forma HCl;
e) OH- este neutralizat la nivelul celulelor canaliculare.

85. Mecanismul reflex necondiţionat de intensificare a secreţiei salivare:

a) este declanşat înainte de pătrunderea alimentelor în cavitatea bucală;
b) se realizează prin intermediul receptorilor vizuali, tactili, olfactivi;
c) este declanşat de acţiunea stimulatoare a alimentelor asupra
receptorilor gustativi;
d) este strâns corelat cu secreţia de aldosteron şi hormon antidiuretic în
stări de deshidratare ;
e) alături de cel intercentral stă la baza secreţiei salivare în stări
emoţionale.

86. Reflexul de vomă:

 a) se declanşează după câteva expiraţii profunde după care respiraţia se
opreşte;
b) este însoţit de reacţii simpatice (midriază, paloare, transpiraţii,
tahicardie) şi parasimpatice (hipersalivaţie, lăcrimare, contracţii
antiperistaltice duodenale, gastrice şi esofagiene şi relaxarea
sfincterelor esofagian inferior şi superior);
c) este însoţit de o contracţie a corpului şi fundusului gastric, esofagului
şi contracţia antrumului piloric, alături de contracţia puternică a
musculaturii abdominale
d) este un act voluntar declanşat de stimularea receptorilor răspândiţi în
diferite organe;
e) are centrii situaţi în regiunea dorso-laterală a formaţiunii reticulate din
punte.

87. Comportamentul contractil al intestinului subţire :

a) se numeşte complex motor propulsor;
b) se declanşează în perioadele interdigestive;
c) se caracterizează prin contracţii migratoare gigante care se propagă pe
distanţe mari de intestin;
d) asigură fiziologic propulsia în masă şi îndepărtarea stimulilor nocivi;
e) se declanşează după ingestia alimentară.

88. Mecanismul secretor al ionilor din salivă:

a) are un rol important în formarea salivei primare;
b) constă în reabsorbţie activă a Na+ şi o secreţie activă de K+;
c) face ca saliva să fie hipertonă;
d) constă în secretţia pasivă a HCO3- la schimb cu Cl-;
e) are loc la nivelul acinilor salivari.

89. Sistemul nervos enteric:

a) reprezintă o reţea neuronală la nivelul măduvei spinării;
b) compus din două reţele de fibre nervoase care se găsesc intrinsec
tractului gastro-intestinal;
c) plexul Auerbach este dispus între porţiunea mijlocie a stratului circular
şi mucoasă;
d) plexul Meissner este dispus între porţiunea externă a stratului muscular
longitudinal şi porţiunea mijlocie a stratului muscular circular;
e) cele două plexuri sunt independente funcţional.

90. Absorbţia fierului:

a) pasiv la nivelul marginii în perie;
b) este dependentă de pH-ul sucului gastric;
c) se realizează sub formă de transferină;
d) preponderent în duoden şi porţiunea superioară a jejunului;
e) se realizează sub formă de feritină.
91. Funcţiile sfincterului piloric sunt:
a) realizează trecerea alimentelor în stomac;
b) de a elibera colecistokinină şi bradikinină;
c) de a asigura o evacuare gastrică la un ritm în concordanţă cu
capacitatea duodenului de a procesa chimul gastric;
d) de a preveni regurgitarea conţinutului gastric în esofag;
e) de a realiza controlul alimentelor din stomac.

92. Enzimele implicate in digestia proteinelor sunt următoarele, cu excepţia

uneia:

a) pepsina
b) chimotripsina
c) erepsina
d) enterokinaza
e) carboxipeptidaza

93. Toate substanţele de mai jos sunt hormoni gastrointestinali cu excepţia:

a) colecistokinină
b) gastrină
c) eritropoietină
d) secretină
e) leptină

94. Care dintre următoarele nu este un component al salivei?

a) alfa-amilază şi lipaza linguală

b) mucină şi muramidază
c) proteaze şi peptidaze
d) bicarbonat şi potasiu
e) lactoferină şi markeri AB0

95. funcţiile hepatice sunt următoarele, cu excepţia

a) formarea bilei
b) reglarea motilităţii digestive
c) depozitarea de glucide
d) detoxifierea organismului
e) controlul metabolismului lipidic

96. Celulele mucoasei gastrice sunt reprezentate de următoarele tipuri, cu

excepţia
a) Celule endocrine
b) Celule mucoase
c) Celule parietale (oxintice)
 d) Celule peristaltice
e) Celule principale (zimogene)

97. Care dintre următoarele este sursa celulară a secreţiei de pepsinogen?

a) celulele plasmatice
b) celulele G
c) celulele Paneth
d) celulele principale
e) celulele parietale

98. Care dintre urmatoarele afirmatii este adevarata?

a) glandele salivare contin celule mucoase bogate in depozite de

zimogen;
b) ptialina este o enzima secretata de celulele mucoase ale glandelor
salivare;
c) excesul de aldosteron determina scaderea concentratiei salivarare
de Na+ si Cl-;
d) glandele parotide secreta o saliva bogata in mucus cu rol in formarea
bolului alimentar (saliva de deglutitie);
e) in cazul unei salivatii abundente scade concentratia sodiului in saliva.

99. Sarurile biliare:

a) rezulta din combinarea pigmentilor biliari cu Na+ si K+;

b) lipsesc din bila veziculara;
c) activeaza lipazele prezente in bila;
d) care ajung la ficat pe cale sanguina sunt reabsorbite la polul
sanguin al celulei hepatice ;
e) sunt reprezentate de glicocol si taurina.

100. Bila:

a) se formeaza la nivelul celulelor din peretii veziculei biliare;

b) contine lipaze activate de catre sarurile biliare;
c) hepatica are pH alcalin;
d) veziculara este aproape izotonica si are Ph cuprins intre 8 – 8,6;
e) este complet lipsita de enzime.

101. Colereza:

a) se realizeaza initial prin procese de filtrare cu sediul in ductele si

canalele interlobulare hepatice;
 b) presupune un mecanism de filtrare care este proportionala cu
debitul sanguin hepatic;
c) poate fi definita ca fiind efectul coleretic al secretinei asupra fluxului
biliar;
d) este stimulata de catre colecistokinina prin actiunea sa de stimulare
puternica a contractiei veziculare biliare;
e) se realizeaza numai la persoanele la care evacuarea bilei din vezicula
biliara este stanjenita.

102. Tripsina:

a) actioneaza la Ph acid ;
b) poate actiona ca endo – in functie de gradul de ionizare a moleculei
atacate;
c) poate produce coagularea sangelui;
d) produce coagularea laptelui;
e) este o endopeptidaza care scindeaza numai moleculele proteice mari.

103. Carboxipeptidaza:

a) stimuleaza evacuarea bilei din vezicula biliara;

b) este o endopeptidaza prezenta in sucul pancreatic cu rol proteolitic;
c) este un hormon local digestive;
d) este secretata de catre celulele mucoasei duodenale sub forma de
precursor inactiv (precarboxipeptidaza);
e) este o enzima proteolitica care scurteaza polipeptidele cu un
aminoacid.

104. Care din urmatoarele afirmatii este adevarata ?

a) cantitatea de anion bicarbonic din compozitia sucului pancreatic este

invers proportionala cu debitul secretor al pancreasului;
b) enzimele proteolitice pancreatice hidrolizeaza proteinele pana la
stadiul terminal de oligopeptide;
c) lipazele din bila sunt activate de catre sarurile biliare;
d) secretina este o enzima eliberata de catre celulele mucoasei
duodenale;
e) secretia hidrolatica pancreatica este inhibata de secretina.

105. Care din urmatoarele afirmatii este incorecta?

 a) eliberarea de secretina din celulele mucoasei duodenale reprezinta un
mecanism de protectie a mucoasei intestinale fata de actiunea peptica
a sucului gastric;
b) stimularea vagala determina o secretie foarte activa din punct de
vedere diastazic;
c) secretia pancreatica ecbolica se produce prin mecanism colinegic;
d) administrarea unui pranz fictiv (la animalele de experienta) este
urmata de o secretie pancreatica hidrolatica;
e) faza gastrica de reglare a secretiei pancreatice este declansata de
prezenta alimentelor in stomac .

106. Gastrina:

a) stimuleaza secretia pancreatica;

b) are structura analoga secretinei avand in comun 14 aminoacizi
identici ;
c) este eliberata de mucoasa antrului piloric in prezenta lipidelor
aminoacizilor si electrolitilor (Na, K, Mg)prezenti in stomac;
d) este eliberata in cantitate mare in conditiile mentinerii unui pH acid
(sub 2,5)in stomac;
e) recunoaste un ritm nictemeral de secretie si anume : dimineata
cantitatea secretata este mai mare comparativ cu secretia din seara
zilei.

107. Care din urmatoarele afirmatii este adevarata ?

a) eliberarea de gastrina din celulele G ale mucoasei antrale se intensifica

dupa aplicarea pe mucoasa antrala de procaina;
b) secretia de gastrina este stimulata in conditiile aplicarii de acetil
colina pe mucoasa antrului piloric in prealabil denervat ;
c) in faza cefalica a reglarii secretiei gastrice aferentele vagale stimuleaza
numai activitatea secretorie a glandelor fundice , nu si a celulelor G;
d) activitatea glandelor gastrice este influientata numai de catre histamin
eliberata local;
e) pe parcursul timpului esofagian de deglutitie este impiedicata
patrunderea alimentelor in fosele nazale prin coborarea palatului moale
si a luetei.

108. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la timpul faringian al deglutitiei

sunt adevarate?

a) este in totalitate un act motor voluntar;

b) au loc contractii musculare ale muschilor faringieni in aval de bolul
alimentar;
c) la trecerea bolului alimentar prin faringele superior are loc
contractia limbii dinainte spre inapoi ;
 d) la trecerea bolului alimentar prin hipofaringe se produce o ridicare a
valului palatin si o relaxare a pilierilor posteriori ;
e) la trecerea bolului alimentar prin hipofaringe se contracta muschiul
crico-faringian in conditiile in care epiglota se deschide.

109. Care din urmatoarele afirmatii este corecta?

a) dupa ce au fost sintetizate , moleculele de pepsinogen sunt

depozitate in granule secretoare si pot fi descarcate in sange;
b) histamina stimuleaza secretia gastrica acida dar inhiba eliberarea de
pepsina;
c) catepsina degradeaza proteinele numai la sugar , la care sucul gastric
are pH mai mare de 8;
d) mucoasa gastrica este protejata de actiunea HCl deoarece protoplasma
celulelor are de asemenea un pH acid;
e) factorul intrinsec este o glicoproteina secretata de catre celulele
antrului piloric.

110. Care din afirmatiile referitoare la enzimele din sucul gastric sunt
adevarate?

a) labrefermentul este absent in sucul gastric la adult;

b) lipaza gastrica actioneaza asupra trigliceridelor la un Ph variabil ( la
adult la pH 2 – 2,5 , la copil 5,5);
c) lizozimul actioneaza asupra lipidelor din membran bacteriilor, avand
astfel rol bactericid;
d) pepsina este o endopeptidaza care hidrolizeaza acizii nucleici ,keratina
si mucina;
e) pepsinogenul trece spontan in pepsina la pH mai mic de 6.

111. Care din afirmatiile referitoare la reglarea secretiei gastrice sunt corecte?

a) mecanismul reflex conditionat din faza cefalica este declansat de

prezenta alimentelor in cavitatea bucala;
b) faza cefalica de reglare a secretiei gastrice se realizeaza numai prin
mecanisme nervoase (conditionate si neconditionate);
c) secretia gastrica este crescuta in cazul stimularii sistemului limbic
si a hipotalamusului anterior;
d) excitarea hipotalamusului posterior nu influienteaza secretia gastrica ;
e) secretia de suc gastric este mai redusa dupa golirea stomacului
deoarece distensia duodenului de catre alimentele evacuate din stomac
determina scaderea secretiei.

112. Care dintre urmatoarele afirmatii este corecta ?

 a) sfincterul cardia se contracta atunci cand unda peristaltica esofagiana
ajunge la acest nivel;
b) vagotomia influenteaza umplerea gastrica prin amplificarea relaxarii
receptive;
c) relaxarea receptiva a zonelor fundice si a corpului stomacului este
posibila deoarece la valoarea scazuta a potentialului membranar de
repaus al fibrelor musculare din aceste zone celulele musculare netede
sunt total relaxate ;
d) eliberarea de pancreozimin-colicistokinina( CCK –Pz) este
stimulata de aminoacizi , albumoze, peptone si acizi grasi;
e) colereza presupune si un proces de filtrare a carui intensitate este mai
redusa atunci cand debitul sanguin hepatic este crescut.

113. Secreţia bazală de ACTH:

a) este mai mare seara ;
b) este mai mare dimineaţa;
c) este mai mică seara;
d) este mai mică dimineaţa;
e) este < 20 pg/ml dimineaţa şi 20-100 pg/ml seara.

114. Reglarea secreţiei de ADH se realizează:

a) prin mecanism de feed-back negativ; la nivel hipotalamic existând un
factor inhibitor al secreţiei de ADH;
b) în funcţie de osmolaritatea plasmei;
c) în funcţie de diureză;
d) prin mecanism de feed-back pozitiv în funcţie de hipoosmolaritatea
plasmei ;
e) în funcţie de presiunea oncotică a plasmei stând la baza constituirii
edemelor.

115. Rolul hormonilor tiroidieni asupra metabolismului lipidic este:

a) mobilizarea şi metabolizarea lipidelor;
b) depunerea grăsimilor;
c) scăderea acizilor graşi din plasm`a;
d) scăderea oxidării acizilor graşi la nivel celular;
e) decuplarea reacţiilor de fosforilare oxidativă şi producerea de căldură.

116. Efectele biologice ale hormonilor medulosuprarenalieni se manifestă pe

calea receptorilor:
a) α1, β1-adrenergici;
b) α2, β2-adrenergici;
c) α1, β1-adrenergici şi dopaminergici de tip 1;
d) α, β-adrenergici şi dopaminergici;
e) α2, β2-adrenergici şi dopaminergici tip 2.

117. Progesteronul este secretat la femeia negravidă:

 a) în prima parte a ciclului endometrial;
b) de către ovar;
c) de către placentă ;
d) de către corpul galben, în a doua parte a ciclului ovarian ;
e) de către placentă numai după pubertate.

118. Somatomedina:
a) este implicată în producerea efectelor de creştere a catilajelor şi
oaselor de către STH;
b) are o structură asemănătoare vasopresinei;
c) este stimulată de către relaxină;
d) are efecte hiperglicemiante ;
e) determină sudarea liniei epifizare şi osificarea cartilajului de
conjugare.

119. Reglarea secreţiei de glucocorticoizi se realizează:

a) în funcţie de nivelul colesterolului plasmatic;
b) în funcţie de modificarea volumului sanguin circulant şi a echilibrului
electrolitic;
c) de către ACTH care activează c-GMP şi stimularea sintezei lor;
d) direct de către CRF hipotalamic;
e) prin mecanism de feed-back scurt şi lung care implică ACTH şi
CRF.

120. Reglarea secreţiei de aldosteron se realizează:

a) prin mecanism de feed-back negativ cu ansă scurtă care implică
participarea hipofizei;
b) prin mecanism de feed-back negativ cu ansă lungă care implică
participarea hipotalamusului;
c) prin intermediul ACTH;
d) modificări a echilibrului hidro-electrolitic şi a volumului sanguin
circulant;
e) prin modificări a osmolarităţii plasmei.

121. Biosinteza hormonilor medulosuprarenalieni se realizează în trepte

succesive pornind de la:
a) colesterol;
b) DOPA;
c) tirozină;
d) tetrahidrobiopterină;
e) α-metiltirozină.

122. Receptorii β1-adrenergici induc asupra miocardului următoarele efecte:

a) inotrop şi cronotrop pozitiv, batmotrop şi dromotrop negativ;
b) inotrop, cronotrop, batmotrop şi dromotrop negativ;
c) inotrop şi cronotrop negativ, batmotrop şi dromotrop pozitiv;
 d) inotrop pozitiv şi cronotrop, batmotrop şi dromotrop negativ;
e) inotrop, cronotrop, batmotrop şi dromotrop pozitiv;

123. Ciclul endometrial:

a) precede ciclul ovarian;
b) are o durată de 28 zile;
c) este sub controlul hormonilor ovarieni;
d) este sub controlul gonadotrofinelor;
e) este sub controlul HCG.
124. Acţiunile angiotensinei II NU includ:

a) Eliberarea de aldosteron
b) Reduce eliberarea de renină din rinichi
c) Vasodilataţie
d) Scăderea GFR
e) Efect vascular trofic

125. Cortisolul creşte glicemia prin:

a) Creşterea lipolizei
b) Creşterea gluconeogenezei
c) Creşterea sintezei proteice musculare
d) Creşterea secreţiei de insulină
e) Efect facilitator asupra beta-oxidării acizilor graşi

126. Următoarele sunt adevărate despre corticoliberină, cu excepţia:

a) polipeptid cu 41 de aminoacizi
b) eliberat de nucleul paraventricular hipotalamic
c) neurotransmiţător implicat în răspunsul de stres
d) acţionează prin intermediul terminaţiilor neurosecretorii ale
hipofizei posterioare
e) transportat în sistemul port-hipofizar

127. Receptorul pentru insulină este de tip

a) cuplat cu tirozinkinaze
b) cuplat cu proteine G
c) monomeric
d) translaţional
e) transcripţional

128. Care dintre hormonii de mai jos depinde de presiunea intraatrială şi scade
reabsorbţia renală de Na+?
129. ANF
130. aldosteron
131. STH
132. ADH
133. PTH

134. Din secvenţa sintetică a adrenalinei fac parte următoarele, cu excepţia:

a) tirozina
b) DOPA
c) triptofan
d) dopamina
e) noradrenalina

135. Care dintre următoarele nu este o funcţie a progesteronului?

a) creşterea temperaturii corporale

b) relaxează musculatura netedă
c) stimulează creşterea arterelor spirale
d) produce activarea secreţiei de FSH
e) produce retenţie hidrosalină

136. Glucagonul

a) este un hormon steroid

b) are efect inotrop pozitiv
c) este secretat de celulele beta insulare
d) produce glicogenoliză hepatică
e) este un hormon lipoproteic

137. Alegeti varianta corecta :

a) cortizolul intensifica lipogeneza prin favorizarea mobilizarii acizilor

grasi din tesutul adipos;
b) hipervolemia se poate produce prin secretie crescuta de ADH;
c) hormonii tiroidieni cresc metabolismul energetic la nivelul
creierului ,gonadelor si musculaturii striate;
d) transportul sanguin al hormonilor tiroidieni se face intr-o proportie
mai mica sub forma legata de o globulina plasmatica decat in stare
libera;
e) timopoietina induce diferntierea precoce a timocitelor imunoreglatoare
de limfocite B periferice .

138. Timusul:
 a) secreta timulina prezenta in plasma legata de o gama –globulina
specifica;
b) secreta timopoietina care creste activitatea celulelor NK ( natural
KILLER) ;
c) este un organ endocrin indispensabil prelucrarii si maturarii
limfocitelor implicate in imunitatea umorala ;
d) secreta timozina alfa 1 care stimuleaza factorul eliberator de LH;
e) sub actiunea ACTH si a hormonilor tiroidieni isi creste secretia de
timulina.

139. Alegeti varianta corecta :

a) somatostatinul isi intensifica secretia in hiperglicemie;

b) hipoglicemia exercita efecte inhibitoare asupra sistemului nervos
simpatic prin intermediul centrilor glicoreglatori din hipotalamus ;
c) eliberarea hormonilor catecolaminici se realizeaza prin exocitoza sub
influienta sistemului nervos parasimpatic;
d) ACTH inhiba diosinteza catecolaminelor suprarenale in conditii de
stres ;
e) Corticosteronul este cel mai activ hormon mineralocorticoid.

140. Alegeti varianta corecta:

a) somatostatinul este implicat in producerea efectelor de crestere a

cartilajelor si oaselor de catre somatotrop;
b) hormonii estrogeni inhiba secretia de STH ;
c) somatomedina are efecte hiperglicemiante;
d) hipopotasemia stimuleaza secretia de aldosteron;
e) secretia de aldosteron este inhibata de hiperpotasemie si de catre beta
– lipotrofina hipofizara.

141. Alegeti varianta corecta:

a) deficitul secretor de PTH din insuficienta paratiroidiana creste

activitatea osteoclastelor si nivelul calciului plasmatic.
b) Hormonii corticosteroizi stimuleaza osteosinteza ;
c) Aldosteronul este secretat de catre zona fasciculate a
corticosuprarenalei ;
d) Efectul fosfaturic al PTH se insoteste de cresterea calcemiei si
scaderea calciuriei ;
e) Prolactina scade captarea androgenilor in prostate.

142. Alegeti varianta corecta:

a) hipersecretia de ADH produce diabet insipid;

 b) hiposecretia de ADH se insoteste de hipervolemie;
c) PTH are effect fosfaturic si hipocalcemiant;
d) Celulele Sertoli liberareaza inhibina care inhiba FSH ;
e) Catacalcina este precursorul calcitoninei si are efecte
hipercalcemiante.

143. Alegeti varianta corecta :

a) hipocalcemia stimuleaza secretia de calcitonina ;

b) adrenalina secretata de catre glandele medulosuprarenale determina
hipoglicemie prin efect de inhibare a glicogenolizei hepatice ;
c) hipomagnezemia stimuleaza sinteza si eliberarea de PTH ;
d) cresterea fosfatilor in plasma se insoteste de hipercalcemie si
determina inhibarea secretiei de PTH ;
e) hipercalcemia inhiba secretia de PTH.

144. Alegeti varianta corecta:

a) pranzurile hiperproteice determina cresterile atat a secretiei de

glucagon cat si de insulina
b) secretia de glucagon este stimulata de catre secretina;
c) adrenalina secretata de catre medulosuprarenala activeaza
glicogenoliza la nivelul depozitelor de glicogen din ficat si muschii
striati prin activarea receptorilor alfa 1 –adrenergici;
d) cantitatea de insulina necesara scaderii glicemiei la 0,45 g/l la iepurele
de 2kg. In inanitie de 24 de ore se numeste unitate clinica ;
e) sub actiunea cortizolului creste concentratia de glucoza in plasma si se
reduce continutul de glicogen al ficatului deoarece efectul
hiperglicemiant al cortizolului se realizeaza in principal prin
stimularea glicogenolizei hepatice.

145. Alegeti varianta corecta :

a) cortizolul stimuleaza absorbtia intestinala a calciului;

b) hipopotasemia stimuleaza secretia de aldosteron;
c) descarcarile crescute de aldosteron determina hipovolemie;
d) transferul iodului anorganic din plasma in interioorul foliculilor
tiroidieni se realizeaza prin pompa de iod de la nivelul membranei
apicale a celulelor foliculare ;
e) estrogenii stimuleaza activitatea osteoblastelor si favorizeaza
cresterea rapida in perioada pubertatii

146. Care dintre urmatoarele efecte sunt ale hormonilor tiroidieni:

 a) scaderea concentratiei plasmatice de acizi grasi liberi ;
b) scaderea colesterolului plasmatic;
c) sacderea valorilor metabolismului bazal;
d) intensificarea lipogenezei;
e) disparitia libidoului in exces de hormoni tiroidieni.

147. Urechea medie are rolul:

a) de a modifica frecvenţa şi sensul sunetului
b) de a modifica energia sonoră incidentă
c) de a menţine în poziţie timpanul
d) permite pierderea energiei undelor sonore
e) la 80 dB amplifică intensitatea undelor sonore

148. Adaptarea la lumină se realizează prin:

a) adaptarea sensibilităţii fotoreceptorilor retinieni
b) mărirea / micşorarea distanţei interpupilare
c) modificarea diametrului pupilei
d) resinteza retinenului din vitamina A
e) relaxarea ligamentelor suspensoare ale cristalinului

149. Pragul gustativ este influenţat de următorii factori

a) temperatura substanţelor gustative (optim 50˚C)
b) lumină
c) gradul de condimentare al alimentului
d) momentul stimulării mugurului gustativ
e) contrastul gustativ simultan sau succesiv

150. Arcul reflex:

a) este dobândit, necesitând prezenţa şi integritatea tuturor elementelor
sale constituente
b) miotatic este polisinaptic
c) polisinaptic are o latenţă invers proporţională cu numărul sinapselor
d) vegetativ prezintă un neuron ganglionar pe traiectul căii eferente
e) este parcurs cu o viteză dependentă de durata aplicării excitantului şi
de reactivitatea elementelor constitutive ale arcului reflex

151. Reflexul de flexiune:

a) este un reflex exteroceptiv de apărare
b) este provocat prin stimularea fusurilor neuro-musculare ale muşchiului
tensionat
c) constă în contracţia muşchilor extensori ai unui membru în urma
excitării căii aferente
d) este un reflex intersegmentar
e) se realizează prin fenomene de inducţie spinală succesivă negativă şi
pozitivă
152. Reflexele protuberanţiale sunt:
a) Reflexul lacrimal
b) Reflexul fotomotor
c) Reflexul de acomodare la distanţă
d) Reflexul oculo-cefalogir
e) Reflexele statokinetice

153. Undele α de pe EEG:

a) sunt generate cu o frecvenţă de 14- 25 c/ sec.
b) se întâlnesc la toţi subiecţii în stare de veghe şi somn
c) apar la deschiderea ochilor
d) se înregistrează în regiunile parietale şi temporale
e) se întâlnesc în timpul primei copilării în stările de somn profund

154. Reflexele medulare monosinaptice:

a) implică participarea unui neuron intercalar
b) fac parte reflexele intersegmentare de scărpinare, ştergere
c) fac parte reflexele miotatice
d) reprezintă fenomenul de adaptare a receptorilor la excitantul specific
e) prezintă fenomenul de adaptare la întindere

155. Durerea primară are următoarele caractere:

a) este rezultatul stimulării fibrelor C amielinice
b) este profundă
c) este difuză, fără posibilitatea de localizare precisă
d) are caracter acut, fiind însoţită de un reflex de flexie ca reacţie de
apărare
e) are distribuţie nervoasă pluriradiculară

156. După adaptarea gustativă, restabilirea sensibilităţii gustative este mai

evidentă pentru gustul:
a) sărat şi dulce
b) sărat
c) amar
d) dulce şi amar
e) acru şi sărat

157. Asociaţi neurotransmiţătorii cu enzimele lor sintetice

a) monoaminoxidaza - noradrenalina
b) colinesteraza - acetilcolina
c) COMT - dopamina
d) MAO - adrenalina
 e) decarboxilaza acidului glutamic – GABA

158. Ganglionul rădăcinii posterioare prezintă neuroni

a) viscero-senzitivi
b) simpatici
c) somato-senzitivi
d) parasimpatici
e) preganglionari

159. Formaţiunea reticulată a trunchiului cerebral are următoarele funcţii, cu

excepţia:

a) Conducere nespecifică anterogradă

b) Baza anatomică a sistemului reticulat activator ascendent
c) Somn şi reacţiile de trezire
d) Menţinerea echilibrului
e) Menţinerea stării de conştienţă

160. Care dintre următoarele este funcţia principală a sistemului osicular din
urechea medie

a) oferă suport mecanic pentru membranele la care se ataşează

b) reduce amplitudinea vibraţiilor către fereastra rotundă
c) creşte eficienţa efectului vibrator prin urechea medie
d) deschide trompele lui Eustache şi permite egalizarea presiunilor
e) nu are efect major asupra procesului auditiv pentru că este constituit
din structuri pasive

161. Funcţiile principale ale ganglionilor bazali sunt reprezentate de:

a) control neuroendocrin
b) memorie de scurtă durată
c) controlul mişcării
d) integrare senzorială
e) reflexe cervico-cefalice

162. Sistemul nervos simpatic prezintă efectele următoare, cu excepţia:

a) produce dilataţie pupilară

b) reduce motilitatea gastrointestinală
c) contractă muşchiul neted bronhiolar
d) contractă vasele sanguine din piele şi mucoase
 e) contractă muşchiul detrusor vezical

163. Alegeti varianta corecta:

a) astrocitele limiteaza difuziunea libera a substantei mediatoare ;

b) celulele nevrogliale asigura delimitarea terminatiilor sinaptice
adiacente;
c) celulele nevrogliale ependimale infasoara axonii mielinci din sistemul
nervos central;
d) oligodendrogliile sunt implicate in apararea fagocitara a creerului;
e) neutrofina -3 inhiba motoneuronii periferici;

164. Alegeti varianta corecta:

a) campul receptor poate fi definit ca arie centrala la nivelul careia un

stimul specific poate genera potentiale de actiune;
b) Stimularea naturala a unui receptor induce un singur impuls deoarece
neuronul raspunde la actiunea unui stimul conform legii “tot sau
nimic”;
c) Neuronul senzitiv si formatiunile receptoare aferente deservesc o
arie senzitiva variabila in functie de extinderea ramurilor
dendritice;
d) Sunt corecte toate variantele de mai sus;
e) Nici una din variantele de mai sus nu este corecta.

165. Alegeti varianta corecta:

a) fenomenul de adaptare care apare atunci cand un organ de simt este

stimulat timp mai indelungat se explica prin procese care au loc numai
la nivelul receptorului deoarece fibra nervoasa manifesta
infatigabilitate relativa;
b) proiectarea cailor auditive se face in special in cortexul temporal –
girusul temporar superior, mai putin in cortexul insular si in
partile laterale ale operculului parietal;
c) cand un sunet parcurge conductul auditiv extern si ajunge la
elementele receptoare din urechea interna va realize un potential de
actiune care se transmite neuronilor din zona mediala a nucleului
olivar superior ipsilateral;
d) toate variantele de mai sus sunt corecte ;
e) nici una din variantele enumerate mai sus nu este adevarata.

166. Pragul auditiv:

 a) este valoarea cea mai mica a intensitatii unui sunet care se percepe de
catre ureche;
b) este intensitatea minima a unui sunet pentru a produce senzatie de
auz ;
c) variaza in functie de capacitatea individuala de perceptie;
d) toate variantele de mai sus sunt corecte;
e) nici una din variantele de mai sus nu este corecta.

167. Alegeti varianta corecta:

a) gustul dulce poate fi produs de zaharuri, saruri anorganice de Pb

si Be si de acizi aminati;
b) excitarea receptorului gustativ cu un excitant neadecvat (exemplu
curent electric) nu se obtine senzatie gustativa;
c) radiatiile luminoase impresioneaza ochiul cu aceeasi intensitate;
d) reflexele miotatice prezinta fenomenul de adaptare a receptorilor la
intindere , ceea ce permite mentinerea neschimbata a lungimii
muschiului;
e) articulatia sinaptica vegetativa extranevraxiala are loc la distanta de
organele efectoare in cazul neuronilor parasimpatici si explica astfel
sfera de actiune mai redusa a parasimpaticului in comparatie cu
simpaticul.

168. Alegeti varianta corecta:

a) aria corticala parapiramidala intervine in motricitatea holocinetica;

b) aria corticala motorie suplimentara este denumita si arie motorie
secundara;
c) ariile corticale psiho-motorii sunt pozitionate in regiunea
prefrontala;
d) toate variantele de mai sus sunt corecte;
e) nici una din variantele de mai sus nu este correct.

169. Potentialul de receptor:

a) se raspandeste electrotonic in zonele invecinate;
b) prezinta perioada refractara;
c) este intens influientat de anestezicele locale;
d) toate variantele de mai sus sunt corecte;
e) nici una din variantele de mai sus nu este corecta.

170. Alegeti varianta corecta:

a) receptorii tonici se adapteaza cu usurinta;

b) proprioceptorii sunt mecanoreceptori care sesizeaza pozitia unui
segment al organismului;
 c) interoceptorii sunt mecanoreceptori care sesizeaza velocitatea
,tensiunea si gradul de scurtare a muschiului;
d) formatiunile senzoriale maculare de la nivelul saculei si utriculei sunt
stimulate in timpul unei acceleratii angulare;
e) aria auditiva primara este excitata direct prin proiectiile din
corpul geniculat median.

171. Alegeti varianta corecta :

a) detectarea directiei sunetului se realizeaza la nivelul nucleilor olivari

superiori;
b) de la calea acustica pornesc colateralele si spre cerebel;
c) leziunile occipitale se insotesc de agnozii cromatice;
d) toate variantele de mai sus sunt corecte;
e) nici una din variantele de mai sus nu este corecta.

172. Alegeti varianta corecta:

a) relaxarea pupilara este comandata de inervatia parasimpatica;

b) excitarea unei zone corticale sensitive produce midriaza;
c) mediatia chimica a miozei se realizeaza prin noradrenalina;
d) prostaglandinele scad secretia de umoare apoasa;
e) pentru vederea de aproape pupila isi micsoreaza diametrul cu o viteza
mai mare decat in cazul raspunsului fotomotor.