FIZIOLOGIA INIMII

I.

Intrebari cu grad redus de dificultate

1. Potentialul membranar de repaus al celulelor miocardice embrionare:

A. este present in cursul sistolei atriale ;
B. trece de la -55 mV la -90 mV pe parcusul diastolei atriale;
C. trece lent de la -55mV la valori usor positive pe parcursul diastolei
atriale;
D. este instabil datorita scaderii treptate a influxului de potasiu in
conditiile unei permeabilitati de repaus pentru sodiu mai mari decat
la alte celule;
E. este instabil datorita cresterii treptate a influxului de potasiu.
2. Stimularea vagala determina bradicardie prin:
A. blocarea receptorilor beta- adrenergici;
B. scaderea vitezei de conducere atrio- ventriculara;
C. depolarizarea celulelor din nodul sino-atrial si cresterea duratei
depolarizarii lente diastolice;
D. efectul receptorilor nicotinici sino-atriali asupra canalelor de potasiu;
E. inhibarea sinapselor ganglionare simpatice.
3. Discurile intercalare miocardului:
A.
B.
C.
D.
E.

se regasesc la toate tipurile de muschi;

cresc rezistenta electrica intre celulele musculare;
sunt prezente numai la celulele miocardice de tip embrionar;
faciliteaza schimburile ionice intre cardiomiocite;
nu influienteaza activitatea celulelor miocardice adulte.

4. La nivelul arteriolelor , comparative cu arterele mari:

A. presiunea intraluminala este mai mare ;
B. fibrele elastice sunt mai rare;
C. rezistenta la curgere este mai mica deoarece suparafata totala de sectiune
este mai mare ;
D. permeabilitatea parietala este foarte scazuta;
E. fluctuatiile presionale sistolo-diastolice sunt foarte accentuate.

5. Presiunea arteriala:
A.
B.
C.
D.
E.

creste la trecerea de la clino la ortostatism;

scade la trecerea de la clino la ortostatism;
scade in conditiile temperaturilor scazute;
scade in cursul stresului;
scade in hiperaldosteronism.

6. Rolul functional primar al nodului atrio ventricular este de :

A.
B.
C.
D.
E.

pace-marker de rezerva;
pace-marker ectopic;
jonctiune electrica intre sincitiul atrial si cel ventricular;
legatura intre fascicolul Hiss si reteaua Purkinje;
scaderea conductibilitatii miocardului ventricular.

7. Alegeti varianta corecta :

A. in cursul repolarizarii rapide a cardiomiocitului are loc inactivarea
canalelor de Cl- ;
B. durata unei revolutii cardiace atunci cand NAV este pace-marker este
de aproximativ 1,5 sec;
C. daca NAV este pace-marker este prezenta brahicardia cu durata revolutiei
cardiace de 0,8 sec;
D. in cursul unei revolutii cardiace ventriculele sunt cavitati inchise intre
momentul deschiderii valvulelor signoide de la baza arterelor aorta si
pulmonara si inchiderea lor;
E. in faza de protodiastola ventriculara presiunea din atrii este mai mica decat
presiunea din ventricule ceea ce determina inchiderea valvulelor atrio
ventriculare.
8. Alegeti varianta corecta:
A. debitul cardiac este egal cu cantitatea de sange venos care vine la
inima (intoarcerea venoasa);
B. viteza de conducere mica in NAV determina disocierea fiziologica de ritm
intre atri si ventricule;
C. lacticdehidrogeneza cardiomiocitara transforma in conditii de normoxie
acidul piruric in acid lactic;
D. toate variantele de mai sus sunt corecte;
E. nici una din variante nu este corecta.
9. Alegeti varianta corecta:
A. indicele cardiac este exprimat ca raportul dintre frecventa cardiaca si
suprafata corporala;

B. in conditiile scaderii temperaturii mediului ambient are loc scaderea

debitului cardiac;
C. cresterea volumului telediastolic se insoteste de scaderea debitului cardiac;
D. debitul sanguine este direct proportional cu presiunea sangelui si
invers proportional cu vascozitatea sangelui;
E. nici o varianta nu este corecta.
10. Alegeti varianta corecta:
A. durata potentialului de actiune al fibrei miocardice este mai mare
decat cel a neuronului ;
B. jugulograma reprezinta graficul obtinut prin presarea arterei pe un plan
osos;
C. flebograma se inregistreaza cu ajutorul sfinografului la nivelul venei
jugulare;
D. volumul de sange expulzat in circulatia sistemica este mai mica in sistola
ventriculului stang;
E. segmental PQ este mascat de complexul QRS in timpul sistolei
ventriculare.
11. Viteza de conducere mica in nodul AV:
A.
B.
C.
D.
E.

determina disocierea fiziologica de ritm intre atrii si ventricule;

permite umplerea ventriculara rapida protodiastolica;
este determinate de numarul redus de jonctiuni comunicante;
provoaca o intarziere de cca 0,3 s;
induce diastola atriala.

12. Lacticdehidrogenaza cardiomiocitara:

A.
B.
C.
D.
E.

transforma acidul lactic in acid piruvic in conditii normale;

transforma acidul piruvic in acid lactic in conditii normale;
transforma acidul lactic in acid piruvic in hipoxie;
intervine in reglarea activitatii fosfofructokinazei;
transforma acidul lactic in acid piruvic in miocitul scheletic.

II.

Inrebari cu grad mediu de dificultate

1. In cadrul potentialului de actiune al cardiomiocitului ventricular contractil:
A. faza de platou este determinate de mentinerea unui efflux rescut de potasiu
si inchiderea canalelor de sodium rapide;
B. faza 1 , de repolarizare rapida ,este rezultatul deschiderii canalelor de
potasiu si de sodium/ calciu lente;
C. faza 3 , de repolarizare moderata rapida, este produsa de activitatea pompei
Na /K;
D. canalele lente de Na /Ca raman deschise 0,2-0,3ms;
E. permeabilitatea pentru K se mentine relative scazuta in timpul
platoului.
2. Tuburile in T :
A.
B.
C.
D.
E.

sunt prezente numai la miocitele striate scheletice;

sunt prezente numai la miocitele cardiace;
sunt mai numeroase in sistola;
sunt mai numeroase in diastola ;
sunt mai numeroase in timpul contractiei miocitelor striate
scheletice.

3. Stimularea vagala determina bradicardie prin :

A. blocarea receptorilor beta adrenergici;
B. creste viteza de conducere atrio ventriculara;
C. depolarizarea celulelor P sinoatriale si cresterea duratei
depolarizarii lente diastolice;
D. reducerea pantei depolarizarii lente diastolice;
E. inhibarea sinapselor ganglionare simpatico.
4. Putresceina :
A.
B.
C.
D.
E.

stimuleaza sinteza de glicogen;

stimuleaza degradarea glicogenului;
stimuleaza sinteza de acizi grasi;
stimuleaza sinteza lipidelor;
stimuleaa sinteza de proteine.

5. Zgomotul II cardiac:
A.
B.
C.
D.
E.

se asculta si la femeie si la barbat numai in stare de veghe ;

apare datorita destinderii valvulelor atrio ventriculare ;
se asculta in timpul diastolei ventriculare;
se asculta numai in spatial II intercostal stang;
se asculta numai in spatial II intercostal drept.

6. Energia necesara contractiei cardiomiocitelor este asigurata :

A.
B.
C.
D.
E.

mai des din metabolismul glucozei;

numai din metabolismul acizilor grasi;
mai ales din metabolizarea acidului lactic;
numai din metabolismul acizilor aminati;
nici un raspuns adevarat.

7. Volumul de sange de 120/ 130 ml reprezinta:

A.
B.
C.
D.
E.

volumul sistolic;
volumul telisistolic;
volumul telidiastolic;
volumul de sange din atriul drept in diastola;
volumul de sange expulzat active din atriul stang in ventriculul
stang.

8. In perioada refractara relativa :

A.
B.
C.
D.
E.

nu poate sa apara un nou potential de actiune;

membrana cardiomiocitului este permeabila pentru Na+;
membrane este hiperpolarizata;
membrane este aproape repolarizata;
pompa Na / K este inhibata.

9. Volumul ventricular:
A.
B.
C.
D.
E.

scade in diastola;
nu se modifica in timpul revolutiei cardiace;
scade in timpul sistolei ;
creste in timpul sistolei izotomice;
creste in timpul sistolei izometrice.

10. La nivelul sarcolemei cardiomiocitului ventricular contractil fazele

potentialului de actiune sunt determinate de curenti ionici transmembranari
astfel:
A. faza 0 este rezultatul influxului de sodium prin canalele voltaj
dependente rapide si activarii canalelor Kl;
B. faza 1 este un platou de cca 100 ms datorat canalelor de clor ;
C. faza 2 este o hiperpolarizare determinate de canalele lente de Na/
Ca ;
D. faza 3 este depolarizare produsa de inactivarea canalelor de Na /
Ca pe fondul unui eflux sustinut de potasiu prin canalele K1 si
X1;
E. in faza 4 au loc mici fluctuatii in jurul potentialului de repaus
in conditii de activitate intense a pompelor de Ca si Na /K ;

11. Ionul de sodiu:

A.
B.
C.
D.

asigura cuplarea excitatiei cu contractia;

realizeaza faza 1 a potentialului de actiune cardiomiocitara;
este pompat activ in timpul depolarizarii ;
iese din cardiomiocit numai pasiv in faza 4 a potentialului de actiune
cardiomiocitar;
E. toate raspunsurile sunt false.
12. Presiunea in cavitatile inimii are urmatoarele valori cu exceptia:
A.
B.
C.
D.
E.
III.

25-30 mmHg in sistola in ventricolul drept;

8-12 mmHg in sistola in atriul stang;
2-5 mm in sistola in atriul drept ;
120-140 mmHg in sistola in ventricolul stang;
toate variantele sunt false.

Intrebari cu grad ridicat de dificultate:

1. Timpul motor al contractiei cardiomiocitului :

A.
B.
C.
D.
E.

este asigurat de cuplarea calciului cu tropomiozina;

este asigurat de cuplarea calciului cu miozina usoar;
este asigurat de cuplarea calciului cu actina;
este asigurat de cuplarea calciului cu troponina 1;
toate variantele sunt false.

2. Debitul cardiac :
A.
B.
C.
D.
E.

scade in efortul fizic;

creste in timpul sarcinii;
evolueaza direct proportional cu perioada cardiaca;
este stabil daca se modifica frecventa cardiaca;
creste in insuficienta cardiaca.

3. Derivatiile ECG uzuale din planul frontal includ:

A.
B.
C.
D.
E.

derivatiile bipolare ale membrelor, altele decat cele standard;

derivatiile unipolare amplificate ale membrelor si esofagiene;
VL, VR, VF;
DI, DII, DIII;
Derivatiile precordiale drepte.
4. Volumul de sange de 120 ml reprezinta :

A.
B.
C.
D.
E.

Volumul sistolic;
Volumul telesistolic;
Volumul telediastolic;
Volumul de sange din atriul drept in diastola;
Volumul de sange expulzat active din atriul stang in ventricolul stang.
5. Segmentul electrocardiografie ST :

A.
B.
C.
D.
E.

reprezinta repolarizarea ventriculara;

reprezinta procesul de derulare a depolarizarii ventriculare;
reprezinta procesul de depolarizare totala ventricular;
are o amplitudine de 0,1 mV;
are o durata de 0, 4 s.
6. Cresterea frecventei cardiace determina:

A.
B.
C.
D.
E.

scaderea debitului cardiac;

scaderea umplerii ventriculare;
scaderea vitezei de conducere;
scaderea presiunii sistolic;
scaderea debitului coronarian.

7. Presiunea in cavitatile inimii este cu o exceptie:

A.
B.
C.
D.
E.

25-30 mmHg in sistola in ventriculul drept;

mmHg in sistola in atriul stang;
2-5 mmHg in sistola in atriul drept;
120-140 mmHg in sistola in ventricolul stang;
0-3 mmHg in diastola ventriculului stang.
8. Intervalul PR corespunde :

A.
B.
C.
D.
E.

repolarizarii atriale ;
depolarizarii atriale si a ventriculului drept;
depolarizarii atriale si conducerii in nodul atrio ventricular;
conducerii atriale;
depolarizarii atriale.
9. Timpul motor al contractiei cardiomiocitului:

A.
B.
C.
D.
E.

este asigurat de cuplarea calciului cu tropomiozina;

este asigurat de cuplarea calciului cu miozina usoara;
este asigurat de cuplarea caciului cu actina;
este asigurat de cuplarea calciului cu troponina I;
este rezultatul activarii tropomiozinei.
10. Debitul cardic:

A.
B.
C.
D.
E.

scade in efortul fizic ;

creste in timpul sarcinii ;
evolueaza direct proportional cu perioada cardiac;
este stabil daca se modifica frecventa cardiac in cursul repausului;
creste in insuficienta cardiac.