4.

Perioada refractara:
1. are durata mai lunga decat a potentialui de actiune.
2. are o durata constanta, independent de durata potentialului de actiune.
3. a celulelor nodului sinoatrial are o durata mai mare decat a celulelor miocardice de lucru.
4. are o durata mai lunga decat durata contractei.

10. Subunitatii troponinei au urmatoarele roluri:

1. Troponina I inhiba interactiunei action-miozinice.
2. Troponina C prin cuplarea Ca pe locusurile cu afinitate crescuta determina modificari conformational.
3. troponina T se leaga de tropomiozina.
4.Troponina C se leaga de lantul greu si miocite.

11. Patrunderea Ca in sarcoplasma fibrei muscularis atriale determina:

1.Formarea complexului Ca-Calmodulina.
2.Formarea complexului Ca-tropomiozin.
3.Cuplarea Ca cu situsurile tropeninei T.
4. cuplarea Ca cu situsurile troponinei C.

12. in Miocard , repolarizarea:

1.se realizeaza prin curentii Ik si curent de clor IT0 ( pentru repolarizarea initiala)
2: este stimulata de simpatic prin stimularea curentiilor de K
3. Este afectata de ischemie.
4: este influentata de parasimpatic prin activarea de K in fibra ventriculara

13. Celulele pacemaker ale NAV:

1. Au o distributie uniforma a jonctiunilor gap.
2. isi modifica viteza de conducere sub actiunea blocantilor canalelor de calciu.
3. Descarca 60-100 impulsuri/min la individul sanatos in repaus.
4. Sunt inhibate prin masarea sinusurilior carotidiene

22. Axa QRS este orientate la +135* daca amplitudinea complexului QRS este : c
1. Maxima si pozitiva in DII
2. Egala in D1 (-) si aVF (+)
3. Minima in V3-V4
4. Egala in D III (+) si aVL (-)

23. Inregistratrea ECG a depolarizarii ventriculare normale prezinta: c

1. Unde q in derivatile ventriculare drepte.
2. Unde R ample in aVL corespunzand depolarizari peretului fibre ai VS.
3. Unde r in aVR , corespunzand activarii VD.
4. Un raport R/S > 1 in V5.V6

24. Intervalul QT: e

1. Este format din complexului QRS si segmentului ST.
2. Are o durata care variaza cu frecventa cardiac.
3. Este caracterizat de durata si polaritate.
4. Aproximeaza durata potential de actiune in miocardiocitul ventricular.

25. Depolarizarea septului interventricular determina inregistrea ECG a: (nici una)

1. Undei q in V1-V2.
2. Undei S in aVR .
3. Undei r in derivatiile I siII .
4. Undei R in V5-V6.

26. Derivatiile ventriculare stangi inregistreaza:

1. O unde pozitiva in cursul depolarizarii septului ventricular.
2. O unda negative in timpul depolarizarii apexului.
3. O unda p bifazica in cursuri depolarizarii atriale.
4. O unda pozitiva in cursului depolarizarii peretelei liber in VS.
27. Urmatoarele afirmatii despre adventicea sunt adeverate cu exceptia : d
1. Este constituta din tesut conjunctiv in care predomina fibrele de collagen
2. Transmite semnalul nociceptiv
3. Are rol protector. Limitand “stretching”-ul exagerat al vasului datorat presiunii interne a sangelui.
4. participa la procese de schimb tisulare

28 . Urmatoarele afirmatii despre endoteliul vascular sunt adevarate: a

Participa la procese de schimb lichidian transcapilar cum ar fi difuziunea .
Are importanta functie vasoactive.
Prin intermediul glicocalixului diminuea fortele de frecare intre coloana de sange si peretele vasculari.
Are rol protector, limitanta “ Stretching “ exagerati vascului datorat presiunii interne a sangelui.

30. viteza maxima de crestere a Presiune Ventriculara: b

1. Reprezinta variatia de presiune intraventriculara in intervalul de timp dP/dt
2. apreciaza relaxarea.
3. este atinsala sfirsitul contractiei izovolumertice imediat inainte de deschiderea valvelor sigmoide
4. se masoare pe parcursul relaxarii izovolumetrice.

31. Lucrul mecanic extern al VS: b

1. Este influentata de postsarcina.
2. Poate fi estimat de fractia de ejectie
3. Poate fi estimate prin produsului dintre TA sistolice, VB si Frecventa cardia
4. Este principalul determinant ai consumului miocardic de oxygen.

32. Administrearea beta-blocantelor are urmatoarele efecte asupra firelor miocardiac: c

1. Crester forta de contractie.
2. Scade durata potentialului de actiune.
3. Scade durata depolarizarii lente diastolice in cellule pacemaker.
4. Scade recaptarea Ca2+ in RS la sfarsitul contractiei.

32.Despre presiunea hidrostatica la nivel capilar sunt adevarate urmatoarele:

1.Are valoarea de 35 mmHg la capatul arterial capilarului.
2. Est mai mult influentata de rezistenta vasculara prevasculara decat postvasculara
3……….
4………

33. Reflexele nervoase implicate in activitatii cardiovasculare: d

1. Mentin Debitul cardiac la valori constant.
2. Regleaza Fluxul Tisular potrivit nevoilor metabolice locale.
3. Actioneaza pe termen lung prin stimularea angiogeneza.
4. Modificare TA prin controlul debitului cardiac si al rezistensa periferica.

34. Despre presiunea venoasa sunt false urmatorie afirmatii: c

1. Presiunea centrala nu variaza in functie de pozitei a corpului (clinostatism , Ortostatism).
2. Mentinera constanta a presiunii venoase centrale prin legii Frank-Starling la nivelui inimii.
3. scade In stari de deshidratari importante.
4. Rezistanta Periferica poate scadea datorita dezvoltare cronice la batranii si stazei venoase.

35.Contractilitatea ventriculilor: c
1.Este controlate prin sumatic temporla si spatiala a P.A
2. Depinde de afinitatea TnC pentru Ca2+.
3. Este crescuta de agonisti beta 2-adrenergici.
4. Este scazuta de verapamil.
36. Sunt Adevarate urmatoarele despre functie sistolica a ventriculului: e
1. Este determinate de presarcina.
2. Este determinate de intinderea fibreior miocardiacie ventriculare, sau volumul telediastolice.
3. Este determinate de contractilitate.
4.Este determinate de postsarcina.

37. Forta de contractie a ventriculilor: c

1.Depinde de afinitatea actinei pentru Ca2+.
2. Depinde de volumul telediastolic.
3. Este inhibata substantial de stimularea parasimpatica. (parasimpaticul are efect intens asupra frecventa
cardiaca si conducerea la nivel NAV, si are un efect mai mic asupra contractilitatea)
4. Poatea fi estimate prin cacularea fractie de ejectie.

38 . Sunt adevarate urmatoarele afirmatii:

Rezistenta vasculara creste progresiv in lungul arborelui vascular venos, dinspre venule spre cord datorita
cresterii progressive a greutatii coloanei de sange care trebuie invinsa.
Rezistenta vasculara creste progresiv in lungul arborelui vascular venos dinspre venule spre cord datorita
scaderii progressive a suprafetei toatle de sectiune vasculara.
Viteza de circulatie a sangelui venos scade pe masura apropierii spre atriul drept.
Presiunea venoasa scade progresiv in lungul arborelui vascular venos pe masura apropierii de atriul drept.

39.Presiunea ventriculara: c
1. Crestere semnificativ in timpul umplerii ventriculara rapida
2. Creste in timpul contractie izovolumetrice
3. Este constanta in faza de ejectie
4. Este un determinant important al consumul miocardic de O2

40. Procesul de convectie ai apei prin peretele capilar : b

1. Depinde de cele 4 forte Starling.
2. Nu utilizeaza cai paracelulare de transfer
3. Are la baza procese de filtrare si reabsorbtie a apei prin peretele capilar.
4. Nu determina transferul pasiv a solvitilor hidrofili.

41. Nucleui tractului solitari trimite interneuroni cenrul cardioacceilerator: e

1.Excitatori catre centrul cardioaccelerator
2.Inhibitori catre aria C1
3.Inhibitori catre area cardioinhibitorie.
4. excitatori catre nucleul dorsal al-vagului.

42. Pentru un circuit vascular in paralel :

1. Rezistenta vasculara totala ( a intregului circuit ) poate fi diminuiant prin scoatera unui element din organ.
2. Rezistenta vasculara totala ( a intregului circuit) ar putea fi diminuata prin introducerea unui nou element
vascular in circuit
3. Conductanta vasculara totala ( a intregului circuit ) ar putea fi crescute prin scoaterea unui element din
circuit .
4. Conductanta vasculara totala ( a intregului circuit) ar putea fi crescut prin introducerea unui nou element
vascular in circuit.

43. Metabolismul miocardic: d

1. Consuma predominant glucoza si piruvat.
2.Este strict aerob in cordul sanatos.
3. in ischemia severa , nivelurile ATP si ale citratului inhiba glicoliza anaeroba.
4. In inanitie consuma corp cetonici.

44. Volumul telesistolic: d

1. Creste sub influenta stimulari simpatice a cordului.
2. Scade ca urmare a cresterii presarcinii.
3. Nu este modificat de variatii ale postsarcinii.
4. Reprezinta diferenta dintre volumul telediastolic si volumul bataie.
45. Despre vascozitatea sanguine sunt adeverat urmatoarele: b
1. Reprezinta forta de coeziune datorata fortelor de frecare ce iau nastere la deplasarea structurilor
hematice alaturate. Cu rol in mentinerea unui flux organizat.
2. Creste exponential cu scaderea hematocritului.
3.Se masoara in poise (p).
4. Scade o data cu scaderea velocitati de curgere a sangelui.

46. Despre presiunea venoasa sunt adevarate urmatoarele: b

1. Presiunele venoase absolute si gradientuli de presiune intre capetele arborelui vascular venos sunt reduse
comparative cu cele inregistrate la nivelui sectorului arterial sistemice.
2. Presiunea venoasa la nivel central este mai mare decat la nivel venular.
3.Sistemul venos este un sistem de joasa presiune si rezistenta
4. Presiunea venoasa centrala este in mod normal in jur 25 mmHg.

47. Urmatorii reprezinta indici clinici ai contractilitatii: b

1. Viteza maxima de crestere a presiuni ventricular, din timpul contractie, izovolumetrice.
2. Timpul de relaxare izovolumetrica
3. Fractica de Ejectie.
4. Umplere ventriculara active determinate de sistola atriala.

48. Concentratia a Ca intracelulare in miocardice de lucru: a

1. Este redusa la valori de repause prin activitate pompa SERCA 2.
2.Scade prin actiunea schimbatorul Na/Ca
3. Depinde indirect de activitate pompa Na/K
4. Scade in urma cresterii frecventa cardiaca
Hemo 1:

Vascozitatea sangelui:
Este de 7-8 ori mai mare ca a apei
Creste in vase cu raza mai mic de 0,5 mm
La un Ht normal, este de 3 poise
Variaza direct proportional cu Ht huhuhu
Variaza invers proportional cu concentratia plasmatica a proteinelor

Curgerea turbulenta poate aparea in urmatoarele situatii:

Anemie mmimi
Stenoza aortica jjuuj
Cand creste Ht
Cand scade viteza de circulatie a sangelui
Cand creste vascozitatea sangelui

Rezistenta la fluxul de sange: dzeu stie ce e

Variaza direct proportional cu fluxul sanguin
Variaza invers proportional cu gradientul presional
Se masoara in dyne x sec/cm³
Este egala cu 1 URP daca Ɗ P este 1mmHg si fluxul de sange este 100 mL/sec
in intreg sistemul circulator este de 1333 dyne sec/cm³

Conductanta vasculara:
Este inversul rezistentei
Este invers proportionala cu raza la 4 al vazului
Este direct proportionala cu vascozitatea sangelui
Este direct proportionala cu diametrul vasului
Scade in cazul extirparii unui rinichi

Presiunea arteriala medie: d

A.Repezinta media valorilor presiunii arteriale sistolice si diastolice
B. Reprezinta valoarea presiunii venoase centrale
C. are o valoare normala de 80 mmHg
D. reprezinta media presiunilor instantanee dintr-o perioada delimitata de timp
E. exprima eficienta perfuziei periferice

8. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate? b

A. Distensibilitatea vasculara este inversul compliantei vasculare
B. Complianta vasculara este egala cu raportul ΔV/ΔP
C. Complianta vasculara este egala cu produsul D(distensibilitate vasculara) x V₀
D. Arterele sunt de 8 ori mai distensibile comparativ cu venele
E. Complianta unei vene este de 8 ori mai mare comparativ cu artera omonima.

9. Conform standardelor SEC:

A. TA optimala: <120/80 mmHg
B. TA “high-normal”: 130-140/85-90 mmHg
C. TA normala: < 120/80 mmHg
D. HTA gr.I: 140-159/90-99 mmHg
E. HTA gr.III: ≥ 180/110 mmHg

10. presiunea arteriala medie: b

1. se situeaza in general in intervalul 90 – 100 mmHg
2. la varsnici inregistreaza o scadere
3. diminueaza progresiv o data cu inaintarea in lungul arborelui vascular
4. PAs contribuie mai mult la valoarea PA doarece diastola ventriculara dureaza mai mult (0.53 sec) decat
sistola ventriculara (0.27 sec)

21. despre determinarea invaziva a presiunii arteriale sunt adevarate urmatoarele, cu exeptia: d
1. presupune un abord vascular transcutanat
2. creaza un disconfort pacientului si poate dezvolta complicatii periprocedurale
3. are un uz restrans in laboratoarele experimentale, intraoperator, servicii anestezice si terapie intensiva
4.are o slaba sensibilitate si specificitate

12- circulatia pulmonara cuprindeurmatoarele componente: c

Artere bronsice
Ventriculul drept
Atriul drept
Atriul stang

Hemo 2: a
1. urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre fenomenul de autoreglare la nivelul microcirculatie:
1. mentine un flux sanguin relativ constant in conditii unor variatii presionale in anumite limite
2. protejeaza vasele sanguine de stretching-ul exagerat
3. previne iesirea unor debite sanguine catre teritoriu deja bine irigat
4. se desfasoare de fapt cand preiunea arteriala scade sub nivelul de 70 mmHg

2. ventriculul stang este mai bine perfuzat in diastola decat in sistola doarece: e/b
1. presiunea sistolica a sangelui din ventriculul stang (VS) este mai mare decat cea din ventriculul drept (VD)
2. presiunea sistolica a sangelui din ventriculul drept (VD) este mai mare decat cea din ventriculul stang (VS)
3. musculatura VS este mai bine dezvoltata decat cea a VD
4. compresia sistolica a coronarelor din peretele ventricular este mai intensa in VD decat in VS

3. fluxul limfatic: e
1. scade in inspir profund
2. este crescut de presiunea lichidulul interstitial
3. este mai abundent in ortostatism imobil decat in pozitie sezand
4. este crescut prin activitatea pompei limfatice
4- presiunea venoasa: e
Creste pe masura avansarii in lungul arborelui vascular dinspre periferie spre atriul drept datorita scaderii
greutatii coloanei de sange care trebuie invinsa
Creste pe masura avansarii in lungul arborelui vascular dinspre periferie spre atriul drept, datorita scaderii
suprafetei totale de sectiune vasculara
3. Presiunea venoasa centrala este obisnuit in jur de 20 mmHg
Presiunile venoase absolute si gradientle presionale in circulatia venoasa sunt mai mari decat in circulatia
sistmeica

5- despre fenomenul angiogenezei sunt adevarate urmatoarele cu exeptia: d

Poate apare in urma unor activitati fizice sustinute
Poate fi intalnit in cadrul procesului de vindecare ranilor
Poate apare in timpul aclimatizarii la altitudine
Poate fi evidentiat in timpul proceselor tranzitorie … vasodilatatie locala ( cu durata de ordinul minutelor)

6. diapedeza: a
1. reprezinta pasajul elementelor figurate (monocite, mastocite, neutrofile) din sange in tesut interstitial
2. este un proces facilitat de pseudopode
3. dupa ce strabat peretele capilar, Exercita functii tisulare importante cum ari fi reactii inflamatorii sau
indepartarea agenti patogeni
4. are loc la nivelul porozitatilor de dimensiuni reduse

7.cresterea intoarcerea venoasa : a

1. creste consumul miocardic de oxigen

2. apare dupa o crestere a presiune intraabdominala
3. apare dupa inspir profund
4. apare dupa constrictia arteriolelor

8.fluxul coronar : a
1. in VD creste in sistola
2. in VS creste in diastola
3. scade in VS cand creste frecventa cardiaca
4. e scazuta de adenosine

9.edemele apar cand : a

1. fractia de ejectie a VD e 35%

2. plasma albumin scade
3. vasele limfatice sunt obstruate
4. presiuna hidrostatica in capilare scade

10.schimbul transcapilar de solviti: e

1. urmeaza legea Fick
2. depinde de presiunea hidrostatica in capilar
3. are o rata mai crescuta pentru O2,CO2 fata de substante hidrosolubile
4. e impiedicat de presiunea coloid osmotica din plasma

11) in sistola fluxul coronar este: e false

1. crescut de endotelina
2. mai scazut in VD decat in VS
3. mai mare in subendocard decat in subepicard
4. e crescut prin stimulare simpatica

12) autoreglarea perfuzia tisularea : c

1. scade fluxul spre tesut cand se accumuleaza adenosina
2. implica schimari in rezistenta vascula
3. creste fluxul spre tesut cand nivelul de O2 e crescut
4. mentine in flux constant cand presiunea variaza

13) presiunea venoasa centrala:

1. se masoare in AD
2. creste cand VD are o FE 25%
3. e mentinuta aproape constant in inima sanatoasa
4. cand e intre 10-15 mmHg, jugularele sunt turgescente

14) sistemul limfatic: b

1. mentine un nivel scazut a proteinelor in spatiu interstitial
2. previne accumularea de CO2 in tesuturi
3. incepe cu o retea de capilare limfatice terminale
4. transporte O2 din plaman spre tesuturi

15) filtrarea prin peretele capilar este favorizata de: c

1. flux limfatic scazut
2. plasma albumin scazut
3. venodilatie
4. presiunea sanguina crescuta

16) angiogeneza e stimulata de: a

1. activitatea fizica
2.hipoxia sustinuta
3.VEGF
4.NO

17) fluxul coronar : b

1. e crescut in sistola in VD
2. scade cand creste nivelul de adenosina
3. e crescut in diastola in VS
4. scade dupa administrarea de acetilcolina

18.presiunea venoasa centrala : c

1. poate sa fie masurata cu un sfigmomanometru
2. depinde de activitatea VD
3. scade in expir fortat
4. influenteaza aspectul jugulograma

19.autoregularea microcirculatie: a
1. mentine o perfuzie normala cand presiunea arteriala scade
2. implica mecanisme miogenice
3. este important pentru organe sensibile la ischemie
4. creste perfuzia la un musch in repaus

20) sistemul limfatic este implicat in: a

1.controlul volumul interstitial
2.mentinerea o presiune hidrostatica negativa in interstitiu
3.transport de lipide din tract gastrointestinal
4.transport de O2 si CO2

21)Adenosine: d
1.este un vasoconstrictor important
2.este eliberat ca raspuns la ATII
3.scade fluxul coronar in timpul stimularii simpatice
4.este un vasodilatator important

Reglare:
controlul extrinsec al debitului cardiac sa realizeaza prin: a
1. reflex baroreceptor ca raspuns la schimbari a PA
2. stimularea simpatica a receptor beta1
3. stimularea fibrelor B atriale
4. mecanism Frank-Staling

2. reflexul baroreceptor raspunde la cresteri ale TA prin: e

1. stimularea centrului cardioaccelerator
2. stimularea ariei C1
3. cresterea ratei de descarcare a fibrelor senzitive din glomusul carotic
4. eliberarea epinefrinei din glanda medulosuprarenala

3. hipovolemia este corectata prin: d

1. ajustarea concentratiei Na in lichidul extracelular
2. stimularea eliberarii peptidul natriuretic atrial
3. inhibarea eliberarii de renina
4. stimularea SNV simpatic

4. reactia Cushing: a?
1. este declansata de cresterea presiuni LCR
2. induce cresterea a TA prin vasoconstrictiei periferica
3. produce tahicardie
4. este maxima la TA 15 – 20 mmHg

5. hipovolemia induce: c?
1. cresterea frecventei cardiace prin reflex Bainbridge
2. vasoconstrictie in teritoriu cutanat si renal
3. scaderea fortei de contractie ventriculare prin reflex baroreceptor
4. reducerea diurezei prin stimulare eliberarii ADH

6. mecanisme fiziologice de scadere a volemie sunt: D?

1. secretia de aldosteron
2. secretia de hormon antidiuretic (vasopresina)
3. stimularea baroreceptorilor aoritici
4. stimularea fibrelor B atriale si venoase

7. Cel mai important stimul pentru celulele glomice sunt: a

A. Scaderea Pₒ₂
B. Cresterea P CO₂
C. Excesul de protoni de hidrogen
D. Cresterea brusca a PA
E. Cresterea PO₂

8. Raspunsul SNC la ischemie: c

A. Consta in inhibarea activitatii centrilor vasoconstrictor
B. Este consecinta cresterii locale a CO₂
C. Poate induce cresterea PA medii pana la 250 mmHg
D. Poate induce oligo-anurie
E. Intervine cand PA scade sub 60 mmHg

9. Reflexul Cushing E
A. Se instaleaza cand scade presiunea LCR
B. Consta in scaderea valorilor PA
C. Apare in conditiile comprimarii aa. Cerebrale prin crestere PA
D. Are cale eferenta vagala
E. Are drept efect cresterea PA la valori ce depasesc presiunea LCR

10.Noreepinephrine:
1. se leaga de receptorii alpha1 si produce vasoconstrictie
2. se leaga de receptorii M2 si produce vasodilatie muschii scheletici
3. se leaga de receptorii beta 1 si creste frecvente cardiaca
4. se leaga de receptorii beta 2 si produce dilatatie coronara

11.care dintre urmatoare substance au efect vasodilatator:

1. histamina
2. endothelina
3. NO
4. angiotensina II

12.ca si raspuns la cresterea PA, reflexul baroreceptor produce:

1. scaderea frecventa cardiaca
2. vasoconstrictie in cirsulatia periferica
3. inhibitie aria C1
4. inhibitie aria cardioinhibitorie

13) cand creste PA :

1. aria vasomotorie e stimulata
2. NSA e stimulat prin reflexul baroreceptor
3. aria cardioinhibitorie e inhibata
4. aria cardioacceleratori e inhibita

14) dilatatia atrii are urmatoare consecinte :

1. scaderea frecventa cardiaca
2. cresterea natriureza
3. cresterea eliberarea de ADH
4. dilatatia arterele renale

4. scaderea concentratiti Ca citosolic din cel. Miocardica se realizeaza prin:

1. canalele de Ca sarcoplasmatice
2. transportorul Na/Ca
3. difuziunea transmembranara
4. pompa de Ca sarcoplasmica

5. urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre fenomenul de autoreglare la nivelul microcirculatie:

1. mentine un flux sanguin relativ constant la unor variatii presionale in anumite limite
2. protejeaza vasele sanguine de stretching-ul exagerat
3. previne iesirea unor debite sanguine catre teritoriu deja bine irigat
4. se desfasoare de fapt cand preiunea arteriala scade sub nivelul de 70 mmHg

6. in timpul ciclul cardiac:

1. durata sistola ventriculara este mai mica decat durata diastola ventriculara
2. durata sistola atriala este de 0.11sec
3. durata sistolei ventriculare este de 0.27sec
4. diastola ventriculara dureaza 0.40sec

7. presiunea arteriala medie:

1. se situeaza in general in intervalul 90 – 100 mmHg
2. la varsnici inregistreaza o scadere
3. diminueaza progresiv o data cu inaintarea in lungul arborelui vascular
4. PAs contribuie mai mult la valoarea PA doarece diastola ventriculara dureaza mai mult (0.53 sec) decat
sistola ventriculara (0.27 sec)

10. care dintre urmatori factori scad consumul miocardic de O2

1. stenoza aortica
2. HTA
3. tahicardia
4. digitale
nici una
11. calsequestrina:
1. este un neurotransmitator
2. este o enzima implicata in metabolismul celular
3. este o proteina membranara implicata in transportul Ca
4. este o proteina citoplasmatica
Nici una

12. pe poligrama:
1. perioada de mulaj este intervalul Q-M1
2. sistola mecanica ventriculara este intervalul Q-A2
3. perioada de contractie izovolumetrica este intervalul M1-E
4. sistola electromecanica ventriculara este intervalul M1-A2

13. controlul extrinsec al debitului cardiac sa realizeaza prin:

1. reflex baroreceptor ca raspuns la cresterea PA
2. stimularea simpatica a receptor B1
3. stimularea fibrelor B atriale
4. mecanism Frank-Staling

14. ventriculul stang este mai bine perfuzat in diastola decat in sistola doarece:
1. presiunea sistolica a sangelui din ventriculul stang (VS) este mai mare decat ceadin ventriculul drept (VD)
2. presiunea sistolica a sangelui din ventriculul drept (VD) este mai mare decat cea din ventriculul stang (VS)
3. musculatura VS este mai bine dezvoltata decat cea a VD
4. compresia sistolica a coronarelor din peretele ventricular este mai intensa in VD decat in VS

15. despre determinarea invaziva a presiunii arteriale sunt adevarate urmatoarele, cu exeptia:
1. presupune un abord vascular transcutanat
2. creaza un disconfort pacientului si poate dezvolta complicatii periprocedurale
3. are un uz restrans in laboratoarele experimentale, intraoperator, servicii anestezice si terapie intensiva
4.are o slaba sensibilitate si specificitate

16. reflexul baroreceptor raspunde la cresteri ale TA prin:

1. stimularea centrului cardioaccelerator
2. stimularea ariei C1
3. cresterea ratei de descarcare a fibrelor senzitive din glomusul carotic
4. eliberarea epinefrinei din glanda medulosuprarenala
Nici una

17. fluxul limfatic:

1. scade in inspir profund
2. este crescut de presiunea lichidulul interstitial
3. este mai abundent in ortostatism imobil decat in pozitie sezand
4. este crescut prin activitatea pompei limfatice
19. VTD ventricular:
1. este mai mic decat cel telesistolic
2. este independent de sistola atriala
3. este diferenta dintre volumul batai si cel telesistolic
4. este de 120-130 ml de sange

20. hipovolemia este corectata prin:

1. ajustarea concentratiei Na in lichidul extracelular
2. stimularea eliberarii peptidul natriuretic atrial
3. inhibarea eliberarii de renina
4. stimularea SNV simpatic

22. canalelor ionice de K din miocard se caracterizeaza prin:

1. sunt controlate de voltaj si sunt deschise in faza 0 a potentialul de actiune
2. pot fi controlate de acetilcolina
3. sunt exclusiv controlate de voltaj
4. pot fi influentate de concentratia ATP

23. reactia Cushing:

1. este declansata de cresterea presiuni LCR
2. induce cresterea a TA prin vasoconstrictiei periferica
3. produce tahicardie
4. este maxima la TA 15 – 20 mmHg

24. daca vectorul atrial este orientat de la dreapta la stanga si de sus in jos, unda P sa va proiecta ca:
1. pozitiva in DI
2. pozitiva in avF
3. negativa in V1
4. pozitiva in avR

25. hipovolemia induce:

1. cresterea frecventei cardiace prin reflex Bainbridge
2. vasoconstrictie in teritoriu cutanat si renal
3. scaderea fortei de contractie ventriculare prin reflex baroreceptor
4. reducerea diurezei prin stimulare eliberarii ADH

26. mecanisme fiziologice de scadere a volemie sunt:

1. secretia de aldosteron
2. secretia de hormon antidiuretic (vasopresina)
3. stimularea baroreceptorilor aoritici
4. stimularea fibrelor B atriale si venoase

28. cand vectorul ventricular principal este orientat de jos in sus:

1. in DII aspectul QRS este predominant pozitiv
2. in aVR aspectul QRS este predominant pozitiv
3. in aVF unda R este ampla
4. in aVL unda R este ampla

31- presiunea venoasa:

Creste pe masura avansarii in lungul arborelui vascular dinspre periferie spre atriul drept datorita scaderii
greutatii coloanei de sange care trebuie invinsa
Creste pe masura avansarii in lungul arborelui vascular dinspre periferie spre atriul drept, datorita scaderii
suprafetei totale de sectiune vasculara
3. Presiunea venoasa centrala este obisnuit in jur de 20 mmHg
Presiunile venoase absolute si gradientle presionale in circulatia venoasa sunt mai mari decat in circulatia
sistmeica
Nici una
32- despre fenomenul angiogenezei sunt adevarate urmatoarele cu exeptia:
Poate apare in urma unor activitati fizice sustinute
Poate fi intalnit in cadrul procesului de vindecare ranilor
Poate apare in timpul aclimatizarii la altitudine
Poate fi evidentiat in timpul proceselor tranzitorie de vasodilatatie locala ( cu durata de ordinul minutelor)

33- circulatia pulmonara cuprindeurmatoarele componente:

Artere bronsice
Ventriculul drept
Atriul drept
Atriul stang

34- curentii de Na determina depolarizarea celulelor din:

Nodulul sinoatrial
Reteaua Purkinje
Nodul atrioventricular
Miocardul de lucru
35. diapedeza:
1. reprezinta pasajul elementelor figurate (monocit, mastocite, neutrofile) din sange in tesut
2. este un proces facilitat de pseudopode
3. dupa ce strabat peretele capilar, exercita functii tisulare importante inflamatorii sau in indepartarea
agentii potogeni
4. are loc la nivelul porozitatilor de dimensiuni reduse

Zgomotul 2:
Are frecventa de 50-70 Hz
Se asculta cel mai bine in sp V ic stang pe lmc
Este dedublat fiziologic in inspir
Este produs de inchiderea valvelor mitrala si tricuspida

Pe carotidograma:
Se masoara durata perioadei de contractie izovolumetrica a VS
Se masoara durata perioadei de preejectie a VS
Se determina durata umplerii rapide ventriculare
Se determina durata perioadei de ejectie a VS

Transportorul Na/Ca:
Asigura influxul de Ca in celula miocardica
Este blocat de glicozide cardiace
Asigura efluxul de Na din celula miocardica
Are actiune antagonista fata de pompa de Ca

Menanismele responsabile pentru reglare pe termen scurt a tensiunii arteriale includ:

Reflexul Bainbrige
Eliberarea PNA
Reflexul baroreceptor
Sistemul renina-angiotensina

Consumul miocardic de oxigen:

In repaos este 100ml/min/100g tesut
Se realizeaza aproape in totalitate pe baza metabolismul anaerob
In efort fizic maximal poate creste de cel mult 2 ori
Este mai mare la cordul suprasolicitat presional relativ cu cel suprasolicitat volumic

Care dintre urmatori factori scad consumul miocardic de oxigen:

Stenoza aortica
HTA
Tahicardia
Digitala

Unda P pe ECG:
1- reprezinta unda de repolarizare atriala
2- este negativa in aVR
3- nu se poate inscrie in DII in mod normal
4-este rotunjita

Debitul cardiac:
Este suma volumelor de sange ejectate de cei doi ventriculi intr-un minut
Poate avea valoarea de 5-6 ori mai mare decat volemia
Variaza proportional cu frecventa cardiaca, la orice valoare a acesteia
Este aproximativ egal cu volumul intoarcerii venoase

Depresiunea ‘’x’’ de pe jugulograma:

Coincide cu ejectia VD
Reprezinta umplerea VD
Reprezinta golirea jugularei in AD
Coincide cu intervalul H-O de pe apexograma

In timpul ciclului cardiac:

Orificiul pulmonar se deschide dupa cel aortic
Orificiul mitral se deschide inaintea celui tricuspidian
Sistola atriala este decalata cu 0.8 sec fata de sistola ventriculara
In VS, la sfircitul perioadei de contractie izovolumetrica presiunea este de 80 mHg

La nivelul vascular, stimularea simpatica produce:

Constrictie prin actiune asupra receptorilor alfa1
Dilatatie prin actiune asupra receptorilor beta1
Dilatatie prin actiune asupra receptorilor muscarinici 2
Constrictie prin actiune asupra receptorilor beta2

Fractia de ejectie:
Se calculeaza din formula VTD-VTS/VTD
Pentru VS are valoarea normala cuprinsa intre 0.55-0.80
Este un indicator global al functiei sistolice ventriculare
Nu depinde de contractilitatea ventriculara

Fluxul limfatic:
Scade in inspir profund
Este crescut de presiunea lichidului interstitial
Este mai abundent in ortostatism imobil decat in pozitie sezand
Este crescut prin activitatea pompei limfatice

Perioada refractara:
Are durata mai scurta decat a potentialului de actiune
Are o durata constanta, independent de durata potentialul de actiune
Celulelori nodului sinoatrial are o durata mai mica decat a celulelor din nodulul atrioventricular
Are o durata mai lunga decat durata contractiei

Autoreglarea microcirculatiei:
Se realizeaza prin mecanisme reflexe
Mentine un flux constant cand TA se modifica
Este importanta in special in musculatura scheletica
Creste rezistenta la flux cand TA creste

Nucleul tarctului solitar trimite

Interneuroni inhibitori catre aria vasomotorie
Interneuroni inhibitori catre aria C1
Interneuroni excitatori catre aria cardioinhibitorie
Interneuroni excitatori catre chemoreceptorii central

Norepinefrina produce:
Vasoconstrictie prin actiune asupra receptori alfa adrenergici
Vasodilatatie in muschi scheletici prin actiunea pe receptori muscarinici
Cresterea frecventei cardiace prin actiune pe receptori beta1 adrenergici
Vasodilatatie coronariana prin actiune pe receptori beta2 adrenergici

Zgomotul 3:
Survine in timpul sistolei ventriculare
Se datoreaza ejectiei rapide ventriculare
Coincide cu unda x a jugulogramei
Survine in diastola la 0.10-0.12sec dupa zgomotul 2

Atriile:
Constituie un rezervor elastic
Mentin o presiune medie ridicata
Completeaza umplerea ventruculara
Contribuie la inchiderea valvelor semilunare

Conform legii Laplace:

Tensiunea si grosimea peretilor ventriculare sint direct proportionale
Tensiunea parietala si presiunea ventriculara sint direct proportionale
Raza si presiunea cavitara sint direct proportionale
Tensiunea parietala si raza cavitatii sint direct proportionale

Care din urmatoarele derivatii se realizeaza amplasand electrodul pozitiv pe mana stanga:
DII
DIII
aVR
aVL

scaderea concentratiei tisulare a O2 la nivelul circulatiei coronariene:

conduce la cresterea productiei de ADP
scaderea degradarii ATP si cresterea regenerari ATP
cresterea productiei de adenozina
vasoconstrictie coronariana

cuplarea excitatiei cu contractie cuprinde:

deschiderea canalele de Ca tip L voltaj dependente din tubii T
deschiderea canalelor de K din membrana celulara
activarea canalelor de Ca din reticulul sarcoplasmatic
activarea pompelor de Ca din reticulul sarcoplasmatic

circulatia pulmonara cuprinde urmatoarele componente:

artere bronsice
ventriculul drept
atriul drept
atriul stang

in timpul ciclul cardiac:

presiunea din AS este permanent inferioara VS
presiunea din AD este permanent inferioara VD
tensiunea parietala variaza direct proportional cu grosimea peretele ventricular
in timpul ejectiei ventriculare sa expulseaza aproximativ 60% din VTD ventricular

canalele ionice de K din miocard se caracterizeaza prin:

sunt controlate de voltaj si sunt ... potential de actiune
pot fi controlate de acetilcolina
sunt exclusiv controlate de voltaj
pot fi influentate de concentratia ATP

daca axul electric al inimii se inscrie la 60 grade

complexul QRS in aVF este pozitiv
axul electric se afla in cadranul 1
in derivatia aVL aspectul complexului QRS este echidifazic
in aVR aspectului complexului QRS este negativa
diastazisul ventricular:
desemneaza umplerea rapida ventriculara
desemneaza perioada de relaxare izovolumetrica
masoara perioada de ejectie lenta
desemneaza umplerea lenta ventriculara

fluxul sanguin local creste:

prin mecanism miogen ca TA creste
La concentratii mici ale [ATP] in arterele coronare
Daca aportul de nutrienti este inadecvata
In cursul aclimatizarii la altitudine

Care dintre urmatoarele afirmatii sint adevarate?

Volumul bataie este de 120 ml de singe
Presiunea telediastolica in VD este de 25 mmHg
Volumul telediastolic ventricular este de 70 ml de singe
Presiunea telediastolica in VS este de 5-6 mmHg

Sunt adeverate urmatoarele despre rezistenta vasculara periferica:

Cand raza de curbura se reduce de 2 ori, rezistenta va creste de 16 ori
Este maxima la nivel arteriolar deoarece aici patul vascular inglobeaza mai multe ‘’circuite in paralel’’ decat
in sectorul capilar
Cand raza de curbura se reduce de 2 ori, conductanta vasculara se va micsora de 16 ori
Este maxima la nivel capilar deoarece aici exista un strat muscular neted foarte bine reprezentat

Cu privira la cresterea ratei metabolice musculare din efortul muscular maximal, alegeti in functie de
pondere, doi dintre urmatorii factori:
Gradientul arterio-venos de concenrtratie a oxigenului
Debitul cardiac
Presiunea arteriala
Fluxul sanguin din muschii implicati

PEVS:
Se masoara pe carotidograma ca interval e-i
Se masoara pe apexocardiograma ca interval E-H
Dureaza mai mult comparativ cu perioada de preejectie
Se masoara pe jugulograma ca unda y

In timpul diastolei ventriculare:

Are loc relaxarea izovolumetrica
Are loc ejectia rapida ventriculara
Se ating cele mai joase valori presionale ventriculare
Orificiile atrioventriculare sint permanent inchise

Pe poligrama:
Perioada de mulaj este intervalul Q-M1
Sistola mecanica ventriculara este intervalul Q-A2
Perioada de contractie izovolumetrica este intervalul M1-e
Sistola electromecanica ventriculara este intervalul M1-A2

Autoreglarea microcirculatiei:
Mentine perfuzia locala in limite normale can TA scade
Se realizeaza si prin mecanism miogen
Este vitala pentru organe sensibile la ischemie
Nu este influentata de pH-ul tesutului respectiv

Intervalul PR pe ECG:
Se masoara de la sfarcitul undei P la inceputul complexului ventricular
Poate fi denivelat cu 0.5mm in derivatiile precordiale
Creste in sindromul WPW
Apreciaza timpul conducerii atro-ventriculare

Referitor la procesul de difuziune prin peretele capilar:

In urma acestui proces solviti trec prin peretele acestuia in virtutea gradientului de concentratie
O2, CO2 traverseaza capilarele prin cale trancelulara
Substantele hidrosolubile ...
O2, CO2 traverseaza prin peretele capilar folosind doar cai paracelulare

Renal:
1. in diureza presionala:
1. creste formarea de AgII
2. scade presiunea hidrostatica in capilare peritubulare
3. creste reabsorbtia de Na
4. scade reabsorbtia de apa si sare

2. reabsorbtia de Na la nivelul AH:

1. in segmentul gros se realizeaza numai prin mecanism activ
2. este de 10%
3. paracelular in segmentul subtire descendent si ascendent
4. paracelular si prin pompa activa de Cl in portiunea groasa

3. factori ce scad FPR:

1. bradikinina
2. admninistrarea de anestezice
3. histamina
4. endotelina

4. rinichiul elibereaza prostaglandine ce determina:

1. retentie de Na
2. oligurie
3. cresterea tensiunii arteriale
4. vasodilatatie

5. AgII actioneaza la nivel renal:

1. asupra arteriolei aferente si eferente, ...
2. stimuleaza numarul de canale de Na din ..
3. inhiba antiportul Na-H din TCP si AH po...
4. preponderent asupra arteriolei eferent

6. hiperaminoaciduria:
1. se manifesta prin afectare pulmonare
2. apar calculi care impiedica reabsorbtia ...
3. este afectat transportul bazal
4. este afectat transportul apical

7. reabsorbtia Cl in segmentele distale al lumenului:

1. mecanism de co-transport cu Na in membrana luminala
2. transcelular la schimb cu HCO3 in celula principala (nu, la celula intercalata)
3. bazal exista canale de Cl
4. in celula intercalata datorita gradientul... (nu, la principala)

9. celulele musculare netede din structura vezicii urinare:

1. prezinta permeabilitate inalta pentru K
2. au un PR de -90mV
3. conduc rapid PA
4. au zone de rezistenta electrica inalta
10. Angiotensina II:
1. creste eliminarea de apa si sare
2. produce vasoconstrictie
3. scade volumul de LEC
4. creste presiunea arteriala sistemica

11. Ag II produce:
1. cresterea eliminarii de apa si sare
2. scade volumul de LEC
3. scade PA sistemica
4. creste intoarcerea venoasa si rezistenta total

12. care segmente ale nefronului devin permeabile pentru uree in prezenta ADH:
1. TCP si TCD
2. AH segmentul ascendent subtire
3. TCD si TC
4. TC medulari

13. reabsorbtia Na in TCP:

1. se realizeaza numai transcelular prin TA secundar
2. se produce si paracelular la nivelul S2 si S3
3. este obligatorie si hormonodependenta
4. este de peste 65%

14. celulele principale:

1. se afla in structura intregului nefron
2. secreta kalicreina
3. au rol in secretia H si reabsobtia K
4. reabsorb Na si Cl si secreta K

15. balanta glomerulotubulara este:

1. controlata de P coloid-osmotica si hidrostatica din capilarele peritubulare
2. capacitatea rinichiului de a creste fractia de filtrare
3. proprietatea rinichiului de a creste rata reabsorbtiesi de a creste RFG
4. reprezentata de presiunea neta de filtrare

16. in diureza presionala:

1. scade formarea de AgII
2. creste presiunea hidrostatica peritubulara
3. realizeaza echilibrul intre aport de apa si sare
4. creste secretia de aldosteron

17. cili cu rol in deplasarea Lichidul tubular se gasesc la nivelul:

1. ansei henle portiunea groasa
2. tubul contort proximal
3. celule intercalate
4. celule principale

18. exretia renala a H+:

1. este predominant secundar active in TCP

2. depinde de activitatea anhidrazei carbonice din nefrocit
3. este activa in TC
4. este pasiva in TCP

19. reabsorbtia fosfatilor:

1. este 100% din cantitatea filtrata
2. se realizeaza prin co-transport cu Na in TCP
3. se produce transcelular sub controlul vit D3 in ultima portiune a nefronului
4. PTH inhiba transportorii apicali

20. in ultimii portiuni ale nefronului, reabsobtia de Na se realizeaza:

1. dependent de aldosteron
2. paracelular prin jonctiuni
3. transcelular
4. sub control peptidului natriuretic atrial

EKG:
1.depolarizarea septala produce :

1. unda q in V1-V2
2. unda S in aVR
3. unda r in DI si DII
4. unda R in V5-V6

2.ritmul sinusal normal e caracterizat prin :

1. interval R-R regulat
2. interval P-R pe linia isoelectrica
3. unda P inainte fiecare complex QRS
4. unda P negativa in aVL

3.urmatoarele afirmatiile sunt adevarate despre sistemul hexaxial:

1. aVL este perpendicular pe DIII
2. aVR este bisectorul DI si DII
3. V1 este orientat din 180 pana 0 grade
4. aVL este orientat din +150 pana -30 grade

4. intervalul QT:
1. Este format din complexului QRS si segmentului ST
2. Are o durata care variaza cu frecventa cardiac
3. Este caracterizat de durata si polaritate
4. Aproximeaza durata potential de actiune in miocardiocitul ventricular

5.celulele din nodul atrioventricular :

1. transmit PA cu viteza mare
2. au o distributie densa de junctiuni gap
3. are o rata de descarcare intre 60-100 impulsuri/min
4. sunt inhibate prin stimulare vagala

6. Axa QRS este orientate la +135* daca amplitudinea complexului QRS este :
1. Maxima si pozitiva in DII
2. Egala in D1 (-) si aVF (+)
3. Minima in V3-V4
4. Egala in D III (+) si aVL (-)

7.complexul QRS:
1. este mai larg daga PA nu se transmite corect in ventricul
2. ne permite calcularea axa iminii
3. este dominant negativ in derivatiile drepte
4. incepe cu unda r in V1 si V2

8) cand amplitudinea QRS este egala si pozitiva in D1 si aVl, axa se afla la:
1. +135
2. -15
3. +75
4. +165

9) derivatiile in plan frontal :

1. toate sunt bipolare
2. ne permite estimarea axa complexul QRS
3. inregistreaza activitatea electrica a fascicul HIS
4. cand sunt suprapuse, formeaza sistemul hexaxial

10) ritmul sinusal normal este caracterizat prin :

1. ritm regulat intre 60-100bpm
2. doua sa mai multe unde R mai amplu de 15mV in V5,V6
3. unda P pozitiva in D1, D3, aVL, aVF
4. segment ST pe linia izoelectrica

12) Inregistratrea ECG a depolarizarii ventriculare normale prezinta:

1. Unde q in derivatile ventriculare drepte.

2. Unde R ample in aVL, corespunzand depolarizari peretului liber a VS.
3. Unde r in aVR, corespunzand activarii VD.
4. Un raport R/S > 1 in V5,V6

12.depolarizarea atriala normala :

1. se produce din anterior spre posterior in artriu stang
2. produce o unda P negativa in aVL
3. produce unda P biphasica in V1,V2
4. se produce din stanga in dreapta

13.NSA nu e pacemakerul inimii daca:

1. intervalul QT mai lung decat normal
2. unde P negative in D1
3. unde P mai amplu de 0,25mV
4. nu existe unde P

14. in derivatiile precordiale:

1. axa QRS este normal la +30
2. R/S creste din derivatiile drepte spre derivatiile stangi
3. doua electrozi sunt folosite pentru fiecare derivatie
4. Abnormalitatiile discrete a VD sunt bine inregistrate

15. axa inimii este la -75 cand amplitudinea QRS este :

1. positiva in aVL
2. negativa in D3
3. egala si negativa in D3 si aVF
4. este nula in aVR

SISTEM RESPIRATOR

1_ Surfactant alveolar :
1_ Este secretat in cantitate crescuta in ltimul trimester de sarcina .
2_ Scade tensiuna superficiala la nivelul suprafetei alveolare .
3_ Contine diaplmito-phosphatdil-colina .
4_ Este secretate in cantitate crescute in cazul administrarii de glucocorticoizi .

11_ Gradientul de presiune pleurale :

1_ Se datoreaza gravitatie .
2_ Are valorize de 7cmH2O intre apex si in pozitia de ortostatism .
3_ Conrtribuie la distributia inegala a alveolara .
4_ Are Valoare maxima la capacitate pulmonara maxima .
14_ Capacitate pulmonara totala :
1_ Este egala cu suma dintre cpacitate reziduala functionala si capacitatea inspirator maxima .
2_ Este egale intre suma volumul reziduala si capacitate reziduala functionala .
3_ Este egala cu suma dintre volumul residual si capacitatea vitala .
4_ Nu contine volumul residual .

15_ Care dintre urmatoarele substantie au effect bronhoconstrictoare :

1_ Leucotritrienele LTC4 si LTD4 .
2_ Histamina .
3_ Acetilcolina .
4_ Norepinefrina .

17_ Histereza :
1_ Reprezinta diferenta din complienta pulmonara in inspir si expire .
2_ Se datoreaza recului elastici pulmunar mai mare in inspire decat la expir .
3_ Este delimitate de tensiune superficiale mai mare inspire fata de expir .
4_ Nu depinde de presiune trans-pulmonare .

19_ Capacitate Vitala Scade in :

1_
2_
3_ ........ de pleurale .
4_ Boli pulmonare cu recul elastic pulmonari crescut .

20_ Circulatia pulmonara :

1_ Este Conectataa in serie cu cea sistemica .
2_ Este singura circulatie care primeste intregul al debitul cardiac .
3_ Se desfasoara la un regim presionali scazut .
4_ Are un pat vascular greu distensibile .

23_ Complianta dinamica :

1_ Se masoar pornina de la capacitatea reziduala functionala .
2_ Se modifica in aceleasi conditi ca si complianata static .
3_ Este mai mica la volume pulmonare apropiate de volumul residual .
4_ Este maxima la capacitate pulmonara totala .

24_ Care dintre urmatoarele afirmatii sint adevarate?

1_ Rezistenta nazal la fluxul de aer este aprox 50 % din renstenta totala a cailor aeriene .
2_ Cind fluxul de aer este zero, presiunea alveolara este egala cu presiunea din cavitata bucala .
3_ In conditit fiziologice , rezistenta la flux si caile aeriene variaza invers proportional cu volumul pulmonare
.
4_ Rezistenta la flux in caile aeriene este maxima la capacitate pulmonara totala .

33_ Volumul reziduala :

1_ Reprezinta la ……aprox 25% din CPT .
2_ Creste in disfunctile ventilatorii obstructive .
3_ Este volumul de aer ce ramini in plamani in pozitia expiratorie maxima .
4_ Nu face parte din capacitatea reziduala functionala .

35_ Care dintre urmatori factorii au effect vasodilator asupra circulatie pulmonare?
1_ Hipoxia alveolara .
2_ PGE2 .
3_ PGF2 .
4_ Agonistii beta-adrenergici .

44_ Vasocontrictie induse de hipoxia alveolara :

1_ Se produce mai ales la nivel arteriorelor pericapilar .
2_ Se datoreaza blocarii canalelor de K voltaj dependente din cellule musculara neteda vasculare .
3_ Determina dirijara single catre zonele mai bine ventilate .
4_ Induce scaderea travaliului ventricului drept .

45_ Alcaloza respiratore poate fi determinate de :

1_ Hiperventilatie indusa de intoxciatia cu monoxide de carbon (CO) .
2_ Hipoventilatia indusa de hypoxia de altitudine .
3_ Hiperventilatie indusa de diverse crize psihogene .
4_ Hipoventilatia indusa de intoxciatia cu monoxide de carbon (CO ) .

47_ Celulele endoteliale din capilarele pulmonare :

1_ Activeaza angiotensina I la un singur pasaj pulmonare .
2_ Indeparteaza endotelina .
3_ Eliberaza NO .
4_ Formeaza un strat discontiniu .

48_ In care dintre urmatoarele situatii scade capacitatea de difuziune a plamenilor ?

1_ Rezectii pulmonara .
2_ Emfizemi .
3_ Fibroza pulmonara .
4_ Edemul intraalveolar .

55_ In disfunctie ventilatorii obstructive :

1_ Scade VEMS .
2_ Scade indicele de restrivitatea .
3_ Crester rezistenta la flux de aer a cailor alveolar .
4_ Scade volumul residual .

59_ Indicele de reactivitate bronsica :

1_ Este raportul VEMS x 100/CV .
2_ Valoara sa normal variza intre 70%-85% .
3_ Scade in Disfunctie Ventilatori obstructive .
4_ Scade mult In disfunctive ventilator restrictive .

67_ Hipoventilatia alveolara induce :

1_ Hipoxia alveolara .
2_ Vascoconstrictia in acel teritoriu pulmonar .
3_ Scadere perfuziei in acel teritoriu pulmonar .
4_ Scaderea rezistentei vascular in teritoriul pulmonar respective .

1- Care dintre urmatoarele substante au efect bronhoconstrictor:

1. Leucotrienele LTC4 si LTD4
2. Histamina
3. Acetilcolina
4. Norepinefrina
2- Acidul uric:
1- Se secreta la nivelul TCP si TCD utilizand transport activ secundar (numai TCP)
2- Se reabsoarbe paracelular si transcelular la schimb cu anioni in S1 si S3 (doar transcelular in
schimb cu anioni)
3- In S2 si S3 se secreta iar in S2 se reabsoarbe (invers)
4- Se secreta utilizand transportorii specifici in S2 (corect)
 3- Care dintre urmatoarele substante scad RFG:
1- Endotelinele (corect)
2- Oxidul nitric
3- Noradrenalina (corect)
4- Glucagonul

4- Diodrast este utilizat pentru a masura:

1- Debit plasmatic renal (corect)
2- Clearance apei libere (diferenta intre volumul urinar si clearance osmolar)
3- Fluxul sanguin renal (corect)
4- Debit filtrari glomerulare (RFG)
5- in absenta hormonul antidiuretic apa se reabsoarbe in:

1- TCP
2- 2/3 distala TCP si TC
3- AH descendenta
4- TC medulari
6- Rata filtrarii glomerulare:

1- Se determina prin clearance la inulina

2- In clinica se prefera utilizarea clearance PAH
3- Este cantitatea de filtrata care se formeaza in fiecare minut in toti nefronii
4- Este procentul din flux plasmatic renal ce devine filtrat glomerular
7- capacitatea reziduala functionala:

1- Reprezinta aprox. 50% din capacitatea pulmonara totala:

2- Insumeaza volumul rezidual si volumul expirator de rezerva
3- Este volumul de aer din plamani de la ... repaus
4- Impreuna cu capacitatea inspiratorie formeaza capacitatea pulmonara fortata
8- excretia urinara a proteine:

1- Este mica in cazul afectarii membranei bazale glomerulare

2- De obicei creste in efort fizic intens
3- Este in relatie directa cu concentratia proteinelor plasmatice
4- Creste in ultimul trimestru al sarcini
9- presiunile care favorizeaza reabsortia in capilarele peritubulare:

1- Presiunea interstitiala renala

2- Presiunea hidrostatica din capilare peritubulare
3- Presiunea coloid osmotica din plasma
4- Presiunea coloid osmotica din interstitiu
10- membrana filtranta glomerulara

1- La suprafata celulelor endoteliale exista glicocalix

2- Diafragma de fanta impiedica patrunderea macromoleculelor
3- Realiseaza o succeciune de filtre cu dimensiuni din ce in ce mai mici
4- Endoteliul capilarelor glomerulare este alcatuit din podocite
11- complianta pulmonara:

1- Variaza invers proportional cu variata presiuni transpulmonar

2- Este invers elastantei
3- Nu este identica in inspir si expir
4- Scade in emfizemul pulmonar
12- ansa henle a nefronilor juxtamedular:

1- Ramura subtire ascendenta este permeabila pentru apa

2- Celulele portiuni groase sunt adaptate pentru transportul activ de Na si Cl
3- Pe toata lungimea celulele secreta GP tamm-Horsfall
 4- Portiunea groasa este impermeabila pentru apa si uree
13- reabsorbitia de K la nivelul TCP:

1- Este pasiva urmad miscaera Na si apa

2- Se realizeaza apical prin cotransportul K/Cl
3- Paracelular si S3 favorizeaza de potentialul pozitiv din lumenul tubular
4- Se realizeaza transcelular si paracelular in procent de 60-80%
14- senzatia de sete apare:

1- Prin deshidratare intracelulara a neuronilor din aria preoptica

2- In hipopotasemie
3- Cand concentratia plasmatica de Na creste cu peste 4 mOsm/l
4- Cand osmolaritatea organismul scade

15- Alcaloza respiratorie poate fi determinata de:

1.Hiperventilatia indusa de intoxicatia de monoxid de carbon (CO)
2.Hipoventilatia indusa de hipoxia la altitudine
3.Hiperventilatia indusa de diverse crize psihogene
4.Hipoventilatia indusa de intoxicatia de monoxid de carbon (CO)

16- Stimularea simpatica la nivel renal are urmatoarele efecte:

1.Creste reabsorbtia de Na la nivelul TCP
2.Scade FPR si RFG
3.Stimuleaza secretia de renina la nivelul aparatului juxtaglomerular
4.Scade rezistenta la nivelul arteriolei aferent

17 Izostenuria:
1.Osmolaritatea urinii este egala cu a filtratului glomerular
2.Clearence usmolar are valoarea zero
3.incapacitatea rinichiului de a forma sau dilua urina
4.Este functia rinichiului de a elimina substantele toxice din organism

18 Consumul de oxigen la nivel renal:

1.Este crescut si constant la nivelul corticalei si medularei
2.Face ca diferenta arterio-venoasa sa fie mai mica comparativ cu celelalte tesuturi
3.In conditii bazale nu scade datorita nevoilor metabolice
4.Este mai mare in corticala datorita transportului activ de Na

19 Indicele de reactivitate bronsica:

1.Este raportul VEMS*100/CVF
2.Valoarea sa normala variaza intre 70-85%
3.Scade in disfunctiile ventilatorii obstructive
4.Scade mult in disfunctiile ventilatorii restrictive

20 Echilibrul glomerulotubular:
1.Protejeaza capilarele glomerulare impotriva cresterii presiunii de perfuzie
2.Previne suprasolicitarea segmentelor distale cand RFG creste
3.Are doua componente legate de aparatul juxtaglomerular
4.Reprezinta capacitatea rinichiului de a creste rata reabsorbtiei ca urmare a cresterii RFG

21 Reflexul Bainbridge:
1.Tahicardie
2.Vasodilatatia arterei renale
3. produce diureza
4.vasoconstrictia arterei renale

22 RFG se masoara indirect prin clearence la:

1.inulina
2.EDTA
3.creatinina
4.PAH

23 Renina este eliberata de aparatul juxtaglomerular in conditii de:

1.hipervolemie
2.cresterea concentratiei de clor in urina
3.hipertensune
4.ischemie renala