Fiziologie

Curs 2 (10/10/2001)

Sistemul excitoconductor
• Nodulul sinoatrial
o localizare A.D.
o structură 1,5/3/1 min
o cel. P
• Nodulul A-V
o localizare :
 cel. tranziţie în septul A-V
 sist. de conducere
o banda ant. interatrială între A.D. şi A.S.
o sist. internodal : ant., mij., post., fac legătura între A.D. şi A-V
• Sistemul His – Purkinje
o disc intercalar, joncţiuni gap. iniţial traseu comun cu septul interventricular.
Primele ramificaţii ajung pe partea st. a septului interventricular. Se pot
bloca rr-le => bloc de ramură
o ram. stg.+dr. => 2 subramuri ; depolarizarea 0,10 sec.

1. Structura fb. miocardice

- corespunzător benzilor sunt tuburile T care comunică cu R sarcoplasmic şi cu
cisternele sarcolemale –> mai mult Ca2+ . În interiorul tuburilor T avem Ca2+ în
conc. egală cu cel extracelular.
- Potenţialul de acţiune depăşeşte tuburile T. El det. modificarea conformaţiei
unor prot. ale canalelor ionice => eliberarea de Ca2+ care det. în continuare
creşterea Ca2+ din celulă din cisterne.

2. Discuri intercalare
Rol :
1) Întăreşte mecanic fibra miocardică
2) Posibilitatea transmiterii PA prin gap
* PA = potenţial de acţiune

3. Mitocondrii
• irigaţie mare => mitocondrii multe
• există pompe de Ca2+ la mitocondrii

4. Vascularizaţia miocardului
• 6% din DC :

1/5
Fiziologie
Curs 2 (10/10/2001)

o 0,7 – 0,8 ml/min/g

o particularităţi morfofuncţionale. Vasele dispuse perpendicular pe epicard
sau endocard. Nr. de anastomoze redus între vasele mari. Spre endocard
vasele sunt aproape paralele pe endocard => circulaţie deficitară
• irigaţia în timpul ciclului cardiac :
o „garden hose efect” :
 Ca2+
 creşterea conc. de Ca2+ cu creşterea irigaţiei
• legea inimii : forţa de contracţie e direct proporţională cu L iniţială a
sarcomerului. Vol. miocardului în diastolă creşte ca în sistolă, deoarece în
diastolă vol. de sânge din miocard e mai mare => creşte conc. de Ca2+ =>
creşte forţa de contracţie
• irigaţie – ischemie => infarct
o raport fibre miocardice / capilar = 1
o lipsa anastomozelor (puţine)
Celulele miocardice nu regenerează
Fen. de precondiţionare ischemică : dacă un ţesut este supus la ischemii scurte
îşi creşte rezistenţa la unul care poate fi mortal.

5. Inervaţia miocardică
Adrenalină, noradrenalină, acetilcolină
GABA, NPZ, NO

I. Simpatică :
• ggl. stelat dr.
• ggl. stg. => f. de contracţie =>aritmii
• stimulează forţa şi frecvenţa cardiacă
Conexiunea între fibrele vegetative şi cele miocardice se realizează prin
difuziune din aproape în aproape, dar nu există sinapsă
• receptorii principali : receptori β – efect de stimulare a ritmului cardiac şi a
forţei de contracţie

II. Parasimpatică :
• vag drept : n.s.a. => frecvenţei cardiace
• vag stâng : conducerea a.v. receptori muscarinici

Distribuţie :
• simp. : foarte frecvente în tot miocardul
• parasimp. : preponderent atrială (n.s.a. şi n.a.v.)

2/5
Fiziologie
Curs 2 (10/10/2001)

6. Proprietăţile miocardului
a) Excitabilitate : cronotropism
b) Conductibilitatea : tomotropism
c) Contractibilitatea : inotropism
d) Relaxarea : lusiotropism

1. Existenţa ionilor det. excitabilitatea (repartiţia inegală a lor)

Def. : proprietatea unui sistem viu de a răspunde specific la un stimul; condiţie

esenţială a vieţii.
Premise :
a) permeabilitatea selectivă a membranei
b) repartiţia intra- şi extra- celulară a ionilor
Permeabilitatea : nu există membrane permeabile vii. Se realizează prin
mecanisme pasive. În repaos consumă energie pentru menţinerea conc. Un
foton pune în mişcare milioane de ioni
Permeabilitatea selectivă : 2 criterii :
a) temporal : faţă de acelaşi ion
b) un sistem de tranport este în general specific

Sisteme membranare de transport ionic

a) canale ionice
b) transportori
c) pompe ionice

a) canale
• proteine complexe => până la 2000 AA, 1 μ2 are 500 – 1000 de canale
ionice
• controlate de voltaj – de repaos
– de acţiune
• cuplarea receptorului cu neurotransmiţătorul (acetilcolina => Na+)
• 2 tipuri :
o interacţiune directă
o interacţiune cu receptorul => procese metabolice => deschiderea
• forţe mecanice
• canale :
- rapide
- lente
• canale de Ca2+, Na+, K+, Cl-, etc.
P.R. inimă -85mV
Pot fi şi necontrolate : transportul este foarte lent â

3/5
Fiziologie
Curs 2 (10/10/2001)

Hiperpolarizarea :
a) pătrunderea ionilor negativi
b) excuderea ionilor pozitivi
c) pompe ionice :
1. Na+/ K+ mecanism de acţiune – transport activ
2. Ca2+
Pot fi pe membrana celulară sau pe membrana organitelor.

1. Na+/ K+ - ATP-aza : transport contrar gradientului (iese Na+, intră K+)

O celulă poate răspunde până la 1000 stimuli până la nec. mecanismelor active
Blocante :
• digitale => creşte forţa de contracţie a miocardului
• blocare => creşte Na+ => scade efluxul de Ca2+ prin schimbătorul de ioni.

2. Ca2+ sarcolemală : calmodulina reglează pompa ca inhibitor şi stimulator

Calmodulina inhibă pompa. Mecanism controlat de fosforamban

Ca2+ mitocondriale :
Transportor Na+/ Ca2+
- 80% din efluxul de Ca2+
- mecanism funcţie de concentraţia celor 2 ioni de o parte şi de alta; în sistolă :
Na+ mult => influx slab.
- interrelaţii cu pompa Na+/ K+

Concentraţia ionilor (mM) în fibra miocardică :

Ioni E I
+
Na 140 5-34
+
K 5,4 104-108
-
Cl 100 8-78
2+
Ca 2-3 0,0002

P.A. în fibra miocardică de lucru

- durata : 300 ms (în muşchiul striat 1 ms)
- creşterea = faza 0 => influx de Na+
- scăderea până la platou = faza 1 => influx de Cl-
- platoul = faza 2 => transportul K+ prin canale voltaj dependente

Mecanism de autoexcitare sau ritmicitate

P.R. al celulelor din n.s.a. este mai mic, până la -60 mV

4/5
Fiziologie
Curs 2 (10/10/2001)

Grafic
bulă diastolică => valoarea
produsul există unor canale de Na+ şi Ca2+ lente necontrolate
Cheia automatismului nodulului sinoatrial este existenţa canalelor Na+/ Ca2+,
fără să fie stimuli. Perioada refractară este legată de P.A.
Perioada refractară absolută -40 -0 -40
Perioada refractară relativă
La miocard P.R.A. are aproape aceeaşi durată ca contracţia => nu există tetanos
Dacă se intervine în P.R.R. sau P.E.E. avem extrasistole.

5/5