lor?

Universitatea o.Ovidius,, Constanfa

Facultatea de Farmacie
Program de studiu: Asistenfl de Farmacie

BAZA de DATE - Teste GrilI

Disciplina

EI EMENTE DE i\UTRI TIE

Semestrul II
Responsabil de disciptini
Conf. Univ.dr. Florica Buguricu
 TEMATICA I
API\ * NtrCESAITUL ENERGETIC $I NUTI{ITIV

GRILE
COMPLEMENT SIMPLU

1. Un adult are nevoie zilnic de un necesar tiziologic maxim de api egal cu:
A. t.2t
B. 0.5 I
@-,;t
D. 5l
E. 4t
2. La ce concentralie a ioduluri din api, se instaleazE guga endemicd:
A. intre 0.5 -1.5 mg/L
B. intre 0.5 I .5 Ve/L
-
C. sub_---L-9-.--.-<
5 tts.lL
D. peste 5 pg lL
E. intre 1.5-5 rnglL

3. La ce concentratie a fluorului din ap[ apare caria dentar6:

A. lmg/L
B'
'j'fuqdL *
C. t5 mglL
D. 0.5 - 1.5 mg/L
E. egali cu concentrafia iodului

jror,r.Ou,.
4. Fluorizarea apei este o metodd profilacticd a cariei dentare. Ce concentrafie de
sd fie in apd pentru aceastd profilaxie:
A.lmg/L ,
B.?iffi 'l
C.>5 mgL
D. 0.5 - 1.5 mg/L
E. egal6 cu concentragia iodului

5. Cdnd concentrafia de flqor din ap[, este intre L5 mgil- - 5 mg/L, apare boala, numitd:
A. carie dentard
@ougga-{""*'--
C. osteoflorozd
D. osteomalacie
E. osteoporoza

6. Cu ce este echivplent un grad german de duritate:

A. cu 1 mg CaO/L ap6
B. cu_lp mg _C-aQ/I.ani .
C. cu 10 mg CaO/100 ml apl
 D. cu I0 mg CaCO: /L apd
E. cu l0 ml NaOH 0.1 N

7. Cu ce este echivalent un
grad francez de duritate:
1. .u l0 mg CaOtLlpd,
B. cu l0 mg CaCOI lL apit
C. cu l0 rnsTa6fl00ffiou --
P. .u un grad german de duritate
E. cu t0 ml HCI 0.1 N

clorizarea apei se tblosegte

o cantitate mai mare de clor,
:r:Hrilt acesra rdm6ne in apd gi se
A. clor mineral
B. clor legat
1 C. clor combinat
D. clor rezidujrl
E. clor libei

admisE de cror rezidual in apa potabili, conform

Zr;;;I;.:;Srcantitatea regii apelor
A. I mg/L
A 0.1 -0.25 g tL
9"3[l;?i#u
E.<0.1g/L
cdt trebuie str scadd concentrafia
.1ro;r3'l de api in organism, pentnr
a se instala senzafia de
A. cu 5%
B. cu 50%
C. cu t_}-|tr:/e-_
"

E. cu25_50yo

I l ' Factorii nutritivi, care prin

ardere in organism genereazd.carcirii
f f1-o_trdele, glucidel_E tipiUefe " , sunt:
B. vitaminele gi sErurif"
C. enzimele -in.ruf,
D. coenzimele
E. hormonii

gram de grucide se eribereaza

" I'llffLtltti cantitatea de energie, egali
cu:
B. 6,0 kcal
C. I2,60 kcal
D. 7 kcal/ min
E. 18 moli cle ATp
13. Prin arderea unui gram de proteine se elibereaz[ cantitatea de energie, egala cu:
A. 4,3 ksal-
B. 6,0 kcal
C. l2,60kcal
D. 7 kcal/ min
E. 6s%
14. Prin arderea unui gram de lipide se elibereazd cantitatea de energie, egald cu:
A. e.3 1ig3l*
B. 6,0 kcal
C. 12,60 kcal
D. 7 kcal/ min
E. 50 moli ATP
15. De cdte kilocalorii are nevoie un adult de talie standard pentru asigurarea metabolismului
bazal:
A. o kcal / corp ,l 24h
B. 3 kcal / kg corp I 24 h
C. I kcal / kg corp / 24 h
D. 1 kcal / kg c-orp I ll-,-
E. I kCal %

16. Clima influenfeazi rnetabolismul bazal astfel:

A. la frig nu se modific6
B. la cald nu se modifici
C. la frig*este mai malgdec0t la cald
D. la frig este egal cu zero
E. primivara gi iarna este mai mare decAt vara qi toamna

17. Energia consumat6 pentru ingestia alimentelor se numegte:

A. energia de activare
\ B. energia de metabolizare
C. acfiunea dinamici
' D. acliuneEtiiiiEi'**-"""
E. metabolism bazal

18. Bolile de nutrilie sunt stdri patologice ce apar in urmdtoarele situalii:

A. cAnd organismul se alimenteazd echilibrat
B. cdnd organismul se alimenteazd sinltos
C. cind suferl dezechilifu3 al_imentgr
D. cind suferi dezechilibru acido -bazic
E. cind organismul este in repaus

19. Denutrilia primar6 constd in:

A. reducerea aportului alimentar
B. reducelgaiportului alimenttd?J"gl_rg lipsei hranei (indisponsabilitatii)
C. cregterea aportului caloric
D. cregterea aportului glucidic
E. aport crescut de alimente
 20. Ingestia de cantitili mari de alimente intr-un
mod necontrolat poart[ denumirea de:
A. bulimie-_
B. anorexie nervoasE
C. denukilie
D. slabul constitt4ional
E. diaber

2I. Hipernutrilia repre zintd,:

A. sciderea greutifii corporale cu 10 % fa\itde cea ideal[
B. sc6derea greutilii corporale cu 20 w raiede cea
ideall
C. homeos tazia orgahismului
D. dezechilibrur intre aportul alimentar gi consumul
de energie
E. dezechitibrul acido -bazic

22' Necesarul energetic total (lrl.E.T.) pentru

organism se calculeazd prin insumarea mai multor
tipuri de energii. precizali care din ahrmaliile ie
maiio, .rt. corectd:
r.= -ue.t3b"9.l!s$ -bazal + enelg.i_q*{_qg.gllritutetenergia dinamicl *
*#.t energia de
B' N'E'T': metabolism intens* energia mecanic6*.r.rgiu
dinamicd + energia de boali
c' N'E'T'= metabolism bazal + de activitate*energia caloricd * energia de
"rr.rglu boali
D. N.E.T.= metabolism biochimic icatabolism i anaUolism
E. N.E.T.: nici una din afirmatii nn este corectE

23' Cheltuielile energetice legate de activitateafizicd,sau/gi

intelectuali se calculeazd dac[ se
crmoagte obligat valoarea unei anume energii.
La cd fel de'energi;;;;;;i;;;",

A. energia dinamici
B. energia calorigen{
C. energia tactoriali de activitate
D. energia bazald,
E. energia fr:danici-
24'rnstrrile patologice necesarul energetic este modificat
comparativ cu starea normal[, astfel:
A. este mai mic dec6t necesarul bizal r
B. este egal cu necesarul bazal
C. este.in fu3Efg, de necesarulbazalgi de tipul bolii.
D. scade cu gravitatea bolii-"*-
E. poate ajunge p6na la 50% dincel bazal

25' colagenul 5i zeina din punct cle vedere

al conlinutului in amin oaciziiesen{iali, sunt
proteine de tipul:
A. proteine complete
B. proteine parfial cornplete
C. profgf.qJ?_..c*qgplete -
_

D. proteine ionrce
E. hemoglobinice
 26.inanaclorhidrie ce se intdmpl[ cu absorblia calciului:
A. poate sI creasci
B. poate sd scadd pdnd, .la zero
C. este stimulatd
' D. stimuleazi gi absorbtria altor elemnete minerale
E. r6mdne nescliimbatd

27 .Ralia zilnicd de seleniu intr-o alimentafie sdndtoasd este de ordinul:

A. grame/kg corp
B. grame/tr
c. p{24\--
D. mg /h
E. ppm/Kg corp

* 28. Alimentele in care confinutul de seleniu este crescut sunt:

A. usturoiul,'ciuperci, fructe de mare
B, varza, salata, ceapa
C. lapte, oul
D. produse zaharoase
E. pastele fEinoase

29. Dintre vitaminele hidrosolubile din produsele alimentare, fac parte:

A. vitaminele A, D, E
B. vitaminele A, B, C, D
C. vitaminele.B, C...
D. acidul folic, biotina, acidul pantotenic, carotenii, tocoferolii
E. vitaminele A, D, E, K

30. Care sunt principalele surse pentru aportul vitaminei C:

A. sursele endogene
B. legumele.Q!_!ugJs-le,
C. grdsimile
D. carnea gi rnezelurile
E. laptele

31. Care sunt principalele surse pentru aportul vitaminei C:

A. legumele gi fryetel_e--=
B. laptele gi derivatele
C. grisimile
D. carnea gi mezelurile
E. bduturile alcoolice

32. Formula prin care se calculeaz[ coeficientul de utilizare digestivi este:

F - R
A. C.U.D yo=
F
E
Yo: -
T
B. C.U.D.
E
I_f
C.C.U.D%o=' r xlO}
I
 D. C.U.D o/o: !- xl00
7

E. c.u.D. %:
ffffi\
33. C.U.D.-ul unei troflne este influentat de:
A. cantitatea de alimente ingerate
B. cantitatea de alimente eliminate prin urin[
C. cantitatea de trofin[-tqggfet-a . .
D. cantitatea de antitrofind eliminatl prin urind
E. indicele de iod

34. Care dintre elementele minerale au valoarea C.U.D.-ului mai mare:

A. elementele monovalente: Caz*,}dgz*, Fe2*
B. elementele monovalente: Na*, KILpJ
C, elementele: Ca2*, Fe2* Mg2*,
D. elementele metalelor grele
E. elementele vitaminice

35. Dintre antitrofinele ce impiedici utilizarea proteinelor se enumerS:

A. albugul cnrd
B. antitriptyfL*-
C. biotina
D. tripsina
E. amilaza

36. in cereale, care din antitrofine predomind:

A. acidul oxalic
B. antitriptaza
C. acidul fitic
D. acidul o*6i-rc
E. fluorul

37. De ce acidul oxalic qi acidul fitic sunt antritrofine:

A. pentru ci mdresc absorbfia alimentelor i
B. pentru ci mlresc absorblia calciulu.i, fierului, zincului
C. pentru cI micgoreazd absorblia caliiului, fierului, zincului
D. pentru ci nu se glsesc in alimente
E. pentru cE se gdsesc in lapte

38. Ciocolata e un aliment ce impiedic[ absorblia unui element mineral. Care este acesta?
A. fluorul
B. calcjul*,.
C. acidtrl oxalic
D. acidul fitic
E. fosforul

7
39. Cacaua e un aliment ce impiedicd absorblia unui element mineral. Care este acesta?
A. clorul
B. calciul
C. aci&rl
-ee oxalic

D. acidul fitic
E. acidul oleic

40. Care tip de pdine confine mai rnult acid fltic:

A. cea albi
B. cea intermediard
C. cea neasrd
D. indiferent
E. cea dieteticl
 TEMATICA 1

APr\ + NECESAI{UL ITNERGE'I'IC $I NUTRITIV

GRILE
COMPLEMENT MULTIPLU

1. Prinffe bolile neinfeclioase transmise prin intermediul apei, se enumer6:

A. gu$u endemic_{_
B. fluoroza eiideqlpE---
C. hepatita viral[
D. tuberculoza
E. antraxul

2. Printre bolile neinfecfioase ale apei, se enumeri:

A . pqe llgmqg I ob"Ltgrn Le-lUf3}-!-rle*- _
B. inlgx icati i I e cu p!_umb, cadmiu gi- pgluanli- o-qganici
C. leptospirozele - .
D. bolile parazilare
E. fl uoro?gJt'rdelqfgr" --

3. Printre bolile infec[ioase ale apei, se enumerd:

A. methemoglobinemia infantilI
B. intoxica{iile cu plumb, cadmiu gi poluanli organici
C. leptospiro_?gle . ,.
D. boliffifup[?{-e*"-"
E. conj unc-ttyile,de" lgZil
-
4. CAnd concentralia de fluor din ap6, este ) 5 mg lL, poate sd apar6:
A. carie dentard
B. fluoroza dentard
C. os-lqg-flqqa,,=--
D. oiteolp-afujs.-.*
E. osteqjqBiza- -.-

5. La ce risc snnt supugi copiii mici alimenta{i artiticial, cind apa potabild este poluatd cu nitrili:
A. i ntox icati i .q-uJittiti--
B. aparilia methemoglobinemi-e-i infantile . , -

C. la dezvoltarea giganticd a corpului

D. la cregterea :rezistenlei organismului
E. lqpuf-qg4rg _ *
6. La ce risc sunt supugi cop-iii mici alimentali artificial, cind apapotabilI este poluatd cu nitrili:
. A. insuficienla oxilendrii corpulgipfp-.blocarea hemo-glob,inei sub formLde
methemoglobinI
B, nedezvoltarea fizicd, g i i ntelectuala_ *_ .*. "-
C. li ,Iezvoltaie*a giEAntibh- a corpului
D. la cregterea rezistenlei organismului
E. rn ethe m o g q b ine m i e i i l-r-{alt i1e---------
I
3pgtrLa
7. Cei mai frecven[i poluan[i organici ai apei potabile sunt:
A. plumbul, cadmiu
B. fluorul, iodul
C. pesticidele organoclorurate
D. detergentii
E. acizii gragi polinesaturafi

8. Care dintre urmdtoarele boli transmise prin ap[, sunt de transmise de bacterii:
A. giardioza sau lambiaza
B. conjunctivita de bazin, poliomielita
C. holera, dfZeqlgltg_-_
D. febra-lifoiSla.-
E. antraxul

9. Care dintre urmdtoarele boli transmise prin apd, sunt transmise de virusuri:
A. unele tifuri dq hepetita - - -
B . c onj unc tivita d 9 -b-azln, ppl i p_rnie,l ita-.
C. holera, dizenteria
D. febra tifoid[
E. nrberculoza

10. Dintre bolile parazitare care sunt transmise de regul6, prin intermediul apei:
A. lambiegA_
B. giarrdigza- *
C. holera
D. guga endemicd
E. amilaza

I l. Poluan{ii chimici ce fac c? apa potabild sd nu fie"consumabild" sunt:

A. nitrafii, gitrilii - .. -
B. clorura de sodiu
C. NH:, HzS_.*_-_
D. COz, Oz
E. pestici4elg _

12. in ce se mdsoari duritatea apei:

A. mg/L
B. mg%
C. grade ger$anc_.
D. grade lranceze
B. mt albalii(acili) iTO mt apd

13. in ce se misoar[ duritatea apei:,

A.ms CaQ!J,j;giL**
B'*e@
C. grade celsius
D. grade Thorner
E. grade g9-ry3lgsifransezs*_ *
14. Prin intermediul apei se pot transmite unele boli neinfecfioase. ln acest context, care din
urmatoarele afirmalii sunt adevlrate:
A. fluorul nu are rol carioprgventiv
B. fl poru[ 41e_go[ cEi-g pj_gyenti-v-
C. fluonrl -este cariogen,
D. flug4! pu q!!lg-qr!o:ge1
E. lip.sa de flotrr din apd eite asociatd cu.prevenirea cariei dentare

intelectuali se calculeaz6 daci se

15. Cheltuielile energetice legate de activitatea fizicd,sau/gi
cunoa$te valoarea metabolismului bazal. Ce elemente mai trebuie cunoscute pentru a calcula
valoarea acestei energii de activitate.
A. sexul, vdrsta, B1.9B!{tgg-*:-.*:.--
B. "factorul de activitate" _-"
C. tipul de activit_atq d,esflgurat* ""-"..
D. energia de boal6
E. energia caloricd
activitateafizicd sau/qi intelectualE se calculeazl dacd
16. Cheltuielile energetice legate de se
cunosc obligat unele elemente, cum ar fi:

. A. sexul, vdrsta, greutatea

B. "factorul de'dcfitiiaiett"-
C. tipul de activiiaie.lil&urag--
D. valoarea metabolismului bazal
E. valoarea energiei necesare digestiei ')
17. Necesarul energetic total (N.E.T.) pentru organism se calculeazdprininsumarea mai multor
tipuri de energii. Precizafi care sunt acestea:

A. energia caloricd
B. energia macroergici
C. energia baza-lg -,*
D. energia legati de boal6
E. energia de activitat{*] '

18. Energia necesari organismului pentnr desfEgurarea metabolismului propliu este furnizati
de substanfe denumite:
A. coenzime
B. enzime
C. trofine
D. faCtofffiiitivi
E. elemente minerale

19. Zilnic, organismul uman are nevoie de cheltuieli energetice gi anume:

A. cheltuieli energetic elaz,alg *
B. cheltuieli energetice legate ae3lt|jL1!9 _
C. cheltuieli energetice legate de d-tgp__
D. cheltuieli energetice legate aq-LealL -
E. cheltuieli energetice legate de consumul de elemente minerale

1l
20. Greutatea corporalS idealI a unui individ depinde de mai mulli factori, printre care
enumerim:
A. talia
B. v6rsta
C. conformaliz*
D. indicele masei corporale
E. metabolismul bazal
21. Denutrilia se clasifici in mai multe categorii. Care sunt acestea:
A. primar[ .
B. secundar5
C. mixt6
'-
D. fiziologicd
E. patologicd

22. Ca:uzele denutritiei sunt:

A.' indisponibilitatea hraqqi-,
B. tulbur[ri de masticafie qi deglutrfle* .

C. tulbur[ri ale metabolismului glucidic

D. tulburiri ale metabolismului bazal
E. tulburlri de energie solari

23. Referitor la slabul constitulional sunt adev6rate urmdtoarele afirmalii:

A. este o dereglare metabolicd
B. constl in existenta unui numlr redus de celule adipoase la persoan.eJg 1e._spgctive
C. constd in existenla unui numdr crescut de celule adipoase la persoanele respective
D. poate fi rnentinut 4.9:A&rcul yielii
_
E. suferd 50 % din populafie

24, Predominant la femeile tinere se instaleazd unele boli cle nutrilie. Cum se nunresc?
A. hipernutrilie
B. bulimia
c. aiioieiig-n-Eryoas{ -
D. hiperglicemia r
E. diabetu_ljuve-nil - 7

25. Comportamentul tin.r.to, ce sufer[ de anorexie nervoas[ constd in:

A. teatsa_ {e4sg5gj4gq-9 a
B. retuzul senzafiei de foame, qbpsgg]p,"llgbielu+e.-
C. indiferenp fal[ de greutatea corporali
D. indiferenfa la aportul energetic.
E. o pre o cup are e x c e | iyl_ t=Ela*d sgf eu t alga.cor+ore1.L_'

26. Ingestia de cantitdfi rnari de alimente ?n paralel (dar nu intotdeauna) cu reducerea

cheltuielilor de energie, duce la instalarea:
A. b91&r-ds_nu!t1l_e_
B.hiperry!4$si*_
C. bolilor de copillrie
D. bolilor de piele
E. anevrismului
27 . Proteinele alimentare se clasifici in funclie de calitatea lor in:
A. Protein-e lsentiale
B. proteine c*ogrPlelg-*
C. proteine pusrul qqruplete*-
D. proteine incogrple.Je --
E. proteine bogate in aminoacizi

2 8. Proteine Ie incomp lete s e caracterizeazd' p rrn

A. o valoare SiologisasglzgtA**"
B. o valoare biotogici crescut[, dar aportul lor este dublu
C. labilitate termic6 debsebit[
D. lipsa unor aminoacizi esen{iali -
E. prezenfa unor aminoacizi esenliali in proporlii reduse

29. Necesarul glucidic pentru funclionarea normalE a unui organism uman este:
A.70-120 mgoh
B. minim de 1_0-,0-"9//
C. minim cie 180 rng %
D. mediu de.lP0iQQ grr--sd
E. astfel ca[CJlit, incdt reprezinte 50% (minim pentru un adult) din totalul
necesantlui energetic

30. Ce este ilclicat sI thcl o persoanI cind desfEgoard o activitate fizicd intensi pe o duratd
scurtd de timp:
A. sd consume lipide
B. sd consum_e qngnlile Eluqide.. --
C. sd consuine glucide simple -. .
D. sd consume glucide sub form[ de amidon
E. sd consume glicogen

3 L Proteinele pa4ial complete ss caracterizeazd astfel:

A. au valoare nutritivi mare ._..:
B. au valoare nutritivl foarte riiicd, incit se consumi zilnic
C. confin aminoacizi esen[iali in cantit[tri ryl],lfc'i fgtB,deplo-!eineJe-.eo$]P1ete*-*-*
D. confin toti aminoacizii esenfiali in aceleagi cantittrli ca qi proteinele complete
E. contin toli aminoacizii esenliali

32. Valoarea ntrtritivi a grdsimilor este asigurati de : .

A. acizii gr?$l p_glqglatge!-**

B. acizii liiei J_sgrtiati - -
C. glicerol
D. colesterol
E. vitarninele F

13
33. Excesul de sare consumat trebuie evitat in anumite afecfiuni, cum ar fi:
A. guti
B. aterosclerozd.
C. diabenrl zaharat
D. infarctuI pq!-o gefdl".*
E. a fe c[iun,,- fa_i399_

34. Care din afirmatiile de mai jos, sunt adev6rate :

A. ionul de sodiu stimuleaz[ diureza
B. ionul de s-qdiU ry1i!-e_?pa*.*_
C. ionul de potaslu__sjimuleazd diurezq-.
D. ionul de potasiu reline apa
E. sodiu esta extracelul ar, p g!,e"s.lu_ g;-tLio n -Lrtra geIu I ar

35. Care din afirmaliile de mai jos, reflectd lealitatea:

A. ionul de sodiu afecteaV! 4Ba1 J_til_eat{i9-y1qct&r,l
B, i o nul de p ota s i u s timt-l.e,4s[.f rUn U l-.ggfdiag
C. ionul de potasiu micgoreazl ritmul cardiac
D. ionul de potasiu refine apa
E. ionul d. q99iu-9g99=spa*

36. Surse alimentare pentru potasiu sunt:

A. carne. oeste
;.*,*2..r"-t.1*'+" '
B. .rgto.[r.599i!-*
C. piine albd
D. grisimi
E.- banane
,;i-;>-,J '

37. Importantele surse de produse alimentare pentru aportul de potasiu sunt:

A. carng*9_altgfi, banarle ,-
B. pAine albd
C. grlsimi
D' qqfuusins-tanr
E. apa
'
r

38. Aborbfia gi fixarea calciului este f'avorizatd de consumul produselor alimentare:

laptele
A. *t_--. :---
-
B. cerealele
C. cacaua
D. hfp-{Lzg$rile*-.
E. alimentele bogate in lactozi gi vitamina D

39. Aborbfia gi fixarea calciului este inhibati de corrsumul produsglor alimentare:^

A. laptele
B. cerealelo
C."gg4g*-
D. br6nzeturile
E. alimentele bogate in lactozl gi vitarnina D
40. C6ror compugi se explicd absorblia redusi a calciului, fierului gi magneziului:
A. acidului_ft!-ic--
B. acidului fitic din cereale -
C. acidului maiic---
D. acidultri acatic
E. anti tro,fr n-e-!or s p e_c-i [99.

41. Traversarea barierei digestive a tjerului este condilionat6 de numeroqi factori, cum ar fi:
A. aciditatea intestinal6
B. aciditatea gastric[
C. aportul exog-en- a-l v.itamiuEi-C-.,--
D. acidul acetic, propionic, Iactic
E. prezen[a unor proteine qp-ecifice de transport

42. Aportul de fier il asigurdrn consttrnlnd:

A. lapte
B. produse zaharoase
C. carlte, i t g_.j_.-, P g-S!e --.- --
-y
D. pdine neagJ:i-"--
E. oigane_ {eJs1;E;i+asire-,

43. Seleniu este important pentru organism, deoarece indeplineqte urm[toarele roluri
biochimice:
A. este component al hemoglobinei
B. este u nul d qlre qli pxrrda-rfli-e-ndq &eni --*
i

C. previne aparifia_q?lr-qg1slqt--
D. produce forme diverse de cancer
E. participi la formarea hemoglobinei

44. Sursele pentru vitamina A sunt:

A. sursele de origine vegetal6
B. sursele de ggglnq-glg14a$*'-
C. oestele. untul. oudle. laptele.
D. salata, spanacul, ceapa, usturol
E. uleiurile vegetale

45. Necesarul de vitamina D il asigurim dac[ consumdm alimentele:

A. untura de p"!-te, _[93lglr-t*9-*--
B . gdl be nu gj-e--9u--Uqqrg1qdn td n I
C. cac4*o-p-i-ocolat[, --. - .
D. salatS, roEii, vinete
E. ulei mineral

46. Referitor la vitamina E sunt adev[rate ttrln[toarele afirnra]ii:

A. se mai nume$te gi vitamina antiscorbutici d

B. se maipqnggt-e gi-v_itamina fertilitdtii

C. se gdsegte Jub-mai inuite forme: alfh, beta, fama tocoferol
D. este o vitamind hidrosolubil[
E. este o v!1qng1n liposolubil[ -

15
47. Vitamina necesard coaguldrii s6ngelui este:
A. vitamina A
B. una dintre vitanrinele hidrosolubile existente
C. una din vitaminele_ liposolubile_exjSle-!_!e
,_
D. vitamin-a q
_.
E. vitamina p

48. Acizii gragi polinesaturafi (AGPN) datoritd rolului

biochimic se mai numesc:
A. acizi gragi neesenfilai '
.
B. a-912i g1q1i ssentiali
C. vitamina F
D. vitamina E
E. hormoni tisulari

49' Necesarul de vitamina Br (tiamina) este acoperit in

totalitate prin consumul de:
A.p_ajq..*_.
B. cereale
C. drojait-de bere
D. fructE gilegdnt
E. morcov

50. Riboflavina, necesari in acoperirea echipamentului vitaminic se grsegte in:

A. drojdia de g_elg--*
B. viscere CfiSa"U*
C. uleiuri vegetale
D. unt, smdnt6nd
E. produse dulci

51. lnactivarea vitaminei C din preparatele alimentare se datoreazd unor condilii:

A. prezenfa enzimei ascorbicoxidaza
B. mediului nGuiiu ' -'.
C. trat459_a.3gpgicd*
D. cons ervlrig.urgl1g3l4lg_
E. mediul acid

\) Vitamina C se conservl bine in preparate, in anumite codilii:

A. dacd conservarea s-a fEcut la cald
B. dacd conservarea s-a fEcut la rece
C. dacd r.q*f}_Cg! p_1ig a_cidifig-re
"orrs"*ii:eq
E. la pH neutru

53. Rafia alimentari se poate stabili corect, dacd se

|ine seama de. anumili indici:
A. coeficientul de transport
!. fleienrdauritizalq dleg[ry"a*
c_ee

C. C.U.D
,.\*--.*_.
D. coeficientul de eliminare renall
E. indicele de aciditate
54. C.U.D.-ul unei trofrne dintr-un aliment este influenfat de:
A. cantitatea de alimente ingerate
B. cantitatea de antitrofine existente in aliment
C. cantitatea de trofinl inge.g1]_g_.
D. cantitatea de sare consumatd
E. cantitatea de trofin[p].gqllatd prin fecale

55. Valoarea C.U.D.-ului pentru calciu este mdritd dacd in alimentatie sunt prezente gi alte
substanfe cum ar fi:
A. vitamina A
B. vi1ag11iq_ D: ,-,
C,.,l-'qc!_gz.i1_ .

D. glucoza
E. acidtil fitic

56. Utilizarea digestivd a fienrlui cre$te, uneori, cl'riar de doui ori, dacl in alimente/stomac sunt
prezente gi alte substanfe, cum ar fi:
A. vitamina A
B. vitamina C
C. hidroiiduldJsodiu
D. acidul clorllj.{sic*
E. acidul as-Corbic.-

57. Absorbfia vitaminelor liposolubile este influenfatd de:

A. gra-du! {e _diqpersie----.
B. gradul d_1ggr,Ulsiqgar_e_ "
C. prezen[a qlof gnulglgri_
D. prezenfa lecitinei
E. vitaminele hiiiioiolubile

58' Substanfele ce inhib[ asimilarea totali sau par{iald a alimentelor se numesc:

A. ellilr,r_fir1e--
B. antioxidante
C. antinutrimente
D. antiabsorbante
E. sisteme tampon

59. Dintre antitrofinele ce impiedicd utilizarea proteinelor se enumer6:

A. albugul crud . :

s.j-l!tt.iP.Bze--
C.evjd1na**.
D. albugul de ou
E. lecitina

60. Antriptaza are urmdtoarele calitdli:

A. este o enzimi
B. este o antitrofind
C. m i caoieart Aiillga lrjppinei
--;*-
D. se combind iu biotina
E. se combind cu factorul intrinsec

t7
 TEMATICA 2
ALIMENTELB $I DERIVATELE RESPECTIVE

GRILE
COMPLBMENT SIMPLU
l ' Care din urrndtoarele afirmafii cu privire la valoarea nutritivd
a carnii sunt false:
A. ati o ac(iune eritropoeticFl
B. contine proteine complete
C. nu confine proteine complete
D. confine aminoaciZi"eieniiali
**--
E. contrine fier

2. Cum variazd,procentul de celuloz[ in f6ind:

A. in func[ie de porozitatea bobului mdcinat
B. in tunc1ie d-e.-ggd{ d._gxtrac{r.
C. in func1ie de gradut de ramificare al amidonului
D in funcgie de gradul de ramificafe al glutenului
E. in funcfie de tractul gastro- intestinat

3' in care din sortimentele de fEind, se g6sesc cele mai mari cantitali proteine:
cle
A. f6ina albi de grdu
B. fEina albi din porumb
C. fEina intermediarI
D. tlina integrald-_- *-_

E. fEina.aglutenici .

4. in care din sortimentele-de fEind, se gdsesc cele mai mari cantit6li

de glucide:
A. feine -qlbg_Ce_er0u
B. fEina albd din porumE-
C. fEina intermediari
D. f5ina integrald
E. fEina hipoproteicd

5. Ce fel de proteine se glsesc in frini: .

A. de categoria I '
B. de catesoria II
C. de categoria III
D. de categoria IV
E. de categoria V

6'-R6ncezirea e un proces chimic pe care-l sut'eri o grlsime alimentar[ in

timpul alterdrii. Ce
fel de proces chimic este:
A. de hidroliz[
B. de polirnerizare
C. dc. oxi-dare=
D. hidrogenare
E. de saturare
7. Prin polimerizare grasimile alimentare se modificd astfel:
l. devin rnai criitalinp- ' .i
2. devin mai vdscoase
3. au un inclice de iod mui-*i.
4. au un indice de lodmai mafe- - -
5. devin mai elastice
Care din afirmaliile de mai sus sunt reale?
!"-Z si3
B. toate
C. nici una
D. 1,49i5
E. doar 5
8. Prin polimerizare se modificd astfel: {
grlsiraile alimentare
l. devin mai consistente, mdrindu-se indicele de iod
-;
mqj !gHip,Fl!_t scasQldu-se indicete de iod
? 9:ril --;: t
] iri _mi9e*.?&'1d\ll.,le-segi!uiale ,-
_'.' ltl
4. igi mlresc gradul deliesaturarc C
5. devin acide
Cdte sunt false gi cdte sunt reale?
A. 3 resiectiv 2. ' t

B. 2 respectiv 3
C. toate sunt false
D. toate sunt reale
E. ni"i uru r" este real[ gi nici falsl

9. Alterarea grisirnilor este diminuat[ dac[-n produsele respective se adaug6:

A. indulcitori t

B. creme emulsionante
C. antioxidall!-.-
D. aromffiJi-
E. polimeri

l0' Dintre antioxidantii de sintezd ce se folosesc in preparatele pe bazl de grisimi, cei mai
utilizafi sunt:
A. toluenul, benzenul
B. fenolul, hidroxitoluenul, toluenul
C. buti lhi droxitoluenul, butilhidroxianisolul
D. benzspirenul, benzantracenul-.'
E. hidrocarburi policiclice saturate

1 l. Cea mai importanti proteind din lapte este:

A. paz-ern_a...._
B, cazeinatul
C. cazeinogenul
D. colagenul
E. colostrul

19
12. Cazeina din lapte precipitI in urm[toarele condilii:
A. la pH neutru
B. la pH-ul izoelectric al proteinelor
C. la pH-ul acid al aminoacizilor
D. la pH-:gl:_Zoel_e_q-tflg pqp_try1 caze_inl .
E. in prezenla sistemelor tampon

13. Fixarea calciului in oase, este favorizati intens, de:

A. lactoza gi vitamina D din lapte
B' l 1qL9z3u vi.1qnr-ua-D-$ iq-aele*"selarl *
C. vitaminele hidrosolubile gi liposolubile
D. aciditatea sucului gastric
E. aligoelementele din lapte

14. Care din urmdtoarele afinnatii sunt false:

A.calciul gi fosforul sunt elemente rninerale importante din lapte
B. vitamina C m[regte C._U_.D,--ulpentrusalciu.;ifnsb. " _ '
C' valoarea C-U.D.-ului pentru calciu va fi maritd de lactozd gi vitamina D
din lapte
D. acidul oxalic nu m[regte valoarea c.u.D.-ului pentru calciu
E. nu este recomandat la copii a se consulna lapteie in combinafie
cu ciocolata sau
cacao

15. Care din urm[toarele afirmalii sunt adevdrate:

A. vitamina C frxeazd, calciul in oase
B. vitamina C mdregte C.U.D.-ul pentru calciu gi tbsfbr
c. lactoza gi vitamina c nu influe nleazdasimilarea calciului
D. acidul oxalic scade valoarea C.U-,D.,1qlui.p_entnr qntgiu
.

E. este recomandat la copii a se coniumu lupt.t. fn .o-Uinutrie cu ciocolata

sau cacao

16. Avantajul laptelui de capr6 fa16 de celelalte tiptrri de lapte consti in:
A. prezenla aminoacizilor esenliali
B. prezenla anticorpilor
C. prezen{a lactozei
D. prez-enta lactozei in cantitate mai mici
E. prezenfd lactdzei.
- '.' " - '

17. Prospelimea unui ou se poate deduce clin:

A. misurarea diametrului
B. numirarea porilor
c. mdsurarea distanfei dintre cele doud foile interne ale oului
D. mdsurarea diametrului porilor din coaj6
E. analiza culorii gilbenuguhri

18. Prin mlrire4diametnrlui.porilor de pe coaja oudlor, este influientatL

A. poziqiy, "F.4-!ruuder-e-a- agenlilor contamipaJi, *
B. negativ, pdtrunderea agenliloi contaminali
C. cantitatea de aminoacizi
D. cantitatea de vitamine liposolubile
E. cantitatea de vitamine hidrosolubile
 19. Indicafi care este componenta rnajoritard
din zah6r:
A. glucoza
B. fructoza
C. zaharoza
amidoniit --*-
-0.

E. glucidele reducitoare

20. ce indulcitori cu capacitate mai mare de indulcire

se obline din zahdr:
A. glucidele reducitoare
B. amidonul
C. ciclamatul
D. siropul de zahdr
E..,t"c{ulirygir _"_
21. care sunt diferentere dintre zahdrqi mierea
de albine?
A' componentul majoritar al zahdmlui este zahdrul invertit; in
timp ce in mierea de
albine predomini zaharoza
B' componenhrl majoritar al zahSrului este zaharo za; intimp
ce in mierea de albine
predom ind glucidele reducdtoare
c' c.9mqo3en+fl.rX1lol!tT3l zahdmlui este zaharo za:,jltirnp-ce
in-mi-erea-de albinE-.".
predomind zah[nil inveiiit
D. in amTele preaomjna giu.oa
E. in ambele predomind fructoza

22' Indicatri care este deosebirea dintre zahdr gi

mierea de albine, in ceea ce privegte valoarea
nntritivd: '
A. ambele produse sunt surse energetice
B. ambele produse sunt greu cle asimilat
C. mierea de qlbiqs_se"abssarlEmarrapid,,
D. zah[ru] sL aUioarb. *.i iufiA .*
.

E. ambele produse conJin gluiozd in procent majoritar

23' Mierea de albine este un produs dulce. Din ce

categorii de produse zaharoase face parte:
A. din categoria produselor amiclonoase
I qi" categoria produselor dulci cu g0_100 % glU_aidL
9 din
d,
categoria prodtiieioi diii6i cu 65_7t%
sfi;G
P. caregoria produselor dulci cu 20_40 % llucide
E. din categoria produselor dulci de tipur .,mi-xturi
complexe,,
24. Amidon,l din banane gi/sau cartofi poate fi caracterizat
astfel:
l. amidonul din banane este tolerat in stare crud6
2. amido,ul dinbanane nu este toleiat in stare
crud[
3. amidonul din cartofi este tolerat ?n stare crucll '
4. amidon*l din cartofi nu este torerat in stare
crudr
CAte din afirmaliile de mai sus sunt false?
A. nici una ,

B. toate
c. l
D.2
E.3'

2t
 chimici din compozigia fructelor gi legumelor
i,ir;rt""ii*ougi intervin in reglarea tranzirului
A. poliglucidele, lipide complexe
B. fibrqle insolubile, solubile
C. glucoza, manoza
D. amidonul, glicerolul
E. acizii minerali

26. Cum se numegte proteina din cartofi:

A. "tubc_fjna -
B. legumina
C. gluten
C. gliadina
E. glutenina

27. care dintre vitarninele liidrosolubile predomind

in fiucte gi leg*me:
A. vitaminele B
B. vitaminele C -
C. vitamind[e=::X:;*
D. vitaminele D
E. vitaminele E

28' Ce enzimd' influengeazd concentralia de vitamina

C activ[ in fnrcte gi legume:
A. ascorbic oxidaza
B. aicorbic reductaza
C. oxidoreductaza
D. gluconotranferaza
E. galactaza

29' Activitatea vitaminei c poate fi rnodificatr

diferit astfer:
l. poate sd creasc[ la temperaturi mari
2. poate si scad6 la temperaturi mari gi-n prezenta
ascorbicoxidazei
3. poate sI creascd la temperaturi mari
4. poate sd creascE la temperaturi mari gi-n prezenla
ascorbicoxidazei
_ 5. se menline gi/sau cregte in mediu acid.
Care din afirmafiile de mai sus sunt reale:
A. toate
B.2 qi 5
C. nici una
D. lqi3
E. l si4

30. Care este concentraliaCOzin apa carbogazoasd:

4.5 %
B. 1.5 %
c.s0%
D. 0.43 %
E. 4.8 %
 TEMATICA 2
GRILE
COMPLEMENT MULTIPLU

l. Conrpozilia chimici cdrnii varrazd funclie de mai multi factori:

a
S. _rp"qiu animalului de la care provine
B. virsta
C. condilii de hrand al animalului
D. conditii de hrand al consumatorului
E. condilii de sacrificare al animalului

2. Care din afirmatiile de mai jos, referitoare la gluten, sunt false:

A. glutpnul este format din amilozd gi amilopectind
B. glutenul este format din gliadina gi glutenind
C. glutenul trebuie s[ fie intr-un procent minim de 30 %, indiferent de tipul fdinii
D. pentru Ig gluten de calitate, raportul gliadin5/glutenin[ poate avea orice valoare
E. glutenul reline COz oblinut din fern-rentafia alcoolicd

3. Unde sunt concentrate sdntrile rninerale gi celuloza in bobul de cereale:

A. spre centrLl
B' sP-r-q-P-griJerie
C. !q ceajd ,
D. in endosperm
E. in germene

4. Fdina albl de griu trebr"rie s[ prezinte anumite proprietdli organpleptice. Care sunt acestea:
A. sd fie uscat6, inc0t la trecerea printre degete s[ se lipeascd
B. sd fie uscatl, incit la trecereaprintre degete s[ se scurgd ga_"nisipul uscat"
C. sd nu aibe miros de mu-oegai-
D. si nu aibe miros de maltoz[ caramelizatd
E. sd fie de culoare inchisd

5. Fdina albd de grAu trebuie sd prezinte anumite proprietd{i organoleptice, cum ar fi:
l. sd fie uscatd, incAt la trec-er-ga printre degete sd se scurgd ca "nisipul uscat"
2. sd nu aibe miros de-ruucegai .
3. sd prezinte o culoare albi - gilbuie
4. sd prezinte o culoare albd - g6lbuie in ttnclie de gradul de caramelizare
Care din afirmafiile de mai sus pot fi reale:
A. 1,2 9i 3
B. toate
C. niciuna
D. 2,3 9i 4
E. I 9i2
6. Care este cea mai potrivitd remediere a lipsei de calciu qi/ sau de fier din fEina de grdu:
A. extragerea acestor elemente din fEin6
B. adaosul acestor elemente in llini
C. fortff,ql*a prin uiuor de gluconat de calciu

23
 D. imtogilirgu
_?ll 1,.., _ ,_ |
E. addugarea"acidului fitic

7. Grdsimile alimentare se oblin prin rnai multe modalitili. Care sunt corecte?
A. prin presare la rece a produselor vgg91{e -
B. prin presare la cald a produselor vifetite ;,
'
C. prin presarea la recb a prbduselor animiG
D. prin presarea la cald a smdntdnii
E. prin centrifugarea laptelui

8. Urmdtoarele preparate alimentare sunt surse de lipide:

A. uleiurile vegetale oblinute prin pasteurizare
B. uleiurile vegetale oblinute fie prin presare la rece sau la cald
C. untul
D. unfufa de'porc sau ovige . -
E. uleiurile mineraie

9. valoarea nutritivi a grisimilor alimentare constd in urmdtoarele:

A. sunt surse de acizi gragi esenfiali
B. sunt surse de acizi W;3_gfw_:t-.':.
C. sunt surse de vitamine hidrosolubile
D. sunt surse de vitamine llp^ojqlUbile
E. sunt surse de aminoicizi esenliali '

10. Care din produsele alimentare, se oblin prin chinrizare:

A. untul
B. laptele
C, mgggas4il
D. uleiurile vegetale saturate
E. uleiuiile animale saturate :

1 f. in alterarea grdsimilor au loc urmrtoarele reac[ii chimice:

A. de izomerizare cis-trarrs
B. de izomerizare trans -trini
C. de polimarizare
D. de iodurare
E. de hidro-lizd "

12. se se precizeze care din urm5toarere afirmatii sunt adevrrate:

A. in lapte se gdsesc suficiente oligoelemente
B. in lapte se gisegte vitamina c intr-un aport nutritiv suficient
c{gtU li fosforul di!-lap-tQ pe-gdsesc intr-un rapo( in cqre- gdsesc
! 99 ai-n oase
D. {eflci1ul de ollgoelenrege din laptele pateT necesiti divJisificaiea alimentaliei
sugarului peste 6 luni
E. laptele este sursd pentru vitarnina C

13. Se se precizeze care din urmdtoarele at'irmafii sunt t-alse:

A. in lapte sq gAq-g.g-9 suficiente oligoelemente
B. in lapte se gisegte vitamiiiac intr-un ap6rt nutritiv strficient
C. calciu gi fosforul din-lapte se g6sesc intr-un raport in care i" gi-n oase
[a..r"
 D' deficitul de oligoelemente din laptele matern necesita
diversificarea alimentatiei
sugarului peste 6 luni
E. laptele esre sursd pentrurl-?l3q" C

14. Care din urmdtoarele afirmafii sunt talse:

A. vitamina C fixeazI cal_qlr.l.in oare
B. vitamina C mlregte C.U.D,_irl p.*rll cals-irr
Si fo.gfor
c' valoarea c.u.D-r"rlui pentru calciu ri ti"rariia,l;iltoragi-'vitamina
D' acidur oxalic mdregte valqarea c.u.D.-ur.i pentru D din lapte
carciu
E' este recomandat la copii a se consume
laptei. iq g-o-mbin.aLig cu ciocolat[ sau cacao
g--.*,.-''.-.'-*

15. Care din urmdtoarele afirma{ii sunt adevdrate:

A. vitamina C fixeazd calciul in o"ase
B. vitamina C mdregte C.U.D._ul pentru calciu gi
fosfor
C' valoarea C-U.D+rlui pentru calciu va fi mdriid
de lactoza gi vitamina D din lapte
D. acidul oxalic scade C.U.D._uluipgntrgcalciu. :
E' este recomandat la copii u r, ,onrr-a'lapteie in
combinalie cu ciocolatd sau cacao
16. Ce avantajeprezinti zahirul invertit faf6 de zahdr:
A. poate fi oblinut printr_un pfoces nahrral
B. poate fi oblinut printr_un proces inauiiiiaf
c' are capacitate de indurc.ire m{ mare dec6t a zahdrul,i
D. se absoarbe mai lent in comparilie cu zahdrul
E. se absoarbe mai rapid in comparafie cu zahinrl

17' Indicatri aserndndrile in ceea ce privegte valoarea

nutritivd a zahirului gi a mierii de albine:
A. am.bele_produse sunt srlrse energetice
B. anibele produse sunt greu de asimilat
c. mierea de albine se absoarbe mai rent fafd de zahdr
D. ambele produse proteice se absorb rapid inc6t
se asigurr glicemia
E. ambele produse confin glucozd in procent marjoritar

18' Mierea de albine este un-produs dulce. Din

ce categorii cle produse zaharoase face parte:
A. din categoria produselor amidonoase
! din caregoria produselor dulci cu
!0-i00 glucide
1_q
din categoria produselor d,rci cu 6s--ls z. giucide
!.
D' drn categoria produseror dulci cu 20-40 %
llucide
E. din categoria produselo;zaharo.ass na.turale,
..,

19. Ce fel.de glucide predomind ?n fructe gi legurne:

A. glucide simpfe
B. poliglucide
C. glucoza,_
&!-tgza". zaharoza
D. glicogEn
E. gluten

25
 20. Amidonul

::Ti:[.,x1:f"#]ffi
5:1*:,*: ]i,uue..uri
C. Iegurnef.:: ,, consuma
-----r sub formd de fi-unze
!.9eape, mure, pere
E. fructe cu seminle

" n
"l:?,:::'x txil::i
J:: f;jffi ,..1T:,0#,. ri
B. este ii
" Lb.3.orr,Uila ..tutoru lieilna
Ju"gi
c arac teri z ati as tre, :

C. este o fibrE_solubj;"":r, ti
D. forneaza ;*;ia
s.lairroasa
E. conferd.uas.ozi
tutE r..r"#rlor_a_lirne,rare/farnraceurice
22. Care este mc
a. intaffi ffiiflT,,Tfi ,Sijlon'u', pectine e in regr
r
area tmnziturui
intestinar
B. favorizea;e at;b;; :

C.
.j1iar,;i;.
favorize aze. goti;ea';#;lt"tilft
o' hinJ in s
on tri bu i nd I a f-ormarea
borur ui fecal
"11u1. ",*u;.T
E. fiind insotubite i
goi.* riJ*..rr
23' ce
ei "pecti,ere,,din rructe
lf$i:fifJffii':f,:;l''0.
B. previne si regume:
de cancere
c. Ia diabe.lL''lirit
o.,..0" .o'i:[::ff,*,,qe$ia
E. nu icade colesterolul

'o '*"tL;ffir1H:mdtoarele tipLrri de brururi,

sunt nearcoorice:
B. sifonul
C. ceaiul
D. cafeaua
E. ciSlr :

25. Care este concentraria

mi-:_- de
liaminimd ,
srruri minerale
f j#r:t.
din apele nrinerale
naturare:
C.0.001 p/L
D. 0.000i
s/t00mL
8.0.t mg/t00mL
 TEMATICA 3
ADITIVII ALIMENTARI 9i MBTODELB DE coNsERvARE
Grile
Complement simplu
l. Refrigerarea se face la o temperaturi cuprinsd intre:
-
e. 1+tooCl - 1+zOo cy

c. (-loo c) _ (_2ooc)
n. 1-soc; - 1+soc)
r. 1+soc; - 1+tooc)

2. Referitor la pasteurizare, care din urmdtoarele

afirma{ii reflect[ adev[ru]:
A. e o metodd fizicd rte.censelare
B. e o metodd ctiimica a"
"onie*a.e
C' foloseqte temperaturi foarte inalte se dep[gesc temperatura de fierbere a apei
D. folosegte temperaturi sub limita de inghel u
up.i
E. se folosegte la conservarea exclusiv u"pr.purui.tor
din carne
3. care este avantajul pe care-l prezintd pasteurizarea
fafr de sterilizare:
f lyryprydu-smo-dj_fi q.6ri_o-rganolepti_c-e-,qsmqlfi calive
B. glucidele se cararl eliz:eazd,
C. aminoacizii se descompun
D. consumd mai multl cdldurI
E. necesitd un interval de timp mai mare

4' cum se explicr conservarea alimentelor prin

acicrifiere:
A. se mdregte pH-ul
B. se activeazd temperatura
c,-se modificr pH-ul, afect, nd dezvo rtarea microrganismelor
D. se modificd pH-ul, dezvoltAnd microrganir*"f."'
E, se creazl un mediu neutnr

5. ln ce constd marinarea:
A. in addugarea de sare
B. in ad[ugarea de acid acetic
C. in addugarea de zahdr
D. in adiugarea de bicarbonat de sodiu
E. in ad[ugarea de benzoat cle socliu

6. in ce constd murarea:
A. in addugarea de sare _- ,.
B. in adiugarea de acid acetic
C. in adlugarea de zal-6r
D. in addugarea de bicarbonat de sodiu
E. in addugarea de benzoat de socliu

27
 7. Pentru conservarea sucurilor
din fmcte se forosegte drept conservant:
A. bisulfitul de sodiu
B. propionatul de calciu si de
sodiu
C. boraxul
D. aci{ul benzoic
E. acid propionib

8. Cum se pot defini aditivii

alimentari?
A' sunt substante care se fo-losesc.la
preparea procluselor alimentare,
calir'file nutritive gi imbundt'ti pentru a ameliora
B' sunt substanle care se
t.rrnJroJia outrin".eil
calita;ile organoleptice, dar,se t'::!::r;;.ddploduselor
extrag ta smrg itut proaur.
alimentare, pentru a ameliora
c' sunt subqt?nle tutt tt ry]1sesc roii.rrnilogi..
ra'nreprl.". or;auseror atinienrare,
organoieptice sau p€r1tru a ameliora
ffiHHXL .u o ,..esitate directe d; ;;;;$urare a procesuiui
D. sunt elemente nutritive
propriiprodusului natural
E' sunt pdrfi consrituenre
u utiir.ni.;;;il;te, ciar care se exftag
Ia sf,rgit
9. pentru colorarea
produselor alin
A. amoniacul, ---"nture sunt tblosili coloranfi naturali,
eritrozrru cum ar fi:
B. tartrazina,-GGN
g indigotina, amarandul
D. caramelrt, .u.i.",ii.^
E. substanfe aromate

10. Dinfe indulcitorii

naturali, vs o
A. zaltdrulinvertit -'--, cu vutere rnare de indulcire,
este fblosit:
B. iatharina
C. ciclarnat
de sodiu
D. aspartamul
r,. zahd.rul

I I. principalul
avr
A il;; *Y alinrlulci torilo
,,ror stntetici
rard cle cei
:'i,y.,...,
\-. puterea
iJ;;li:h:l" narura,i esre;

D. il;;rte
c a indutci ,.,,,r. * .

a.,ni.i,1';:ifl""i:'..Jt;,r;ffi ;i;1,'"tatzahdrul
12. Alirnentele
ce ou rnr r- --
I in prevenirea
dezvorrdrii
maradiei
$ irarufl canceroase,
sunr cere
bogare in:
.'ffifi***r,
 l3' Antioxidanfii sunt substante
ce se
A. au proprietatea de a'stimuiu caracter izeazd,astfel:
B.
pro..r.le oxidative
au proprietatea a.. ,iirrf.
c u., p'oi,i:::::; q; ;
I
;lii#;ij:ff:,?:de comprexare
uu proprietatea
P. de a infriia
E' u' p'oi'i'tatea de
il
inhibu ,i'rH:1,*,:rH:li
" nesaturari
I 4. Cum coloreazd alimentele,
colorantul,,tarirazina,,:
A. rogu
B. galben
C. verde
D. oranj
E. indigou

care din substanlele

fir!;;;i::tri de mai jos constituie
coloranfi sintetici pentru
produsele
A. antocianii
B. clorofilele
C. gofranul
D, eritro-zina
E. acidul carminic

29
 TEMATICA 3
ADITIVI $I METODELE DE CONSERVARE
GRILE - COMPLEMENT MULTIPLU

1. Care sunt metodele de conservare a alimentelor:

A. metode sanitare
B. metode frz\ce ,
c. metode ctii*iile-.
D. metode 6idChiml['*
B. *"i"4. itnitnoiffice

2. Caresunt metodele fizice de conservare a alimentelor:

A. metode ce folosesc conservanli
B' metode ce folosesc t"pgrp-qraluri scd'zute
C. metode ce folosesc temperaturi lqnltq '-- "

D' metode de reducere a cantitdtii'de ap[.

E. metode ce folosesc substan[e biologice

3'Printremetodelefiz\cedeconservareaalimentelor,seincadreazd:
A. branqizaleaj-..-..
B. refrigerar-.99-
C. conggl,area;--"
D. Pasteurizate&-

4.Congelareagirefrigefarea.suntmetodedeconservarecesecaracterizeazdprinurmstoarele:
A. fcjlosesc temperaturi inalte
B. folosesc temperaturi g-c-1-zgte-- -
C. folosesc substanfe chimice
D. sunt ambele metode fizice de conserv-9le--"--
E. sunt ambele metode chimice de conservare

5.Une1edindezavantaje1esteriliz6rii_9ametoddltzicd'deconservareaalimentelor,sunt:
a..apel
A. folosegte temperatLrri sub limita de- t'ierbere
B. glucidele se Pot caramelrza- ' ^-

C. iitamina C se Plstreazd activd

D. vitamina C se inactw991i--: '
E. Proteinele coaguleaz[

6. Referitor Ia pasteurizare, care

din afirmaliile urmdtoultl t"n-t-11111, i

^^"-,,
c. folosegte temperaturi scdzute
A. este o metod[ frzic|de conservui. sub 10009
ce totoseEiJ it*p"iu*ti.inalte' dar
B. este o metodd frzicdde conservare de fructe 9i
pentru ton"*uita laptelui qi a sucurilor
C. e o metodi chimicl folosit6
legume l^^+o1rri
laptelui a sucurilor de fnrcte 9i
9i
;:; ; rnetodl frzicd folositi pentru conservarea
joas6, mijrocie 9i tnarta
f.Tti"oie de temperatur', este de 3 f-eluri:

30
7. Referitor la pasteurizare, care din afirmalii sunt false:
A. este o metodd {tzicdde conservare ce tblosegte temperaturi scdzute
B. este o metodi ftzicdde conseryare ce foloseqte temperahtri inalte, dar sub 1000C
C. e o metod6 chfmit[ folosit[ pentru conservarea laptelui qi a sucurilor de fructe
qi

legume
D. e o metod6 ftzicd folositd pentru conservarea laptelui 9i a sucurilor de fructe 9i
legrrme \"..*
e.-in func1ie de temperaturd, este de 3 feluri: joas[, mijlocie 9i inaltd
\.-/
8. ln ce constd brangizarea:
A. in oplrirea produselor alimentare solide
B. in siuftindqreq produselor alimentare solide in ap6 caldd .
C. in tratar"u vipori de ap6 a produselor alimentare lichid}.
"i,
D. !.n-t1q!11qq -qll.y-?-pori de apd a produselor alimentare solide
E. in rdcireu proai iaar alimentai'e solide la tempeiaturi sub 00C

9. in ce categorie cle metocle cle conservare a alimentelor, se incadreaz[

uscarea 9i deshidratarea:
A, in metocle fizice
B. in rnetodE de-ie,ci[cere a cantit6-1i! d,e-pll *.
C, in metode fizice prin prelucrare chimicFt
D. in metode biochimice
E. in metode chimice

10. Ad6ugarea cie zahiar,ca gi tehnicd folositi ?n conservarea legumelor, are ca scop sd producS:
A" glicoliza aerob[
B. glicoliza anaerobl
C. fermenta(ia lacticd- .-*..
D. acidifierea mediului *-
E. sdrarea mediului

1 l. prin mrrare, unele elemente nutritive dintr-un produs alimentar se conservl foarte bine. in
acest context, care din afirmatriile de mai jos sunt reale?
A. datoritl acidifierii toate vitaminele hidrosolubile se inactiveazd
B. vitarnina C se pdstreazd activS"--
C. vitamina C se inactiYeazd
D.datoritlalcatinit6lii,unelevitamineseinactiveazd
E. mediul acid conservd vitamina. C

12. Consumgl exagerat de procluse aftimate cre$Ie riscul imbolndvirii de cancer de stomac.
C6ror compugi chimici se datoreazl acest risc:
A. compugilor chimici din abunrl folosit la afumare
B. comprtqilor chimici din fumul-l"qlgs-1lu uf-u[qe ,-l ---- ' --

C. h i d roc a rburi I o r p o I i c i
cl ice -Algglelll
-U,Ul 3l "
tI la afumare
D. hidrocarburilor aronratice clorttrate "
E. hidrocarburilor clorurate

31
13. Indicali care sunt substanfele chimice ce se opun modificdrilor biologice:
A. anticanceroasele
B. antiselticgle
C. antibio-tic_el-e "-
D. anti gernrinativ-ele-
E. antioxidantele

14. Indulcitorii naturali, sunt:

A. so.$_ilplu_1*--
B. manitol
C. zaTfrrle"
D. zah4rgztu-,*'--
E. glicerol

i5. Printre indulcitorii naturali, se enumer6:

A. zahdfrl.igv"g4it _
B. zaharina
c''?Wr:L-"
D. unii polioli
E. manito-l si_ su-bitol- --
16. Indulcitorii sintetici, sunt:
A. zahdrul invertit
B. zah3rlga -.
C. ciblamat de sodiu
D. aspartamul
E. glicerol

17. Substanlele gelifiante folosite in proclusele alimentare sunt:

A. toate fibrele alimentare
B. pectina
C. ryaf.agar-- ,
D.lecitina
E. fibrele irisoiubile

18. Care sunt asemlnlrile dintre agar-agar gi guma arabic6:

A. ambele sunt substanle acidifiante
B. ambele sunt substante geli-frantg--
C. agar-agarul este pro_dus de alge rogii, in schimb guma arabicd este exudatul

D. agar-agarul este un indulcitor natural, glrma arabicd este un indulcitor sintetic

E. ambii sunt aditivi natlryli,--

19. Antioxidanfii naturali ce previn formarea de cancere sunt:

A. vitamina C- ,---
B. vitamina B
C. vitamina E '-
D. vitamina A
E. vitamina K
 I

l^?tlIndicfrti
l3' care sunt substan[ele chirnice ce se opun modific&.ilor
biologice:
Al. anticancel.oasele
Bj. antisepticeLe*
Q. antibioticele
{. antigiinilnativele_
!. antioxidantele
i-
I

14. Indufcitorii naturali, sunt:

A. sorbitolul
d.
A
il"i;t----"
U. zalranna
D'4?-hgts,,4"**--
E. glicerol

15.Printr.eindu1citoriinatura[i,seenumer6:
A. zahdrul invertit
e. zahaiili
c''deBlr ':^--
D. unii polioti
E. manito-L qt sorbito.l-*"-
16. Indulcitorii sintetici, sunt:
A. zahirul invertit
B. zaharina
C. ciiGmat cle so-diu-'-
D. aspaftamut -
-
E. glicerol

17. substanlele gelifiante folosite in proclusele alinrentare sunt:

A. toate fibrele alimentare
B. pectina

3 il'li;i:"',
E. fibrele insoitrbile

18. care sunt asemdnrrile dintre agar-agar gi gunra arabicd:

A. ambele sunt substanfe acidifiante
B. ambele sunt substanle gelifiagle-
C. agar-agarul este produs de alge iogii, in schimb guma arabicl este
arborelui2cacia .:-" exudatul

D. agar-agarul este un indulcitor natural, gllma arabicd este un indulcitor sintetic

E. ambii sunt aditivi,n{W+_-

19. Antioxidanlii naturali ce previn fonnarea de cancere sunt:

A. vitarnina C
g. ritu.in;B '-
C. vitamina E
D. vitamina A'i-*
E, vitamina K-*
 solubile' care
matacliei canceroase il au fibrele
20.un rol deosebit de important in prevenirea
sunt aceste tibre 9i in ce predominS?
A. Pectinele
B.-.qglqigza.-.*-,
C. cereale'.1e1!ni, mazilre
D. struguri, Pepene, cireqi
E. Pere, gttttti

Bibliogralie

Ed' Muntenia' constanla

l. Florica Buguricu, 2008 - Chimia 9i Igiena Alimentului, Multi Press
7. Denisa Mihele, 2oo4 - Nutrilie,
Dietoterapie gi comp oziTia alimentelor,

de Igiena Arimentatiei, Ed. "GrJ.popa",

uMF. Iagi
3. f::#ffi:tr.unr, 2005 -Eremente
i;[;; privincl producfia' prelucrarea' depozitarea'
4. - OMS 97611998 Normele dt
,rd<* -
pdstrarea, transportul Ei clesfacerea alimentelor utilizarii in produsele
5. i<** _ Norma <lin lg.0(r.2002
privina.Jitirii alimentari destinalipartea r,m.722bisl03'10'
oi'rcial al Rorniniei,
alimentare pentru.onr.r* u*un, Monitorul
2007

JJ