Sunteți pe pagina 1din 8

REFERAT

BOTANICA

MERISORUL
Merisorul Vaccinium vitis idaea L.(Fam.Ericaceae)

SARAMET (LAZURCA)
AMALIA NICOLETA
AMF 1E
2011

Prof. Samson Maria

Motto:
Sntatea este zestrea i dreptul nostru. Ea este uniunea complet
i deplin dintre suflet, minte si corp; acesta nu este un ideal
ndeprtat i dificil de obinut, dimpotriv este un ideal natural i
accesibil, pe care muli dintre noi l neglijeaz.
Dr. Edward Bach

CUPRINS
1. INTRODUCERE
2. DENUMIRE SI PREZENTARE
3. ACTIUNE TERAPEUTICA
4. STUDIU DE CAZ
a) Prezentare pacient si afectiune
b) Tratament alopat
c) Tratament naturist
d) Tratament homeopat
e) Rezultate obtinute
f) Concluzii
5. BIBLIOGRAFIE

MERISORUL

1. INTRODUCERE
Medicina naturista a fost printre primele metode medicale practicate de oameni. Datorita efectelor
medicinale pe care unele plante s-au dovedit a le avea oamenii le-au ales in scopul de a vindeca sau
macar ameliora diverse afectiuni. Natura se afla intr-o continua schimbare, unele specii dispar, altele
se nasc si unele strabat timpul.
Inca din timpuri stravechi, oamenii isi doreau sa gaseasca remedii pentru bolile ce i chinuiau.
Cautatori ai alinarii suferintelor erau putini si luptau pentru vindecarea afectiunilor cu mijloacele care
le aveau la dispozitie. Ei foloseau cunostintele transmise din generatie n generatie, iar pentru tratarea
maladiilor utilizau cel mai adesea plantele medicinale.
In acele vremuri, poluarea era ca si inexistenta, nu existau chimicale, nu exista industrie, omul
nu era dependent de sistemul de informatii ce se gaseste la ora actuala: radio, televiziune, telefonie,
internet si si petrecea timpul liber mai mult in natura. Inca nu isi facusera aparitia principalii trei
factori cauzatori de boli: stresul, poluarea si chimicalele. De aceea putem afirma ca in acele perioade
omul acorda o atentie mai mare mediului natural, convietuind in armonie cu acesta.
Modul nostru de comportare afecteaza in mod direct sau indirect viata plantelor, animalelor si
echilibrul ecosistemului. Omul poate sa asigure un mediu de viata sanatos sau sa continue la
degradarea naturii. Daca noi continuam sa abordam un mod de viata distructiv nu va mai fi nevoie de
un razboi atomic, ori de coliziunea unei comete cu "planeta albastra" pentru a distruge caminul nostru.
"Aurul verde" are un rol deosebit in mentinerea vietii pe planeta noastra.

2. DENUMIRE SI PREZENTARE

Meriorul sau altfel spus arbustul pitic Vaccinium vitis-idaea L. (Merior), asemnator cu
Afinul, crete n zone montane, la altitudini de peste 1300 m. Are frunze permanent verzi i acoper
solul ca un covor.
Afinul rosu sau merisorul este un arbust indigen, cu numeroase tulpini subterane din care ies
ramificaii aeriene, cilindrice nalte pn la 30 cm. La noi crete la munte n zona rinoaselor.
Florile sunt albe sau roz-deschis, slab mirositoare grupate cte 2-6 la vrful tulpinii. nflorete
n lunile mai-iunie.
Fructele sunt bace sferice, la nceput i roii Ia maturitate, cu gust ce conin mai multe semine i se
coc n septembrie.

Fructul de Merior este o bac sferic, la nceput alb, apoi roie, lucitoare, comestibil,
cu gust amrui, datorit coninutului n arbutin. Merioarele conin zaharuri (4-7%), acizi citric,
malic, benzoic (circa 2%), provitamina A, vitaminele B1, B2, C, etc., tanin, vaccinin(un glucozid),
sruri minerale, etc. Ele se consum proaspete sau prelucrate sub form de suc, compot, gem i ceaiuri.
Este cunoscut si sub denumirile de: cocazar de munte si smardar.
Zone de crestere. Planta de mare altitudine, limita inferioara fiind mai ridicata decat a afinului (circa
1300-1400 m). Se intalneste in pajisti alpine sau luminisuri.
Recoltarea
Frunzele se culeg de preferinta toamna, in lunile septembrie-octombrie, deoarece in aceasta perioada
contin maxim de principii active (arbutina).
Mod de uscare
Se usuca in straturi subtiri, in locuri umbroase si bine aerisite. Daca se usuca pe cale artificiala,
temperatura nu trebuie sa depaseasca 40 grade C, de preferinta 35-40 grade C.

3. ACTIUNE TERAPEUTICA

n scopuri terapeutice se folosesc frunzele, fructele i mugurii de Merior.


Merioarele au aciune bactericid (datorit acizilor benzoic i citric), diuretic, antiinflamatorie i
antiinfecioas. Sunt un dezinfectant urinar i lizeaz uraii. Merioarele se conserv bine n ap
proaspt i consuma sub forma de compot, dulcea, erbet, suc precum i murate. Se utilizeaz i. la
prepararea unui vin.
Ceaiul preparat din merioare are o aciune eficace n combaterea bolilor de rinichi i ale canalului
urinar. ntreaga plant este bogat n tanin i se poate folosi pentru tbcit i vopsit.
Frunzele de merior au cutare n medicin pentru prepararea unor depurative, antireumatice,
antiseptice i diuretice.
Meriorul este principala specie pomicol ale crei extracte (din fructe, frunze, muguri) lizeaz
(dizolv,netezesc) uraii.
Frunzele de Merior se recolteaz n septembrie-octombrie, cnd coninutul lor n substane
active este maxim; se usuc la umbr,n strat subire. Ele conin arbutozid, glicozid al hidrochinonei,
hidrochinon liber, metilarbutozid, flavonoizi, taninuri, ericolin, acid chinic, sruri de magneziu,
sruri ale acizilor organici, vitamin C i alte vitamine, leucoantociani i flavonali glicozidai
(leucocianidin, cianidin, cvercetol, derivai fenilpropanolici, etc.). Coninnd acid benzoic i acid
citric, frunzele ca i fructele au aciune bactericid. Datorit acidului chinic, extractele lor lizeaz
uraii, aa cum s-a artat.
Contin si proantocianidina, un antioxidant de 20 de ori mai puternic decat vitamina C, cu
importante beneficii anticancer. Inhiba cresterea celulelor canceroase, iar o cura din sucul lor poate fi
un bun tratament complementar. Pentru ca este o importanta sursa de calciu, ajuta la intarirea danturii
si a sistemului osos si reduce riscul aparitiei osteoporozei. Pe traiectul cilor urinare, arbutozida i
metilarbutozida din infuzia din frunze de Merior se dedubleaz n hidrochinon i, respectiv, metilhidrochinon, care alturi de flavonide, imprim infuziei aciune diuretic i dezinfectant a cilor
urinare.
Totodat, frunzele de Merior au aciune antiinflamatorie, astringent (datorit taninului),
precum i o slab aciune antidiabetic.
Decoctul din frunze de Merior se administreaz ca diuretic i antiseptic n tratamentul bolilor
cilor urinare, ndeosebi n stri inflamatorii purulente (catar vezical, cistite, pielite, uretrite). Datorit
coninutului n tanin, acest decoct se poate folosi i n tratamentul diareii i hemoragiilor. Se
recomand, de asemenea, n gut, reumatism, litiaza urinar uric, etc.
Prepararea decoctului se face prin extracie dubl: peste dou lingurie de frunze de mrunite
se toarn 100 ml ap rece i se las timp de o or pentru macerare la rece; dup aceea lichidul se
strecoar ntr-un alt vas, iar peste frunzele rmase se toarn 100 ml ap clocotit i se fierb 15 minute.
Vasul se ia apoi de pe foc i dup 10 min. i se strecoar coninutul. Se amestec ambele lichide. Se
completeaz cu ap fiart i uor rcit, pn la 200 ml i se ndulcete cu zahr. Din acest decoct se ia
cte o lingur la intervale de 3-4 ore. Decoctului preparat ca mai sus, i se poate aduga i un vrf de
cuit de bicarbonat de sodiu.
n tratamentul infeciilor urinare se mai folosesc tinctura din frunze de Merior i maceratul de

glicerin din muguri de Merior.


Fructele arbustului pitic se consum proaspete sau prelucrate sub form de suc, compot, gem i
ceaiuri fiind asociate tratrii bolilor de rinichi i n diaree.
Pentru incontinena urinar se folosete cu maxim eficien decoctul din frunze de merior. n
asemenea cazuri se face un amestec din fructe i frunze de merior, n care se adaug dou linguri de
suntoare. Acest amestec se fierbe 10 minute cu trei pahare de ap. Se beau cte trei pahare pe zi,
ncepnd cu ora 16.00 i pn nainte de culcare.
Tratament cu ceai de merior
Se pun dou lingurie de merior uscat n 100 ml de ap rece. Se las timp de o or la macerat, dup
care se strecoar. Frunzele de merior se fierb n 100 ml de ap pentru 10 minute. Apoi se strecoar,
lichidul rezultat se amestec cu prima ap i se adaug un vrf de cuit de bicarbonat de sodiu. Se beau
dou cni pe zi, timp de zece zile. Tratamentul nu trebuie s dureze mai mult de zece zile deoarece
produsul este iritant pentru nefron. Dac pacientul are insuficien cardiac sau renal, nu se adaug
bicarbonat de sodiu.
n general, pentru rinichi este bun o cur cu ceai din merior, coada-calului i urzici. Nu este
contraindicat n timpul sarcinii!
4. STUDIU DE CAZ

a) Prezentare pacient si afectiune


Am ales sa prezint cazul fetitei mele care sufera de bacteurie atipica, determinata de infectie
cu E-coli , diagnostic pus de doi medici pediatri si un urolog.
Pacient: L. Diana , varsta 7 ani.
Istoric: La varsta de 1 an a facut bronho-pneumonie in urma unui rosu in gat si tratament cu
Zinat. Am ajuns in spital unde a stat in perfuzii 2 saptamani si tratament cu Gentamicina, punandu-i-se
diagnostic de fond alergic la cefalosporine.
La varsta de 3 ani o noua pneumonie ne- a internat din nou in spital. Aici acelasi tratament cu
Gentamicina la care s-au adaugat infectii intraspitalicesti (aftoza bucala si intestinala si gastroenterita). Dupa trei saptamani de abuz de antibiotice si altele am ajuns acasa cu un copil slabit si firav.
La o saptamana am constatat unele nereguli la urinare (miros puternic al urinei, usturimi la
urinat, un numar crescut fata de normal de mictiuni, senzatia frecventa de mictiune, dar eliminarea
unui volum urinar foarte mic, incontinenta urinara , constipatie). Febra nu era prezenta, chiar daca este
un simptom al infectiei urinare.
Dupa vizita la medic si efectuarea unei uroculturi, unde a iesit prezenta bacteria E-coli
>100000 germeni/ml , am primit un diagnostic de infectie urinara.
In primul rand am devenit exagerata in privinta igienei, deoarece mi s-a reprosat acest lucru, eu
stiind ca nu este asa.

b) Tratament alopat
Am inceput tratamentul medicamentos pe baza antibiogramei de la analize cu:
Augumentin 7 zile
Cefuroxim 7 zile
Amoxiclav 7 zile
La repetarea analizelor urina a iesit sterila.
Dupa o perioada infectia a recidivat.
Am facut si tratament cu Cantastim , un vaccin menit sa ii stimuleze imunitatea, pe langa
administrarea de Uro-vaxom, Isopprinosine si alte intaritoare.
Timp de trei ani am fost la medici si am primit diferite tratamente cu antibiotic si dupa doua- trei serii
de antibiotice primeam diagnostic de bacteriurie atipica pentru ca semnele si simptomele nu
coincideau cu rezultatul analizelor.
Fetita era vioaie , nu facea febra , apetitul era normal si nu mai avea usturimi la urinare, singurul lucru
constant era mirosul urinei.
c) Tratament naturist
In paralel cu toate tratamentele medicamentoase am apelat si la remedii naturiste.
Cel mai bun rezultat l-am avut administrandu-i preparate pe baza de merisor.
Am folosit fructe proaspete , compot , ceai si comprimate ce contin aceasta planta (Urinal, Urinex).
d) Tratament homeopat
In ultimul an am facut tratament homeopat cu :
Formula 7
Colibacillinum 200CH
Calciu carbonica 30CH
La acestea am adaugat din nou tratament cu suc de merisor si Urinal Akut.
Dupa acest tratament perioada de bine a fost cea mai lunga, inclusiv in prezent.
Nu i-am mai repetat urocultura.
e) Concluzii
Nici in momentul de fata nu stiu daca, dupa investigatii (cistografie, ecografie si uroculturi
nenumarate) , tratamente si alte experiente, copilul meu mai are sau nu infectie cu E- coli. Am
fost sfatuita sa ma opresc din acea nebunie.
Fetita este aparent sanatoasa , vesela cu pofta de viata si mancare, nu face febra si nu mai acuza nici un
simptom specific infectiei urinare.
Singurul care a ramas este mirosul urinei si aspectul tulbure din cand in cand.
Tot ce fac acum, este sa ii mai dau compot de merisor si ceai.
Consider ca actioneaza in mod favorabil si ma ajuta sa tin sub control aceasta bacteriurie atipica.

5. BIBLIOGRAFIE
1. "Fructele n alimentaie, bioterapie i cosmetic", de Mihescu Grigore, 1992
2. Prospectul ceaiului de merisor
3. Articole de pe internet