Ce sunt mugurii?

Sunt formatiuni juvenile constituiti dintr-un ax cu

noduri foarte apropiate, iar la noduri se gasesc
primordiile frunzelor si viitorilor muguri; in varful
axului se afla meristemul apical al mugurelui.

Mugurii
sunt
organe
de
crestere si rodire.

Pentru cunoasterea sensului evolutiei lor, mugurii au fost

clasificati dupa pozitia lor pe ramura si felul formatiunilor
la care dau nastere.

Mugurii terminali sunt situati in varful ramurilor

anuale si indeplinesc rolul de crestere si prelungire a
ramurii (muguri vegetativi) sau de rodire (muguri
micsti).
Mugurii axilari se formeaza in axila frunzei si ocupa
pe ramura o pozitie laterala, de unde si denumirea de
muguri laterali.
Mugurii axilari sunt inserati pe ramura:
-Solitari la mar, par, cires, visin
-In grup de 2-3 la prun si piersic sau 3-8 la cais. In
cadrul grupului de 3, frecvent mugurele central
este vegetativ.
Muguri suplimentari, au o
dispunere colaterala
(la piersic) sau seriala (la nuc).

Mugurii
dorminzi sunt muguri axilari
nedezvoltati de la baza ramurilor de un an sau de
mai multi ani, care au un potential mare de
crestere. Acestia dau nastere la ramurile lacome
in perioada de declin a pomilor.
Mugurii adventivi se formeaza langa razele
medulare atat pe radacina cat si pe tulpina. Pe
existenta si evolutia acestor muguri se bazeaza
inmultirea prin butasi si marcotaj a portaltoilor
vegetativi sau a unor tipuri locale de prun si visin.

2. Dupa felul formatiunilor la care dau nastere, mugurii sunt grupati in:
-Muguri vegetativi;
-Muguri micsti;
-Muguri floriferi.

Mugurii vegetativi sunt mai mici, au

varful ascutit si baza largita. Din ei se
formeaza intodeauna lastari sau rozete de
frunze.
Mugurii micsti evolueaza intr-o rozeta de
frunze si o inflorescenta (la mar si par), un
lastar normal cu o floare in varf (la gutui si
mosmon) sau cu mai multe inflorescente
dispuse axilar si terminal (la zmeru).
Mugurii floriferi pot evolua intr-o floare
(la piersic, cais, migdal) sau o inflorescenta
cu 2-5 flori (la prun, cires, visin).
Mugurii micsti si floriferi sunt mai mari,
mai bombati si au varful mai rotunjit (cu

Frunza este un organ vegetativ care

indeplineste functiile de fotosinteaza,
respiratie si transpiratie.

puri de frunze simple cu lobul intreg

Floarea ia nastere din muguri florali sau

micsti in urma procesului de organogeneza
florala. Varful axului s-a transformat in
receptacul, iar frunzele in sepale, petale,
stamine si carpele.

Cunoasterea morfologiei si anatomiei florale,

aplicatii in pomicultura:
-Identificarea speciei si soiului;
-Stabilirea polenizatorilor;
-Masurile de protectia impotriva ingheturilor tarzii
de primavara

Florile la speciile pomicole sunt unisexuate si bisexuate

(hermafrodite).
Cele unisexuate pot fi:
- Barbatesti cand au numai stamine (ex. amentii de la
nuc);
-Femeiesti cand prezinta numai carpele (ex. florile din
varful lastarului de nuc).

Plantele pomicole cu flori unisexuate sunt: monoice (flori femele + flori

mascule) si dioice (doar flori femele sau flori mascule).

Majoritatea speciilor pomicole au flori bisexuate

(hermafrodite). Aceste flori se compun din:
receptacul, invelisurile florale (periant) si
organele de reproducere (stamine si carpele).

lorile pot fi dispuse:

solitar

florescente sub forma cima umbeliforma

- corimb

- spic

- umbela

Fructele se dezvolta din gineceu in urma

procesului de fecundare.
1.Fructe simple carnoase, care au un epicarp
subtire, un mezocarp carnos, gros si colorat.
Baca (coacaz si agris) mai multe seminte
-. Pseudobaca (agris) axul floral concreste cu
ovarul
-. Poama se dezvolta din periant si gineceu
concrescute partial cu receptaculul
-. Hesperida cu epicarp moale si colorat format
(citrice)
-. Drupa este formata dintr-un endocarp tare
(samburele) si mezocarp carnos (prun si cires)
care la unele specii se usuca (nuc si migdal)
2. Fructe uscate indehiscente:
- Nuca al carui pericarp este dur, iar samanta

Fructe multiple se intalnesc la arbustii fructiferi:

1.Polinucula la care nuculele sunt adancite in
receptacolul carnos
2. Polidrupa formata din drupeole mici, dulci si
armoate

Fructele compuse la speciile pomicole sunt:

1.Soroza cu perigonul carnos care inconjoara
achenele
2.Sicona la care axa inflorescentei devine
carnoasa si inchide in interior achenele