Conifere

Coniferele sunt plante superioare pentru c prezint toate organele

vegetative i fac i flori.
Exemple de conifere: molid, brad, pin, jneapn, zad, ienupr, tuia.
Vegetaia Aici triesc foarte multe specii
de plante. Vegetaia poart
denumirea i de taiga. Arborii
se clasific dup felul acelor
lor. Exist dou feluri de pduri
de conifere; boreale i
montane (munii Stncoi i
Himalaya). Cei mai
reprezentativi sunt molidul,
pinul, bradul alb, zada,
jneapnul, tuia (numit i
arborele vieii), tisa,
chiparosul, cedrul, cupresifolia
i sequoia roie. n Europa i
Asia, pdurile de conifere se
numesc taiga. Coniferele sunt
arbori nali, cu trunchiul drept,
far ramificaii, cu frunze mici,
aciculare, acoperite cu cear.
Ele nu i pierd frunzele
toamna, de la aceasta regul
abtndu-se doar laricele.
Coniferele au fibre rinoase
ce permit cltinarea i ndoirea
lor; astfel rezist vnturilor
puternice.
 Animalele din pdurile de
conifere sunt n general
mamifere. Unele dintre ele au
blnuri preioase. Ursul este
unul dintre acestea. Cel mai
mare urs triete n America
de Nord i se numete ursul
Grizzly. Cerbul, este un alt
reprezentant a pdurilor de
conifere i este la fel un
mamifer. Ciuta, i nate puii
vii i i hrnete cu lapte.
Cprioara, nate numai un
pui. Ali reprezentani sunt
veveria,hermelina i samurul,
de asemenea se gsesc i
vulpi, jderi, arici, iepuri, ri,
linci, castori i pume. Psri:
piigoi, ciocnitoare, mtsar,
grangur, coco de munte,
iernuca, gaia de munte,
bufnia, cucuveaua, huhurezul
i forfecua. Insecte: furnici,
fluturi, nari, gndcei i
pianjeni.
Coniferele cresc peste tot n lume, de la Insulele Canare pn n Myanmar.
Supravieuiesc i n condiii meteo extreme i n climatul rece al tundrelor, i n zona
Marii Mediterane. Cel mai simplu mod de a determina crei specii i aparine un conifer
este s numrm cte ace ies dintr-un mnunchi. Iar vrst o stabilim uitndu-ne la
coaj: un conifer tnr are un trunchi verde-maroniu, neted, n timp ce brazii mai
btrni au coaj mai nchis la culoare i fragmentat.