Regnul plantae

Subregnul Cormobionta

Radacina poate fi pivotanta,

fasciculata sau ramuroasa. Tulpina
poate fi lemnoasa sau erbacee,
neramificata sau variat ramificata,
foliata sau nefoliata, cilindrica sau
muchiata, goala in interior sau plina
in interior, articulata sau
nearticulata, supra- sau subterana.
Frunzele au morfologie foarte variata.
Forma limbului se poate incadra intr-
unul din tipurile de baza: circular,
eliptic, oval, lanceolat, liniar,
etc.Marginea frunzei poate fi intreaga
(nedivizata), cu incizii mari (lobata,
sectata) ori mici (dintata,
serata).Varful si baza frunzei pot fi de
asemenea foarte variate.
 Cormobiontele sunt organisme
evoluate, alcatuite dintr-un corp
vegetativ numit corm, diferentiat
in radacina (cu sol de sustinere si
absorbtie), tulpina (cu rol de
sustinere si, uneori, de asimilatie)
si frunze (cu rol in fotosinteza ,
transpiratie, respiratie).
 In ciclul de viata al cormobiontelor se
succeda doua generatii, dar domina
sporofitul care reprezinta planta propriu-
zisa, in timp ce gametofitul este redus.
Din acest subregn fac parte: ferigile,
gimnospermele si angiospermele.
Apar florile ca organe de reproducere,
avand o foarte mare variabilitate de forma,
marime si culoare.
Florile pot fi solitare sau grupate intr-o
inflorescenta dispusa pe un peduncul
(codita inflorescentei)
Din acest subregn fac parte: ferigile,
gimnospermele si angiospermele.
Increngatura Gimnosperme
( Pinophyta)
 Caractere generale
Sunt plante exclusiv lemnoase, arbori
sau arbusti.
Frunzele sunt variate ca forma si
marime: aciculare si uninerve,
solziforme, bilobate sau in forma de
evantai, etc.
La Gimnosperme se diferentiaza
pentru prima data florile, dar acestea
au numai organe de reproducere
(stamine si carpele), fara periant.
Sunt plante cu flori exclusiv
unisexuate, monoice sau dioice. La
plantele monoice florile masculine si
feminine sunt dispuse pe aceeasi
planta iar la cele dioice florile de
sexe diferite sunt dispuse pe plante
diferite.
La cele mai multe gimnosperme
florile sunt grupate in conuri alcatuite
dintr-un ax pe care sunt dispuse
sporofilele ( solzi staminali si,
respectiv, solzi carpelari).
Gimnospermele cu florile grupate in
conuri se mai numesc si conifere.
 sunt plante vasculare , cu semine, adaptate mediului terestru.
Sunt caracterizate prin : esuturile vasculare care au o structur complex i
sunt prezente n toate organele plantei.
Reproducerea sexuat; - este independent de ap deoarece
gameii masculini nu noat.
Difereniaz spori sexuai diferiti: microspori(masc.) i macrospori(fem.)
dup fecundare macrosporii rmn pe sporofit i se transform n saman.
Acest filum conine dou mari subfilumuri: gymnospermatophita i
angiospermatofita.
 Ciclul vital la gimnosperme La pinofite florile sunt unisexuate
(masculine i feminine), dispuse pe
acelai individ plante monoice sau
pe indivizi diferii plante dioice.
Florile sunt lipsite de nveli floral
sau prezint un nveli redus,
primitiv.
La reprezentanii Fam. Pinaceae
(Pinus sylvestris, Picea excelsa,
Abies alba, Pinus mugo) florile
unisexuate, monoice, sunt grupate
n conuri.
Florile masculine dispuse la
extremitatea unor ramuri tinere, au
forma unui con mic conule
Conuleul este alctuit dintr-o ax
scurt, la baz cu 12 bractei care
ndeplinesc rolul de nveli floral. Pe
ax sunt dispuse spiralat,
numeroase microsporofile
(stamine) care poart pe faa
inferioar 2 sau mai muli
microsporangi (saci polinici) n
Florile feminine sunt n general grupate n inflorescene alctuind microsporangi din celule mame
conuri. Un con este alctuit dintr-o ax pe care se inser numeroi microsporale care parcurg meioza,
solzi sterili (bractei). n axila fiecrui solz steril se difereniaz cte se formeaz microspori i ulterior
un solz fertil (sol carpelar, solz seminal, megasporofil). Pe faa granule de polen. La maturitate
superioar a fiecrei megasporofile se difereniaz 12 sau mai sacii polinici se deschid printr-o
multe ovule. Ovulele nu sunt acoperite (nchise) de solzul carpelar, fant longitudinal, elibernd
caracter ce se menine i la semine. Fiecare bractee mpreun cu granulele de polen. Odat cu acest
solzul fertil i ovulele pe care le poart reprezint o floare feminin, proces, conurile masculine cad de
iar conul n ansamblu este considerat o inflorescen pe ramuri i se dezorganizeaz
foarte repede.
 Conul feminin este o inflorescenta deoarece
fiecare macrosporofila (solz carpelar) este
insotita de o bractee (solz bracteal), deci
este o floare bracteata. Deoarece pe axul
conului sunt mai multe astfel de flori, conul
feminin este considerat inflorescenta.
Fiecare macrosporofila poarta cate doua
ovule nude, neinchise in ovar.
Conul masculin este o floare.
Microsporofilele (solzi staminali) nu sunt
bracteate; de aceea conul masculin arata ca
o floare nuda, cu receptacul alungit si
numeroase stamine dispuse spiralat.
Fiecare microsporofila poarta cate doi saci
polinici, in care se formeaza granulele de
polen.
 Gametofitul este foarte redus, dependent
si inclus in sporofit: cel masculin, la
nivelul granulului de polen, iar cel
feminin, la nivelul ovulului.
Gametii sunt neflagelati, deci imobili la
cele mai multe gimnosperme; cei
masculini se numesc spermatii si cei
feminini, oosfere.
Fecundatia (contopirea gametilor are loc
prin intermediul tubului polinic
(fecundatie sifonogama) format la
germinarea granulei de polen. In urma
fecundatiei, din ovul se formeaza
samanta.
Semintele nu sunt inchise in fruct,
deoarece nici ovulul nu este inchis in
ovar.
 Micoriza la conifere
Ciupercile, ca sa traiasca si sa se
dezvolte, au nevoie de substante organice.
Nefiind capabile sa faca fotosinteza, nu pot
produce aceste substante. In schimb, au o
foarte buna capacitate de absorbtie a
mineralelor din sol. Plantele, in schimb, au
posibilitatea de a face fotosinteza. Astfel,
ele transforma mineralele in substante
organice, de care au nevoie in toate
procesele necesare supravietuirii,
dezvoltarii, inmultirii. In schimb, plantele au
o posibilitate limitata de a extrage minerale
din sol. Radacinile plantelor au un ritm
limitat de crestere si de absorbtie. In
aceste conditii, se realizeaza simbioza
dintre cele doua elemente: plante si
ciuperci. Cele din urma vin cu mineralele
din sol, iar primele (plantele) vin cu
substantele organice, care hranesc
ciupercile
Reprezentanti:

Abies alba

Picea abies
Importanta gimnospermelor in viata
omului si in natura

Deoarece formeaza paduri pe

suprafete intinse,gimnospermele
au o mare importanta ecologica
(influenteazaclima, umiditatea,
calitatea aerului).
Lemnul are o mare importanta
industriala, fiind folosit
inconstructii, la fabricarea
mobilei, a instrumentelor
muzicale si altor obiecte.
Constituie materia prima folosita
pentru fabricarea celulozei.
 Din rasina se obtin tusul, negrul
de fum, terebentina,sacazul, etc.
Unele sunt plante decorative sau
sunt folosite inmedicina.
Gimnospermele fosile au stat la
baza formarii rezervelor de
carbuni superiori.
Lemnul greu, dur si compact, de
culoare roscata , al tisei,este
foarte pretios pentru sculptura si
tamplarie fina.
Lemnul molidului serveste in
constructii, in tamplaria usoara,
la construirea avioanelor, iar ca
lemn de rezonanta este cautat
pentru fabricarea instrumentelor
muzicale.
Va multumesc pentru atentie!