STRUCTURA

POMILOR
A elaborat:Negru Iulia
Grupa:Tpov-191
 Radacina are un rol important in cresterea si rodirea

RĂDĂCINA
pomilor, se poate afirma ca viata pomilor este in “mana
radacinilor”. Radacinile indeplinesc functiile de absorbtie
a apei si a sarurilor minerale, fixeaza planta in sol,
conduc si depoziteaza substantele organice si minerale.
Marimea radacinilor, numarul si alcatuirea lor este
determinata de specie, soi, portaltoi, de natura solului,
adancimea apei freatice si multi alti factori. Pentru
aceelasi soi, specie si portaltoi, in solurile mijlocii ca
textura, aerate, fertile, suficient de umede, radacinile
cresc bine si au o activitate intensa.
 Pe solurile grele, argiloase, uscate sau prea umede, si
solurile nisipoase, se formeaza mai putine radacini.
Radacinile, spre deosebire de partea aeriana, pot creste
tot timpul anului (si iarna) daca temperatura in sol nu
scad sub 2-4°C, au activitate intensa intre 16-22°C si sunt
stanjenite la temperaturi de peste 30°C.
 Trebuie sa stim ca, cu exceptia a foarte putine radacini,
care patrund uneori pana la 3-4 m (nuc, castan, par,
cires), majoritatea sunt superficiale, plasate intre 15-40
cm, dar pe orizontala depasesc de 1.5-3 ori proiectia
coroanei, insa cele mai multe se gasesc sub proiectia
coroanei, pe o raza de 0.5-1 m de la tulpina.
 TULPINA ȘI TRUNCHIUL
 Tulpina reprezinta partea aeriana si este
alcatuita la pomii propriu-zisi din trunchi
si coroana, iar la arbustoizi si arbusti se
prezinta sub forma de tufa.
 Trunchiul tine de la colet (locul unde se
uneste cu radacina) si pana la prima
ramura a coroanei, el trebuie sa fie de 40-
60 cm, rareori mai mult de 80-100 cm.
 Coroana reprezinta ansamblul de ramuri care sustin
mugurii, frunzele, florile si fructele. Ramurile care
alcatuiesc coroana sunt de trei feluri: de schelet, de
semischelet si de rod.
 1. Ramurile de schelet sunt groase, puternice, ele imprima
habitusul si definesc sistemul de coroana. In coroanele
COROANA
moderne se subdiminueaza scheletul pentru a permite
intrarea mai rapida pe rod a pomilor.
 2. Ramurile de semischelet au o grosime de 2-5 cm,
lungimea de 40-80 cm (rareori mai mult), imbraca scheletul
pe toata lungime lui si poarta pe ele ramurile de rod. Aceste
ramuri sporesc suprafata productiva a coroanei, asupra lor se
fac cele mai multe operatiuni de taiere.
 3. Ramurile de rod reprezinta o categorie aparte de ramuri
de un an, care poarta muguri de rod (floriferi sau mixti).
Denumirea, formarea, evolutia si particularitatile
morfofiziologice ale ramurilor de rod sunt caracteristice
fiecarei specii si chiar soi.
 4. Ramurile anuale vegetative provin din lastari si poarta
pe ele muguri. Ramurile anuale viguroase de 30-60 cm la
pomii pe rod si 50-100 cm la cei tineri denota o corelatie
optima intre procesele de crestere si rodire. Deosebim
urmatoarele categorii de ramuri anuale: terminale sau de
prelungire, subterminale sau concurente, laterale, anticipate.
 Mugurii reprezinta organe de adaptare a
pomilor la conditiile nefavorabile de mediu
(de iarna) si sunt alcatuiti dintr-un ax foarte
MUGURII
scurt pe care se afla rudimente de frunze si
flori, acoperite de solzi din puf, care le
confera rezistenta la ger. Functie de
organele la care dau nastere, mugurii sunt
de trei feluri:
 -vegetativi, dau nastere la lastari, au
dimensiuni mai mici, aspect conic si varful
ascutit;
 -floriferi, dau nastere la flori sau
inflorescente, sunt mai mari, au forma de
butoiasi cu varful rotunjit, bombati la
mijloc si strangulati la baza;
 -mixti, se intalnesc la gutui, mosmon, mar,
par, zmeur, mur, nuc si dau nastere la
lastari si flori.
 LĂSTARII
 Lastarii sunt organe vegetative care se
formeaza din muguri, au pe ei frunze si
poarta denumirea mugurelui din care se
formeaza si anume, lastari terminali,
subterminali sau concurenti, laterali,
lacomi (din muguri dorminzi), anticipati
(din muguri precoci). Din mugurii
adventivi de pe radacini se formeaza
lastari denumiti drajoni care se utilizeaza
la inmultirea zmeurului si la unele soiuri
de prun si visin.