APROBAT

Directorul Centrului de
Instruire ,,Spre Succes’’ S.R.L
____________________E. Ionașcu
____________________2020

CENTRUL DE INSTRUIRE
,,SPRE SUCCES’’ S.R.L

CURRICULUM

La disciplina/modulul/stagiul de practică/meseria

,,Bucătar’’
cod. profesie 512001

AUTOR: Svetlana Stratulat

 CHIŞINĂU, 2020
APROBAT COORDONAT
prin decizia Consiliului profesoral Ministerul Educației
,,SPRE SUCCES’’S.R.L. Culturii şi Cercetării al
Proces-verbal nr. ___ Republicii Moldova
din____________2020
______________
_______________2020

CENTRUL DE INSTRUIRE
,,SPRE SUCCES’’ S.R.L

Program

Domeniu de formare: servicii

Specializarea/meseria: ,,Bucătar’’

cod. Profesie 512001

Numărul total de ore/

credite: 450 ore/15 credite

Baza admiterii: certificate - diploma de BAC

Limba de instruire: română/rusă

Forma de organizare: cu frecvenţă la zi, cu frecvenţă redusă, la distanţă

 Chişinău, 2020

I. PRELIMINARII

Realizarea unui învăţământ profesional de calitate în contextul realităţilor socio-

economice actuale impune o nouă abordare a procesului de învăţământ, care
vizează formarea la elevi a unui sistem de competenţe necesare pentru integrarea
pe piaţa muncii şi pentru învăţarea pe parcursul întregii vieţi.
Prezentul curriculum reprezintă un document normativ-reglator şi constituie
reperul conceptual de formare profesională, care specifică finalităţile de învăţare
și descrie condiţiile de formare a competențelor profesionale pentru instruirea
iniţială la profesia Bucătar.
Curriculumul este destinat cadrelor didactice din învăţământul profesional
secundar, autorilor de manuale şi materiale didactice, factorilor de decizie şi
părinţilor. Cadrele didactice vor utiliza curriculumul pentru proiectarea, realizarea
şi evaluarea demersului didactic pentru formarea profesională la profesia bucătar.
Formarea profesională a bucătarului, realizată în cadrul instituţiilor de învăţământ
profesional tehnic secundar corespunde nivelului 3 de calificare, conform
Cadrului Naţional al Calificărilor din Republica Moldova. Acest nivel de
calificare se atribuie muncitorului care, în raport cu diversitatea de împuterniciri
şi responsabilităţi, trebuie să realizeze activităţi sub conducere, având
independenţă la soluţionarea sarcinilor binecunoscute sau similare acestora.
Bucătarul trebuie să-şi planifice activităţile personale, reieşind din sarcinile puse
de conducător, să-şi asume responsabilitate individuală pentru sarcinile de
realizat.
Complexitatea activităţii se referă la soluţionarea sarcinilor practice tipice.
Bucătarul calificat alege modalitatea de realizare a sarcinii, reieşind din
procedeele bine cunoscute în baza instruirii teoretice şi practice. Acţiunile
întreprinse se corectează în funcţie de condiţiile de realizare.
Finalităţile de învățare ale profesiei bucătar sânt orientate spre atingerea nivelului
de calificare pretins şi se realizează în baza curriculumului la profesia respectivă.

II. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI

Forma de Ore total:

Evaluarea

învățământ inclusiv
Denumirea disciplinei
(zi, f/f, la Total
C PP
distanță)
Bucătar 450 300 150 Examen
 Notă: C – curs, P.P – practica în producere.

Unităţi de conţinut şi repartizarea orientativă a orelor

Nr. Ore
d/o Curs
Unităţi de conţinut Practica în producere Evaluarea

zi f/f La/d zi f/f La/d zi f/f La/d

1. Comunicare în limbaj de 10 10 10 Test Test Test
specialitate
2. Prepararea supelor 40 40 40 10 10 10 Test Test Test

3. Prepararea sosurilor și 10 10 10 10 10 10 Test Test Test

garniturilor
4. Prepararea bucatelor din 30 30 30 20 20 20 Test Test Test
leguminoase, crupe şi paste
făinoase.
5. Prepararea bucatelor din 20 20 20 10 10 10 Test Test Test
ouă și brânză de vaci
6. Prepararea bucatelor din 40 40 40 10 10 10 Test Test Test
peşte fiert, prăjit, înăbuşit,
copt
7. Prepararea bucatelor din 20 20 20 10 10 10 Test Test Test
fructe de mare.
8. Prepararea bucatelor din 40 40 40 20 20 20 Test Test Test
carne
9. Prepararea bucatelor dulci, 20 20 20 10 10 10 Test Test Test
prepărarea băuturilor reci și
calde
10. Prepărarea bucatelor și 20 20 20 10 10 10 Test Test Test
gustărilor reci și calde
11. Prepărarea produselor din 30 30 30 10 10 10 Test Test Test
aluat
12. Prepărarea bucatelor dietice 30 30 30 10 10 10 Test Test Test
p
13. Prepărarea bucatelor din 30 30 30 10 10 10 Test Test Test
p bucătăria internațională
14. Evaluare finală 10 10 10 Lucrare Examen
de
probă
10 10 10
Total 350 350 350 150 150 150
 III. COMPETENŢE

1. Respectarea normelor igienico-sanitare în procesul tehnologic de preparare şi păstrare a

producţiei culinare;
2. Respectarea cadrului legal şi normativ regulator de referinţă în activitatea desfășurată;
3. Asigurarea calităţii proceselor şi produselor specifice domeniului servicii de alimentație
publică;
4. Întocmirea documentelor specifice domeniului;
5. Gestionarea corectă a deșeurilor și prevenirea poluării mediului;
6. Comunicarea corectă și eficientă cu membrii echipei, superiorii și consumatorii;
7. Organizarea eficientă a procesului și locului de muncă;
8. Aplicarea măsurilor igienico-sanitare;
9. Aprovizionarea locului de muncă cu materie primă şi ingredient;
10. Pregătirea ingredientelor pentru semipreparate din legume și ciuperci, leguminoase,
fructe, crupe, paste făinoase;
11. Pregătirea ingredientelor pentru semipreparate din carne și pasăre;
12. Pregătirea ingredientelor pentru semipreparate din pește;
13. Prepararea bulioanelor;
14. Pregătirea preparatelor lichide;
15. Prepararea sosurilor și a derivatelor acestora;
16. Prepararea bucatelor și garniturilor din legume, ciuperci, crupe, paste făinoase,
leguminoase;
17. Prepararea bucatelor din ouă și brînză;
18. Prepararea bucatelor din pește şi produse de mare;
19. Prepararea bucatelor din carne şi pasăre;
20. Prepararea antreurilor și gustărilor reci și calde;
21. Prepararea bucatelor dulci şi a băuturilor - Pregătirea articolelor din aluat;
22. Pregătirea preparatelor culinare dietetice;
23. Asigurarea calității semipreparatelor și preparatelor culinare;
24. Finalizarea procesului de lucru;

IV. Obiective gross-curriculare și generale ale cursului

1. Înțelege relevanța cunoștințelor teoretice și informațiilor unui domeniu de muncă sau

studiu;
2. Evaluează și interpretează faptele de stabilire a principiilor de bază și a conceptelor dintr-
un anumit domeniu de muncă sau de studiu;
3. Înțelege fapte și proceduri ce se exercită la realizarea sarcinilor mai complexe și la
aplicarea instrucțiunilor;
4. Alege și utlizează cunoștințe relevante obținute din propria inițiativă în vederea
soluționării diverselor acțiuni specifice pentru sine și pentru alții
5. Realizează principalul deziderat al perioadei actuale: stabileşte legătura dintre cerinţele
pieţei muncii şi formarea profesională;
6. Reflectă o paradigmă educaţională nouă, care are drept finalitate formarea competenţelor;
7. Permite abordarea integrativă a conţinuturilor;
 8. Contribuie la reducerea dublării informaţiilor inutile;
9. Previne lipsa de conexiune a acțiunilor profesorilor și elevilor ân vederea formării
competențelor;
10. Permite îmbinarea reușită a teoriei și practicii;

V. Conținuturi și strategii didactice

Subiectul 1. Comunicare în limbaj de specialitate

Obiective de referință Unităţi de conţinut
La finalul cursului subiecții vor fi capabili să:  Noţiuni tehnologice generale şi
- Să utilizeze terminologii specifice caracteristica lor (materie primă,
procesului tehnologic în alimentaţia publică; semipreparat, preparat culinar, deşeuri şi
- Să descrie metodele de prelucrare pierderi tehnologice etc.).
culinară a produselor alimentare;  Documentaţia normativ tehnică în
- Să amplaseze inventarul şi ustensilelor la Alimentaţia Publică (Reţetare, Preis-
locul de muncă; curante, Fişe tehnologice, etc.).
- Să colaboreze cu membrii echipei pentru  Procesul tehnologic de preparare a
realizarea sarcinilor. produselor în alimentaţia publică
 Metode de prelucrare culinară a produselor
alimentare şi caracteristica lor.
 Dotarea locului de muncă pentru
prelucrarea legumelor
 Dotarea locului de muncă pentru prelucrat
carne; pasăre; peşte Dotarea locului de
muncă în bucătărie: secţia bucate calde;
secţia bucate reci
 Dotarea locului de muncă la distribuirea
bucatelor.


Forme şi strategii de organizare a activităţii didactice

Forme de
Nr Nr. de
organizare/tipuri de Strategii şi activităţi didactice dominante
crt. ore
evaluare
1. Curs introductiv 20  demonstrație video
 prelegere
 exercițiul,
 lucrarea practică,
 studiul de caz,
 problematizarea,
 observația
2. Test  Prin probe orale:
 Activităţi de evaluare:
- Identificați particularităţile profesiei de
bucătar;

Subiectul 2. Prepărarea supelor
Obiective de referință
La finalul cursului subiecții vor fi capabili să:
- Să selecteze vasele, ustensilele şi a
echipamentelor tehnologice necesare pregătirii
bulionelor;
- Să determine cantitatea (masă, volum)
ingredientelor conform documentaţiei
normative, necesare pregătirii bulionelor;
- Să respecte normele sanitaro-igienice şi
cerinţelor securităţii şi sănătăţii în muncă în
procesul de preparare a bulioanelor;
- Să selecteze materiile prime de bază şi
- auxiliare necesare pregătirii sortimentului
de supe limpezi și drese;
- Să realizeze procesele tehnologice
specifice preparării supelor limpezi și
drese (borş, şci, rasolnic, supe picante,
supe din legume);
- Să selecteze materiile prime de bază şi
auxiliare necesare pregătirii supelor;
- Să realizeze procesele tehnologice
specifice preparării:
∙ supelor pireu,
∙ supelor de lapte,
∙ supelor reci şi dulci;
- Asigurați condițiile igienico-sanitare în
timpul lucrului;
- Explicați noţiunile tehnologice generale şi
metodele de prelucrare culinară a produselor
alimentare;
- Identificați tipurile unităţilor de alimentaţie
publică;
Unităţi de conţinut
 Importanţa supelor în alimentaţie;
 Clasificarea şi caracteristica supelor;
 Cerinţele sanitaro-igienice pentru procesele
tehnologice de preparare şi păstrare a
supelor.
 Utilaje, mecanisme, ustensile şi veselă pentru
prepararea supelor. Vesela pentru
prezentarea şi servirea supelor.
 Prepararea bulioanelor din: oase, carne,
carne şi oase, pasăre, peşte, ciuperci.
 Modificările ce au loc la fierberea
bulioanelor.
 Procesul tehnologic de preparare a supelor
limpezi;
 Procesul tehnologic de preparare a supelor
drese.
 Procesul tehnologic de preparare a borşurilor.
Sortimentul, caracteristica.
 Procesul tehnologic de preparare a şciurilor.
Sortimentul, caracteristica.
 Procesul tehnologic de preparare a ciorbelor
(rasolnicurilor). Sortimentul, caracteristica.
 Procesul tehnologic de preparare a supelor
picante. Sortimentul, caracteristica.
 Procesul tehnologic de preparare a supelor de
cartofi, legume, crupe, paste făinoase.
Sortimentul, caracteristica.
 Procesul tehnologic de preparare a
supelorpireu. Sortimentul, caracteristica.
 Supe de lapte. Produse lactate utilizate la
prepararea supelor de lapte. Caracteristica şi
cerinţe de calitate.
 Procesul tehnologic de preparare a supelor de
lapte. Sortimentul, caracteristica.
 Supe reci şi dulci. Baza lichidă pentru supele
reci şi dulci. Caracteristica şi cerinţe de
 calitate.
 Procesul tehnologic de preparare a supelor
reci şi dulci. Sortimentul, caracteristica.

Forme şi strategii de organizare a activităţii didactice

Forme de Nr.
Nr
organizare/tipuri de De Strategii şi activităţi didactice dominante
crt.
evaluare ore
1. Curs tematic 40  demonstrație video
 prelegere
 exercițiul,
 lucrarea practică,
 studiul de caz,
 problematizarea,
 observația
2. Curs practic 10  studiu de caz
 lucrare practică
 observație
3. Test  Prin probe scrise:
 Activităţi de evaluare:
- descrieți importanţa supelor în
alimentaţie;
- clasificați supele în funcţie de tehnologia
de preparare, baza lichidă, temperatura de
servire;
- realizați procesele tehnologice de
preparare a diverselor tipuri de supe: A)
bulioane; B) supe limpezi C) supe drese;
D) supe pireuri, E) supe de lapte; F) supe
reci şi dulci;
- prezentați supele pentru servire în
conformitate cu regulile de etică şi
estetică.

Tematica lucrărilor practice

1. prepărați supe din carne de vită.
2. Aranjați tacâmurile pentru servirea supelor crème.

Subiectul 3. Prepararea sosurilor și

garniturilor
Obiective de referință Unităţi de conţinut
La finalul cursului subiecții vor fi capabili să:  Importanţa sosurilor în alimentaţie.
- Să selecteze materiile prime de bază şi Clasificarea sosurilor şi caracteristica lor.
auxiliare necesare pregătirii sosurilor;
- Să utilizeze vasele, ustensilele şi
echipamentele tehnologice necesare pregătirii
sortimentului de sosuri;
- Să realizeze proceselor tehnologice
specifice preparării bucatelor şi garniturilor
din:
∙ legume și ciuperci fierte;
∙ legume fierte în apă scăzută.
 Principiile de selectare a sosurilor pentru
bucate. Caracteristica materiei prime, utilizate
la prepararea sosurilor.
 Procesul tehnologic de pregătire a
semifabricatelor pentru sosurile roşii şi albe
(bulion brun, făină călită cu şi fără grăsime,
legume sotate).
 Procesul tehnologic de preparare a sosului
roşu de bază şi derivatelor lui. Destinaţia
culinară a sosurilor şi asocierea acestora cu
preparate culinare.
 Importanţa bucatelor şi garniturilor în
alimentaţie. Clasificarea bucatelor din
legume şi ciuperci. Principiile de selectare a
garniturilor la preparate din carne şi peşte.
Principiile de selectare a sosurilor pentru
bucate din legume.
 Importanţa bucatelor şi garniturilor din:
leguminoase, crupe şi paste făinoase în
alimentaţie.
 Caracteristica materiei prime pentru
prepararea bucatelor şi garniturilor din:
leguminoase, crupe şi paste făinoase.
Clasificarea bucatelor din: leguminoase,
crupe şi paste făinoase. Principiile de
selectare a sosurilor pentru bucate din
leguminoase, crupe şi paste făinoase.

Forme şi strategii de organizare a activităţii didactice

Forme de
Nr Nr. de
organizare/tipuri de Strategii şi activităţi didactice dominante
crt. ore
evaluare
1. Curs teoretic 10  prelegere
 exercițiul,
 lucrarea practică,
 studiul de caz,
 problematizarea,
 observația
2. Curs plactic 10  demonstrație video
 studiul de caz
 observația
3. Test  Prin probe scrise:
 Activităţi de evaluare:
- Argumentați importanţa sosurilor în
alimentaţie;
- Clasificați sosurile în funcţie de baza lichidă,
agentul de îngroşare, consistenţă, tehnologia
 de preparare şi temperatura de servire;

Tematica lucrărilor practice

1. Prepare bucate şi garnituri din: A) legume şi ciuperci fierte; B) legume fierte în apă scăzută;C)
legume şi ciuperci prăjite; D) legume înăbuşite; E) legume şi ciuperci coapte; F).

Subiectul 4. Prepararea bucatelor din leguminoase,

crupe şi paste făinoase.
Obiective de referință
La finalul cursului subiecții vor fi capabili să:
- Să selecteze sortimentul de sosuri în
vederea pregătirii şi servirii bucatelor din
leguminoase, crupe şi paste făinoase;
- Să respecte normelor sanitaro-igienice şi
cerinţelor securităţii şi sănătăţii în muncă în
realizarea proceselor tehnologice specifice
preparării bucatelor din leguminoase, crupe şi
paste făinoase;
- Să realizeze procesele tehnologice
specifice preparării bucatelor din:
∙ leguminoase fierte,
∙ leguminoase înăbuşite,
∙ leguminoase prăjite,
∙ leguminoase coapte,
Unităţi de conţinut
 Caracteristica materiei prime pentru
prepararea bucatelor şi garniturilor din:
leguminoase, crupe şi paste făinoase.
Clasificarea bucatelor din: leguminoase,
crupe şi paste făinoase.
 Principiile de selectare a sosurilor pentru
bucate din leguminoase, crupe şi paste
făinoase.
 Procesul tehnologic de preparare a bucatelor
şi garniturilor din leguminoase fierte.
 Procesul tehnologic de preparare a bucatelor
şi garniturilor din leguminoase prăjite,
înăbuşite şi coapte.
 Procesul tehnologic de preparare a terciurilor
de consistenţă: fărâmicioasă, densă şi lichidă.
Procesul tehnologic de preparare a bucatelor
din terciuri de diferită consistenţă:
fărîmicioasă şi densă. Sortimentul bucatelor
din terciuri de consistenţă: fărîmicioasă şi
densă. Defecte, cauze şi posibilităţi de
remediere.
 Procesul tehnologic de fierbere a pastelor
făinoase prin diverse metode.
 Procesul tehnologic de preparare a bucatelor
şi garniturilor din paste făinoase fierte.
 Procesul tehnologic de preparare a bucatelor
din paste făinoase coapte. Defecte, cauze şi
posibilităţi de remediere.

Forme şi strategii de organizare a activităţii didactice

Forme de
Nr Nr. de
organizare/tipuri de Strategii şi activităţi didactice dominante
crt. ore
evaluare
1. Curs introductiv 20  prelegeri
 demonstrație video
 prelegere
  exercițiul,
 problematizarea
 analiză de situații
 analiză de idei

2. Curs practic 10  Observația

 lucrarea practică,
 studiul de caz,

3. Test  Prin probe scrise:

 Activităţi de evaluare:
- argumentați importanţa bucatelor şi
garniturilor din legume, ciuperci,
leguminoase, crupe şi paste făinoase în
alimentaţie - clasifice bucatele din legume,
ciuperci, leguminoase, crupe şi paste
făinoase.
- asociați garnituri cu preparate din carne şi
peşte.
- propuneți sosuri pentru bucate din legume,
leguminoase, crupe şi paste făinoase.

Tematica lucrărilor practice

1. prepărați budincă de orez cu brînză de vaci şi sos de mere.
2. Prepărați crochete din făină de porumb cu brînză.
3. Prepărați macaroane fierte cu şuncă şi pastă de tomate.

Subiectul 5. Prepararea bucatelor din ouă și brânză

de vaci
Obiective de referință
La finalul cursului subiecții vor fi capabili să: 
- Să selecteze sortimentul de produse de
garnisire în vederea servirii bucatelor din ouă;
- Să selecteze sortimentul de sosuri în
vederea pregătirii şi servirii bucatelor din ouă;
- Să realizeze procesele tehnologice 
specifice preparării bucatelor din ouă fierte,
prăjite şi coapte;
- Să selecteze sortimentului de sosuri în
vederea pregătirii şi servirii bucatelor din 
brânză de vaci.
 Importanţa bucatelor din brânza de vaci în
Unităţi de conţinut
Importanţa bucatelor din ouă în alimentaţie.
Caracteristica merceologică a ouălor şi
produselor din ouă. Principiile de selectare a
sosurilor şi a altor produse de garnisire
pentru bucatele din ouă.
Procesul tehnologic de preparare a bucatelor
din ouă fierte. Sortimentul, caracteristica,
aprecierea calităţii şi prezentarea
preparatului gata.
Procesul tehnologic de preparare a bucatelor
din ouă prăjite şi coapte.
alimentaţie. Caracteristica merceologică a
brînzei de vaci. Clasificarea bucatelor din
brînza de vaci. Principiile de selectare a
sosurilor şi a altor produse de garnisire
pentru bucatele din brînză.
 Forme şi strategii de organizare a activităţii didactice
Forme de
Nr Nr. de
organizare/tipuri de Strategii şi activităţi didactice dominante
crt. ore
evaluare
1. Curs introductiv 20  demonstrație video
 analiză de idei
 prelegere
 exercițiul,
 studiul de caz,
 dezbatere
 problematizarea,
 observația
2. Curs practic  lucrarea practică,
 exercițiul
 studiu de caz
3. Test  Prin probe scrise:
 Activităţi de evaluare:
- argumentați importanţa bucatelor din ouă şi
brînză în alimentaţie;
- prezentați caracteristica merceologică a
ouălor şi brănzei de vaci;

Tematica lucrărilor practice

1. Omletă cu caşcaval
2. Scrob moldovenesc
3. Omletă umplută cu produse de carne
4. Papanaşi fierţi
5. Papanaşi din brînză prăjiţi.
6. Papanaşi cu stafide şi nuci
7. Papanaşi din brînză cu morcov

Subiectul 6. Prepararea bucatelor din peşte fiert, prăjit,

înăbuşit, copt
Obiective de referință Unităţi de conţinut
La finalul cursului subiecții vor fi capabili să:  Importanţa peştelui în alimentaţie.
- Să clasifice speciilor de peşte; Clasificarea şi caracteristica speciilor de
- Să cunoască destinaţia culinară a peştelui peşte livrat în unităţile de alimentaţie
cu schelet osos, cartilaginos şi a altor specii de publică.
peşte.  Procesul tehnologic de prelucrare primară a
- Să aprecieze calitatea peştelui conform peştelui cu schelet osos: Decongelarea
indicilor de calitate.
- Să selecteze sortimentul de garnituri în peștelui (congelat); Desolzarea peștelui;
vederea servirii bucatelor din peşte. Spălarea peștelui; Eviscerarea peștelui;
- Să selecteze sortimentul de sosuri în Scoaterea pielii de pe pește (opţional).
vederea pregătirii şi servirii bucatelor din  Particularităţile procesului tehnologic de
peşte. prelucrare primară a unor specii de peşte (cu
- Să realizeze procesele tehnologice
schelet cartilaginos). Caracteristica
specifice preparării bucatelor din masă tocată
de peşte (obținerea tocăturii, modelarea metodelor de tranşare.
semifabricatelor, realizarea tratării termice).  Cerinţe faţă de calitatea peştelui prelucrat
primar, termeni şi condiţii de păstrare.
 Procesul tehnologic de preparare a bucatelor
din peşte fiert prin metoda de bază şi în apă
scăzută. Sortimentul, caracteristica,
aprecierea calităţii şi prezentarea
preparatului gata.
 Procesul tehnologic de preparare a bucatelor
din peşte prăjit prin metoda de bază şi în
cantitate mare de grăsime (fri).
 Procesul tehnologic de preparare a bucatelor
din peşte înăbuşit.
 Procesul tehnologic de preparare a bucatelor
din peşte copt.
 Procesul tehnologic de preparare a peștelui
umplut prin diverse metode. Prezentarea
preparatelor gata. Reguli de etică şi estetică
la servirea preparatelor.
 Procesul tehnologic de preparare a masei
tocate din peşte pentru pîrjoale/ şniţel.
Procesul tehnologic de preparare a
semifabricatelor din masă tocată pentru
pîrjoale. Sortimentul, caracteristica,
aprecierea calităţii semifabricatelor.

Forme şi strategii de organizare a activităţii didactice

Forme de
Nr Nr. de
organizare/tipuri de Strategii şi activităţi didactice dominante
crt. ore
evaluare
1. Curs teoretic 40  prelegere
 exercițiul,
 studiul de caz,
 problematizarea,
 observația
2. Curs practic 10  demonstrație video
 lucrarea practică
 demonstrarea
 Analiză de caz
 3. Test  Prin probe scrise:
 Activităţi de evaluare:
- Argumentați importanţa bucatelor din peşte în
alimentaţie;
- Analizați procesul tehnologic de prelucrare
primară a peştelui cu schelet osos.

Tematica lucrărilor practice

1. Peşte prăjit cu unt verde cu cartofi prăjiţi şi sos de tomate
2. Peşte prăjit în aluat
3. Peşte prăjit la grătar.

Subiectul 7. Prepararea bucatelor din fructe

de mare.
Obiective de referință Unităţi de conţinut
La finalul cursului subiecții vor fi capabili să:  Procesul tehnologic de preparare a bucatelor
- Să realizeze procesele tehnologice specifice din fructe de mare.
preparării bucatelor din fructe de mare,  Sortimentul, caracteristica, aprecierea
respectînd normele sanitaro-igienice şi calităţii şi prezentarea preparatului gata.
Reguli de etică şi estetică la servirea
cerinţele securităţii şi sănătăţii în muncă.
preparatelor.

Forme şi strategii de organizare a activităţii didactice

Forme de
Nr Nr. de
organizare/tipuri de Strategii şi activităţi didactice dominante
crt. ore
evaluare
1. Curs teoretic 20  prelegere
 exercițiul,
 problematizarea,
 observația
2. Curs practic 10  demonstrație video
 lucrarea practică,
 studiul de caz,

3. Test  Prin probe scrise:

 Activităţi de evaluare:
- Descrieți metode de prepărare a fructelor de
mare;

Tematica lucrărilor practice

1. Creveţi cu orez
 2. Creveţi copţi în sos de smântână
3. Calmari în sos de tomate
Subiectul 8. Prepararea bucatelor din carne
Obiective de referință
La finalul cursului subiecții vor fi capabili să:
- Să respecte normele de păstrare a cărnii
și semifabricatelor din carne;
- Să respecte normele de păstrare a cărnii și
semifabricatelor din carne;
- Să clasifice bucatelor din carne;
- Să realizeze procesele tehnologice
specifice preparării:
∙ semifabricatelor în bucăți mari
∙ semifabricatelor porţionate din carne de
bovină, porcină şi ovină,
∙ semifabricatelor din carne de bovină, porcină,
ovină şi subproduse în bucăţi mici,
∙ semifabricatelor din masă tocată din carne de
bovină, porcină, ovină şi subproduse
- Să realizeze procesele tehnologice
specifice preparării semifabricatelor din carne
de pasăre;
- Să realizeze procesele tehnologice
specifice preparării bucatelor din vînat,
respectînd normele sanitaro-igienice şi
cerinţele securităţii şi sănătăţii în muncă.
-
Unităţi de conţinut
 Importanţa cărnii şi subproduselor în
alimentaţie.
 Clasificarea şi caracteristica speciilor de
carne şi a subproduselor livrate în unităţile de
alimentaţie publică.
 Procesul tehnologic de prelucrare primară a
carcaselor vitelor mari cornute. Caracteristica
şi destinaţia culinară a semifabricatelor în
bucăţi mari.
 Procesul tehnologic de prelucrare primară a
carcaselor vitelor mici (ovină şi porcină).
Deşeurile obţinute în urma tranşării.
 Procesul tehnologic de prelucrare primară a
subproduselor. Deşeurile obţinute în urma
prelucrării. Cerinţe faţă de calitatea cărnii
prelucrate primar, termeni şi condiţii de
păstrare.
 Clasificarea bucatelor din carne. Principiile
de selectare a garniturilor şi sosurilor pentru
bucatele din carne.
 Procesul tehnologic de preparare a
semifabricatelor din carne de bovină, porcină
şi ovină şi subproduse din masă tocată din
carne: naturală şi pentru pîrjoale.
 Procesul tehnologic de preparare a bucatelor
din carne şi subproduse fierte. Sortimentul,
caracteristica, aprecierea calităţii şi
prezentarea preparatelor finite.
 Procesul tehnologic de preparare a bucatelor
din carne de bovină, porcină şi ovină şi
subproduse prăjite în bucăţi mici.
 Procesul tehnologic de preparare a bucatelor
din carne de bovină, porcină şi ovină şi
subproduse înăbuşite.
 Procesul tehnologic de preparare a bucatelor
din carne de bovină, porcină şi ovină şi
subproduse coapte.
 Procesul tehnologic de preparare a bucatelor
din tocătură naturală din carne de bovină,
porcină şi ovină.
 Importanţa bucatelor din pasăre în
alimentaţie.
  Procesul tehnologic de prelucrare primară a
păsărilor. Caracteristica formelor de tranşare
şi fasonare. Utilaje, mecanisme şi ustensile
pentru prelucrarea primară și obținerea
semifabricatelor de pasăre. Deşeurile obţinute
în urma tranşării. Prelucrarea subproduselor
şi utilizarea culinară.
 Clasificarea bucatelor din pasăre. Principiile
de selectare a garniturilor şi sosurilor pentru
bucatele din pasăre.
 Procesul tehnologic de preparare a bucatelor
din pasăre şi subproduse fierte. Sortimentul,
caracteristica, aprecierea calităţii şi
prezentarea preparatului gata.
 Procesul tehnologic de preparare a bucatelor
din vînat. Sortimentul, caracteristica,
aprecierea calităţii şi prezentarea preparatului
gata.

Forme şi strategii de organizare a activităţii didactice

Forme de
Nr Nr. de
organizare/tipuri de Strategii şi activităţi didactice dominante
crt. ore
evaluare
1. Curs teoretic 40  prelegere
 exercițiul,
 problematizarea,
 observația
 dezbateri
 analize
 analiză de idei
2. Curs practic 10  demonstrație video
 lucrarea practică,
 studiul de caz,

3. Test  Prin probe scrise:

 Activităţi de evaluare:
- Argumentați importanţa bucatelor din carne în
alimentaţie;
- Realizați procesele tehnologice de preparare a
bucatelor din carne şi subproduse A) fierte, B în
bucăţi mari, prăjite prin metoda de bază, în
grăsime şi la rolă, C) prăjite în bucăţi porţionate,
naturale şi panate, D) prăjite în bucăţi mici; E)
înăbuşite, F) coapte, G) din tocătură pentru
pîrjoale din carne;
 - Propuneți garnituri şi sosuri pentru bucate din
carne.

Tematica lucrărilor practice

1. Pasăre fiartă cu garnitură
2. Pasăre în sos la aburi cu ciuperci şi orez
3. Pasăre în sos roşu cu cartofi fierţi
4. Ragu (iahnie, tocană) din pasăre sau subproduse din pasăre
5. Pilaf din pasăre
6. Păsăre înăbuşită în sos cu legume
7. Iepure cu măsline
8. Prepeliță la cuptor cu garnitură de legume.

Subiectul 9. Prepararea bucatelor dulci, prepărarea

băuturilor reci și calde.
Obiective de referință Unităţi de conţinut
La finalul cursului subiecții vor fi capabili să:  Importanţa bucatelor dulci în
- Să selecteze materiilor prime de bază şi alimentaţie. Clasificarea bucatelor dulci;
auxiliare necesare pregătirii bucatelor dulci.  Produsele folosite la prepararea
bucatelor dulci şi prelucrarea lor.
- Să realizeze procesele tehnologice specifice Caracteristica (fructe, pomușoare, zahăr,
pregătirii fructelor şi pomuşoarelor către produse zaharoase);
servire.  Clasificarea compoturilor. Procesul
- Să determine procesele tehnologice tehnologic de preparare a compoturilor din
specifice preparării bucatelor dulci reci: ∙ fructe şi pomuşoare proaspete, uscate,
compoturi congelate.
∙ chiseluri de diferită consistenţă.  Clasificarea chiselurilor. Caracteristica
∙ jeleuri agenţilor de gelificare şi pregătirea pentru
∙ moussuri, utilizare. Procesul tehnologic de preparare
∙ sambukuri, a chiselurilor de diferită consistenţă.
∙ creme Utilizarea chiselurilor în calitate de
garnisire.
- Să identifice procesele tehnologice specifice
 Clasificarea jeleurilor. Procesul
preparării bucatelor dulci calde: tehnologic de preparare a diferitor tipuri
∙ budinci de jeleuri. Metodele de turnare şi
∙ sufleuri porţionare.
∙ șarlote  Sosuri şi produse de garnisire pentru
jeleuri.
Procesul tehnologic de preparare a
moussului, sambukului, cremelor. Sosuri
şi produse de garnisire pentru moussuri,
sambukuri, creme.
 Clasificarea bucatelor dulci calde.
Procesul tehnologic de preparare a
bucatelor dulci calde din mere. Sosuri şi
produse de garnisire pentru servire.
 Procesul tehnologic de prepare a
 budincilor. Sosuri pentru servire.
Procesul tehnologic de preparare a
sufleurilor. Produse de garnisire pentru
servire.
 Importanţa băuturilor fierbinţi în
alimentaţie. Clasificarea băuturilor
fierbinţi. Caracteristica, condițiile de
păstrare a acestora.
 Procesul tehnologic de preparare a
cafelei. Reguli de pregătire a boabelor de
cafea pentru utilizare. Reguli de
preparare a cafelei prin diverse metode.

Forme şi strategii de organizare a activităţii didactice

Forme de
Nr Nr. de
organizare/tipuri de Strategii şi activităţi didactice dominante
crt. ore
evaluare
1. Curs teoretic 20  prelegere
 exercițiul,
 problematizarea,
 observația
2. Curs practic 10  demonstrație video
 lucrarea practică,
 studiul de caz,

3. Test  Prin probe scrise:

 Activităţi de evaluare:
- Argumentați consumul bucatelor dulci şi
băuturilor;
- Descrieți sortimentul şi caracteristica bucatelor
dulci şi băuturilor;
- Realizați procesele tehnologice de preparare a
bucatelor dulci şi băuturilor A) compoturi; B)
chiseluri; C) jeleuri; D) moussuri, sambukuri,
creme; E) bucate dulci calde; F) băuturi fierbinţi
și reci;
- Decorați estetic bucatele dulci şi băuturile.
-

Tematica lucrărilor practice

1. Prune uscate cu frică spumată
2. Prune cu nuci în sirop
 3. Mere sau pere cu sirop
4. Mouss din mere
5. Sambuk din caise
6. Cremă de vanilie
Subiectul 10. Prepărarea bucatelor și gustărilor reci și calde
Obiective de referință
La finalul cursului subiecții vor fi capabili să:
- Să clasifice bucatele şi gustările reci şi
calde;
- Să respecte normele sanitaro-igienice şi
cerinţelor securităţii şi sănătăţii în muncă în
procesul de preparare a bucatelor şi gustărilor
reci;
- Să determine cantitatea (masă, volum) a
ingredientelor conform documentaţiei
normative, necesare pregătirii salatelor;
- Să selecteze sortimentul de dresuri în vederea
pregătirii şi servirii salatelor;
- Să identifice proceseer tehnologice specifice
preparării gustărilor reci și calde.
- Să asigurare condiţiile de păstrare a
sortimentului de bucate şi gustări reci și
calde în vederea servirii.
- prepararea
- preventivă a acestora. Procesul tehnologic
Unităţi de conţinut
 Importanţa bucatelor şi gustărilor reci în
alimentaţie. Clasificarea bucatelor şi
gustărilor reci. Produsele folosite la
prepararea gustărilor şi bucatelor reci și
pregătirea preventivă a acestora.
 Regulile sanitaro-igienice respectate la
prepararea gustărilor şi bucatelor reci.
Principiile moderne de ornare a
gustărilor şi bucatelor reci.
 Clasificarea tartinelor. Procesul tehnologic
de preparare a tartinelor: simple şi
compuse. Procesul tehnologic de preparare
a tartinelor descoperite şi a sandvişurilor.
Sortimentul, caracteristica, aprecierea
calităţii şi prezentarea preparatelor gata.
 Procesul tehnologic de preparare a
tartinelor fierbinţi.
 Clasificarea salatelor. Produsele folosite la
salatelor și pregătirea
de preparare a salatelor din legume: crude
şi fierte. Principiile de selectare a
dresurilor pentru salate. Sortimentul,
caracteristica, aprecierea calităţii şi
prezentarea preparatelor gata.
 Procesul tehnologic de preparare a
salatelor din: peşte, carne şi pasăre.
Procesul tehnologic de preparare a
vinegretelor.
 Clasificarea gustărilor reci și calde.
Produsele folosite la prepararea gustărilor
reci și calde și pregătirea preventivă a
acestora.
 Procesul tehnologic de preparare a
gustărilor de peşte.
 Procesul tehnologic de preparare a
gustărilor reci din carne şi produse
gastronomice. Procesul tehnologic de
preparare a gustărilor/bucatelor reci din
carne şi subproduse: fierte şi prăjite.
 Procesul tehnologic de preparare a
gustărilor/bucatelor reci din pasăre: fiartă
şi prăjită. Procesul tehnologic de preparare
 a gustărilor/bucatelor reci din carne şi
pasăre în aspic.
 Procesul tehnologic de preparare a
pateurilor.
 Procesul tehnologic de preparare a
gustărilor calde.
 Procesul tehnologic de preparare a
gustărilor din ouă și brânzeturi.

Forme şi strategii de organizare a activităţii didactice

Forme de
Nr Nr. de
organizare/tipuri de Strategii şi activităţi didactice dominante
crt. ore
evaluare
1. Curs teoretic 20  prelegere
 exercițiul,
 problematizarea
 dezbateri
 observația
2. Curs practic 10  demonstrație video
 lucrarea practică,
 studiul de caz,

3. Test  Prin probe scrise:

 Activităţi de evaluare:
- Argumentați importanţa bucatelor şi gustărilor
reci în alimentaţie ;
- Descrieți sortimentul şi caracteristica bucatelor şi
gustărilor reci şi calde;

Tematica lucrărilor practice

1. Julien de pasăre
2. Julien de ciuperci
3. Ciuperci în sos de smîntînă
4. Scrumbie cu cartofi cu unt
5. Ouă umplute cu scrumbie şi ceapă
6. Tartine compuse (la alegere, minim 2)
7. Tartine ”Canape”
8. Tartine fierbinți (la alegere, minim 2)

Subiectul 11. Prepararea produselor din aluat.

Obiective de referință Unităţi de conţinut
La finalul cursului subiecții vor fi capabili să:  Importanţa articolelor de cofetărie din
- Să prepare aluatul dospit. aluat dospit în alimentaţie. Clasificarea
- Să prepare articole din aluat dospit prin aluatului dospit pentru articole de
metoda directă (fără maia). patiserie-cofetărie. Clasificarea şi
sortimentul articolelor din aluat dospit.
- Să prepare articole din aluat dospit prin
 Caracteristica proceselor de afânare la
metoda indirectă (cu maia). frământarea aluatului. Rolul şi specificul
- Să prepare articole din aluat foitaj dospit. făinii şi a drojdiilor ân formarea
aluatului. Caracteristicile făinii. Rolul
zahărului, sării şi a grăsimii în procesul
de frământare a aluatului, caracteristica.
 Procesul de frământare a aluatului,
caracteristica. Metoda biologică de
afânare a aluatului. Esenţa metodei
biologice și caracteristica ei.
Frământarea aluatului prin metoda
biochimică mono- şi bifazică.
Caracteristica etapelor de dospire:
formarea glucozei şi formarea bioxidului
de carbon.
 Fermentarea alcoolică şi acido-lactică a
aluatului. Formarea substanţelor noi:
oxid de carbon şi acid lactic şi rolul lor
ân procesul fermentării. Refrământarea
aluatului, caracteristica. Procesele ce au
loc la refrământarea aluatului,
caracteristica lor.
 Utilajele, mecanismele, ustensile şi
vesela folosite la frământarea aluatului.
Caracteristica maşinilor de frământat
aluat de diferită capacitate. Utilajele,
mecanismele, ustensile pentru
tratamentul termic al preparatelor din
aluat.
 Clasificarea etapelor de coacere,
caracteristica lor. Modificările ce au loc
ân aluat ân procesul de coacere a
produselor. Vesela pentru prezentare şi
servire.
 Caracteristica materiei prime pentru
prepararea aluatului dospit. Pregătirea
materiei prime pentru producere.
 Aluatului dospit prin metoda directă
(fără maia).
 Procesul tenologic de preparare a
aluatului dospit prin metoda directă (fără
maia).
 Caracteristica etapelor procesului
tehnologic, identificarea/determinarea
sfârşitului dospirii. Aprecierea calităţii
aluatului dospit fără maia.
 Articole coapte din aluat dospit fără
maia. Sortimentul şi caracteristica
 articolelor coapte din aluat dospit fără
maia.Porţionarea, modelarea şi tratarea
termică a produselor modelate.
 Răcirea produselor şi ornarea lor.
 Aprecierea calităţii, servirea şi
prezentarea articolelor.
 Reguli de etică şi estetică la servirea
articolelor.
 Articole din aluat dospit fără maia
prăjite. Sortimentul şi caracteristica
articolelor din aluat dospit fără maia
prăjite.Porţionarea, modelarea şi tratarea
termică a produselor modelate.
 Răcirea produselor şi ornarea lor.
 Aprecierea calităţii, servirea şi
prezentarea articolelor.
 Reguli de etică şi estetică la servirea
articolelor.
 Aluat dospit prin metoda indirectă.
 -Procesul tenologic de preparare a
aluatului dospit prin metoda indirectă.
 Caracteristica etapelor procesului
tehnologic, aprecierea sfârşitului dospirii
plămădelii şi dospirii aluatului.
 Aprecierea calităţii aluatului dospit cu
maia.
 Articole coapte din aluat dospit cu maia.
Sortimentul şi caracteristica articolelor
coapte din aluat dospit cu maia.
Porţionarea, modelarea şi tratarea
termică a produselor modelate.
 Răcirea produselor şi ornarea lor.
 Aprecierea calităţii, servirea şi
prezentarea articolelor. Reguli de etică
şiestetică la servirea articolelor.
 Aluat foitaj dospit. Procesul tehnologic
de preparare a aluatului foitaj dospit.
Caracteristica metodelor de stratificare a
aluatului foitaj dospit coapte din aluat
dospit fără maia. Porţionarea, modelarea
şi tratarea termică a produselor
modelare.
 Răcirea produselor şi ornarea lor.
 Aprecierea calităţii aluatului.
 Reguli de etică şi estetică la servirea
articolelor
 Articole din aluat foitaj dospit
 Sortimentul şi caracteristica articolelor
din aluat foitaj dospit: chifle, crucenic,
brânzoaice ungureşti.
 Porţionarea, modelarea şi tratarea
 termică a produselor modelate.
 Aprecierea calităţii, servirea şi
prezentarea articolelor. Reguli de etică şi
estetică la servirea preparatelor. Articole
de patiserie/cofetărie din aluat dospit în
bucătăria moldovenească. Clasificarea
articolelor de cofetărie din aluat dospit în
bucătăria moldovenească: chifle, colaci,
cornişoare. Procesul tehnologic de
preparare a aluatului dospit în bucătăria
moldovenească.
 Aprecierea calităţii, servirea şi
prezentarea preparatelor finite. Reguli de
etică şi estetică la servirea preparatelor.
Ustensile şi echipamentele pentru
expunerea spre comercializare a
sortimentului produselor din aluat dospit.
 Condiţii de păstrare a sortimentului de
produse din aluat dospit expus spre
comercializare.
 Cerințe de ambalare şi depozitare a
sortimentului produselor din aluat dospit
pentru expedierea la punctele de
comercializare.
 Calculul sinecostului preparatelor din
aluat dospit fără maia şi cu maia, şi aluat
foitaj dospit..

Forme şi strategii de organizare a activităţii didactice

Forme de
Nr Nr. de
organizare/tipuri de Strategii şi activităţi didactice dominante
crt. ore
evaluare
1. Curs teoretic 30  demonstrație video
 prelegere
 exercițiul,
 lucrarea practică,
 studiul de caz,
 problematizarea,
 observația
2. Curs practic 10  demonstrație video
 lucrarea practică,
 studiul de caz,

3. Test  Prin probe scrise:

 Activităţi de evaluare:
- Analizați compoziția chimică a diferitor feluri
de aluat.
 Tematica lucrărilor practice
1. Prepararea articolelor din aluat dospit fără maia coapte.
2. Prepararea articolelor din aluat dospit fără maia prăjite.
3. Prepararea articolelor din aluat dospit cu maia coapte.
4. Prepararea chiflelor.
5. Prepararea tartelor şi cozonacilor.
6. Prepararea checurilor.
7. Prepararea articolelor din aluat foitaj dospit coapte.
8. Prepararea colacului moldovenesc.
9. Calcularea sinecostului preparatelor din aluat dospit fără maia şi cu
maia, şi aluat foitaj dospit

Subiectul 12. Prepărarea bucatelor dietice

Obiective de referință
La finalul cursului subiecții vor fi capabili să:
- Să caracterizeze dietele alimentare în
funcție de diagnoză.
- Să selecteze materiilor prime de bază şi
auxiliare necesare pregătirii bucatelor
dietetice.
- Să utilizeze vasele, ustensilelor şi a
echipamentelor tehnologice necesare pregătirii
bucatelor dietetice.
- Să realizeze procesele tehnologice
specifice preparării bucatelor dietetice.
- Să aprecieze calitățiile bucatelor
dietetice conform indicilor organoleptici.
- 
Unităţi de conţinut
 Importanţa alimentaţiei dietetice. Noţiuni de
dietoterapie. Rolul dietoterapiei: preventiv şi
curativ. Principiile ştiinţifice ale alimentaţiei
curative şi formele de organizare.
 Metodele tehnologice de prelucrare a
produselor în alimentația dietetică. Metodele
regimului menajat: mecanice, chimice şi
termice. Caracteristica lor. Îmbogățirea rației
zilnice cu vitamine. Folosirea produselor
vitaminizate.
 Particularitățile de alegere a produselor
alimentare şi de preparare a bucatelor pentru
diferite diete.
Particularitățile de preparare a supelor,
bulioanelor, fierturilor de crupe şi legume,
liezoanelor în alimentaţia dietetică.
Sortimentul, caracteristica, reguli de servire.
Utilaje şi mecanisme utilizate.
 Particularitățile de preparare a sosurilor în
alimentația dietetică. Sortimentul,
caracteristica.
 Particularitățile de preparare a bucatelor din
crupe şi paste făinoase în alimentația
dietetică.
 Particularităţile de preparare a bucatelor din
peşte şi produse marine în alimentaţia
dietetică. Sortimentul, caracteristica.
 Particularităţile de preparare a bucatelor din
carne şi pasăre în alimentaţia dietetică.
Sortimentul, caracteristica.
 Particularităţile de preparare a bucatelor din
brînză şi ouă în alimentaţia dietetică.
Sortimentul, caracteristica.
 Particularităţile de preparare a bucatelor dulci
şi băuturilor în alimentaţia dietetică.
 Sortimentul, caracteristica.
 Particularităţile de preparare a bucatelor şi
gustări reci în alimentaţia dietetică.
Sortimentul, caracteristica.
 Particularităţile de preparare a produselor de
cofetărie şi patiserie în alimentaţia dietetică.
Sortimentul, caracteristica.

Forme şi strategii de organizare a activităţii didactice

Forme de
Nr Nr. de
organizare/tipuri de Strategii şi activităţi didactice dominante
crt. ore
evaluare
1. Curs teoretic 30  prelegere
 exercițiul,
 problematizarea,
 dezbateri
 plan de idei
 observația
2. Curs practic 10  demonstrație video
 lucrarea practică,
 studiul de caz,

3. Test  Prin probe scrise:

 Activităţi de evaluare:
- Argumentați importanța alimentației dietetice şi
rolul dietoterapiei;
- Caracterizați dietele principale în dependență de
diferite boli;
- Descrieți sortimentul de bucate dietetice;
- Analizați calitatea preparatelor dietetice

Tematica lucrărilor practice

1. Prepararea supei pireu din morcov
2. Prepararea supei pireu de găină
3. Prepararea supei cremă din dovleac
4. Prepararea terciului dens din orez pasat cu unt
5. Prepararea pilafului din orez cu fructe
6. Befstroganov din bovină cu pireu din morcov
7. Pîrjoale din bovină cu brînză de vaci cu pireu din sfeclă
8. Zraze de găină, cu omletă cu tăiţei de casă

Subiectul 13. Prepărarea bucatelor din bucătăria

internațională
 Obiective de referință Unităţi de conţinut
La finalul cursului subiecții vor fi capabili să:  Aprecierea rolului bucătăriei internaționale.
- Să diferențieze particularităților Obiceiuri şi tradiții culinare, ca parte a
de alimentare la diferite popoare. moștenirii culturale, la diferite popoare.
- Să caracterizeze bucătăriei franceze, Factorii ce influențează formarea tradițiilor
italiene, grecești. culinare.
 Particularitățile bucătăriei franceze. Materii
prime. Metode de tratament culinar.
Sortimente specifice, tehnici de preparare și
servire.
 Particularitățile bucătăriei italiene. Materii
prime. Metode de tratament culinar.
Sortimente specifice, tehnici de preparare și
servire.
 Particularitățile bucătăriei italiene. Materii
prime. Metode de tratament culinar.
Sortimente specifice, tehnici de preparare și
servire.
 Particularitățile bucătăriei grecești. Materii
prime. Metode de tratament culinar.
Sortimente specifice, tehnici de preparare și
servire.

Forme şi strategii de organizare a activităţii didactice

Forme de
Nr Nr. de
organizare/tipuri de Strategii şi activităţi didactice dominante
crt. ore
evaluare
1. Curs teoretic 20  prelegere
 exercițiul,
 problematizarea,
 observația
2. Curs practic 10  demonstrație video
 lucrarea practică,
 studiul de caz,

3. Test  Prin probe scrise:

 Activităţi de evaluare:
- Caracterizați produsele alimentare şi metodele de
tratament culinar specifice bucătăriei
mediteraneene (italiană, franceză, creacă);
- Descrieți sortimentul de bucate specifice
bucătăriei mediteraneene;
- Selectați metodele tehnologice de preparare a
bucatelor din bucătăria mediteraneană;
- Preparați bucate din A) bucătăria franceză, B)
bucătăria italiană, C) bucătăria greacă - Prezinte
 pentru servire preparatul gata, respectînd regulile
de etică şi estetică.

Tematica lucrărilor practice

1. Pizza Neapolitana
2. Lasagna
3. PaellaValenciana
4. Salată grecească
5. Salată cu avocado şi creveţi
6. Ciorbă cu perișoare a la grec
7. Pui grecesc marinat
8. Supă cu mazăre şi piept de găină afumat

VII. Bibliografie
1. Bălănuţa M., Rubţova S., Balanuţa E., Nistor I., Microbiologia, sanitaria şi igiena
alimentară, Chişinău, Editura ”Ruxanda”, 1999.
2. Matiuhina Z.P., Aşceulova S.P., Korolikova E.P., Merceologia produselor
alimentare, Chişinău, Lumina, 1992
3. Deseatnicova Olga, Mija Nina, Bernic Mircea, Organizarea şi Dotarea Tehnică a
Unităţilor de Alimentaţie Publică, material didactic, Chişinău, UTM 2005.
4. O. Deseatnicov, N. Mija, M. Bernic, Iu. Gorban. Organizarea şi dotarea tehnică a
unităţilor de alimentaţie publică. Culegeri de probleme - Chişinău, Ed. UTM: 2004
5. Chuck Williams, Tehnici culinare şi ustensile de bucătărie. – Bucureşti: ALLFA,
2009
6. Gh. Rudic, L. Bulah, L. Spinei et al. Suport didactic «Profesia BUCĂTAR».
Chişinău, Prut Internaţional, 2009
7. N. Lupu. Hotelul-economie şi management-Bucureşti, Ed. ALL BECK: 1999.
8. C. Ouatu. Organizarea activităţii unităţilor de alimentaţie publică.-Bucureşti, Ed.
Didactică şi pedagogică: 1996
9. G. Pîrjol, O. Onete, N. Dumitraşcu. Tehnologia culinară şi tehnica servirii -
Bucureşti, Ed. Didactică şi pedagogică: 1988
10. S. Stavrositu. Practica serviciilor în restaurante şi baruri. – Bucureşti, Ed.
Tehnică: 1996
11. Бутейкис Н.Г., Организация производства предприятий общественного
питания, Москва, Высшая школа,1990
12. Молдавская кулинария. Н Питиримова, М Аваева, Е Еронина. Кишинев,
1971
13. Диетическое питание в столовых. Сборникрецептур и технология
приготовления блюд. Издательство “Экономика”- Москва, 1971.
14. А.И. Здобнов, В.А. Цыганенко. Сборник рецептур блюд и кулинарных
изделий для предприятий общественного питания. Издательство «Арий», 2005
15. Акопян Альберт. Пиццерия «под ключ».- М., ЗАО Издательский дом:
Ресторанные ведомости, 2004
16. Денисов Дмитрий. Фаст-фуд: рестораны быстрого обслуживания - М;ЗАО
Издательский дом:Ресторанные ведомости, 2003,
17. Колач Станислав. Холодное оборудование для предприятий торговли и
общественного питания- М; ЗАО Академия, 2003
18. Крылов Евгений. Электромеханическое оборудование.-МЗАО Издательский
дом: Ресторанные ведомости, 2005