Prof.

Stan Gabriela - Cristina

 AUSTRALIA

Australia este un continent cu o

istorie continuă de 200 milioane de
ani care oferă habitat unui număr
foarte mare de plante cu flori, dintre
care mai mult de o treime nu sunt
întâlnite în alte părţi ale lumii.
 OCEANIA

Oceanul Pacific este cel mai mare, cel

mai adânc şi probabil cel mai violent dintre
oceane şi acoperă aproape o treime din
suprafaţa globului.
Vasta întindere centrală şi sudică a
oceanului Pacific, cunoscută sub numele de
Oceania, este presărată cu sute de insuliţe,
dintre care multe oferă adăpost unor plante
interesante şi neobişnuite.
PLANTELE CARNIVORE DIN AUSTRALIA ŞI
OCEANIA

Plantele carnivore trăiesc în medii sărace în

săruri minerale. Pentru a-şi procura sărurile minerale
ele atrag, capturează, omoară şi digeră animale mici şi
absorb substanţele nutritive din corpul acestora.
Astfel de plante sunt:
- Byblis gigantea
- Cephalotus follicularis
- Utricularia dichotoma
- Drosera bipinata
- Nepenthes mirabilis
- Aldrovanda vesiculosa
 Byblis gigantea (Planta curcubeu)
• Trăieşte pe solurile acide, nisipoase, predispuse la incendii din
sud-vestul Australiei.
• Este o plantă carnivoră perenă, ierboasă, lipicioasă, verticilată şi
păroasă.
• Frunzele sunt lungi de 10-30 cm,
înguste şi adesea striate deasupra,
dens lipicioase şi păroase Este o
plantă carnivoră perenă, ierboasă,
lipicioasă, verticilată şi păroasă.
• Florile de până la 4 cm apar vara,
crescând individual din axile pe tulpini
păroase.
• Florile prezintă 5 petale parţial suprapuse, lungi de circa 2 cm, de
culoare albastră irizat, roz sau purpurie, cu un mijloc galben şi un
stil lung subţire.
 Cephalotus follicularis
• Este întâlnită într-un mic colţ din Australia Occidentală, pe o fâşie
de 400 km din Albany spre Eusselton.
• Este singurul reprezentant atât al genului cât şi al familiei,
neavând rude apropiate în regatul plantelor.
• Este o plantă carnivoră ierboasă, perenă
care creşte dintr-un rizom ramificat,
scurt şi gros.
• Frunzele cresc într-o rozetă, fiind de 2
tipuri:
– unele ovale sau rotunde, verzi, lucioase,
adesea cu marginea roşie
– altele transformate în capcane, de forma unor ulcioare lungi de 2,5-5 cm, uşor păroase,
verzi, puternic dungate roşu-maroniu, având un capac oval, rabatabil, vărgat, ataşat pe
partea codiţei şi trei nervuri longitudinale ce se umflă în aripi duble înguste, cu marginile
franjurate
• Florile mici, de culoare albă, apar în panicule terminale pe tulpini lungi de până la
60 cm.
 Utricularia dichotoma (Şorţul zânei)
• Trăieşte în Australia pe solurile saturate cu apă, permanent sau
sezonier, de la nivelul mării până la altitudini de 1500 m.
• Este o plantă carnivoră perenă, erbacee, de dimensiuni medii, cu
numeroşi stoloni subţiri, uneori cărnoşi şi tuberoşi..
• Frunzele cresc în rozete la noduri, sunt
ascuţite, îngust sau larg eliptice şi lungi de
până la 14 cm.
• Capcanele situate pe stoloni sunt
globulare spre oval, cu codiţe lungi şi
prelungiri distincte, dar variabile.
• Florile apar pe tulpinile drepte cu o
lungime de până la 50 cm, individual sau în
mănunchiuri.

• Floarea este dublu labiată, având o labie superioară mică, plată şi

una inferioară mai mare, semicirculară, cu o lungime de până la 2,5
cm, violet închis cu galben la bază.
 Drosera bipinata

• Este întâlnită în mod frecvent în bălţi şi mlaştini, sau, în multe cazuri, în canalele
de scurgere de la marginea drumurilor.
• Este larg răspândită, crescând frecvent în Victoria, Tasmania, o mică zona din sud-
vestul Australiei Occidentale, precum şi în mare parte din Noua Zeelandă.

• Este o plantă perenă, verticilată a cărei

tulpină este un rizom scurt.
• Frunzele sunt drepte, aşezate pe
codiţe lungi, de obicei uşor păroase şi
lipicioase, caracteristic bifurcate
producând o formă de “furculiţă
uimitoare”.
• Tulpinile lungi de aproximativ 50 cm şi susţin flori de culoare albă,
ocazional roz, cu miros dulce.
 Nepenthes mirabilis (Planta ulcior)

• Este cea mai răspândită specie a

genului Nepenthes, fiind întâlnită în
nordul Australiei şi în mare parte din
sud-estul Asiei.
• Ocupă o gamă largă de habitate de
pădure, cu toate că întotdeauna le
preferă pe cele cu umiditate relativ mare
pe aproape tot parcursul anului.
• Plantele produc ulcioare de culori
variate în funcţie de origine lor.
 Aldrovanda vesiculosa

• Este o iarbă carnivoră acvatică, larg

răspândită şi bizară.
• Apare sporadic de-a lungul coastei în
Queensland, Northern Territory, în
nordul îndepărtat al Australiei
Occidentale, precum şi în sud-estul
Asiei, Africa de Sud şi Europa.
• Este singura plantă carnivoră acvatică
care are capcane ce se mişcă vizibil.
PLANTELE SEMIPARAZITE DIN AUSTRALIA
ŞI OCEANIA

Plantele semiparazite au nutriţie mixotrofă,

prezintă clorofilă,putându-şi produce hrană prin
fotosinteză, dar îşi extrag apa şi sărurile minerale din
alte plante prin prelungiri numite haustori care ajung
până în fasciculele conducătoare ale gazdei.
Astfel de plante sunt:
- Nuytsia floribunda
- Amyema scandes
- Peraxilla tetrapetala
- Alepis flavida
- Decaisnina signata
- Daenikera corallina
- Dendrophthoe acacioides
 Nuytsia floribunda

• Este un arbust originar din Australia Occidentală, fiind întâlnit pe solurile

nisipoase sau cu granit din pădurile deschise, terenurile împădurite şi tufişuri.
• Este înrudit cu vâscul, fiind cel puţin în stadiile timpurii ale vieţii, dependent de
planta gazdă.

• Este un arbust veşnic verde, cu o coajă

aspră, gri-maronie, ce parazitează
rădăcinile ierburilor de până la o distanţă
de 50 m.
• Frunzele sunt lungi de 2,5-10 cm, opuse,
sub-opuse sau uneori spiralate, în formă
de lance, cu vârful ascuţit sau rotund.

• Florile apar în preajma Crăciunului, în mănunchiuri terminale, mari,

îngrămădite, de culoare galben-portocalie strălucitoare. Fructul este
maro, uscat, tripenat şi cu seminţe lipicioase.
 Amyema scandes

• Este un arbust semiparazit originar din pădurile tropicale umede din

Papua Noua Guinee, Noua Caledonie şi Borneo, având câteva apariţii
izolate pe estul coastei asutraliene, unde parazitează copacul palisandru,
Dalbergia sissoo.
• Creşte la altitudini începând de la nivelul
mării până la 1600 m, atât în pădurile
tropicale principale şi secundare, cât şi în
pădurile deschise umede, pe o gamă largă
de plante gazdă.
• Este un arbust ce prezintă lăstari externi şi
tulpini robuste, cu protuberanţe distincte la
nivelul cărora se realizează schimbul de
gaze .
• Frunzele sunt pieloase, eliptic-circulare, lungi de circa 20 cm, uneori
cu marginile ondulate, dispuse câte 5-8, rareori 4 în verticile.
• Florile sunt tubulare, roşii sau roz şi apar în mănunchiuri aproape de
nodurile ramurilor gazdei.
 Peraxilla tetrapetala
(Vâscul roşu de Noua Zeelandă)
• Este un arbust tufos semiparazit, endemic Noii Zeelande, întâlnit în mod
obişnuit pe fagul montan (genul Nothofagus) şi copacii tawheowheo
(genul Quintinia), în pădurile din Insula de Nord, dar şi pe fagul argintiu
(Nothofagus menziesii) în Insula de Sud.

• Se întâlneşte frecvent pe ramurile din

interior şi pe trunchiul gazdei, de care
se prinde cu ajutorul haustorilor.
• Frunzele sunt rombice, groase şi
cărnoase, cu codiţe scurte, dispuse
opus, prevăzute de obicei la suprafaţă
cu nişte băşicuţe cauzate de insectele
care le zgârie.
• Florile sunt tubulare, cu patru petale roşii sau galbene la bază, stamine
şi stigmat proeminente.
• Fructul este o drupă galben-verzuie translucidă
 Alepis flavida (Vâscul galben)

• Este originar din ambele Insule de Nord şi de Sud ale Noii

Zeelande .
• Vegetează de obicei pe fagul montan sau negru (genul
Nothofagus)
• Are flori mici, galbene sau galben-portocalii.
• Fructul este o bacă strălucitoare de culoare galbenă-aurie.
 Decaisnina signata

• Este întâlnit în principal pe copacii Barringtonia, Planchonia şi

Ficus în pădurile musonice din Northern Territory.
• Are flori tubulare, portocalii cu lobi galbeni şi negri, aranjate în
spice terminale.
 Dendrophthoe acacioides

• Se întâlneşte în Northern Territory şi Australia Ocvcidentală.

• Are flori portocalii remarcabile, susţinute de spicele axilare, ce împodobesc
vlăstarele cu frunze puţine.
• Bobocii maturi sunt umflaţi şi curbaţi
• Floare se deschide asemenea unei stele.
 Daenikera corallina

• Apare doar în pădurile umede dense din

Noua Caledonie, unde parazitează
rădăcinile sau baza trunchiurilor
copacilor.
• Vlăstarele sunt roşu strălucitoare, cu
trecerea timpului devenind maronii.
• Florile roşu de Burgundia sunt urmate
de fructele roşii care apoi devin
albastre..
 Enciclopedia ilustrată a florilor si
florei sălbatice – Editura Aquila

 http://images.google.ro

 www.presentationmagazine.com