Sunteți pe pagina 1din 3

Plante xerofile, higrofile si mezofile

Plante xerofile
Xerofitele sunt plantele adaptate la uscaciune la mediu sezonier de apa sau cu deficit continu de apa. Aceste plante sunt caracteristice deserturilor si stepelor Specii de plantexerofiledin Romnia:Majoritatea xerofitelor de la noi triesc n zona de step i de silvostep. Ele au cunoscut adaptri speciale. Astfel, prile subterane ale acestor specii, prezint o dezvoltare profund sau posed metode de economisire a apei, aa cum este de pild apariia unui bulb subpmntean. Frunzele i-au redus sau ngustat limbul, adesea suprafaa ei devenind ceroas sau proas, astfel nct, evaporaia s fie ct mai mic. Cuticula ceroas a frunzelor sau al altor organe (flori, fructe), alctuit preponderent din ceride, pe lng faptul c mpiedic evaporaia, mai prezint i un rol de protecie mpotriva luminii prea intense. De asemenea, multe din plantele xerofile au dezvoltat de-a lungul evoluiei lor, mijloace de aprare mpotriva animalelor ierbivore, exteriorizate prin prezena unor organe spinoase. Majoritatea xerofitelor sunt rezistente att la secet ct i la lumina i cldura solar, chiar dac acestea sunt foarte intense. Dintre xerofitele de la noi, amintim: murul (Rubus sp.), migdalul pitic (Prunus tenella), osul iepurelui (Ononis spinosa), iasomia (Jasminum fruticans), lemnul bobului (Cytisus nigricans), ciulinul (Carduus nutans), holera (Xanthium spinosum), plmida (Cirsium arvensis), cosacii

(Astragalus cicer), zvcusta (Astragalus excapus), stnjenelul de step (Iris pumila, Iris humilis, Iris sintenisii), bujorul de step (Paeonia tenuifolia), pelinul de step (Artemisia austriaca), jaleul de step (Salvia acthipsis), inul mare (Linum hirsutum), obsiga (Bromus inermis), colilia (Stipa pennata, Stipa lessingiana, Stipa pulcherima), negara (Stipa capillata), timoftica (Phleum pratense), brboasa (Andropogon ischaemum), piuul (Festuca pseudovina, Festuca vaginata, Festuca vallensiaca), pirul crestat (Agropyron pectiniforme), firiceaua sau firua cu bulbi (Poa bulbosa). Xerofilele la plante: -frunze mici (solzoase sau spini) -epiderma multistratificata, adesea cu perisori -cuticula groasa, de obicei cerata -numeroase stomata dispuse adanc -tesuri de rezistenta dezolvate Unele plante sunt suculente si au: -tulpina transformata,mai ales, in organ de depozitare a apei -epiderma si cuticula groase -stomate putine, dispuse adanc -sistem radicular superficial

Plante higrofile
Higrofilele sunt plantele care traeiesc in mlastini, pe marginea apelor si pe pajistile umede fiind plantele care fac tranzactia de la plantele acvatice la cele terestre. Higrofilele au caractere intermediare intre plantele hidrofile si cele mezofile. Higrofilele la plante: -frunze relative mari si subtiri -epiderma subtire, foarte rar cu cuticula -stomate putine, dar proeminente

-sistem radicular,slab dezvoltat

Plante mezofile:
Mezofitele cuprinde plantele cu pretentii moderate fata de umiditate. Sistemul radicular al plantelor mezofite are o buna dezvoltare. Frunzele difera foarte mult de la specie la specie, in functie de locul in care traiesc. Frunzele pot fi, la plantele mezofite intregi sau incizate, glabre ori paroase, sesile sau petiolate, si cu forme variate. Au epiderma bine dezoltata in comparatie cu cea a plantelor hidrofile, cu rol in aparare. Frunzele mezofitelor au celule stomatice si tesut palisadi si lacunos. Celulele tesutului palisadic sunt dispuse perpendicular pe epiderma superioara permitand cloroplastelor sa se grupeze in functie de intensitatea luminii. esutul lacunos prezinta multe spatii lacunare aflate in stransa legtura cu stomatele si camera substomatica. Acest tesut permite circulatia cu usurinta a gazelor. !ezofitele sunt cele mai numeroase plante de pe pamant dupa numarul speciilor. !ezofilele la plante: -nu au caractere adaptative speicale -in locurile umede pot prezenta caractere de higrofile, iar in cele uscate de "erofile