...

denumirea generică pentru un grup de specii de arbori foioși ce se recunosc după:

✓ frunza lobată
✓ Fructul = ghinda (achenă cu cupă)
... În țările locuite de români se află mai multe feluri de stejari sau stejeri, și anume:
Cerul numit și cerulețe, lat. Quercus cerris L.
Gârneața, garnița sau gorunița și stejar, lat. Quercus conferta Kit.
Tufa, lat. Quercus infectoria Willd.
Goronul , gorunul, stejar, stingiar, șledun, slodun și tufan, lat. Quercus pedunculata Ehrh. sau Quercus
robur L.
Simion Florea Marian - Botanica poporană română
... De la Siret până la Mostiștea domnește stejarul brumăriu
(Q. pedunculiflora) lăsându-se de aici către Dunăre și
urmărind-o până la Calafat, unde se subțiază din ce în ce.
Mai la nord se întind păduri de gârniță (Q. frainetto) și cer
(Q. cerris), care, mai ales în Oltenia, pătrund până departe
în dealuri...

...În câmpia cu apă la mari adâncimi cresc 4 specii de

stejar: stejarul brumăriu (Q. pedunculiflora), tufanul sau
stejarul pufos (Q. pubescens), ambele urmărind
cernoziomul, solul negru și mănos, gârnița (Q. frainetto) și
cerul (Q.cerris)...

...Când părăsești câmpia nesfârșită și începi să urci și să

cobori, pe spinări și pe coaste, străbați pădurile de gorun –
Quercus sessiliflora [Q. petraea], a căror sobrietate
impresionează.

Ion Șerbănescu – Plantele din pădurile noastre

Specii de stejari termofili:
- Stejarul pufos (Quercus pubescens)
- Stejarul brumăriu (Q.
pedunculiflora)
- Cerul (Q. cerris)
- Gârnița (Q. frainetto)
❖ Quercus pubescens – Stejarul pufos:
• formează cupe sesile, cu solzi mici •
frunze mici, pieloase pe partea superioară •
pubescente pe dos

❖ Q.pedunculiflora – Stejarul brumăriu

• frunze mari (10-16cm), sesile sau scurt
pețiolate, auriculate la bază, pe față glabre, pe dos
cu peri stelați, brumării
• Cupele pe pedunculi lungi, acoperite cu solzii
așezați circular, mici, cei din partea mediană şi
inferioară fiind gheboşi
❖ Q.cerris – Cer:
• lobii frunzelor ascuţiţi şi mugurii acoperiţi de
stipele filiforme, persistente
• cupele mari, acoperă cam 2/3 din fruct şi au
solzii alungiţi, liniari, divergenţi sau răsfrânţi;
sesile

❖ Q.frainetto – Gârniță
• frunzele mari (10-20 cm), bilobate ● sesile sau scurt
pețiolate ● 8-10 perechi de nervuri laterale
● lăstarii și frunzele pe fața inferioară cu peri gălbui-
bruni, moi
• cupele sunt acoperite de solzi înguști, slab imbricați
(nelipiți de pereții cupei), sesile
Q. frainetto – gârniţă
 ❖ Q.robur – stejar
• specie de bază ce formează păduri din zona nemorală,
respectiv a pădurilor de stejar, mai ales din nordul Moldovei
• frunzele obovate, penat-lobate, au lobii rotunjiţi şi sunt
auriculate la bază
• cupele lung pedunculate sunt acoperite de solzi plani sau
uşor bombaţi în partea inferioară

❖ Q.petraea – gorun:
• frunze obovate, pubescente pe partea inferioară, având
peţioli lungi (1,5-3cm)
• cupele sesile au solzii liberi, neconcrescuţi, plani sau slabi
convecşi
• intră în alcătuirea pădurilor din etajul nemoral, subetajul
pădurilor de gorun, răspândite în dealurile subcarpatice şi
podişuri, între 300-600 m altitudine.
✓ Bun în industrie: lemn tare, elastic,
rezistent, durabil în aer și apă; scoarța,
galele de pe frunze și colțanii fructelor
tinere sunt folosite în tăbăcărie; fructele
sunt folosite în fabricile de spirt.
✓ Bun în alimentație: ghindele au fost
utilizate în unele zone drept surogat de
cafea; din ghindele uscate și măcinate se
obține o făină care, amestecată cu cea de
cereale, se poate folosi în panificație;
✓ Bun în bioterapie: scoarța, ghindele
recomandate în gastrite, ulcer, faringită,
rosături de pantofi....
✓ Bun în cosmetică: întărește rădăcina
părului
✓ Bun în apicultură: furnizează albinelor
culesuri de polen și mană
✓ Bun în alcătuirea perdelelor de protecție,
protejează solul, asigură un drenaj bun al
acestuia în zone cu exces de umiditate