Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Speciile pomicole se pot clasifica după habitus, din punct de vedere pomicol și din punct de
vedere sistematic.
După habitus plantele pomicole se împart în: pomi propriu-zişi, arbuşti, arbustoizi,
semiarbuşti, liane, plante fructifere semiierboase şi ierboase.
2. GRUPA ARBUSTOIZILOR:
cuprinde specii pomicole care se caracterizează prin existența a 2 până la 5-6 tulpini,
care pot avea fiecare o coroană proprie sau o coroană comună;
plantele pot ajunge la o înălțime de 6-7 m;
intră pe rod de la vârsta de 2-4 ani;
acestea au durata de viața medie de 30-40 ani;
înmulțirea lor se face în principal prin drajonare și butașire (înmulţire vegeativă);
exemple: vișinul arbustoid, alun, corn, smochin, unele tipuri de migdal
3. GRUPA ARBUȘTILOR:
cuprinde specii pomicole care se caracterizează prin prezența a mai mult de 5 tulpini
(între 9-20);
tulpinile arbuștilor pornesc de la colet și pot ajunge la o înălțime de 2-2,5 m;
pot intra pe rod din anul al doilea de la plantare;
aceștia au durata de viața de până la 10-15 de ani;
înmulțirea lor se face în mare parte prin butașire, marcotaj, drajonare;
exemple: afin, coacăz, agriș etc.
4. GRUPA SUBARBUȘTILOR/SEMIARBUȘTILOR:
cuprinde specii pomicole care se caracterizează prin prezența a două tipuri de tulpini: o
tulpină care crește vegetativ puternic în primul an și care fructifică în anul al doilea, după
care se usucă, astfel există întotdeauna pe plantă și ramuri vegetative, cât și cu
fructificații;
vigoarea de creștere este diferită, murul crește mai mult decât zmeurul. Plantele pot
ajunge până la înălţimea de 1,5-2m;
înmulțirea lor se face în mare parte prin drajonare, marcotaj;
exemple: mur, zmeur.
5. GRUPA LIANELOR:
cuprinde specii pomicole care se caracterizează prin prezența unor tulpini multianuale
foarte scurte, ce prezintă creșteri secundare în grosime, în urma cărora apar inele anuale –
acestea însă nu se lignifică (ca la arbori), ci rămân în stare erbacee.
înălțimea medie este de 20-25 cm;
înmulțirea lor se poate face vegetativ prin stoloni sau in vitro;
exemple: căpșun, fragul.
cuprinde unele specii tropicale, cum sunt ananasul, care este o plantă bianuală sau
bananierul care este o plantă perenă, cu tulpini false şi frunze foarte mari;
exemple: ananas.
După particularitățile biologice și tehnologice ale speciilor fructifere de climat temperat, acestea
se clasifică în 5 grupe: seminţoase, sâmburoase, nucifere şi bacifere, la care se adaugă şi două
grupe deosebite după provenienţa geografică: plantele fructifere subtropicale şi cele tropicale.
1. Pomacee (semințoase)
2. Drupacee (sâmburoase)
3. Nucifere
aparțin familiilor Juglandaceae și Fabaceae;
majoritatea nuciferelor sunt plante unisexuate monoice (nucul, alunul, castanul),
longevive.
exemple: nuc, migdal, fistic, alun, castan;
tip fructe: drupă, nucă.
4. Bacifere
Bibliografie