CLASSIC AND MODERN
IN PLANT BREEDING
MIHAI CRISTEA
CLASIC $1 MODERN
IN AMELIORAREA PLANTELOR
al
EDITURA ACADEMIE! ROMANE
Bucuresti, 2008 Copyright © beta Aedes! Rene, 2006
oat dre sup cst eft sunt vezervate eit.
TURA ACADEMIEL ROMANE
50711, Howse, Romani
Caen 13 Septemira, ns 13,secor 5
Tou: 4021 918 81-46, 4021 318 31 06
rn: 4021 318 24 44
Fema edacad@earso
Tntoet bp: rw caro
cinajoreatoniis
DDescricres CI 9 Wiboeci Nayonale a» Roms
‘CRISTEA, MUTAT
‘Chae I modern fa ametirarea plantelor/ Mia Cristea,
‘one: attrs Academe! Femine, 2006
{SEW 10} 97327 1388: ISN (13) 978-97D-27-1 1S
ooi.s2
mona Ges, Dona Argan
‘Tehnorectr: Liza Stan, Sofia Morar
Caper: Maria Can
Redacr: Marianas
Dn de ior: 25.08.2006, Format: 1670x100
CCl de tpar 13,75. Tra: 200 exempta
Gust
2, yoke ibliotei mais |
ch il {§ of
67, peste bili! mick 63
‘ha.24, Oblectvele ametiorar vezistotel pir
ae
apie I
CUPRINS.
CUVANT INAINTE...
CAPITOLUL 1. POPULATIA TERRE! $I SECURITATEA ALIMENTARA.
1.1, Cresterea populate:
1.2, Deevoltares durabil $i demogratia
1.3, Grestorea demogratic sf migrate
414, Retugile ecologice
15. Creslerea demogratic si resursee.
15.1. Pamantut gi alimentalia
1.5.2. apa gi demografia
1.8.3. Populaia gi schi
1.84. Eroziunea biodiver
Jd, 1.6. Valottenrearesuselor genetics exist
1.6.1. Imounatafrea actualeto solr gt Nbie
1.6.2. Crearea da no} solu gi hi
11.6.3. imbogaiirea actualulut soriment de plante de cltird cu nol speci
CCAPITOLUL 2, OBIECTIVELE AMVELIORARII PLANTALOR $1 IMPLICATILE ACESTORA
TW DEZVOLTAREA UNE! AGRICULTURLQURABILE,
ide productie... 2.0L.
‘Ameliorarea capaci
2.1.1, Contibula factorior genetic: i
2.1.2, Contribujafactoilor extern (negenstic :
2.1.3, Sporrea in continuare a capaci de produce
Stablitatea product
‘Ameborarea cailatt product.
2.3.1. Amellorarea con{inututi in proteine
2.3.1, Ametiorarea confiututi in ult
2.3.3. Ameliorarea con{inututl in hidral de carbon,
2.3.4. Amoliorarea valorl nutlive 2 substarfelor ile ~ aczi aminicd esenfia
din plantole de cultura... 7
2.4.1. Obiecivele ameliocai rezstentei planleor la stacul botior.
2.4.2. Obiectivele amelioralrezistenjeiplanbor la atacul déundiorior
jhe. 2.5, Obiectvele amelorant rezisten{ei plantelo: la ecfunea factolor ecologic!
nefavorabit exter,
‘CAPITOLUL 3, AMELIORAREA CLASICA (CONVENTIONALA) A PLANTELOR.
3:1, Seat sori lamin plantlor,
‘34.1, Teetll asupra consaguinizat
3.4.2, Eleclele consengvinzati : a
3.453. Material de plecare™ peniru extragerea de ini consangvinizate..
ri 7
\/ie3.5. Heterozisul 4. 7
3.5.1, Etectela heterozisuul
8.5.2 Tipur gi teat privind heterozisu
3.8.3. Helerozisul la plartele aulogeme.
i
3
3
3
3
3
: : =
iia acl br dundee. == 279740 ko
=
3.6. Amaliorarea rozstonfl plantolor la atacul bolo ¢ daunatonlor
3.6.1. Ameliorara rezitonte plantlor la stacil botloc.
3.6.2. Ameliorarea relatonjl plantelar la atacul insectelor daunaioar.
2.7. Ameliorerea rezone planloler la actiuneafoctorilor ecologic nafavorabil
3.7.1, Ameliorama plantlor pentru rezsten( la temperalur sczute
3.72, Ameliorarea plantelor penins rezistonls la seceta garg
GAPITOLUL A. AMELORAREA MODERNA (NECONVENTIONALA) & PLANTELOR:
BIOTEHNOLOGILE MODERNE
4.1, Restrcfile metosolor clasice de ameliorare
4.2, Biotehnologile roi cu potential de utlizare in ametiorarea plantelor
4241, Culira do fosutun side celule vegetal :
422, Propagares clonal
423, Cultura ds embion’ gi de Ove § polenizarea in vito.
4.2.4, Cultura de antere gi producerea ce piante haploide.
4.255. Varia somaclonala,
4.26. Hibridaroa comaica caiviara
4.27, Ingineria yenetica
aT carirotun 5. MUTAGENEZA..-7. 22.28
5.1, Scun store
5.2, Defi
5.3. Mota naturale gi muta afticial
5.4, Calegori do mda
5.4.1. Miia geniea
5.4.2. Mutati ewmozomale,
5.5 Utlizarea mutatiler in amotoravea plantsior
CAPITOLULG, IMPLEMENTAREA BIOTEHNOLOGIILOR MODERNE IN CULTURA
PLANTELOR
6.1. Definii,imponten}a, perspective
8.2, Gutur mportane pankw alimentafe, suscopible de amaliorare prin biotehnciogite
sodeine
62.1. Grbul
622, Oreal.
62:3, Repila
8.2.4, Gananul
0.25. Maniocu
6.3. Biieinologile-nedeme in fale dezvolate gin curs de dezvoters
62.1. Biotehncogite modeme in lle dezvotale
8.32. Blotetnclogile maderme in larlo in curs de dezvoitar.
18.3.3. Obloutvele biotehnologilor moderne cin une sate incurs de dezvatare
6.34, Biolehnclogite moderne gi impactal lor asupra socurhafislimentare &
fino din Lumea a 3-2
CCAPITOLUL 7. UTILZAREA INGINERIE! GENETICE IN AMELIORAREA PLANTELOR,
7.1, Utlizarea inginerial yonotice in ameliorarea calli produselor vegetal.
72. Utiizarea ingieriel_genation panies rezislenta plantelor la atacul insectaior
a
72:1. Seledia geneior poaiu transfer
722. Transom genelor Cp TI
729. Carectelzarea plontelor tansgenice
173. Unlizacee inginsrie! genetiee peniny ezistonja plartalrlainfectie vile
73:1 Locurle qi mecaniameto potenfate ale protect
6
7
8
ee
cy
9
02
95
7
101
108
128
127
127
27
120
128
129
135
136
136
vat
iat
az
vz
143
143
183
a4
146
481
‘60
162
162
ies
168
165
165
a
es
7.8.2. Importanta pracicd @ protecfel plantlor impotriva visunlor prin
inginere genetica, sane ea
17.4. Utlizarea inginerie! genelice In combaterea factorior nefavorabil de medi
Aa. Sires trie. 2 vo
742. Sire ane
7.5, Utlizarea inginerel genatice a plantsior peninyrezstenfa la erbicide
7.5.1. O sures de gene care degradoazd 2.49.
752. Genararea $1 analiza plantelor iransgesicn,
11, Ingineria genelica & planlelor 91 acumularea produssior ds Uepuciare.
77. Inginetia genelicd a planelor $1 maturarea fudelOEw..usnenn
‘CAPITOLULS. AVANTAJELE $1 RISCURILE FOLOSIRIt ORGANISMELOR MODIFICATE
‘GENETIC (OMG)
8.1, Avantaele folositi OMG.
8.2, Dezavanlajele gi riscurle ONG a
8.3. Dimensiunea fenomentiti ONG mm
8.4, Situafe cuiurlor wanegerice in Romania.
CAPITOLULS, REGLEMENTAR! CU PRIVIRE LA PROTECTIA MEDULU! INCONJU-
ATOR SIA SANATATH PUBLICE, CA EFECT AL UTILIZARII ONG.
9.4, Necesitatoa roglementartor
9.2. Cateva maduri da abordare regiomentailor.
9.3. Lint diecloare penteu intioducsrea in madiul inconjurgtor @ organismelor
modificate gonelC.. :
9.4, Griter de ovaluore a cull.
815. Reglementér cu privie Ja protecfia mediuiu Inconjurdtor st 8 sénata publice
fn Romania. 7
GLOSAR DE TERMENI
ABREVIERL i
BIBLIOGRAFIE.... 7
ABSTRACT... i
‘CONTENTS
167
167
167
162
170
172
172
173
175
19
179
tet
104
185
187
187
188
190
191
198
195
189
201
213
215 CUVANT INAINTE
Un rol decisiv in transformarea planielor, de la formele sélbalice,
primitive, la formele moderne de astazi, Ia evut omul, care prin interventile
Sale, inai Intai in mod empiric, prin alegeres pentru continuarea produciei a
color mai grele, mai mari, mai frumoase g mai sdndtoase plante, spice,
siuleti, seminje etc, a efectuat, in permanenté, o presiune de selectie
asupra unor caractere si insusiti dorite. Cu timpul, constientizand rolul si
modul de funefionare a unor procese biologice ce se petrec in plante, a
aclionat pentru valorfiarea acestora in interesul sau, prin ditjarea
congtienta a proceselor respective, Aga se explicd feptul ca egiptenii si
sifieni, cu mil de ani in urma, aveau cunostinte asupra sexualitati la plante
gi animale gi practicau polenizarea artifciala la smochin gi curmal. Ulterior,
pe baza evolutiei cunoasterii umane, au fost elaborate 0 serie de metode si
tennici de tucru care evoluand, au condus la conturarea unui nou domeni
al biclogiei: emeliorarea plantelor. Avand ca fundament genetica, ameliorarea
plantelor s-a dezvoltal ca o slintS de sine siStatoare, cu principii $i metode
ppropri, © important’ deosebita in acest sens au avut descoperirie lui
‘Mendel, prin elaborarea legilor erecta
Metodele si tehnicile de ameliorare elaborate de-a lungut timpului, in
strans& concorcianlé cu cunostinfele de ceneticé disponibile ~ selectia,
hibridarea, heterozisul, mutatile ete., cuprinse astézi in amotiorarea clasice!
2 plantelor, au contribuit la cresteres posiiltatilor de sporire @ productici,
oblingndu-se progrese genetice importante, la unele plante chiar
spectaculoase.
Metodele clasice de ameliorate folosesc plante intregi, iar ca mijloc de
transfer al genelor, reproducerea sewuata. Datorité acestui_fapt,
ameliorarea clasica ‘prezinta unele resiricti, dintre care remarcém:
manipularea genelor si cromozomilor realizindu-se prin reproducere
sexuata reduce gansele de a iniruni intr-un organism combinatia de gene
dorité de la formele parentale; barierele de izolare reproductiva responsa-
bile de incompaiibiltate sexuala intre specile neinrucile, cresazé serioase
dificultati in transferul genelor dorite, in freovente cazuri transferul fiind
chiar imposibi; exist posibilitatea ca odala cu transferul genelor dorite s&
fie transferate $i unele gene nefavorabile; pracesul de ameliorare dureaza
foarte mult, in jur de 10-15 ani,
‘Cu toate aceste restriti, metodele clasice de ametiorare vor fifolosite
iin continuare in lucrarile de ameliorare a plantelor.
in conformitate cu noile probleme cu care se confrunté in prezent
‘omenirea ~ explozia demografica, limitarea resurseior, poluarea mediului —
ameliorarea plantelor trebuie s4 devind 0 component eficient’ pentru
gisirea soluilor, prin asigurarea continu’ a progresului genetic al cuttivaretor, |
|
din ce in ce mai performante. Eficienta acestel activitéti de cercetare
Stinfficd este strans legata de nivelul informalillor si cunostintelor sti
acumulate pe parcursul dezvoltérii generale a cunoasterli umane si al
aplicarii acestora pentru modificarea constienté a plantelor cultivate in
‘sensul satisfaceri noilor cerinte apérute in societate,
Datorité unr descoperiri de exceptie in genetica moleculard $i
celular’, Indeosebi in parten a doua a secolului al XX-lea, care au
determinat spectaculoase progrese in domeniul biotehnologillor, a fost
posibilé trecerea a o etapa calitativ noua in ameliorarea planteor gi anume
la ameliorarea moderna. Dintre acestea remarcém: siructura molecularé a
ADN 5 ARN ca material de stocare a transmiterii si informatiel genetice de
‘cdire (Waston gl Crick, 1953); descifrarea coduiui genetic gi universalitatea
acestuia prin cai 64 de codoni posibili (Nirenberg, 1963) ; mecanismul de
transmitere a expresiei genelor, transcriptia si translatia informatiei prin
intermediul ARNm, ARNr, ARNt (Watson si colab., 1983); universalitatea
structurala a secventelor genice la virusuri, bacteri, plante, animale i om;
descoperirea relator dintre marker moleculari (RFLP, RAPD, AP-PCR,
STS, AFLP etc.) i structura lor; capacitatea ,totipotenté” a unor celule de
Tegenerare a inyegulul organism; rolul unor microorganisme (bacteri
virusur) in transferul materialului genetic; fractionarea moleculara a
macromoleculelor de ADN prin separate enzimatic& cromatografica $i
electroforetica; izolarea gi multipicarea (clonarea) fractiunitor de ADN, cu
ajutorul enzimelor de restrictie si gradienflor termi
Prin aceste descoperin, care au condus la elaborarea biotehnologillor
mademe, transferului unor gene sau fragmente de ADN de la o celula
donor" la 0 celulé ,receptor’, se realizeaza prin transgenezé, care se poate
efectua prin metode directe (introducerea direct’ a ADN-ului transformant
jn celula ,receptcr’) gi prin metode indirecte (introcucerea ADN-ulul ,donor”
in interiorul celulei .receploare” prin intermediul unui vector). Se realizeazd
astfel transmiterea’ereditara a unei insusiri valoroase dorite, care se va
exprima fn planta, Plantele obtinute si care contin informatia geneticd dorité
‘rebule lucrate in continuare folosind metodele clasice de ameliorare.
Fala de metodele clasice de ameliorare a plantelor, pentru recombt-
area caracterelor prin incrucigare sexuatd, ingineria genetic prezinta
avantaje evidente, din care remarcém: pot fi abordate ca obiective de
ameliorare a plartelor caracteristic! genetice specifice unor organisme foarte
indepartate fa{d de specia cultivaté ,receptoare’, realizandu-se recombinari
genice de neconceput prin metode conventionale; prin transferul de ADN
specific se evita tansmiterea simultand a altor caracterstici nedorite; permite
interventia directa asupra genelor care controleazai structural sisau functional
procesele metabolice esentiale ale plantelor; pot fi eficiente ca durata in timp
a lucréflor, fafa de mietodele conventionale care necesita numeroase
‘generalli sticcesive de incrucigari gi selecte.
Cu toate avantajele deosebite pe care le au metociele moderne de
ameliorare acestea sunt criticate pentru faptul ci modificarile transgenice
10
pot schimba dramatic unele caracteristici esentiale ale speciei cultivate,
detenminand in acest fel reale riscuri asupra echilibrului ecologic gi sdnatai
umane, Pe aceasta tema, se poarté in prezent o dezbalere la nivel
planetar, intre sustinatori metodelor de inginerie geneticd gi cei ce se
Impotrivesc acceptaril acestor metode.
‘Avand In vedere c metodele biotehnologice modeme (ingineria
genetic’) nu vor substitul metodele ciasice dle ameliorare, ci din contra, ele
Vor coopera si se vor completa, am consilerat necesar ca cele doua fatete
ale aceleiasi_ discipline care este amelcrarea panielor sa fie prezentate
int-un tol unitar in Clasie $i madern tn aneiforarea plantolor.
Autorul
"1 GAPITOLUL1
POPULATIA TERRE! $I SECURITATEA ALIMENTARA
Sporirea spectaculoas4 a numarului locuitorilor Terrei constituie una
dintre cele mai grele gi mai complexe probleme ale vremurilor noastre si, cu
siguranta, si a celor vitoare: asigurarea cu hrand a celor peste 6 miliarde
de locuitori. Rezolvarea acestei prableme atat de complexa si dificil este
din ce in ce mai greu de intrezarit, mai ales intr-o lume care traverseaza, in
prezent, o petioada de mari prefaceri polite, economnice gi sociale.
Desi productia mondiald de produse alimentare a crescut in ultimul timp,
cu toate acestea, datorita cresteri vertiginozse a numarului de locuitori, cota
parte de cereale pe cap de loouitor este mai mica decat in trecut
4.1, CRESTEREA POPULATIEL
int-adlevar, daca urmarim statistcle elaborate de ONU, FAO precum
si recensamantul populatiei efectuat de diferite state, constatém c& in
Uitimele 3-4 decenit populatia s-a inmulft exploziv. Astfel, daca in anul
1950, populalia Terrei era de 2516 milioane de locuitori, in anul 1970 a
ajuns la 3 693 milioane de locuitor, ca in anul 2000 s4 ajunga 6 miliarde de
locultor. in ultima vreme, 0 crestere deosebita a populatiei se constata tn
India, In urma recentului recensémént, india a declarat data de 11 mai
2001, ,Ziva celor un miliard”. Dupai prognozele organismelor internationale,
se asteapta ca in anul 2040 populatia Indiei s& depageascd pe cea a
Chinet (FNUAP, 2001).
i perioada 1950-1990 populatia mondial a crescut cu 2 730 milioane
locuitori. Sporul mediu anual a fost de 68 000 000 de locuitor, jar rata medie
anuala de crestere a fost, in aceeasi perinada, de 1,85% (Trebiel, 1991)
Fat de perioada 1900-1950, ritmul de crestere s-a dublat gi chiar s-a
triplat. Rata cea mal mare de crestere de 2,04%, se constata in perioada
1965-1970, pentru ca in perioada 1985~1990 38 se reduc la 1,63%, iar
dupa prognozele ONU rata va continua 58 scad la 0,98% In perioada
2020-2025. Cu toate acestea, datorité potentalului de crestere acumulat de
‘omenire, sporul anual va fi idicat, ajungénd la 77 miioane de locuitor
jin decursul deceniulul 2001-2010 se vor adauga in fiecare an in
media, 97 mitioane de locuitori, determirand 0 crestere foarte rapida a
populaliel, nemaiintinité in istorie. Cresterea cea mai mare se va produce
in Africa, Asia gi America Latina, Mai muit de jumatate din crestere va
reveni Aftiii si Asiei de Sud.
B Dupa prognozele FNUAP (United Nations Populations Fund) populalia
mondial va ajunge in antl 2050 la 10 miliarde de locuitori (9 din 10 dintre
‘i vor trai in fare in curs de dezvoltate). Cresterea va continua tncéi un
secol, ajungand fa 11,6 miliarde locuitori in 2160. Punctul culminant al
cresterii populatiel se va produce la jumélatea secolului nostru, dupa care
se va inregistra 0 soaidere. Stabilizarea populatiei mondiale se spera a
avea loc in secoiul al XXiHea, la 0 citrd de 10 miliarde locuitor
4.2, DEZVOLTAREA DURABILA $1 DEMOGRAFIA
upd anul “960, comunitatea internationala a reusit sa determine
‘oarecare inviorare economica gi sociala. Din pacate, aceasta situatie nu a
durat mult, ea nereusind pana la urma s& instaureze un echilibru intre
populatia mondiala gi resursele planetare.
Plecdnd de la aceasta constatare, pentru atenuarea si chiar eliminarea
cauzelor care genereaza astfel de situafi, s-au propus 0 serie de masur,
Incadrate in notiunea de ,dezvoltare durabité’ care constituie obiectivul de
baz al comunitati intemationale pentru perioada urmatoare. Desi noliunea
de ,dezvoltare durabitd” poate fi oxplicaté in mai multe sensuri, esenta
acestei nofiuni const in crearea condifilor necesare pentru ca omenirea
4 duca o viata decent, normala, beneficiind in mod echitabil de resursele
planetei, Se astepta de ia .dezvoltarea durabila” un raspuns la provocarile
actuale, fard 2 le compromite pe cele viltoare. In iucrarea ,Sauver la
planéte" elaborata de UICN, PNUC si WWF (1991) sunt prezeniate cateva
definifi ale ,dezvoltarii durabile’. Red&m mai jos una dintre ele pe care 0
apreciem ca fiind cea mai completa: .Dezvoltarea durabilé inseamné 0
distributie echitablé a avantajelor progresului economic, protejeazé mediul
focal si mondial pentru generafile vitoare si amolioreaza in mod real
calitatea viefi" (Our Own Agenda, Banque interamericaine de develope-
ment, 1990)
Prima mastra consta in eliminarea aga-zisei sdracii absolute. Se
apreciazé ca 1,1 miliarde de oameni sunt foarte séraci. Acestia trebuie pugi
situajia $8 produc bunuri materiale pentru a dispune de miloace
financiare minime in vederea procuréii alimentelor, imbracsimintli gi a altor
necesitafj, De asemenea, trebule garantat accesul fa servici sila educate,
gria pentru sanatatea primara, planificarea familial, aprovizionarea cu apa
polabild s.am.d. Trebuie respectate drepturle civile si politice si de
gerantat un tratament egal, fara deosabire de clase sau sexe. A pune capat
séraciel este un cbiectiv in sine, ins aceasta poate influenta dimensiunea
populatiel: sardcia gt cresterea rapida demogratica afecteazd deopotriva
familia $i Yara respectva
in afara celor 1,5 miliarde de persoane care sufera de o sdracie
extrema, in lume mai existé 3 miliarde de oameni care nu sunt nici bogati
nici séraci, Dezvoltarea durabité trebuie s4 raspund3 aspiratilor legitime ale
14
acestor oameni. Aspiratile diferd in functie de epoca gi de tara; uxul de ieri
devine aspiratia socialé de maine (FNUAP, 1892)
Pe langa aceste dou categori, in lume mai existé si a treia, alcdtuita
dlintr-un miliard de oameni bogal}, care igi satisfac usor dorinfele lor, fara a
‘86 preocupa de ziua de maine
© dezvollare durabilé si echilbraté presupune reducerea costului
ecologic" al dezvoltari gio repartizare echiabila a binefacerilor dezvoltari,
dup un principiu de echitate sau de echilibtu in interiorultérlor gi tntre
0 dezvoltare in aceasté manier’ este susceptibili si incetineasca
cresterea demograficd, reducerea populate! mondiale si asigurarea unei
repartii demografice armonioase, In interior frontierelor nationale si intre
ari, De asemenea, 0 consecin{’ foarte important a dezvoltéri durabile
consta in ciminuarea efectelor nefavorabile asupra mediului — un principiu
de echitate intre generatit
Echilibrul comport datoria de a proteja fauna i flora, deoarece este
imposibil de a prezice care speci vor avea cea mai mare valoare pentru
generatile vitoare sau care specil vor fi considerate ca esenjale. Aceasta
situatie impune luarea masutiior necesare pentru conservarea diversitai
biologice actuale.
Eliminand saracia absolut’, ameliorénd sénatatea si educatia si
Fidicand conditja ferneil se va reusi o cregtere demograficd lenta si
echilibrata. In acest context, 0 atentie aparte trebuie acordaté Afriai si Asiei
de Sud, unde se va inregistra mai mult de jumatate din cregterea populatci
mondiale si unde se concentreaz majoritetea persoanelor care traiesc in
sdrdcie absolut’
‘Accesul femelior la servi, la educate, preocuparea pentru sanatate,
Planificarea familial’, remunerarea echitabllé, accelereaza dezvoltarea
‘economica gi reduce dimensiunea familie
© ciminuare a numarului de copii pe familie poate ametiora direct
educafia, sénatatea si nutilia; copii provenifi din famili mici sunt mai
sAnatosi, mai bine alimentafi si mai bine educati si instruiti decat copii
femiliior numeroase.
Evitand nasterile femeilor sub 20 de ani, decesele copillor ral mici
de § ani s-ar putes diminua sub 17%. Acclasi procent s-ar putea realiza
evitandu-se nasterile care se produc la intervale mai mici de 2 ani
1.3. CRESTEREA DEMOGRAFICA $1 MIGRATILE
Dezvoltarea dezechlibratd, atét in interiorul tarllor, cat gt Intre t8ri, pe
Fanga alte influente, determina’ procesul de migraiie. Aceasta pentru ci
populatile, in tupta lor pentru conditi mai bune de viata, parasesc zonela
sarace, indreptandu-se spre zone dezvolta’e, unde posibiltatile de munca
side vial sunt mai sigure. in felul acesta se nasc zonele superaglomerate,
in care se creeaza serioase probleme sociale, economice, police s.2.m.d.
18 In anii 1990, mai mult de 83% din cresterea populatiet mondiale s-a
produs in orase, ceea ce inseamna aproximativ 81 milioane de persoane
mai mult in fiecare an, adic’ echivalentul a 10 nel orage de talla Moscovel
‘sau Parisulul. Zonele urbane sunt supraaglomerate nu numai datorté crester
demogratice propril, ci gi din cauza exodului rural, Intre anii 1960~1970,
‘dupa datele Nafiunilor Unite, provenite pe bez’ de recensamant, rezulté c&
transformarea zonelor rurale in zone urbane a dus la absorbirea a aproape
0 treime din creslerea populaliei rurale din Africa sf Asia si 58% a celei din
America Latin’. 1) 1950 numai 28 de persoane dintr-o 100 traiau Tp orage.
jin toate zonele urbane ale lumii nu trSiau mai mult de 734 milicane de
locuitori, iar in numai dowd orage, Londra gi New York, locuiau in jurul a
8 milioane de focuitori. Dupa 40 de ani, adica in 1990, populatia urbana s-a
triplat, pentru a alinge 2 390 milioane; 45 de persoane dintr-o 100 traiese in
rage. in prezent exist 20 de mari orage unde locuiesc, Tn fiecare, mai
mult de 8 milioane de locultori. In anul 1950, 36% din populalia urbana
mondiala se gasea in farile dezvoltate, pentru ca in anul 1990 88 ajung’
1.63%,
‘Aceasti tendinta de crestere a populatiei urbane se intrevede si
villor. Astfel, se prevede ca in perioada 2020-2025 cresterea populatl
Urbane sa ating 95,5 milioane de locuitori pe an.
in pefsajul demografic al lumi, problema migratiel este’ atat de
importanla incat revista Etat de fa population mondial 1992 afirma cA
tendinfele demografice actusle vor accentua presiunile migratici
4.4, REFUGIILE ECOLOGICE
jin ultimul tinp se constata c& aga zisele .refugii ecologice" au toc din
ce in ce mai mut. Se apreciaz’ c& in ultimele trei decenii acest proces sa
accentuat deosebit de mult. Studile efectuate de FAO asupra densitati
potentiale a poptiatie! dau o Idee asupra originilacestui fenomen. Studiul a
identiicat .zonele critice’, in care resutsele agricole nu pot asigura hrana
populatii, iar sourile din aceste zone sunt supuse unor grave deteriorsr.
Cele 2 459 milioane de hectare sau 38% din suprafata lata in studiu nu
pot satisface nevoile de hrand 2 populaliei din aceasta zon’, care se
Gifreaza la 1 165 milioane de locuitori sau 60% din locuitori frilor stuciate
Zonele critice din aceste {2ri nu sunt in masurd s& hréneasca salisfcator
dacat 600 de milioane de locuitori
Zonele crtice sunt, in genere, stab mecanizate. Cea mai mare parte a
lor sunt marginale, fie muntoase, cum sunt Cordier Ameriii Latine, Platout
‘Afric! de Est, zona intre Turcia si Afganistan, regiunile muntoase ale
indochinei, fie semiaride gi aride, cum sunt: nord-estul Brazilel, Sahelul,
Comnul Afric, zona secetoasa inire Namibia si Sudul Mozambicului s.0.
in Asia de Est, in America Centrala gi de Sud, aceste zone nu pot
asigura hrana decat pentru o treime din populatia care traia In 1975. in
16
Africa ele ar putea s& hréineasca doua cincimi, in Asia de Sud gi de Sud-
Est trai cincimi cin populajia anuiui 1975, cénd s-a facut studiul de catre
FAO. In prezent, situafia este ou mult mai crava, intrucat in cei 30 ani care
au trecut, in timp ce progresele in asigurarea hranei sunt foarle mic
populatia din zonele crtice a crescut
Reincdlzirea planetara se pare cA nu va aduce un plus de bine
refiigilor ecologice. in cursul actualului secol nivelut mari ar urma s8 se
fidice cu 30-100 cm, ameninfand zonele umede de joasa attucine,
precum si deltele fluviilor din toate continentele. Din aceasta cauzé aproape
16% din locuitorii Egiptului si 10% din populatia Bangladesului ar putea
pierde importante teritorii, unde locuiesc si muncesc.
1.5. CRESTEREA DEMOGRAFICA $1 RESURSELE
Discutia tradiifonalé asupra populatjel sl mediulul se concentreaza
asupra utiizarii mediulul ca 0 banca de resurse. Pozitia neomalthusiand,
ilustrata in anul 1972 in ,Raportul asupra lmitelor cregteri” prognoza c8, pe
de 0 parte, cresterea demografic’, iar pe de alt& parte consumul, va epuiza
resursele, Ca urmare, ar avea loc o dere demograficd dezasiruoasé.
Ciilicile aduse acestei teorii se bazeaed pe capaciiatea deosebita de
adaptare si de inventivitate a existenfel umane, care pot contracara cauzele
tunel catastrofe demografice. De asemenea, ele se spriind pe observatia ci
prelurile la cea mai mare parle a tesurselor minerale si a produselor
alimentare au sczut in mod real gi, ca urmare, dac8 prefurile sunt joase nu se
poate ajunge la penurie de resurse.
Resursele au fost impariite in ,fixe", adicd resursele care nu se pot
reinnoi, si in resurse care se pot reinnoi (resurse regenerabile).
Din prima categorie fac parte mineraiele si combustiili fos, iar din a
doua categorie: apa, paméntul ¢i vegetatia
Dupa natura lor, se apreciaza cA resursele fixe" sunt imitate, in timp ce
resursele care se reinnoiesc sunt nelimitato. In fond, asistém la un paradox,
intrucat constatdim c& resursele fixe” surt mult mai putin imitate decdt
resursele care se reinnoiesc. Astfel, in prezent, se constata 0 crestere
deosebitd a productiei a numeroase mineral, in ciuda unei ullizari din ce in
ce mai mari a lor. Rezervele de cupru, de exemplu, au crescut de la
91 milicane de tone, in jural anului 1950, fa 500 miioane tone, in prima
jumdtate a anilor ‘80. In cursul acelorasi perioade, rezervele de aluminiu au
fost de 1 605 miliocane tone si respectiv 22 335 milioane tone.
‘Acest patadox se explica prin progresele inregistrate tn ultimul timp in
tehnologie, precum si prin mecanismele piefei, care fac ca prospectiunile si
exploatarea s& fie mal ieftine end preturile sunt ridicate; 0 oferta crescuta
determina 0 noua scadere a prefurilor. Desigur, aceasta situalie nu va
Putea dainui nelimitat. Explozia demografica atrage dupa sine gi o explozie
a consumului, incat este de asteptat ca resursele ,fixe" care in timp nu
adauga nimic, ci din contr& scad continuu, s8 cunoascd o diminuare.
7 Cu privire 1a resursele regenerablle ~ apa, solul si vegetatia — asistam,
in prezent, la o ullizare excesiva a lor, ceea oe reprezinté o amenintare
realé a ,dezvolérii durabile” mai mare decat epuizarea resurselor fixe”
Resurseie care se pot reinnoi se epuizeaza foarte repede intrucat ele nu
pot finlocuite, $i astfel ajungem la imitele resurselor nelimitate
4
Pamantul si alimentatia
La origine, teoria tui Malthus avea ca trésatura de bazd paméntul gi
alimentafja, Prezicerile despre foametea apocaliplica nu s-au adeverit pana
in prezent. La nvel mondial, produstia alimentara a crescut paralel cu cea
‘a populaliei. Consumul mediu a progresal, atat cantiatiy cat si in calitativ.
Cu toate aceslea, progresul semnaiat nu este armonios repartizat.
Producfia pe locuitor a scézut in toate regiunile lumii in curs de dezvoltare,
‘cu exceptia Asiai. Intre 1970 gi 1989 productia de cereale pe tocuitor a
‘scazut cu 5% in America Latina, cu 18% in Asia de Est si cu 20% In Africa.
intre 1978 si 1989 productia alimentar’ n-a putut s& find pasul cu cresterea
demograficd in 89 din cele 102 tari in curs dezvoltare, pentru care exist
date statistice (FAO Production Yearbook, 1989, FAO Rome, 1990). In
timpul anilor ‘80, suprafata cultivata, in farle in curs de dezvoltare, a sporit
la mai putin de jumatate din ritmut anilor ‘60. Intrebuintarea pe plan mondial
a Ingrdgémintelor chimice a scdzut tn proportie de 16% pe an in anii’60 si
‘de 6% in anit 8.
_ Probleme grele se constata si in legaturd cu deteriorarea solurilor.
Inaintarea deserturilor, salinizarea solurilor irigate si eroziunea sunt
fenomene tot mai frecvente. In urma evaludrilor efectuate s-a constatat oa
Ja mijlocul anilor‘80, aproape 44% din suprafata Asiei a pierdut mai mult de
‘10% din potentialul sau procuctiv. Proporta atinsa in Attica a fost de 40%,
in America de Sud de 27%. © deteriorare grava, adica o pierdere mai mare
de 50% din potenvalul productiv se constaia in Africa (17% din suprafata),
Asia (16%) si America de Sud (10%). In regiunile dezvoltate, mai putin de
7% din suprafata este grav deterioratd. Cu toate acestea, aproape peste tot
exist o tendinld de crestere a produciiior. Aceasta se expicd datorté aplicé
pe scara mai mare a ingrasémintelor chimice, care oarecum atenueaz’
doficienfele ardiate. Se epreciaz Insd cS aceasta masuré nu poate fi
Viabil pe timp lung, Ingrégamintele chimice penetreazé tn rezervele de apa
sublerane, poltandirle. Totugi, ingrasamintele chimice trebuie folo
intrucat plantele consuma din ‘sol elemente ferilizante. Spre exemplu,
pentru a produce o tona de boabe, orezul consuma 20 kg de azot, 11 kg de
potasiu gi 30 de kg de fosfor. Consumul de cdlre plante a elementelor
huttitive din sol si neiniocuirea lor prin Ingrag8minte chimice face ca, in
38 de {ari subsahariene, fiecare heotar 88 piarda anual 22 kg de azot, 18 kg,
de potasiu i 6 kg de foster.
Factorul determinant’ in realizaréa productiel agricole 1 consttuie
solul. In anul 1969 terenurile arabile nu au depasit 0.29 hectare pe cap de
18
locuitor. Tatile in curs de dezvoltare au dispus de 0,21 hectare pe cap de
locuitor, iar t2rle dezvoltate de 0,55 heclare. Se prevede ca in anul 2050
cuprafata arabia ps cap de locultor s8 zlungii ta 0,165 hectare, adiea un
careu cu latura de 41 de metr. In farle in curs de dezvoltare, flecare
focuitor va dispune numai de 0,11 hectare, adicd un careu cu latura de
33 metri. In villor, aceste suprafete — gi aga mici — se vor restrange. Un
‘studiu flicut de FAO scoate in eviden|3 63, in medie, 0,056 hectare pe
focuitor sunt necesare pentru artere de circulalie, uzine, birour, locuinte
.a, In consecin{&, vor trebui luate in cultura nol terenuri, Acestea ins& niu
pot fi gasite decat in zone marginale, semiaride muntoase sau in padutile
meds. Aici solurile sunt sdrace si supuse eroziuni, In fata acestei situati,
numai © crestere demagraficd lent rezonabild ar putea rezolva problema
hranei, Dup3 caleulele facute de ONU, prin organismele sale specializate,
rezultd cd 0 crestere demograficd lenté ar putea face ca in anul 2050
suprafala de teren arabil pe cap de locuitor sa ajunga la 0,210 hectare in
loc de 0,185 hectare.
1.5.2. Apa si demografia
‘Apa, de asemenea, constituie un alt factor important in realizarea
productiei agricole, La o prima vedere sar p&rea c& apa rar consttui 0
problema, dat flind c& ea mai mult sau mai pulin exista peste tot. In
Tealitate, in multe regiuni ale lumii apa consttuie factorulfimité al dezvoltaril
umane. Ea este esenliala pentru culturle agricole, pentru industrie, pentru
productia energetica si pentru sanatatea omenit
La sfarsitul anilor 80, 14 ri in curs de dezvoltare foloseau intre 10 gi
20% din resursele lor de apa. China si cea mai mare parte a Asiel de Sud
aparfine de acest grup. Alle 25 de {ari folosesc mai mult de 20%. In
Orientul Mijlociu gi in Africa de Nord, 17 (ari folosese mai mult de jum&tale
din resursele lor hicrice. Aftica se confrunt& cu o penurie acuta de apa. in
1982, gase {Sri, cu 0 populatie totald de 65 de milioane, se confruntau cu
mari dificultati in aprovizionarea cu apa. In anul 2025 numarul {arilor
afectate de lipsa de apa ar putea s se ridice la 25, cu 1 100 milioane de
locuitori, adied doua treimi din populata continental
Pentru numeroase {Sri din Asia de Est si Afica, apa va constitul
factorul limitativ al dezvoltér, Ea va limita progresul din agriculturd,
industri, utlizarea casnicd,
1.5.3. Populatia si schimbatile climatice
Studi aprofundete efectuate de cdtre organismele speciaizate ale ONU:
scot in evidenf’ legatura slrdins@ intre cresterea demografica si schimbéirle
climatice. La acaste schimbari, 0 contrbufie directa o are activitatea omului
Capacitatea planetard de a absorbi deseurile a fost depagits, fapt ce
determina cistrugerea resurselor. Astfel, moartea padurllor, constataté
19 pentru prima dat in Europa Centrala, este cauza excesului de anhidrid’
sulfuroasa si de oxid de azot. Spargerea stretului de ozon este rezultatul
Uiiizari exagerate a clorofiuorocarburior (CFC) gi a poluarii cu bioxid de
carbon si metan. .Eutrofizarea” lacurilor este rezullatul azotului dizolvat si
“Mtareelor rosit" ce alge, datorat deversaril in exces a ingragamintelor si a
{osfatitor in apa,
Incatzitea mondial poate provoca o ridicare a nivelulul mari, afect&nd
secuitatea alimentars yi condamnand fa uispatilie un numér sprit de
specii, Aceasta este 0 problema internationals, deoarece aerul si apa nu
unos granite.
Conttibutia cresterii demogratice fa emisia gazului cu efect de seré si,
{in consecin\é, la incaizirea planetara este considerabila, dar inegala. Unde
consumul si tehrologile evolueazd lent ea joacd un rol foarte important
Astfel, spre exemplu, ea a fost cauza a 68% din sporirea emisiunilor de gaz
‘carbonic (CO2) in Aftica subsahariana, intre anii 1980 gi 1988, de 76% in
Brazilia gi de 42% in Indonezia
Metanut este unul dintre principalele gaze cu efect de sera produs
indoosebi de orezaiii si de animale. Astiel, 69% din inmultirea capetelor de
animale in tarile in curs de dezvollare se datoraste cresterii populate
Incetinirea ritmului de crestere demogratic& ar exercita setioase influente
asupra diminudri cantitafiior de gaz melan si ar contribui fa reducerea
efectului de seré. Daod pana in anu) 2050 cregterea demograficd s-ar
produce la limita inferioara proiectata emisile de gaz cartonic, numai din
sectorul energetic, ar fi inferioare cu 3,4 miliarde de tone, in raport cu
previziunile limitei medi proiectate si cu 7,4 miliarde de tone, in raport cu
previziunile limite superioare prolectate, Ca til de comparatie, totalitates
emisiilor mondiale @ sectorului energetic in anul 1985 n-a depésit
5,15 milliarde de tone.
4.5.4, Eroziunea biodiversitaqii
Omenirea ecploateaz’ direct numeroase specii naturale. In vitor, un
numar mai mare dintre ele ar putea s& devind utile pentru economie ‘sau
medicina. Pe de alté parte, noi depindem de contributia indirect @ unei
infinit&ti de speci, care mentin stabilitatea sistemetor ecologice locale si
mondiale. Insagi insectele gi ciupercile, chiar gi cele care par mai putin
importante, au un rol deosebit in polenizare, in descompunere precum si ca
sursa de hrana pentru alte speci, Se apreciaza c& sporirea populalie! gi a
consumului ce va avea loc in urmatoarele patru decenii va influenta, in mod
nregativ, existen{a specilor de plante si animale, Pierderea specilor nu.
poate fi oprt’, da poate fi limitata
‘Aproape un milion si jumatate de speci au fost identificale si descrise
Dar, numarul lor este cu mult mai mare; se estimeazd c& numarul lor ar
oscila tntre 5 51 30 de milioane. La inceputul secoiului al XVII-1ea numarul
spécilor care au disparut si pentru care exista, in acest sens, date oficiale,
20
este de 724, dar se apreciaz ci numéiru specilor disparute este cu mult
mai mare. O specie de psi dintr-o 100 si 0 specie de mamifere din 50 au
disparut in ultimele pairu secole.
Lista speciior in pericol de disparife se méreste cu fiecare an ce
trece. in anul 1989 aceasta cuprindea 21 866 de speci. O planta din 13
este amenintaté cu disparitia, La mamifere gi fa pasari proportia ele de
tuna la zece. Lucrari stinfifice recente prevad pentru fiecare deceniu
pierderi fa toate apecile, varind intre 2% si 11%
Cauzele disparitie! specillor de plante si animale nu sunt nici unice si
nici simple. Este ins sigur c& sporirea populaliei joaca un rol determinant
in disparitia for.
‘Specille salbatice sunt in mod obignuit vanate si ele nu pot fi niet |
cultivate (plantele) si nici crescute (aniralele), De aici dificultatea de a |
creste productivitatea lor. Diminuarea specillor este in strans& legatura cu |
‘marimea populatiel_umane, ampificat’é de consumul in creglere pe |
persoand. Cand se depageste productivittea potentials numarul de indivizi |
ai specillor silbatice se diminueazi. Aga a fost cazul mori balenelor in |
nordul Atianticutu gi al heringllor. |
Dar, riscul principal este pierderea habitatului. Cand acesta se |
ingusteaza, diversitatea specilor se ingusteaza gi ea. Habitatele specilor
saibatice sunt ameninfate in intreaga lume. Dupa 1990 planeta a pierdut
jumatate din zonele umede, prin luarea lor in culturd, dettigarea padurilor, |
dezvoltarea urbana 5! practicarea turismului, Se apreciaza ca Asia a pierdut |
60% din regiunea originala umeda, iar Airica aproape 30% |
Existé 0 legatur’ statistica evidenti intre densitalea populatiet si |
pierderea habitatelor spacilor sélbatice in £0 de fri asiatice gi afticane. 20%
din fBrile care eu pierdut avantajele habitatulul, in medie cu 85% au avut |
1188 de persoane pe kilometru patrat. In alte 20 de {ri care au pierdut mai
putin din avantajele habitatului (40%) densiatea populafiei nu a fost in medie |
decal de 294 de persoane pe kilometru patrat (Harison, 1992).
P&dutile tropicale adapostesc mejortatea specilor din lume. Studile
Bcule scot in evideinta raportul negatly ‘nire cresterea demograficd sau
densitatea populatiel si covorul forestier. Cu cat populalia este mai densa
cu alét padurile descresc (Mather, 1987). intre 1975 gsi 1988, aproape
1 450.000 de km de péidure au fost delisate in favoarea consiruiri de
orase, crumuri g.a.m.d. Ralunea acestui fenomen rezida in cerinfele mereu
mai mari ale unei popuiatii in crestere. Terenurile arabile se intind pe
400 000 km’, din care 72% sunt o utmare a cresteril demogratice.
1.6. VALORIFICAREA RESURSELOR GENETICE EXISTENTE
Cresterea populatiei ar trebui s8 determine o cragtere corespun-
zatoare a bunurilor materiale gi a hranei, Cu toate c& o oarecare creslere a
hranei s-a constatat, ea nu are ins un ritm constant gi nici uniformitate de
24 Cu toate acestea hrana réméne cea mai grea problema a zilelor noastre. In
lupta ce se duce pentru a spori cantitatie de hand, un rol important il are
cresterea productiei agricole, mai ales in zonele unde lisa hranei este foarte
acuta, Printre fastorit care concurd la sporirea productiei agricole, pe ang’
valoarea tehnologilor, important este si valoarea soiurior si hibrizlor
cuttivaf. O contibufle notabiis la cresterea valor soturilor i hibrizilor 0 au
resursele genetize care, prin genele favorabile ce le contin, pot imbunatait
insusirile acestora gi, mal mui, pot constitui surse de material initial pentru
crearea de noi soit si hibrizi si chiar imbogatirea actualului sortiment de
plante cultivate cu noi speci.
|
|| croton orice cz, dupa FNUAP, 1992, tera ji Maus nu -a adavert
|
4.6.1. imbundtairea actualelor sotur gi hibrit
imbunatafrea actualelor soluri i hibrizi prin ransferul de gene de la
specile séilbatice, rude ale plantelor cutivate sau de la populatile locale
constitule un procedeu larg raspandil in activitatea amefioratorior. El se
practic’ indeosebi atunel cénd se cere imbunataiirea unet insugiri a unei
forme cutivate.
i Transferul genelor de interes de la speuite sélbatice la plantele de
: cculluri se face prin procedeul denumil backcross, care const intr-un
i program de ineiucigéri si selecti, avaind in atentie in fiecare generatie de
backcross selectia insusirl dorite din specia salbaticd. Din experienta de
! pand acum, rezulté 4, de la prima incrucigare intre foma cultivata
(eceptoare) $i forma salbalica (donatoare) pana la atingerea scopului
i propus (ransferul si fixarea insusiri de la forma salbatica la planta
cutivata) este necesar un timp relat indelungat de backcross-uri si select
care poate 68 dureze 10 sau chiar 15 ani
Folosind specile sAlbatice ca donator au fost obfinute rezultate
favorabile in ameliorarea rezistente! la boli a gréului, a secarei, a orzulu, a
lorezului, a porumbului, cartofului, lcarea-soarelui, sfeclei de zahar g.a.m.d.
i
| \
i
1.6.2. Crearea de noi soiuri gi hibrizi
Creerea de noi soiuri si hibrizi, prin utlizarea eficienta a resurselor
genetice si a metodelor moderne de ameliorare, constitule cea mai
dinamicd modaltate de sporire a productel agricole (Sarca, 2004).
| Tn conformitate cu conditile economice gi tehnice existente, activitatea
de ameliorarea olantelor se desfésoard peste tot in lume, cu diferente marl
ino fin. pvt rive abort aestora
in Brite avansale, datorité nivelului de dezvoltare atins, actvitatea de
amoliorare a plantelor se desfagoara la cote foarte Inalte, beneficiind din
plin de noile descoperii din biologie, Indeosebi de posibiltatea de transfer
direct al genelor prin transgenez4, precum si de specialisti cu Inalté
22
pregatire in domeniu, Aga se explic& c& cercetitorii din aceste stato
raporteaza frecvent crearea unor cultivere superintensive, care asiguré
producti ridicate.
Pe de alta parte, in tale in curs de dezvoltare, unde sunt cantonal cei
mai mulfi oameri ai Tertei, actvitatea de ameliorare, unde existé, are un
caracter mai mult extensiv, efectuandurse lucra simple de selectie. Cu toate
acestea, 91 In unole far In curs ce dezvollaie Se constata inceputul unor
abordtiri mai complexe gi mai intensive, aga cum se remarca in China, Indi
lndonezia 9.2., care 1 (soiuti putin
stabil), <1(soiur stabile) sau 1 soluri cx stabiltate mifocie. Comporterea
a soiurilor experimentate in conditii diferite de mediu, poate fi analizata In
ansambiul ei, introducdnd ei dot indici mentionalf intt-o diagrama bidimen-
sionala (fig. 1).
Adaptat special 1a
condifit tavorabile
ine adeptst 1
locie— Conte condsgisie —P
Stab adapeae ta
it coate covaltttte
Stal.
ze
a
3g
a
a
Adaptat special 1a
condipid nefaverabite
Productie mdi
Fig. 1, Diagrama de distribute a solurfor in funcie de productia medic side caefciontel
de tegresie (dupd Finaly s! Wikinson, 1963),
Soiurile din partea de jos a diagramei au o stabilitate fenotipic& mare
jar cele din partea de sus au stabiltate redusa
in afara conceptului biologic al stabiltiti’ a mai fost elaborat
Nceptul agronamic” al stabiltafi, care Inseamna crearea acolor soiuri,
Care in toate condifile de culturd, inclusiv cele intensive, s8 se mentin&
deasupra medici celorialte soiuri (Becker, 1981). Pentru determinarea
acestul tip de stabilitate, Woiche (1962) a propus calcularea ,ecovalente'",
adic& a contriburiei unui genotip la totalul sumei patratelor interactiunii
genotip x mediu
Pentru a cunoaste stabilitatea agronomica a patru hibrizi de porumb,
Murariu, Dutu si Cristea (1992) au luat in studiuhibrizii Suceava 108,
PJ. 101, F 102 gi tla in gase zone eoologice diferte, in perioada 1986-1989,
Rezultatele de producti au fost calculate prin metoda analizei variant
iar calculul ecovalentel (Wi), dupa formula
32,
si
V:(varianta ecovalentet
ene)
unde: W = valenta ecologic’; / = genotipul; p = numarul genotipurilor;
numarul anilor + numarul localitatilo, punctul (.) = insumarea de
deasupra indicatorilor respectivi, x; = suma genotipului; x = suma
mediului; x,.= sume total; xy = produefia unui genotip intr-un anumit
mi
‘Studiul efectuat a scos in evidenta diferente de productie tntre hibrzi,
in funclie de localitate si an. Analiza varianlei pentru capacitatea de
productie evidentiaza superioritatea hibridulti Irla, Sub raportul capacitati
de adaplare ins& s-a gasit c& cea mai slab& comportare a manifestato
hibridul Ira, iar cea rat bund hibridul HT Suceava 108.
2.3. AMELIORAREA CALITATI PRODUCTIEL
Valoarea unui soi sau hibrid este daté nu numa de rivelul product
realize, ci si de canttatea si valoarea contin.tului de substante utile, din care
‘continutul de proteine, de Iipie si de glucde, itereseaza in primul rand
2:
Ameliorarea continutului in proteine
Importanta proteinelor in organisme este covarsitoare. Ele constituie
componentul de bilzé al protoplasmei, contribuind la formarea, crester:
dezvoltarea, reinnoirea si regenerarea organismelor. Mai mult, ele intra in
constituta tuturor enzimelor condifionand destisurarea proceselor metabolice.
Rolul piastic si fiziologic al proteinelor in viala organismelor este atat de
mare incat lipsa sau insuficienta acestora afecteaz’ in mare masuré
sandtatea organismului
Data find importanta deosebita a proteinelor, intre obiectivele de
ameliorare ale plantelor, ameliorarea confinutului i caitati proteinel vegetale
cup un loc priortar. Aceasta pentru c& fala de proteinele animale, cole
vvegetale sunt mai usor accesible, mai iftine gi evité carenfele provocate de
consumul excesiv de came,
Interesul pentru imbundtatirea confnutului si valorii_ nutritive a
proteinelor se manifesta in intreaga lume, cu deosebire in tarle in curs de
dezvoltare, unde se pune accentul, in primul rand, pe sporirea cantitaliva a
productiei ‘de proteine si in al dollea rind pe imbunétatirea cali
acestora. In {rile dezvoltate se acorda insemnatate imbunalaliri: cali
proteinelor, astfel ca nivelul nutritiv al acestora s& ajunga la nivelul
33 proteinelor dir came, lapte si oud. Se sconteaz sd se ajunga la acest nivel
de calitate datorit& diversitafii genetice foarte largi a acestei insusiri. In
ultimut timp, s-a dovedit ca in plante se intdlnesc toate proteinele, de la
cele inferioare pana la cele aseménatoare celor din lapte si ous
Necesitaiea ameliorarii caltati proteinelor vegetale se impune gi din
cauza ca unee din ele sunt s8race in unii acizi aminici esenjali si contin
substanje cu acfiune dlistrofianta, care trebuie inlilurate, Mal mult, se
Justified aceasta activitate si pentru faptul c& 2/8 din proteinele necesare
‘omului provin cin plante, Numai cerealele asigur 55% din nevoia de
proteine a omului
Calitatea produselor agricole reprezinta un domeniu foarte larg de
investigatie, cu numeroase implicati in sferele altor stinfe. Numat printr-0
colaborare stransa intre aveste gtinte pot fi soluffonate diferitele aspecte
ale caliti
Realizarea acestul obiectiv, nu este posibila, fara a cunoagte sursele
de proteina. Sursa cea mai bogata de proteine vegetale 0 constituic
cerealale — grdul, secara, orzul, ovézul, orezul, porumbul, sorgul, meiul,
care furnizeaz’ 80-55% din totalul de proteine. Urmeazé leguminoasele
pentru boabe ~ mazarea, fasolee, soia, lintea, ndutul, bobul, arahiele —
care furnizeazé 10—12%; apoi plantele uleioase floarea soarelui, rapila,
bumbacul, macul, inul, susanul, cu 3-5% gi legumele gi fructele cu 5%,
Surse valoroase de proteine sunt gi plantele din flora spontand. Asttel,
© specie de tétaneasa (Symphytum perregrinum) are 24-32% proteind,
fiind In acetasi timp foarte bogata in vitamina B12; 0 specie de odolean
(Crambe cordifolia ) contine 22-27% proteine; coronila (Coronila varia) are
Lin continut de proteine de 18%, asigurdnd o productis de substania uscata
de 25 tone la ha si 0 productie de proteine de 4600 kgiha depasind in
rivinja produclisi de proteine, luceina, trifoiul si chiar spirulina; stiral
(Amaranthus $3.) conjine In jurul a 20% proteina, fapt pentru care in SUA
au fost create deja cteva soiuri ameliorate.
Factoril care influenteazé continutul de proteind al plantelor sunt:
Constelatia de gene a populatiei, conditile ecologice si conuifile de cultura
Primul factor ~ constitutia geneticé — este considerat cu cea mai mare
influent asupra continutului total de proteind, contibutia [ui find de 40-60%,
Referitor la cel de al doilea factor — conditile de mediu — din
cercelatile efectuate se constati- c& ele au influenté certé asupra
confinutului in proteina. Johnson gi colab. (1972) studiind 40 de soiuri de
grau de primavara in trei localitéli diferite au scos in evidenté actiunea
factorilor ecologici asupra calitati proteinelor. Confinutul mediu de lizina a
Variat astfel: 2,99% in localitatea Minot (North Dakota); 3,09% in localitatea
Bozeman (Montana) si 3,31% in localitatea Aberdeen (Idaho) fara aplicare
de ingragamints $i 3,26% in localitatea Aberdeen (Idaho) cu aplicare: de
ingragaminte. La majoritatea solurilor testate, interactiunea ,genotip x mediu?
s-a dovedit sermnificativa,
34
Cu privire fa cel de al trellea factor ~ condifile culturale ~ influenfa cea
mai mare 0 au ingragamintele chimice cu azot si fosfor. Cercetarile
intreprinse aratd o8 odal cu cresterea dozel de azot creste si confinutul in
protaina, cel in lizina calculat la 100 g faind ram&ne stationar, iar in izind,
calculat la 100 g proteine are tendinta de scddere. Ingragémintele cu fosfor
determina si ele 0 sporire a continutului in proteina, ins& indeosebi cand se
asociaza ou azotul.
Din cele mentionate se desprinde ideea cA factorul cel mai dinamic al
sporti continutului de proteind este cel genetic, si fara a negija condifile
de mediu si cele culturale, va trebui ca acest factor s8 fie valorificat la
maximum posibi
2.3.2, Ameliorarea continutului in ulei
$i continutul in ulei, la fel ca gi cel In proteina este determinat de
factorl genetici, de conditile de mediu si de cultura. Diferenta consta in
intensitatea cu care actioneaza fiecare factor. Asifel, continutul si califatea
Uueiuiui sunt in mai mare masurd influentate de factorii agrotehnici, decat
continutul in protein’. Posibiltatea de ameliorare a acestui caracter este
evidentiata de fimitele de variatt foarte mari existente la flecare specie
(Giosan gi Ceapoiu, 1977),
Rezullatele deosebite in ameliorarea continutulul de lel se constata
la floagea soarelui, unde uleiul a crescut de la 56-58% la vechile soiuri la
63% 1a soiurile moderne de tip VNIIMAK 3 la 68% la cei mai buni hibrizi
intr lint consangvinizate, Prin ameliorarea continu a celor douai componente
ale sale (confinutul in coji si confinutul fn ulet din miez). confinutul in lel din
seminteé a cunoscut cea mai spectacuioasd transformare genetica
reprezentand peste 50% din greutatea seminfelor absolut uscate (Vranceanu
sicolab., 1974, Vranceanu, 2000)
Exceptand floarea soarelui, importerte pentru productia de lel mai
sunt soia, inul de ulei, capita, ricinul si chiar porumbul
2.3.3. Ameliorarea confinutului in hidrati de carbon
Hidratit de carbon se extrag din carfof, porumb, grau, or2, orzoaic’
3.2. Forma dominanta in care se gasesc hidrafii de carbon o reprezinta
amidonul, in tubercull de cartof gi in beabele de porumb continutul in
amidon este in medie de 80% din substarta uscala, in boabele orzuiul de
toamna 56%, iar In cale de orzoaica de primavara de 60%. .
Prin productie mare la hectar si prin confinutul rdicat de amiddon, cartotul
constitule planta de baza In asigurarea amdonului, Din substanta uscafa el
participa cu 80%, in timp ce proteina numai cu 8%, iar grsimile cu 1%.
Exist o mare variabiltate a continutului de amidon in diversele
genotipuri. Pentru industrie se cer soluri anidonoase, iar pentru consumul
35 luman, soiuri cu mai pufin amidon, fn general, solurite tardive sunt mai
bogate in amidon decat soiurile timpuri
ii lucrarle de ameliorate pentru confinut sport de amidon se folosesc ca
surse de germoplasma soiutle ameliorate Hochprozentige, Green
Mountain, Falke, Palma, Capella, Ackersegen, Mihnevschi, Ora 3.a, precum
gi specie salbatice S. Jamesi, S.chcoense,S. demissum, S, Vallismenici,
S. stoloniferum sa.
Cercetarle pentru cuncasterea controlului genetic al amidonulul au
dus la concluzia ca acest caracler este determinat de un numar mare de
‘gene, iar canttatea de amidon se mogteneste dominant. Soiurle cle cartof
sunt heterozigote in privinja genelor care determina continutul de amidon.
‘Aceasta so cbserva la descendentele consangvinizate sau hibride. In
Cadrul dascendentelor consangvinizale s-a delerminat cd media continutuli in
amidon al tutaror indivizilor este semnificativ mai mic clecat continutul
soiviui parental. in ceea ce priveste repartizarea indivizilor pe grupo, in
functie de confinutul lor in amidon, acesta a oscilat in jurul urmatoarelor
valor: 37-41% au fost mai saraci in amidon comparativ cu soiul inl, 32-50%
au egalat parintele, far 13-27% au fost mai bogali in amidon decat acesta
Pentru porumb, existé tehnologii specifice pentru separatea amidionuli
din celeialte componente din endosperm, Alaturi de amidon, in endosperm
se mai gsesc in canlitifi reduse cle zaharuri si dextrine, pentozani si
coluloza.
Dintre cele doud forme structural diferite ale amidonului, amilaza se
gasogte in amidonul de porumb In. proporjie de aproximativ 28%,
amilopectina in proportie de aproximativ 42%. i
in ce priveste ceilalfi hidrati de carbon, zahéirul se gaseste ih cea mal
mbrion
Cercetérie efectuate pentru stabiirea delerminismului genetic al conti-
nutulut de hidrati de carbon scot in evident 3, asemenea cartofulu,
acesta este controlat de un numar mare de gene. In variabilitatea insusiior
fizico-chimice ale hidratilor de carbon din bob, sunt implicate actiunea $i
interaciunea a cine! gene reoesive care afecteazs raportul anilazafamilopectina
(a0, du. su 1, su 2, $i.
‘Surse de gene pentru continut ridicat de amicion se gasesc In diferite
populatii de porumb, indeosebi din convarietatea dentiformis,
2.3.4, Ameliorarea valorii nutritive a substantelor utile ~ acizii ami
din plantele de cultura
limbundtatroa valor nutritive a proteinelor prin imbogatirea avestora
In acizi amirici esenijali si print-o armonioasa echilibrare a acestora,
consttuie un obiectiv prioritar in luerarile de ameiorare a calitatil producti
Din.cei 24 de acizi aminici, identificati in proteinele organisfnului animal in
ralia alimentard, nu trebuie $4 lipseasca 10 din el (arginina, fenilalanina,
36
histidina, izoleucine, leucina, izing, metionina, treonina, triptofanul si valina),
dar care sa se gaseasca in anumite propor. Prezenta acestor 10 aminoacizi
este absolut necesara, atat pentru organismul uman cat si pentru cel animal,
lipsa unuia din ef creand dificult in formarea proteinelor, iar insuficienta
determing 0 limitare a proteinogenazei. Cu exceptia rumegatoarelor care au
posiblltatea de sintetizare a acizilor aminic, in rest, toate celelaite organisme
mane si animale au nevoie pentru desfasurarea normald a processlor vitale
de tol cei 10 aminoacizi esenfial
Ceroetari cu privire la continutul de aminoacizi esentiali, au fost
executate la majoritatea plantelor de culturé: gréu, orz, orez, porumb, sorg,
floarea soarelui, arahide, rapt, inul de ulei, bumbac s.2.
jin general, continutul in aminoacizi esential, ta toate plentele
‘enumerate este destul de sodzut Cu toate acestea, le fiecare specie, exist
in colectie forme care se abat de la normal, avand un continut mai ridicat
La grax, acizii aminici limitativi din proteine sunt: tizina, metionina,
treonina “gi foleucina. Din ei, cel mai nevesar este lizina. Continutul de
lizind (g la 100 g proteine) al soiurilor de grau din colectia mondialé variazé
de la 2,2 ta 4,2 (Johnson gi colab., 1972). Totusi, sunt genotipuri, putine la
numér, care au un confinut mai mate de lizina, cate pot fi folosite in
programele de hibridare: Nap Hal Apri! boardet, Hybrid English, Cigenbei 3,
Pearl, 22 A, Fultz x Hungaria gi unele lini extrase din Norin 10 - Brevor.
Obiectivul lucratitor de ameliorare in acest sens este de a crea genotipuri
cu un continut de lizind de peste 4 g/100 g proteine g\ un continut de
proteine de peste 18%. Din pacate, cantitatea de lizind exprimaté in
procente din cantitatea de proteine este corelat negativ cu cantitatea de
proteine din bob. Exist si o siluaiie favorabilé legata de corelajia pozitiva
dintre continutul de proteine gi continutul de lizind exprimat in procente din
greutatea bobului, Din incrucisarlle efectuate intre soiuri bogate In fizind si
soiuri bogate in protein s-a putut constata c&, pe aceasta cale se poale
spori concomitent, atat confinutul de lizina cat si cel de protein
Cu privire la determinismul genetic i confinutului de aminoacizi
esenfiali, cunostinfele nu sunt satisfacdtoare, cea ce impune ca acest
obiectiv s& figureze in continuare in programele de ameliorare a grdului
(Ceapoiu, 1984).
La org, spre deosebire de gréu, cunostin{ele actuale in acest sens
sunt maf avansate. Se slle c& 0 gena recesiva care poarta simbolul iys,
localizata in cromozomul al 7-lea la soiul Hiproly, controlesza continutul in
lizind, Gena produce o crestere a cantitati de lizind din proteinele de orz cu
20-35%, comparativ cu orzul normal.
Continutul de lizing, la solurile de orz din colectia mondiala variaza de
la 2,8 la 4,1 g/100 g proteine. La soiuf Hiproly continutul de lizind este de
4,0-4,3 g/100 g proteine. Continuturi superioare de lizind s-au identificat in
mutanta 28 (4,2 g lizina/100 g proteine), in mutanta 86 (4,2 g/100 9
proteine) gi in mutanta 1608 (5,9 g/100 g proteine). Aceasta ultima mutant,
a7 extrasa din soiul Romi, se dovedeste a fi cea mai bogata forma de coreate
bogata in tizina,
Desi confnutul de lizind la orz, coreleazé negativ cu continutul de
proteine din endosperm, situatie ce creeaz’ dificutatl in combinarea celor
oud insuigiri importante, amelioratorii cred in posibiltatea creavii de soiuri
de orz producive si bogate in lizina, plecdnd de la ullizerea genel lys
prezenti ini gemopiasma de Hiproly (Draghicl gi cotab., 1978).
Dintre cereale, cut un confinut mai bogat in lizind, Se detageaza orezul
{aproximativ 4 9/100 g proteine). Fractiunea proteica cea mai bogalS In
lizina este albumina (4,9-5,0%), umeaz’ glutelina (3,5-3,6%), pol
globulina (2,5-2,6%) gi prolamina (0,5%). SBrdcia in prolaminé explicd
bogatia tn i
Lucrarile de ameliorare a calitati la orez sunt concentrate in jurul
proteinei, intrucat orezul are cel mai scazut confinut de proteine dintre toate
cerealele (7-0%). Tinand cont c’ orezul constituis hrana de bazd a
populatilor asiatice, sporirea cantitaji de proteine cu peste 10%, a lizinei ou
peste 4 9/100g proteine si a teoninel cu peste 5 g/100g proteine, sunt
obiective prioritare in programele de ameliorare.
Din pacata, nici porumbul, care ocupa locul trel In lume ca suprafata
dupa grau si crez, nt are o situatie mai bund cu privire la continutul de
{izind si triptofan. Tinand cont pe de o parte, de importanta deosebila a
porumbului, in furajarea animaletor gi in alimentalia umand, far pe de alta
parte de continutul sc&zut in cei doi aminoacizi esential, Mertz, Bates si
‘Nelson (1964) ati organizat un program de cercetari, in vederea identifica
tunor gene, care s& determine sporitea lzinei si triptofanului, Astfel, ei au
reusit 58 descapere genele opaque 2 si floury 2, ambele gene actionand In
sensul dort gin plus, gena floury 2 acfioneaza si asupra continutului de
meteonina.
Boabele ce porumb normal contin 2-3 g lizind si 0,4-0.6 g triptofan la
400 g proteine, in timp ce boabele cu opaque 2 contin 0,8~1,2 g triptofan la
100g proteine, Prin incorporarea genei opaque 2 in’ porumbul normal,
cantitatea de zeind - o fractiune proteica s4raca tn lizind si triptofan esie
diminuaté, iar 2onfinutul de lizind si triptofan din endosperm este dubiat,
‘comparativ cu porumbul normal
Cu toate efectele favorabile produse, porumbul continand gena opaqe 2
hu s-a raspandit aga cum s-a presupus. Aceasta din cauza unor efecte
negative, pe care le produce gena opago 2. Dintre acestea mentionain:
micgoreazé productia de boabe datorita texturil laxe a endospermulu
mareste sensibilitatea la fuzarioza boabelor, creeaza dificultati in pastrarea
boabelor, ceea oe face ca acest tip de porumb sA fie mai putin apreciat in
consumul uman, micgoreazé capacitatea germinativ a semintelor $i
vigoarea plantelor.
Aspectele negative constatate la porumbul opaque, au determinat
intensiticarea cercetérilor, in vederea ideniiicarl unor gene modificatoare
ale fenot/pulul opaque-2. Au fost cepistate mai multe gene recasive, a céror
38
capacitate de expresie variaza in functie de condiile de medi si care
aciioneazé asupra texturii bobulul. Acestza produc urmatoarele fenotipuri
endosperm sticios, aproape identic cu c= al porumbului normal: jumatatea
superioaré @ bobulul sticloasé si jumétatea inferioard fainoasé: partea
centralé si inferioara @ bobului fainoase, iar partile laterale sticloase:
distributie sectoriald sau difuzé a color doua texturi. Cu privire la gona
floury 2 s-2 constatat c& efectul ei depresiv asupra productiel este mai
redus, in schimb prezinta dezavantajul c& genereaza mai pufind lzin.
Continuarea cercetainilor in acest demeniu au condus la identificarea
unei serii de mutante, cu o acfiune faverabilé asupra calitati proteinelor
la porumb, dupa cum urmeaza: mutanta opaque 7, dubld mutanta sugary
2 opadue, mutanta waxy, mutanta dublu recesiv’ waxy opaque 2, mutanta
dublu recesiva flory 2 - opaque 2 si mutarta opaqe 2 - britle 2. Dar nici una
din aceste mutante nu atinge performania genei opaque 2, .n ce priveste
aportut de tizina si triptofan, precum si manifestarea celoriaite insusiri ale
boabelor.
Tot cu carente in valoarea alimentara a proteinei se dovedeste a fi
sorgul, care are un confinut sc&ut de lizind, datorat bogatiei sale in
prolamina si slabei dezvoltari a embriontli
Boabele de sorg confin 12,61% proteine si 2,19 lizin’ la 100g
proteine. In schimb sunt foarte bogate in leucina (14,17 g/100 9 proteind).
Sorgul contine putina metionina (1,8 g/100 g proteine) gi mai mult triptofan
(4,31 g/100g proteine). Sorgul contine tanin, care fixeazd o parte din
proteine, facandu-te inaccesibile in alimentatie. Din acest punct de vedere
sorgul se imparte in forme bogate In tain si forme sarace in tanin. Se
preferd cele din grupa a doua.
Valoarea nutrtiva a sorgului depinde in mare mésuré de mérimea
cembrionuiui, Intrucat de aceasta depinde continutul in izing. De asemeni,
cconfinutul in liziné poate fi sporit prin micgorarea fractiunil prolarinice din bob.
Leguminoasele pentru boabe (mazarea, fasolea, lintea, soia) sunt bogate
in lizind (6-7,5 g/100g proteine), dar sérace in metioning (14,5 g/100 g
proteine) si triptofan (1~1,5 g/100 g proteine) si in acizi aminict cu suff. Pe
tanga acestea, ca factor negatv este gi confinutul mare in celuloza. Dintre
leguminoase, ‘soia are cea mai ridicata veloare alimentara, datorté
Ccontinutului s&u ridicat de proteine, compozitiei echilibrate In acizi aminici,
prezentei fosfatidelor precum gi a vitamineior.
La plantele uleioase (floarea soarelui, arahide, rapita, inul de ule
bumbacul) se constata o sardcie in WZin& (3,46 9/100 g de proteine), acizi
aminici cu sulf §itriptofan (11,6 g/100 g de proteine). Semintele de rapité
Sunt sérace in meteonina, in schimb seminjele de floarea soarelui sunt
bogate in acest aminoacid.
Din aceasta sumard prezentare a situatiel actuale 2 ameliorasil
confinutului in aminoacizii din proteine, se poate constata cd, in general, ei
sunt defictari, De aici, necesitatea ca in cbiectivele de ameliorare a calitati
proteinelor, aceasté activitate © figureze in continuare, intrucdt exist’
39 posibiltati genetice de sporire a for. Din aminoacizi,lizina gi triptofantl au
‘cel mai important rol in dezvoltarea normalé a organismelor.
Pentru crearea de cultivate bogate in substante utile, trebuie sé
punem mai mare baz’ pe diversilatea geneticd existenta in colecti
mondiale. Prin executarea unor programe de recombinri de gene am
putea ajunge la unele interacfiuni valoroase, care sd ne apropie de
obiectivul propts. Un alt domenit in care va trebui lucrat mai mult este cel
al mutailor. Metageneza s-er putea doved ull prin ruperea unorcoreal
negative.
2.4, OBIECTIVELE AMELIORARII REZISTENTEI PLANTELOR
LA ATACUL BOLILOR $1 DAUNATORILOR
2.4.4, Obiectivele ameliorarii rezistontei plantelor la atacul bolitor
Pagubele mari care se inregistreaza Ia culturile agricole produse de
ciuperci, bacteti gi virusuti, Indreptilesc amelioratorii de plante, ca
programele de ameliorare, obiectivele referitoare la combaterea bolilor 68
‘ocupe un loc de frunte.
Gombaterea chimic& a bolllor s-a hazat la inceput numai pe substante
himice nesistemice, care aveau in compozilie cupral, sulful, rmercurul,
fosforul si comeugii acestora. In ultimul timp, adica dupa anul 1940, au fost
date in exploatare o serie de fungicide noi, precurn si numeroase fungicide
sistemice. Cu fungicidele noi, indeosebi cu cele sistemice, s-au_putut
combate, cu bune rezultate, bolile foliare la cereale, mane cartofului,vitei
de vie §.2
Cu toate progresele mari oblinute, atét prin folosirea substantelor
chimice, nesistemice gi sistemice cat si in domeniul ameliorarii genetice 2
rezistentei, intensitatea gi frecventa atacului diferitelor boli nu a scdzut
(Ceapoit: si Negulescu, 1983), Acest lueru este valabil in general, dar mai
Gu seama pentru ruginile cerealelor, fSinarea grBului si orzulul, fuzariozele
graului si porembului, fuzarioza thului, helmintosporiozele “porumbulut,
mana, putregaiul alb si putregaiul cenusiu al fori soarelui, virozele gi mana
cartofului, virozele si cercosporioza sfeclel de zahair, virazele si bacterioza
fasolei, mozaicul lucernei, patarea brund a frunzelor de lucemé i lrifoi si
verticioza hameiului (Giosan si Ceapoiu, 1977),
Cauzele rispandirii bolilor pe suprafele foarte mari, se vatoresc
urmatoarelor stati
) introducerea in culturé a soiurlor gi hibrizilor infensivi, care sunt
rezultatul unei presiuni de selectie pentru productivitate si calitate
‘si mai putin pentru rezistenta la bol
b) rispardirea pe suprafefe foarte mari a unui sortiment redus de
Slur ibid, stuate care oferé conc bune pentu epandres
lr,
40.
©) migrarea din zonele cu inocul primar a raselor fiziologice nol;
<)_aparitia de nol rase fiziologice;
e) nerespectarea unor rotati corespunzatoare;
f)_aplicarea unilateral a unor doze mari de ingras€minte azotate;
@) Utlizarea pe scar tot mai lrg’ a rezistentei verticale,
conditionata de gene majore, care este foarte putemica, dar de
‘scurt durat& gi abandonarea rezistentel orizontale, controlate de
gente minore, care este mai slabs, dar constants gi durahil
hn). contactul brusc intre gazdai gi patogen.
Crearea unor soiuri gi hibri2i cu rezietent& la patogeni constitue un
obiectiv fundamental al specialistlor care lucreaza in acest domenit:
‘aceasta, intrucdt substantele chimice, oricat de bune rezultate ar da, ole
prezints unele neajunsuri din care amintine costul riicat, majortatea sunt
energointensive, repetarea tratamentelor in cursul unul an; unele sunt
fotoxice; sunt toxice pentru animale, in special pentru mamifere si om:
modificd. echilibrul ecologic prin poluarea atmosferei, epei i solulu
favorizeazd apariia de noi forme de parazili rezistente sau tolerante ta
fungicide.
Tindnd cont de aceste dezavantaje ale substanjelor chimice, In
prezent se lucreaza intens pentru combaterea biologics, care deocamdata
bre o aplicalie lmitati, dar indeosebi la combateraa genetic find cea mai
eficienté
S-ar putea să vă placă și
- Lp.12.10.2022-Clasificarea Speciilor Pomicole Si A Arbustilor FructiferiDocument7 paginiLp.12.10.2022-Clasificarea Speciilor Pomicole Si A Arbustilor FructiferiAna Maria BarneataÎncă nu există evaluări
- Lp.16.11.2022 - Inmultirea Prin Tehnici NeconventionaleDocument11 paginiLp.16.11.2022 - Inmultirea Prin Tehnici NeconventionaleAna Maria BarneataÎncă nu există evaluări
- Lp.2.11. Si 9.11.2022 Inmultirea Conventională - Sp. Pomicole Si Vita de VieDocument11 paginiLp.2.11. Si 9.11.2022 Inmultirea Conventională - Sp. Pomicole Si Vita de VieAna Maria BarneataÎncă nu există evaluări
- 1 s2.0 0031942283801587 MainDocument2 pagini1 s2.0 0031942283801587 MainAna Maria BarneataÎncă nu există evaluări
- Regulament de Organizare Si Functionare After School RaciuDocument10 paginiRegulament de Organizare Si Functionare After School RaciuAna Maria BarneataÎncă nu există evaluări
- CaisulDocument32 paginiCaisulAna Maria BarneataÎncă nu există evaluări
- 05 LasloVasileDocument8 pagini05 LasloVasileAna Maria BarneataÎncă nu există evaluări
