Balanta de verificare

Balanta de verificare

ndrumtor: Absolvent:

CUPRINS

ARGUMENT..04 I. SISTEMUL CONTURILOR 1.1 Necesitatea conturilor05 1.2 Structura conturilor05 1.3 Felurile conturilor..07 1.4 Regulile de functionare si corespondenta a conturilor.....07 1.5 Conturile si balanta de verificare...08 II. LUCRARI PREGATITOARE INTOCMIRII BALANTEI DE VERIFICARE 2.1 Verificarea concordantei dintre contabilitatea analitica si contabilitatea operativa, dintre contabilitatea sintetica si cea analitica.............................................................................09 2.2 Intocmirea balantei de verificare provizorii inainte de inventariere................................10 2.3 Efectuarea operatiunilor de delimitare in timp a cheltuielilor si veniturilor si determinarea rezultatului exercitiului........................................................................................11 2.4 Stabilirea rulajelor lunare in Registrul Jurnal si in Cartea Mare......................................12 III. BALANTELE DE VERIFICARE A INREGISTRARILOR IN CONTURI 3.1 Notiune, importanta si forma............................................................................................13 3.2 Felurile si functiile balantelor de verificare.....................................................................14 3.3 Tehnica intocmirii balantei de verificare.........................................................................16 IV. PARTICULARITATI PRIVIND INTOCMIREA BALANTEI DE VERIFICARE LA SC. DAMI PROD SRL. ..........................................................................................................................17 BIBLIOGRAFIE .............................................................................................................................25

ARGUMENT
Balanta de verificare este un procedeu specific al metodei contabilitatii care asigura respectarea in contabilitatea echilibrului permanent impus de dubla inregistrare a operatiilor economice, oferind prin aceasta garantia exactitatii inregistrarilor efectuate in conturi, precum si a intocmirii unor bilanturi reale si complete. Balanta de verificare are un rol deosebit de important in analiza situatiei economico financiare pe perioade scurte de timp, si in intervalul dintre doua bilanturi, fiind astfel, singurul instrument care furnizeaza informatiile necesare conducerii operative a unitatilor patrimoniale. Am realizat aceasta lucrare deoarece consider ca elementele incluse in balantele de verificare trebuie s reprezinte reflectarea imaginii unei inregistrari corecte a operatiunilor economice, obiectivul balantelor de verificare fiind acela de a oferi informatii despre situatia economico-financiar,unei societati, utile pentru agentii economici in luarea deciziilor economice. Lucrarea intitulat Balanta de verificare a inregistrarilor in conturi cuprinde patru parti: - capitolul I Sistemul conturilor - capitolul II Lucrari pregatitoare intocmirii balantei de verificare - capitolul III Balantele de verificare a inregistrarilor in conturi - capitolul IV Particularitati privind intocmirea balantei de verificare la Sc Dami Prod Srl In primul capitol al lucrarii mi-am propus sa prezint sistemul conturilor efectuand, in acest sens, o prezentare generala a necesitatii conturilor, regulamentul lor de funtionare, precum si o conexiune intre conturi si balanta de verificare. Capitolul doi dezbate elementele pregatitoare intocmirii balantei de verificare; am evidentiat verificarea inregistrarii corecte in conturi a tuturor operatiunilor efectuate si a concordantei dintre contabilitatea analitica si evidenta operativa, dintre contabilitatea sintetica si cea analitica. De asemenea au mai fost abordate aspectele privind intocmirea balantei de verificare provizorii i inventarierea generala cu inregistrarea diferentelor. Capitolul trei si-a propus sa prezinte conceptul de balanta de verificare, forma unei astfel de balante, importanta acesteia in contabilitate incheindu-se cu tehnica si etapele intocmirii balantei de verificare. Capitolul patru reprezinta o abordare din punct de vedere practic a capitolului anterior. Astfel, ca urmare a insusirii conceptului de balanta de verificare, capitolul include intocmirea Registrului Jurnal, efectuarea evidentei sistematice i efectuarea balantei in cadrul societatii Dami Prod Srl.

I. SISTEMUL CONTURILOR
1.1 Necesitatea conturilor
Operatiile economice si financiare ce au loc la nivelul agentilor economici produc, asa cum s-a aratat, modificari asupra posturilor din activul si pasivul bilantului. In practica nu se intocmeste cate un bilant dupa fiecare operatie economica si financiara, pentru ca acest lucru ar necesita o mare cantitate de munca. In plus, un astfel de bilant, chiar daca s-ar intocmi dupa fiecare operatie, nu ar satisface nevoile de informare ale agentului economic, deoarece el ar reflecta doar existentele patrimoniale la un moment dat fara a furniza si miscarile elementelor patrimoniale. Contabilitatea s-a adaptat necesitatilor de furnizare a informatiilor, in sensul ca, in loc sa se intocmeasca cate un bilant dupa fiecare operatie, se conduce o evidenta separata pentru fiecare element patrimonial. O astfel de evidenta preia existentele de active si pasive din bilantul intial, de la inceputul perioadei de gestiune. In ea se inregistreaza pe parcursul perioadei de gestiune modificarile patrimoniale, in asa fel incat la sfarsitul perioadei sa furnizeze existentele patrimoniale in vederea preluarii lor in bilantul final, pe baza relatiei matematice: Existente initiale + Cresteri - Micsorari = Existente finale Instrumentul cu ajutorul caruia se tine evidenta separata a elementelor din activul si pasivul bilantului este contul. Totalitatea conturilor deschise in contabilitate pentru realizarea integrala a obiectului ei formeaza sistemul conturilor. Intrucat elementele patrimoniale reflectate in bilant sunt de doua feluri: de activ si de pasiv, si conturile sunt de activ sau de pasiv, dupa natura posturilor carora le corespund. Conturile se folosesc nu numai pentru elementele patrimoniale, ci si pentru conturile de rezultate (cheltuieli si venituri), pentru elementele extrapatrimoniale, cat si pentru contabilitatea manageriala (de gestiune). Dintre procedeele metodei contabilitatii, contul este cel mai reprezentativ si de la el deriva insasi denumirea disciplinei de contabilitate.

1.2 Structura conturilor

Structura conturilor este formata din urmatoarele elemente: Denumirea sau titlul contului este alcatuit, de regula, din denumirea bunului economic, dreptului sau obligatiei a caror situatie se reflecta cu ajutorul lui. El mai are si un simbol cifric, care usureaza munca de identificare si folosire a conturilor. Explicatia operatiei inregistrate in cont poate avea o forma descriptiva sau o forma contabila:

- explicatia descriptiva consta in prezentarea pe scurt a continutului operatiei si indicarea documentului justificativ in care s-a consemnat efectuarea ei; - explicatia contabila consta in indicarea, in cadrul fiecarui cont a denumirii sau simbolului contului sau corespondent in care se inregistreaza concomitent aceeasi operatie economica. Debitul si creditul contului. Forma contului este aceea a literei ,,T". In felul acesta contul are 2 parti. Partea din stanga contului se numeste ,,debit" (D), iar partea din dreapta contului se numeste ,.credit" (C). Cele doua parti ale contului au functii contrarii. In cadrul fiecarui cont, una din parti serveste pentru inscrierea sumelor care reprezinta cresteri, iar cealalta parte serveste pentru inscrierea sumelor care reprezinta micsorari. Sumele inscrise in debitul unui cont se numesc sume debitoare. Sumele inscrise in creditul unui cont se numesc sume creditoare. Rulajul contului se stabileste pe baza sumelor debitoare si creditoare inregistrate in cursul perioadei de gestiune, separat pentru debitul respectiv creditul contului. - Rulajul debitor al contului se stabileste prin adunarea sumelor debitoare din cursul perioadei de gestiune. - Rulajul creditor al contului se stabileste prin adunarea sumelor creditoare din cursul perioadei de gestiune. Total sume se stabileste in moduri diferite si are continut economic diferit, in functie de natura contului: - Total sume debitoare (TSD): se obtine prin adunarea tuturor sumelor inregistrate in debitul contului - Totalul sumelor creditoare (TSC): se obtine prin adunarea tuturor sumelor inregistrate in creditul contului. Soldul contului este suma care rezulta ca diferenta intre totalul .sumelor inscrise in debitul unui cont si totalul sumelor inscrise in creditul aceluiasi cont. Ca atare: Sold debitor (SD) = TSD TSC Sold creditor (SC) = TSC - TSD - Existentele de la inceputul unei perioade de gestiune alcatuiesc, in cadrul contului, solduri initiale. - Existentele de la sfarsitul unei perioade de gestiune sunt exprimate prin solduri finale. - Un cont functioneaza atata timp cat are sold. - Cand TSD = TSC, contul respectiv este balansat sau soldat. - A solda un cont inseamna a include acel cont.

1.3 Felurile conturilor

In functie de sfera de cuprindere conturile pot fi: Conturi sintetice, care sunt folosite ca mijloc de grupare si de generalizare a datelor contabile pentru parti ale patrimoniului sau rezultatelor financiare. Inregistrarile in conturile sintetice se fac numai in etalon banesc. Conturi analitice, care sunt folosite pentru inregistrarea operatiilor privind un anumit fel de bunuri, drepturi, obligatii sau rezultate. Ele sunt dezvoltatoare ale conturilor sintetice corespunzatoare.

1.4 Regulile de functionare si corespondenta a conturilor

In folosirea celor doua categorii de conturi, de activ si de pasiv, trebuie sa se tina seama de urmatoarele reguli generale de functionare a lor: Conturile de activ oglindesc in debit existentele si cresterile de bunuri economice, iar in credit micsorarile de bunuri economice. Pot avea numai sold debitor. Conturile de pasiv oglindesc in credit existentele si cresterile de drepturi si obligatii, iar in debit micsorarile de drepturi si obligatii. Pot avea numai sold creditor. Tinand seama ca bunurile economice alcatuiesc patrimoniul economic, iar drepturile si obligatiile formeaza patrimoniul juridic, schematic, functionarea conturilor patrimoniale poate fi prezentata astfel: Conturi de activ Cresteri ale patrimoniului economic (+) Micsorari ale patrimoniului economic (-) Conturi de pasiv Micsorari ale patrimoniului juridic (-) Cresteri ale patrimoniului juridic (+)

Conturile la care ne-am referit indeplinesc in permanenta o singura functie, fie numai functia conturilor de activ, fie numai functia conturilor de pasiv, motiv pentru care ele sunt considerate conturi monofunctionale. Pe langa acestea exista si conturi bifunctionale, adica acele conturi care pot apare uneori in activul bilantului, iar alteori in pasivul bilantului, in functie de soldul lor, debitor sau creditor. Ele pot avea doua functii, de activ sau de pasiv, dar nu in acelasi timp ci alternativ. Conturile bifunctionale functioneaza in principiu, dupa regulile amintite pentru conturile de activ sau de pasiv. Cand au sold debitor vor functiona dupa regulile conturilor de activ, iar cand au sold creditor vor functiona dupa regulile conturilor de pasiv.

10

Dubla inregistrare presupune reflectarea concomitenta si cu aceeasi suma a unei operatii economice in doua conturi diferite si in parti opuse ale acestora, respectiv in debitul unui cont si in creditul altui cont. Intre cele doua conturi folosite se stabileste o legatura denumita corespondenta conturilor ceea ce face ca cele doua conturi sa fie corespondente intre ele. - Contul care se debiteaza are corespondent un cont ce se crediteaza. - Contul care se crediteaza are corespondent un cont ce se debiteaza.

1.5 Conturile si balanta de verificare

Legatura dintre cont, care furnizeaza informatii asupra fiecarui element de activ si de pasiv si bilant, se oglindeste situatia de ansamblu a activitatii intreprinderii la un moment dat, se realizeaza prin centralizarea si verificarea exactitatii datelor cu ajutorul balantei de verificare. Soldurile initiale ale conturilor reprezinta situatia de la inceputul perioadei, preluata din bilantul incheiat la sfarsitul perioadei precedente. In acest mod se asigura, prin intermediul balantei de verificare, legatura dintre bilantul initial si conturi. Verificarea inregistrarilor in conturi si a egalitatii bilantiere se reflecta prin cele trei serii de egalitati ale balantei, si anume: - suma soldurilor initiale debitoare = suma soldurilor initiale creditoare; - suma rulajelor debitoare = suma rulajelor creditoare; - suma soldurilor finale debitoare = suma soldurilor finale creditoare. Balanta de verificare concentreaza informatiile din conturile sintetice, servind la elaborarea bilantului. Astfel, soldurile finale ale conturilor sintetice de activ si de pasiv sunt trecute in balanta de verificare, de unde sunt preluate, prelucrate si grupate conform necesitatilor de intocmire a bilantului. In concluzie, balanta de verificare reprezinta un procedeu al metodei contabilitatii prin intermediul caruia se asigura gruparea, centralizarea si verificarea exactitatii datelor din conturi, legatura dintre conturile sintetice si cele analitice, controlul egalitatii bilantiere, legatura dintre bilantul initial si conturi, si dintre conturi si bilantul final.

11

II. LUCRARI PREGATITOARE INTOCMIRII BALANTEI DE VERIFICARE

2.1 Verificarea concordantei dintre contabilitatea analitica si contabilitatea operativa, dintre contabilitatea sintetica si cea analitica
In aceasta etapa se pleaca mai intai de la evidenta operativa in intreprinderea respectiva. In general, evidenta operativa se organizeaza pentru imobilizari corporale, stocuri, unele active banesti si chiar pentru cheltuieli si venituri. De asemenea, se are in vedere metoda de organizare a contabilitatii analitice a unor active si pasive in functie dc optiunea intreprinderii privitoare la metodele alese si de necesitatile de informare. Astfel, pentru imobilizarile corporale sub denumirea generica de ,,mijloace fixe" exista un document de evidenta operativa utilizat pentru reflectarea existentei si miscarii cantitative a acestora numit ,,Lista pentru inventariere si evidenta a mijloacelor fixe" deschis pe locuri de gestionare, ( sectii, ateliere, administratie etc.) Pentru contabilitatea analitica a mijloacelor fixe se utilizeaza doua metode, si anume: - o metoda utilizand doua registre: Fisa mijlocului fix si Registrul numerelor de inventar; - o metoda utilizand Registrul pentru evidenta analitica. Indiferent ce metoda se aplica, la finele anului se verifica concordanta dintre evidenta operativa unde existenta de mijloace fixe este exprimata cantitativ cu evidenta cantitativ valorica de la contabilitate (fie Fisa mijlocului fix, fie Registru pentru evidenta analitica). In cazul stocurilor se are in vedere metoda de organizare a contabilitatii analitice a stocurilor si anume: fie metoda fiselor cantitativ-valorice, fie cea operativ-contabila (per sold) fie metoda global valorica. Raportul de gestiune se completeaza zilnic in doua exemplare de catre gestionar, pentru fiecare gestiune in parte. La inceputul fiecarei zile se inscrie soldul valoric de la finele zilei precedente dupa care se inregistreaza pe baza de documente justificative toate intrarile valorice si respectiv iesirile valorice, iar la finele fiecarei zile se determina soldul care reprezinta existentele scriptice de marfuri si ambalaje. Exemplarul doi al raportului de gestiune se transmite contabilitatii pentru a se verifica concordanta cu evidenta analitica. Pentru incasarile si platile in numerar se utilizeaza ca document de evidenta operativa Registrul de casa care se intocmeste zilnic in doua exemplare de casierul unitatii pe baza documentelor justificative de incasari si plati in numerar. In urma insumarii existentelor de numerar de la inceputul fiecarei zile cu incasarile din care se scad platile rezulta soldul casei.

12

 Pe baza Registrului de casa se inregistreaza in contabilitate toate operatiunile de incasari si plati. Ca urmare, concordanta dintre Registrul de casa si contabilitate trebuie sa se efectueze la intervale mai scurte de timp dar in mod obligatoriu la 31 decembrie a exercitiului financiar. Pentru toate conturile sintetice care se dezvolta pe conturi analitice este necesar sa se intocmeasca balante de verificare analitice cu ajutorul carora se verifica concordanta dintre contabilitatea sintetica si cea analitica. Aceasta concordanta se verifica prin corelatiile care trebuie sa existe intre contul sintetic si conturile sale analitice, determinate cu ajutorul balantelor de verificare, astfel: 1. Soldul initial al contului sintetic trebuie sa fie egal cu suma soldurilor initiale ale conturilor analitice. 2. Rulajul debitor al contului sintetic trebuie sa fie egal cu suma rulajelor debitoare ale conturilor analitice. 3. Rulajul creditor al contului sintetic trebuie sa fie egal cu suma rulajelor creditoare ale conturilor analitice. 4. Total sume debitoare ale contului sintetic trebuie sa fie egal cu suma totalului sumelor debitoare ale conturilor analitice. 5. Total sume creditoare ale contului sintetic trebuie sa fie egal cu suma totalului sumelor creditoare ale conturilor analitice. 6. Soldul final al contului sintetic trebuie sa fie egal cu suma soldurilor finale ale conturilor analitice.

2.2 Intocmirea balantei de verificare provizorii inainte de inventariere

Intocmirea primei balante de verificare a conturilor sintetice inainte de inventariere se face pe baza datelor din conturile sintetice. Aceasta balanta provizorie are ca scop determinarea existentelor de active, datorii si capitaluri proprii, pe baza datelor din contabilitate si stabilirea soldurilor scriptice. Intocmirea acestei prime balante de verificare realizeaza una din principalele functii ale acesteia si anume: ,,Verificarea exactitatii datelor inregistrate in conturi". Cu aceasta ocazie se verifica egalitatile specifice balantei de verificare in functie de tipurile de balanta intocmita, si anume cu una, doua, trei sau patru egalitati. Stocul scriptic se poate determina intocmind oricare din aceste balante, dar se recomanda intocmirca balantei de verificare cu patru egalitati, deoarece este cea mai utila pentru intocmirea situatiilor financiare anuale. Este important sa se confrunte rulajele din balanta de verificare cu totalul sumelor din Registrul jurnal, care trebuie sa fie egale pentru aceeasi perioada de timp. Cu ajutorul balantelor de verificare nu se pot descoperi: 13

a) Omisiunile de inregistrare concretizate in faptul ca o operatie economica nu este inregistrata nici in ,,Registrul jurnal" si, prin urmare, nici in ,,Registrul Cartea-Mare". b) Erorile de compensatie concretizate in raportarea gresita a sumelor din ,,Registrul jurnal" sau din documentele justificative in ,,Registrul Cartea-Mare" in sensul ca s-a trecut o suma in plus intr-o parte a unui cont sau a mai multor conturi si o alta suma in minus, egala cu cea trecuta in plus, astfel incat pe total cele doua categorii de sume se compenseaza. c) Erorile de imputatie concretizate in raportarea unor sume exacte ca valori absolute din ,,Registrul-jurnal" in ,,Registrul Cartea-Mare" atat in debit cat si in credit, insa in alte conturi decat cele corespunzatoare continutului economic al operatiei respective; Alte erori de inregistrare a unor operatii cum ar fi: stabilirea unor corespondente gresite a conturilor, inregistrari duble ale unor operatii economice, inversari de formule contabile, redactari de formule contabile corecte dar cu alte sume, mai mari sau mai mici decat cele reale etc.

2.3 Efectuarea operatiunilor de delimitare in timp a cheltuielilor si veniturilor si determinarea rezultatului exercitiului
Delimitarea in timp a cheltuielilor si veniturilor este impusa de aplicarea principiului independentei exercitiilor financiare care presupune determinarea corecta a rezultatului exercitiului. Astfel, acest principiu impune ca toate operatiile economice care au avut loc intr-un exercitiu financiar sa fie reflectate in contabilitatea acelui exercitiu. Dar exista operatii economice care se efectueaza intr-un exercitiu financiar si se refera la exercitiile financiare viitoare. Asa este cazul cheltuielilor si veniturilor inregistrate in avans. Atat in cazul cheltuielilor cat si a veniturilor, apar doua categorii de inregistrari in contabilitate si anume: - separarea cheltuielilor si veniturilor ce au fost efectuate in perioada curenta, dar care privesc perioada viitoare, prin majorarea cheltuielilor (veniturilor) in avans; - separarea cheltuielilor si veniturilor care au fost efectuate in perioada anterioara, dar care se refera la exercitiul curent prin diminuarea cheltuielilor (veniturilor) inregistrate in avans si majorarea cheltuielilor (veniturilor) corespunzatoare. Rezultatul exercitiului financiar se determina anual dupa inchiderea tuturor conturilor de cheltuieli si venituri aplicand metoda economica de calcul facand diferenta dintre total venituri si total cheltuieli aferente exercitiului respectiv. Acest rezultat financiar se determina in Contul de profit si pierdere. In situatia in care au fost efectuate inregistrari contabile prin debitarea conturilor de venituri sau creditarea conturilor de cheltuieli (in cazul operatiilor economice de asociere in participare sau corectari de inregistrari eronate) se au in vedere soldurile conturilor de venituri si cheltuieli inainte 14

de a inchide conturile, in corespondenta cu contul 121 ,,Profit si pierdere" cumulate de la inceputul anului.

2.4 Stabilirea rulajelor lunare in Registrul Jurnal si in Cartea Mare

Asa dupa cum se cunoaste, pe baza documentelor justificative in care sunt consemnate operatiile economico-financiare se face contarea acestor operatii, dupa care se inregistreaza in evidenta cronologica si sistematica. Evidenta cronologica se realizeaza cu ajutorul Registrului jurnal unde se. inscriu toate formulele contabile intocmite, pe baza documentelor justificative, in ordinea in care au avut loc in timp, cronologic. Aceasta evidenta cronologica nu are in vedere nici un criteriu de grupare in afara de timp. La finele anului se procedeaza in felul urmator: - se totalizeaza provizoriu sumele din Registrul jurnal, care se compara cu rulajul din balanta de verificare intocmita inainte de inventariere; - dupa efectuarea inventarierii, daca exista diferente de inventar, acestea se inregistreaza in Registrul jurnal pe luna decembrie dupa care se totalizeaza, sumele reprezentand rulajul lunii decembrie care trebuie sa fie egal cu rulajul din balanta de verificare definitive. Cartea-mare reprezinta formularul utilizat pentru evidenta sistematica, respectiv pentru conturile sintetice. La finele anului, dupa inregistrarea diferentelor de inventar se totalizeaza rulajele, total sume si se determina soldul final al conturilor sintetice. Totalizarea unor elemente ale conturilor sintetice se face si in functie de formularul utilizat de intreprindere: Cartea mare, maestru-sah, Cartea mare pe jurnale, sau alte tipuri de formulare permise de normele contabile romanesti.

15

III. BALANTELE DE VERIFICARE A INREGISTRARILOR IN CONTURI

3.1 Notiune, importanta si forma
1. Notiune: Balanta de verificare este un procedeu specific al metodei contabilitatii care asigura verificarea exactitatii inregistrarii operatiunilor economice in conturi, legatura dintre conturile sintetice si cele analitice precum si centralizarea datelor contabilitatii curente. 2. Importanta: Verificarea exactitatii inregistrarii operatiilor economice in conturi, care consta in Asigura legatura dintre conturile sintetice si bilant; Asigura legatura dintre conturile sintetice si cele analitice; Asigura centralizarea existentelor, miscarilor si transformarilor elementelor patrimoniale; Este un instrument de analiza a activitatii economice. 3. Forma: Balanta de verificare se prezinta sub forma unei situatii tabelare in care se inscriu sumele inregistrate in conturi, cu respectarea celor trei principii fundamentale ale contabilitatii: - principiul dublei reprezentari; - principiul dublei inregistrari; - principiul dublei centralizari. Balanta de verificare contine toate conturile folosite de catre un agent economic, in fiecare cont fiind inscrise: soldurile initiale, rulajele curente, total sume si soldurile finale. In cadrul balantei de verificare exista anumite egalitati, care exprima un echilibru permanent intre datele inscrise in conturile din balanta, echilibru rezultat prin respectarea principiului dublei inregistrari; Legea contabilitatii nr. 82 din 1991, modificata prin OG nr.70/2004 (cu intrare in vigoare de la 01.01.2005) prevede la articolul 21 ca pentru verificarea inregistrarii corecte in contabilitate a operatiunilor efectuate se intocmeste balanta de verificare, cel putin anual, la incheierea exercitilui financiar, sau la termenele de intocmire a situatiilor financiare periodice. Balanta de verificare se intocmeste, de obicei, la sfarsitul fiecarei luni, ogligatoriu in ultima zi din fiecare luna. Sumele inscrise in balanta de verificare se trec cumulat de la inceputul anului, pana la luna de efectuare a balantei. 16 respectarea principiului dublei inregistrari si a calculelor effectuate;

3.2 Felurile si functiile balantelor de verificare

Feluri de balanta: Dupa natura conturilor: 1. balante ale conturilor sintetice 2. balante ale conturilor analitice Dupa numarul de egalitati, balantele sintetice sunt: 1. cu o serie de egalitati: TSD=TSC sau Sfd=Sfc; 2. cu doua serii de egalitati: TSD=TSC si Sfd=Sfc; 3. cu trei serii de egalitati: Sid=Sic si RD=Rc si Sfd=Sfc; 4. cu patru serii de egalitati: Sid=Sic, Rd=Rc, TSD=TSC, Sfd=Sfc (in locul coloanei solduri initiale, se trec in cursul anului total sume din luna precedenta); 5. cu cinci serii de egalitati.

Functiile balantei:
a) Functia de verificare a exactitatii inregistrarii operatiilor economice in conturi. - Aceasta functie consta in controlul si identificarea erorilor de inregistrare in conturi, prin intermediul diferitelor egalitati valorice care trebuie sa existe in cadrul balantei de verificare, precum si prin intermediul unor corelatii valorice stabilite cu ajutorul ei; - Inregistrarea gresita a unor operatii economice ca urmare a nerespectarii principiului dublei inregistrari, trecerea eronata a sumelor din Registrul Jurnal in Registrul Cartea Mare si de aici in balanta, efectuarea unor calcule gresite in formulele contabile complexe, stabilirea eronata a rulajelor si a soldurilor conturilor, determina inegalitati intre totalurile balantei, care se semnalizeaza cu ajutorul ei, fapt ce ii confera caracterul unui instrument de verificare, de control; - Lipsa unei egalitati valorice sau a unor corelatii constituie dovada existentei unor erori, care trebuie sa fie identificate si corectate; - Desi in conditiiile utilizarii calculatoarelor electronice in munca de contabilitate creste exactitatea calculelor, functia de control a balantei de verificare se mentine, iar corelatiile pe care se bazeaza, servesc la prevederea unor chei de control in programele de lucru ale echipamentelor moderne de prelucrare a datelor. b) Functia de legatura dintre conturile sintetice si bilant - Balanta de verificare concentreaza informatiile din toate conturile folosite in contabilitatea curenta a unitatii;

17

- Aceasta legatura se concretizeaza in faptul ca datele din bilantul anual reprezinta soldurile finale ale conturilor, preluate din balanta de verificare prelucrate si grupate conform necesitatilor de intocmire a bilantului ; - Soldurile initiale ale conturilor la inceputul anului sunt preluate din bilantul anual, potrivit principiului intangibilitatii bilantului de deschidere a unui exercitiu care trebuie sa corespunda cu bilantul de inchidere a exercitiului precedent. c) Functia de legatura dintre conturile sintetice si cele analitice - Aceasta functie consta in intocmirea unor balante de verificare ale conturilor analitice pentru fiecare cont sintetic care se desfasoara pe conturi analitice; - Cu ajutorul acestor balante se controleaza concordanta care trebuie sa existe intre datele inregistrate in contul sintetic si conturile sale analitice. d) Functia de centralizare a existentelor, miscarilor si transformarilor elementelor patrimoniale - Gruparea si centralizarea datelor inregistrate in conturi cu ajutorul balantei de verificare ofera conducerii unitatilor posibilitatea de a cunoaste totalul modificarilor intervenite in volumul si structura patrimoniului economic, rezultatele financiare obtinute in urma activitatilor desfasurate etc.; - Cuprinzind, sub forma centralizata, toate datele privitoare la existentele si miscarile elementelor patrimoniale inregistrate in conturile sintetice si analitice, pe o anumita perioada de timp, balanta de verificare asigura compararea datelor de la inceputul unei perioade de gestiune cu cele de la sfirsitul ei si cu alte perioade de gestiune expirate; - Astfel, se pot stabili schimbarile produse in marimea si structura patrimoniului economic, eficienta plasarii resurselor etc. e) Functia de analiza a activitatii economice - Balanta de verificare are un rol deosebit de important in analiza situatiei economico financiare pe perioade scurte de timp, si in intervalul dintre doua bilanturi, fiind astfel, singurul instrument care furnizeaza informatiile necesare conducerii operative a unitatilor patrimoniale; - Aceasta analiza are anumite limite comparativ cu analiza care se poate realiza pe baza bilantului contabil, cu ajutorul balantelor de verificare obtinandu-se un grad mai redus de sintetizare a datelor contabile.

18

3.3 Tehnica intocmirii balantei de verificare

Elaborarea balantei de verificare reprezinta o lucrare cu caracter periodic, intocmindu-se lunar si ori de cate ori este necesar, procedandu-se astfel: se trec din bilant soldurile in conturi, se inregistreaza operatiile economice si financiare in ordine cronologica in jurnal, prin formule contabile, apoi in ordine sistematica din jurnal in conturi, se transpun datele din conturi in balanta de verificare si se aduna coloanele balantei. Stabilirea soldului final se face prin relatiile: 1. Sfd =Sid+Rd-Rc 2. Sfc =Sic+Rc-Rd In balanta cu patru serii de egalitate, soldul final se mai poate determina si prin diferenta intre totalul sumelor debitoare si totalul sumelor creditoare. Etapele intocmirii balantei de verificare sunt urmatoarele: 1. se trec datele din evidenta cronologica (din Registru Jurnal) in evidenta sistematica (Registrul Cartea Mare sau fisele de cont sau T-uri1); 2. se totalizeaza sumele din evidenta sistematica; se totalizeaza datele din fiecare fisa de cont, stabilindu-se rulajele lunii curente, total sumele si soldurile fiecarui cont; 3. se transpun datele din fisele de cont sau T-uri (din evidenta sistematica) in formularul de balanta de verificare; 4. se aduna coloanele balantei de verificare si se verifica egalitatile dintre coloanele perechi.

T-urile se utilizeaza din motive didactice; ele sunt considerate, de fapt, fise de post. Se folosesc pentru ca elevii sa se familiarizeze mai usor cu inregistrarea unor sume in evidenta sistematia.
1

19

IV. PARTICULARITATI PRIVIND INTOCMIREA BALANTEI DE VERIFICARE LA SC. DAMI PROD SRL.
Pentru intelegerea modului de intocmire a unei balante de verificare, voi lua o monografie a unei societati comerciale, la care voi completa registru jurnal, voi deschide T-urile si voi intocmi balanta de verificare.

Pasul 1:
Registru Jurnal Nr crt 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. Data inreg 03.02.07 03.02.07 07.02.07 10.02.07 10.02.07 10.02.07 11.02.07 11.02.07 11.02.07 11.02.07 11.02.07 11.02.07 OP OP OP 25.02.07 28.02.07 28.02.07 28.02.07 OP NC SS SS 15 16 17 18 7 2 2 Document Fel FF FF FF OP OP OP FF OP FE DVI DVI Nr. 5 6 7 201 191 203 8 371 1101 1 1 Explicatie Cont Deb. 4111 4111 4111 5121 5121 5121 4111 5121 371 371 371 % 446.3 446.4 4426 4423 607 641 421 Cont Cred. % 707 4427 % 707 4427 % 707 4427 4111 4111 4111 % 707 4427 4111 401.1 446.3 446.4 5121 Suma 2.975 2.500 475 9.520 8.000 1.520 11.900 10.000 1.900 3.500 15.000 12.000 59.500 50.000 9.500 85.000 32.000 1.600 160 8.174,4 1.600 160 6.414,4 15.783,3 63.000 680 180,51 6,8 44,2 20

Data 03.02.07 Vanzare marfa clienti 03.02.07 Vanzare marfa clienti 07.02.07 Vanzare marfa clienti 10.02.07 10.02.07 10.02.07 11.02.07 Incasare clienti Incasare clienti Incasare clienti Vanzare marfa clienti

11.02.07 Incasare clienti Import marfa in nume 11.02.07 propriu (10.000 euro x 3.2 lei) Inregistrare taxe vamale 11.02.07 5% Inregistrare comision 11.02.07 vamal 0,5% Plata in vama 11.02.07 - taxa vamala 11.02.07 - comision vamal 11.02.07 - TVA Plata TVA aferent lunii 25.02.07 ianuarie 28.02.07 Scadere din gestiune Inregistrarea statului de 28.02.07 salarii Inregistrarea retinerilor de 28.02.07 pe stat - 1% - 6,5%

5121 371 421 % 4372 4314

20. 21. 22. 23. 24. 25. 26. 27. 28. 29. 30. 31. 32. 33. 34. 35. 36. 37. 38. 39. 40. 41. 42. 43. 44. 45. 46. 47. 48. 49.

28.02.07 OP OP OP OP SS SS SS SS SS SS OP OP OP OP FF OP FF OP FF OP OP NC NC NC NC EX EX NC NC 10 11 19 20 21 22 2 2 2 2 2 2 23 24 25 26 237 28 6669 29 114 30 31 8 8 8 8 28.02.07 28.02.07 28.02.07 28.02.07 28.02.07 28.02.07 28.02.07 28.02.07 28.02.07 28.02.07 28.02.07 28.02.07 28.02.07 28.02.07 28.02.07

28.02.07 28.02.07 02.02.07 28.02.07 28.02.07 28.02.07 28.02.07 28.02.07 28.02.07 28.02.07 28.02.07 28.02.07 28.02.07 28.02.07 28.02.07 28.02.07 28.02.07 28.02.07 28.02.07 28.02.07 28.02.07 28.02.07 28.02.07 28.02.07 28.02.07

- 9,5% CAS - Impozit pe salariu Plata retinerilor de pe stat - 1% - 6,5% - 9,5% CAS - Impozit pe salariu Plata salarii (rest plata) Inregistrarea cheltuielilor angajatorului 3% somaj Inregistrarea cheltuielilor angajatorului 22% CAS rest de plata Inregistrarea cheltuielilor angajatorului 7% CASS Inregistrarea cheltuielilor angajatorului 0,5% fd. pt. accid. de m-ca. si boli Plata obligatilor salariale ale unitatii - 3% somaj - CAS rest de plata - 7% CASS - 0,5% fd. pt. accid. de m-ca. si boli Inregistrare factura telefon

% 4372 4314 4312 444 421 645 645 645 645 % 7371 4311 4313 4461 % 626 4426 401 % 605 4426 401 % 605 4426 401 401.1 681 681 681 681 627 5121 4427 %

4312 444 5121

531 4371 4311 4313 4461 512

64,6 64,91 180,51 6,8 44,2 64,6 64,91 499,49 20,4 149,6 47,6 3,4 221 20,4 149,6 47,6 3,4

401 5121 401 5121 401 5121 5121 2808 2812 2813 2813 5121 766 % 4423 4426 121

28.02.07 Plata factura telefon 28.02.07 Inregistrare factura caldura 28.02.07 Plata factura caldura 28.02.07 Inregistrare factura lumina 28.02.07 Plata factura lumina Plata furnizor extern 28.02.07 10.000 euro x 3,2 lei 28.02.07 Amortizare program inf. 28.02.07 Amortizare cladire Amortizare mijloc de 28.02.07 transport 28.02.07 Amortizare calculator 28.02.07 Plata comision banca Incasare dobanda cont 28.02.07 curent 28.02.07 Regularizare TVA 28.02.07 Inchidere conturi de

595 500 95 595 785,4 660 125,5 785,4 238 200 38 238 32.000 41,67 250 388,89 116,67 512,5 280,07 1.395,5 6.722,2 6.672,8 70.780,07 21

venituri 707 766 50. 28.02.07 NC 10 28.02.07 Inchidere conturi de cheltuieli 121 % 605 607 626 627 641 645 681 TOTAL PE FEBRUARIE 860 63.000 500 512,5 680 221 797,22 503.253,2 70.500 280,07

PASUL 2: INREGISTRAREA IN EVIDENTA SISTEMATICA ( in T-uri )

Se deschide cate un T sau o fisa de cont, pentru fiecare cont utilizat. Se trec apoi sumele din bilantul initial in t-ul fiecarui cont ca solduri initiale. Apoi, se trece fiecare suma din registrul jurnal in T-ul corespunzator ( sau in fisa fiecarui cont ), in ordinea cronologica a inregistrarii in formule contabile. D RD 0 TSD 0 101 0 0 SI RC TSC SFC C 2.500 0 2.500 2.500 D RD TSD 106 0 0 SI RC C 12.400 0 D SI RD TSD SFD 107 3.000 0 3.000 3.000 RC TSC C

TSC 12.400 SFC 12.400

D SI

121 51.344,95 66.570,72

C 50.680,41 70.780,07

D SI

162 2.500 103.200

D SI RD TSD 860

167

C 860

RD 66.570,72 RC 70.780,07 860 TSD 117.915,67 TSC 121.460,48 SFC 3.544,81

RD 0 RC 0 TSD 2.500 TSC 103.200 SFC 100.700

0 860

RC TSC

SF=0

22

208 RC TSC 0 0

212

C 0 0

2131 RC TSC

C 0 0

SI 2.500 RD 0 TSD 2.500 SFD 2.500

SI 150.000 RD 0 RC TSD 150.000 TSC SFD 150.000

SI 4.200 RD 0 TSD 4.200 SFD 4.200

D SI 2.800

2133

D SI

2808

C 791,67 41,67

D SI RD TSD

2812 4.750 250 0 0 RC 250 TSC 5.000 SFC 5.000

RD 0 TSD 2.800 SFD 2.800

RD TSC

0 0

RD TSD

0 0

RC 41,67 TSC 833,33 SFC 833,33

D SI RD TSD

2813

C 7.185,56 505,56

D SI RD TSD SFD

301 500 0 500 500 RC TSC 0 0

D SI

371 80.000 32.000 1.600 160

C 48.000 63.000

0 0

RC 505,56 TSC 7.691,11 SFC 7.691,11

RD 33.760 RC 63.000 TSD 113.760 TSC 111.000 SFD 2.760

D 401 SI 1.416,8 13.500 595 3.500 785,4 15.000 238 12.000

C 101.416,8 595 784,5 238

D RD TSD

401.1 32.000 32.000 32.000

C 32.000

D SI

411 62.095 2.975 9.520 11.900

RC 32.000 TSC 32.000

SF= 0 85.000 RD 1.618,4 RC 1.618,4 TSD 3.035,2 TSC 103.035,2 115.500 SFC 100.000 129.000

59.500 RD 83.8950 RC TSD 145.990 TSC SFD 16.990

23

421 280 680 680 960

D SI

4311 32,676 149,6 RD 149,6 TSD 182,28 32,68 149,6 RC 149,6

D SI 19,6 64,6 RD TSD

4312

SI 280 19,6 180,512 64,6 499,488 RD 680 RC 64,6 TSD 960 TSC 84,2 SF=0 D SI 65,32 47,6 4313

64,6 84,2

RC TSC

TSC182,28

SF=0 C 65,32 47,6 D SI RD 19,6 44,2 44,2 4314 19,6 44,2 RC 44,2 TSC 63,8 SF=0 C 2,8 6,8 D SI 9.368,9 RD 9.368,9 TSD 9.368,9 4423 C 9.368,9 6.722,2 RC 6.722,2 TSC 16.091,1 SFC 6.722,2 D SI C D SI RD TSD

SF=0 4371 14 20,4 20,4 34,4 RC TSC C 14 20,4

RD 47,6 RC 47,6 20,4 TSD 112,92 TSC 112,92 34,4 SF=0 D SI 226,1 6.672,8 RD TSD 6.672,8 6,8 9,6 RC 6,8 TSC 9,6 SF=0 4372 2,8 6,8

TSD 63,8

SF=0 4426 226,1 6.414,4 95 125,4 38 RD 6.672,8 RC C

TSD 6.898,9 TSC 6.898,9 SF=0 D SI 4427 9.595 13.395 C 9.595 475 1.520 1.900 9.500 D 64,91 444 64,91 C D SI RD TSD 5,6 3,4 3,4 9 4461 5,6 3,4 RC 3,4 TSC 9 SF=0 C

RD 64,91 RC 64,91 TSD 64,91 TSC 64,91 SF=0

RD 13.395 RC 13.395 TSD 22.990 TSC 22.990 SF=0 24

4463 1.600 1.600

4464 1.600 1.600 RC 1.600 TSC 1.600

D SI RD TSD 0 0

456

40.000 RD 1.600 RC 1.600 0 TSD 1.600 TSC 1.600 40.000 SF=0 40.000 D SI 224,92 499,49 RD TSD 499,49 724,41 280,07 595 785,4 238 32.000 512,5 SFD 825,59 0 0 457 8.000 C RD 1.600 RC TSC SFC

TSD 1.600

SF=0

D SI 19.960,41 3.500

5121

C 4.698,9 8.174,4 9.368,9 180,51 221

D SI 1.550

531

RC 0 TSC 8.000 SF 8.000

15.000 12.000 85.000

RD

RC TSC

TSD 1.550

RD 115.780,07 RC 52.075,71 TSD 135.740,48 TSC 56.774,61 SFD 78.965,87

D SI 600 500

605 503,2 660 200 503,2 860

D SI

607 48.000 63.000

C 48.000 63.000

D SI

626 600 500

RD 63.000 TSD 111.000

RC 63.000 TSC 111.000

RD

500

RC TSC

500 RD 860 RC 860 1.100 TSD 1.363,2 TSC 1.363,2 SF=0

SF=0

TSD 1.100 SF=0

25

D SI 200 512,5

627 200 512,5

D SI 280 680

641 280 680 RC 680 TSC 960 SF=0

D SI 104,52 20,4 149,6 47,6 3,4

645

C 104,52 221

RD 512,5 RC 512,5 TSD 712,5 TSC 712,5 SF=0

RD 680 TSD 960

RD 221 RC 221 TSD 325,52 TSC 325,52 SF=0 D SI 860 50.500 2.500 RD 0 RC 8.000 TSC 860 TSC 10.000 SF=0 50.000 70.500 TSD 1.594,44 121.000 SF=0 D SI 766 180,41 280,07 C 180,41 280,07 SF=0 TSC 1.594,44 TSD 121.000 TSC 668 860 C D SI 681 797,22 41,67 0 860 250 388,89 116,67 RD 797,22 RC 797,22 RD 70.500 RC C 797,22 797,22 D SI 707 50.500 70.500 C

RD 280,07 RC 280,07 TSD 460,48 TSC 460,48 SF=0 PASUL 3: INTOCMIREA BALANTEI DE VERIFICARE Aceasta se intocmeste prin inscrierea tuturor conturilor pe care le utilizeaza agentul economic in ordinea claselor de conturi. Se ia fiecare T sau fiecare fisa de cont si se trec datele din aceaste fise in balanta de verificare. Cont
101 106 107 121

Solduri initiale Debit Credit

0 0 3.000 51.344,95 2.500 12.400 0 50.680,41

Rulaj Debit
0 0 0 66.570,72

Credit
0 0 0 70.780,07

Total sume Debit Credit

0 0 0 117.915,67 2.500 12.400 3.000 121.460,48

Solduri finale Debit Credit

3.000 2.500 12.400 3.544,81

26

162 167 208 212 2131 2133 2808 2812 2813 301 371 401 401.1 411 421 4311 4312 4313 4314 4371 4372 4423 4426 4427 444 4461 4463 4464 456 457 5121 531 605 607 626 627 641 645 681 707 766 TOTAL

2.150 860 2.500 15.000 4.200 28.000 0 0 0 500 80.000 1.416,8 0 62.095 280 32,68 19,6 65,32 19,6 14 2,8 0 226,1 9.595 0 5,6 0 0 0 0 19.960,41 1.550 503,2 48.000 600 200 280 104,52 797,22 50.500 180,41 519.863,21

10.320 860 0 0 0 0 791,67 4.750 7.185,56 0 48.000 101.416,8 0 13.500 280 32,68 19,6 65,32 19,6 14 2,8 9.368,9 226,1 9.595 0 5,6 0 0 40.000 8.000 4.698,9 224,92 503,2 48.000 600 200 280 104,52 797,22 50.500 180,41 519.863,21

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 33.760 1.618,4 32.000 83.895 680 149,6 64,6 47,6 44,2 20,4 6,8 9.368,9 6.672,8 13.395 64,91 3,4 1.600 1.600 0 0 115.780,07 0 860 63.000 500 512,5 680 221 797,22 70.500 280,07 503.253,2

0 0 0 0 0 0 41.67 250 505,56 0 63.000 1.618,4 32.000 115.500 680 149,6 64,6 47,6 44,2 20,4 6,8 6.722,2 6.672,8 13.395 64,91 3,4 1.600 1.600 0 0 52.075,71 499,49 860 63.000 500 512,5 680 221 797,22 70.500 280,07 503.253,2

2.150 860 2.500 15.000 4.200 28.000 0 0 0 500 113.760 3.035,2 32.000 145.990 960 182,28 84,2 112,92 63,8 34,4 9,6 9.368,9 6.898,9 22.920 94,91 9 1.600 1.600 0 0 135.740,48 1.550 1.363,2 111.000 1.100 712,5 960 325,52 1.594,44 121.000 460,48 1.023.116,4

10.320 860 0 0 0 0 833.33 5.000 7.691,11 0 111.000 103.035,2 32.000 129.000 960 182,28 84,2 112,92 63,8 34,4 9,6 16.091,1 6.898,9 22.920 64,91 9 1.600 1.600 40.000 8.000 56.774,61 724,41 1.633,2 111.000 1.100 712,5 960 325,52 1,594,44 121.000 460,48 1.023.116,4

2.500 15.000 4.200 28.000 500 2.760 16.990 6.898,9 78.965,87 825,59 287.741,4 6

101.050 833.33 5.000 7.691,11 100.000 6.722,2 40.000 8.000 -

27

BIBLIOGRAFIE

1. Iacob Petru Pantea, Managementul contabilitatii romanesti, Editia a II-a, Editura Intelcredo SA, Deva, 1999; 2. Mihai Ristea, Metode si politici contabile de intreprindere, Editura Tribuna Economica, Bucuresti, 2001; 3. Mihai Ristea, Normalizarea contabilitatii baza si alternativ, Editura Tribuna Economica, Bucuresti, 2003; 4. Nicolae Baltes, Contabilitatea financiara, Editura Continent, Sibiu, 1999; 5. Nicolae Baltes, Carmen Comaniciu, Contabilitatea financiara aplicatii practice, Editura Mira Design, Sibiu, 2000; 6. Nicolae Baltes (coordonator), Stela Stoica, Alina Teodora Ciuhureanu, Contabilitatea financiara, Editia a II-a, Editura Continent, Sibiu, 2001; 7. Nicolae Baltes (coordonator), Carmen Comaniciu, Mihaela Popovici, Raluca Sava, Vasile Bratianu, Alina Teodora Ciuhureanu, Adrian Taran Morosan, Analiza economico-financiara a intreprinderii, Editura Universala Lucian Blaga, Sibiu, 2003; 8. Nicolae Feleaga, Ion Ionascu, Tratat de Contabilitate, vol. I, Editura Economica, Bucuresti, 1998 si vol. II, Editura Economica, Bucuresti, 1999; 9. Nicolae Feleaga, Sisteme contabile comparate, Norme Contabile Internationale, vol. III, Editura Economica, Colectia Biblioteca de Contabilitate, 2000; 10. Nicolae Feleaga, Liliana Malciu, Recunoastere, evaluare si estimare in contabilitatea internationala, Editura Economica, Bucuresti, 2001.

28