Sumurduc Teodora

Clasa a X-a E
Prof. Mogos Catalin
Data proiect:14.05.2020
CNMK
 Fructul
- este o formatiune caracteristică angiospermelor;
- se formează după fecundatie, din gineceu cu participarea mai mult sau mai putin pronuntata a celorlalte elemente florale
(receptacul);
- in fruct, strnt adăpostite semintele, care provin din ovule;
- transformarea gineceului, respectiv a ovarului în fruct, este urmată de modificări histologice importante;
- cele mai evidente modificări le suferă peretele ovarului, care va deveni pertele fructului (numit si pericarp), provenit din
epiderma externă a carpelei, mezocarpul diferentiat din mezofilul acesteia şi endocarpul, rezultat din epiderma internă;
- din punct de vedere morfologic, fructele se deosebesc între ele prin formă, mărime, culoare, simetrie,
dimensiuni, iar după origine, se deosebesc prin tipul de gineceu din care provin;
- după fecundaţie, podoaba florilor dispare, caliciul, corola şi staminele se veştejesc şi cad; rolul lor s-a îndeplinit;
- din fosta floare rămâne numai ovarul, ai cărui pereţi se dezvoltă, cresc şi se transformă în fruct, în vreme ce ovulele din
interior devin seminţe;
- din pereţii ovarului se formează pericarpul (sau peretele fructului), diferenţiat, de regulă, în trei straturi distincte:
epicarpul, mezocarpul şi endocarpul.
- pericarp este provenit din epiderma externă a carpelei, mezocarpul diferentiat din mezofilul acesteia (carpelei) şi
endocarpul, rezultat din epiderma internă.
- carpela - frunză modificată care intră în compunerea pistilului la plantele angiosperme sau care poartă ovulele la plantele
gimnosperme (gr. karpos – fruct);
Formarea fructului
- floarea traieste un timp scurt;
- după fecundaţie, toate parţile florii suferă
numeroase transformări care au loc aproape in
acelaşi timp,şi anume:
• petalele si staminele se vestejesc şi cad;
• sepalele fie se reduc, fie cad şi ele;
• stigmatul si stilul se vestejesc şi se reduc.
- ovarul si celula-ou nou formată îşi continuă
viaţa, suferind fiecare transformări (astfel,
celula-ou începe să se dividă şi va da naştere la
embrionul seminţei);
- ovarul se va transforma treptat în fruct;
- seminţele provin din ovule fecundate si
fructele din ovarul îngrosat.
Clasificarea fructelor
- după cum pericarpul este subţire şi uscat sau
mezocarpul cărnos şi suculent, bogat în
substanţe de rezervă, se deosebesc două
categorii mari de fructe:
►fructe uscate: - dehiscente (care se
deschid);
- indehiscente (care nu se
deschid)
►fructe cărnoase (sau suculente):-
dehiscente (care se deschid);
-
indehiscente (care nu se deschid) .
● dehiscent=care se deschide la maturitate;
● indehiscent= care nu se deschide la
maturitate;
 Fructele cărnoase (sau suculente)
- contin ţesuturi moi, bogate în substante nutritive cu rolul de a atrage consumatori;
- animalele se hrănesc cu fructele dar contribuie şi la răspândirea lor;
- au în miezul lor acumulate sucuri zaharate;
- fructele cărnoase: - dehiscente (care se deschid);
- indehiscente (care nu se deschid).
- au stratul extern al pericarpului (numit exocarp) subţire, mezocarpul suculent şi mult îngroşat.
- pot fi sub formă de: - drupe simple;
- drupe compuse;
- bacă.
Fructe baciforme:
►Peponide - la bostan, castravete, harbuz zămoz.
►Hespiride - la lămîie, portocale etc.
►Fructe drupe. Fructe cărnose ce au dezvoltate toate cele trei straturi ale pericarpului. Cel intern este
sclerificat şi formează peretele sâmburelui care protejează sămânţa pentru a nu fi digerată în tractul digestiv al
animalelor (prunul, caisul, cireşul, cornul, nucul, castanul etc);
►Fructe false:
- au pericarpul format nu numai din ovar, dar şi din caliciu, receptacul: la măr, păr, căpşun, agriş, gutui;
- fructele „false" provin din concreşterea ovarului cu alte părţi ale florii;
 Fructele cărnoase (sau suculente)
a) Drupe simple:
►au o singură sămânţă;
►sunt fructe cărnose ce au dezvoltate toate cele trei straturi ale pericarpului (sau peretele fructului) (care sunt: epicarpul, mezocarpul şi
endocarpul);
►stratul intern (endocarpul) este sclerificat şi formează peretele sâmburelui care protejează sămînţa pentru a nu fi digerată în tractul digestiv
al animalelor;
►exemple: prunul, caisul, cireşul, cornul, nucul, castanul etc.
b) Drupe compuse: mur, smeur (c) etc.
c) Baca:
►sunt fructe cărnoase care au mai multe seminţe;
►exemple: viţa de vie (b), tomate (sau pătlăgelele roşii), agriş (d) etc.
►fructe cu mezocarp cărnos în care sunt situate numeroase seminţe: la roşii, coacăz, viţa de vie.
►baca defineşte toate fructcle cu pericarp diferentiat în: - exocarp membranos;
- mezocarp;
- endocarp cărnos.
►este fructul cu epicarpul subţire, ceros şi cu mezocarpul cărnos, bogat în glucide, în care se găsesc seminţele;
►bace sunt, fructele de viţă de vie - Vitis vinifera (a), de agriş - Ribes uva-crispa (b), de pătlăgele roşii - Lycopersicum esculentum (c).
- baca de la Lycopersicum esculentum (pătlăgele roşii), provine dintr-un gineceu alcătuit din două, până la mai multe carpele pluriovulate. În
sectiune transversală se observă la exterior exocarpul subtire, pielos, urmează mezocarpul cărnos şi alipit de acesta şi endocarpul
unistratificat care, la maturitatea fructului se gelifică. Lojele ovariene sunt în număr egal cu carpelele, iar placenta este bine dezvoltată şi
căenoasă. Ftuctele de tip bacă se întâlnesc de asemenea la Vitis vinifera (vita-de-vie), Berberis vulgaris, Convallaria majalis etc.
 Fructele uscate
- învelişul fructului (sau pericarpul) are rol de protecţie;
- au învelişul extern uscat si mai subţire;
- pot fi: - indehiscente (care nu se deschid);
- dehiscente (care se deschid).
1. Fructele uscate indehiscente (care nu se deschid):
►nu se deschid;
►au o singură sămînţă.
►pot fi sub formă de: nucă, achenă, cariopsă, samară, bisamară.
a) Nuca:
►are pericarp tare (dur), lemnificat, iar sământa este liberă (adică sămînţa nu e lipită de pericarp);
►exemple: stejar (ghinda la stejar), alun, fag (a);
►nucula este de dimensiuni mici la tei.
b) Achena:
►cu o singură sămânţă, nelipită de pereţii fructului;
►are un perete cornos şi sămînţa nu e lipită de el (la floarea-soarelui);
►achenă cu papus la păpădie, barba caprei;
►exemple: floarea soarelui, chimen, păpădie (b) etc.
c) Cariopsa:
►cu o singură sămânţă, lipită de pereţii fructului (sau pericarp);
►are sămînţa concrescută cu pericarpul;
►exemple: grâu (c), orz, porumb, secară etc.
 Fructele uscate
d) Samara:
►seamănă cu achena dar peretele fructului (sau pericarpul) esteprevăzut cu aripioare, ce au rolul de transport prin vânt;
►exemple: frasin (d), paltin (e), ulm, carpen, mesteacăn etc.
e) Bisamara:
►reprezintă două samare lipite cu partea bazală;
►exemple: la arţar.
2. Fructele uscate dehiscente (care se deschid):
►au pericarpul uscat;
►se deschid într-un mod sau altul;
►conţin numeroase seminţe.
►sunt sub formă de: păstaie, silicvă, capsulă, siliculă, foliculă.
● pericarp=ansamblul straturilor de țesuturi care alcătuiesc pereții unui fruct; peretele fructului;
a) Păstăia (se deschid în două):
►este un fruct format dintr-o singură carpelă;
►constă din două valve ce se deschid de la vîrf spre bază răsucindu-se în spirală şi aruncînd seminţele;
►exemple: fasole (Phaseolus vulgaris), salcâm, mazăre (Pisum sativum) (f), măzăriche (Viciasativa) etc.
● carpelă=frunzișoară modificată situată în centrul unei flori, care poartă ovulele.
b) Silicva:
►spre deosebire de păstaie, este formată din 2 carpele, de aceea valvele sunt separate de un perete longitudinal de care se prind seminţele;
►se deschid în trei, de la bază spre vîrf (la plantele din familia Cruciferelor), seminţele rămânând pe peretele central;
►exemple: rapiţă, varză etc.
 Fructele uscate
c) Capsula:
►au multe carpele, multe seminte;
►se deschid prin : - pori (la mac) ;
- valve (la crin, brânduşa de toamnă (g) etc).
►este un fruct uscat cu seminţele aranjate în două sau mai multe cuiburi, adică format din mai multe carpele;
►se deschide prin liniile de sutură longitudinală, prin mai multe orificii sau printr-un căpăcel (la mac, lalea, bumbac, ciumafaia, măsălariţă)
d) Silicula:
►este o silicvă scurtă şi lăţită;
►exemple: puşculiţă, traista-ciobanului;
e) Folicula:
►este formată dintr-o singură carpelă ce se deschide la coacere pe linia de sutură;
►exemple: nemţişor, spînz;
- fructele „false" provin din concreşterea ovarului cu alte părţi ale florii. La măr, căpşun şi măceş,partea comestibilă se formează din
receptacul;
- fructul „botanic" este echivalent cu loja seminţelor de la măr şi cu aşa zisele seminţe de la căpşun şi măceş.
4. Clasificarea fructelor:
- functie de consistenta pericarpului (pretele fructului), de dehiscenţă (care se deschid) şi de modul de răspândire al semintelor, se disting patru
tipuri ecologice de fructe: capsula, nuca, baca şi drupa.
A) Capsula:
- este cel mai răspândit tip de fruct;
- are pericarpul uscat si dehiscent (care se deschid la maturitate);
- se deschide la maturitate, în diferite moduri caracteristice, punând în libertate semintele;
- există mai multe tipuri de capsulă: păstaia, folicula, silicva, silicula, capsula poricidă etc.
 Fructele uscate
B) Nuca:
- are pericarpul tare, lignificat şi sămănţa
liberă, aşa cum sunt: ghinda la stejar -
Quercus robur (a), jirul la fag - Fagus
sylvatica (b) şi fructul alunului - Corylus
avellana (c).
- de la Acer sp. este un fruct rezultat dintr-un
gineceu format din două carpele unite şi
prevăzut cu două loje ovariene (biloculari).
După fecundatie rezultă două nucuşoare
uniseminale, ce prezintă câte un scurt pedicel
(carpofor) şi câte o aripioară laterala, alungită,
membranoasă, care reprezintă o parte a
pericarpului modificată.
 Fructele uscate
C) Baca:
- defineşte toate fructcle cu pericarp diferentiat în: exocarp membranos, mezocarp şi endocarp
cărnos.
- este fructul cu epicarpul subţire, ceros şi cu mezocarpul cărnos, bogat în glucide, în care se găsesc
seminţele;
- bace sunt, fructele de viţă de vie - Vitis vinifera (a), de agriş - Ribes uva-crispa (b), de pătlăgele
roşii - Lycopersicum esculentum (c).
- baca de la Lycopersicum esculentum (patlagele rosii), provine dintr-un gineceu alcătuit din două,
până la mai multe carpele pluriovulate. În sectiune transversală se observă la exterior exocarpul
subtire, pielos, urmează mezocarpul cărnos şi alipit de acesta şi endocarpul unistratificat care, la
maturitatea fructului se gelifică. Lojele ovariene sunt în număr egal cu carpelele, iar placenta este
bine dezvoltată şi căenoasă. Ftuctele de tip bacă se întâlnesc de asemenea la Vitis vinifera (vita-de-
vie), Berberis vulgaris, Convallaria majalis etc.
D) Drupa: are pericarpul (peretele fructului) diferentiat într-un mezocarp membranos, un mezocarp
cărnos şi un endocarp lemnos.
- are mezocarpul cărnos, plin cu substanţe zaharate, iar endocarpul sclerificat formează sâmburele
tarecare adăposteşte (protejeaza) sămănţa;
- fruct drupă are cireşul - Prunus avium (f), prunul - Prunus domestica (g), caisul - Prunus
armeniaca.