Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PLANTIGRADELE
- Se deplasează pe toată talpa piciorului (Exemplu: cârtița).
DIGITIGRADELE
- Se deplasează pe degete (Exemple: câinele, pisica, leul).
UNGULIGRADELE
- Se deplasează pe vârful degetelor învelite în copită;
- Ele sunt de două tipuri:
• Paricopitate;
• Imparicopitate.
PARICOPITATELE
- Prezintă un număr par de degete învelite în copite (Exemple: vaca, porcul).
IMPARICOPITATELE
- Prezintă un număr impar de degete învelite în copite (Exemplu: calul).
În mediul subteran, unele animale nu prezintă membre (apode) și se deplasează prin târâre
(Exemplu: râma) iar animalele ce prezintă membre sunt adaptate pentru săparea găurilor
(Exemplu: cârtița).
LOCOMOȚIA ÎN MEDIUL ACVATIC ȘI AERIAN
În mediul acvatic, animalele se deplasează prin înot, având forma corpului hidrodinamică
și cu ajutorul înotătoarelor.
Înotătoarele sunt de două tipuri:
- Perechi (pectorale și abdominale);
- Neperechi (codală, dorsală, anală).
INSECTELE
- Prezintă două perechi de aripi prevăzute cu nervuri cu rol în rezistență.
PĂSĂRILE
- Membrele anterioare sunt transformate în aripi acoperite cu pene;
- Oasele aripilor se numesc pneumatice și sunt pline cu aer.
LILIACUL
- Prezintă o membrană care unește membrele anterioare cu cele posterioare și
coada.
REPRODUCEREA
DEF: Reproducerea este funcția organismului de perpetuare (înmulțire) a speciei din care
rezultă urmași.
CLASIFICARE:
Reproducerea este de două tipuri:
- Sexuată;
- Asexuată.
REPRODUCEREA SEXUATĂ
- Constă în unirea a două celule sexuale (gameți) și implică procesul de fecundație;
- Fecundația constă în procesul de unire a gameților din care rezultă celula ou numită
și zigot;
- Reproducerea sexuată este de două tipuri:
• Unisexuată;
• Bisexuată.
REPRODUCEREA UNISEXUATĂ
- Doi indivizi de sex opus se unesc.
REPRODUCEREA BISEXUATĂ
- Un singur individ care conține ambii gameți (femeiesc și bărbătesc) poate da
naștere la noi indivizi (Exemple: melcul, lipitoarea etc).
REPRODUCEREA ASEXUATĂ
- Se întâlnește la bacterii și plante;
- La bacterii se realizează prin diviziune (o celulă va prezenta central un perete
despărțitor ce o împarte în două celule fiice);
- La plante se realizează prin ruperea unui fragment de plantă, care în condiții
favorabile va forma un nou individ.
REPRODUCEREA LA PLANTELE CU FLORI
PEDUNCULUL
- Este codița florii.
RECEPTACULUL
- Este localizat în continuarea pedunculului, are formă de butoiaș, cu rol în susținerea
celorlalte părți componente ale florii.
SEPALELE
- Sunt frunzulițe verzi;
- Totalitatea lor alcătuiesc caliciul;
- Dacă sepalele au aceeași culoare cu petalele formează perigonul (totalitatea
tepalelor).
PETALELE
- Au diferite culori în funcție de specii;
- Totalitatea lor formează corola.
GINECEUL
- Se mai numește și pistil;
- Este partea femeiască a florii și este alcătuit din:
• Stigmat;
• Stil;
• Ovar cu ovule.
ANDROCEUL
- Este partea bărbătească a florii, fiind alcătuit din totalitatea staminelor;
- O stamină este formată din filament și anteră cu polen.
Unele flori conțin atât organe femeiești cât și bărbătești, numindu-se hermafrodite, iar
altele sunt unisexuate care conțin organe bărbătești sau organe femeiești.
Florile grupate în vârful unei tulpini formează o inflorescență (Exemple: liliac, mușcată,
lăcrămioară, zambilă, bulgăraș etc).
FRUCTUL
ALCĂTUIRE:
Pericarpul este alcătuit din:
- Epicarp;
- Mezocarp;
- Endocarp.
EPICARPUL
- Localizat la exteriorul fructului, acoperit cu un strat de ceară, cu rol de protecție.
MEZOCARPUL
- Miezul fructului bine dezvoltat la cele cărnoase și redus la cele uscate.
ENDOCARPUL
- Localizat în interiorul fructului, având o consistență tare, protejând semințele.
CLASIFICARE:
Fructele se clasifică în următoarele categorii:
- Cărnoase;
- Uscate.
FRUCTELE CĂRNOASE
- BACĂ: Conțin mai multe semințe (Exemple: struguri, portocale, castraveți, roșii etc);
- DRUPĂ: Conțin o singură sămânță (Exemple: cireșe, prune, caise etc);
- POAMĂ (fruct fals): (Exemple: mere, gutui, pere etc).
FRUCTELE USCATE
- ACHENĂ: Exemplu: Floarea-soarelui;
- CARIOPSĂ: Exemple: grâu, porumb;
- PĂSTAIE: Exemplu: mazăre;
- NUCĂ: Exemplu: alună.
SĂMÂNȚA
ALCĂTUIRE:
O sămânță este alcătuită din:
- Tegument;
- Embrion;
- Cotiledon.
TEGUMENTUL
- Este localizat la exterior cu rol de protecție;
- La nivelul acestuia se observă locul de prindere al seminței de fruct și spațiul prin
care iese viitoarea plăntuță (hil și micropil).
EMBRIONUL
- Este reprezentat de viitoarea plăntuță, alcătuit din:
• Radiculă;
• Hipocotil;
• Gemulă.
RADICULA
- Se mai numește rădăcinuță din care se va dezvolta rădăcina.
HIPOCOTILUL (sau tulpinița)
- Din care se formează tulpina.
GEMULA
- Mugurașul ce va forma frunzele.
COTILEDONUL
- Alcătuit din țesut de rezervă necesar pentru viitoarea plantă.
Angiospermele dicotiledonate (Exemple: meri, peri, roșii, castraveți etc) conțin două
cotiledoane.
Angiospermele monocotiledonate (Exemple: grâu, porumb, ceapă, usturoi etc) conțin un
singur cotiledon.
GERMINAȚIA SEMINȚELOR
Etapele germinației:
- Îmbibarea;
- Formarea plantulei;
- Formarea primelor frunzulițe adevărate;
- Factori care influențează germinația.
ÎMBIBAREA
- Semințele intră în contact cu apa din sol, se umflă iar tegumentul se rupe.
FORMAREA PLANTULEI
- După îmbibare, din sămânță iese rădăcinuța (care datorită forței gravitaționale se
orientează vertical în jos), tulpinița și mugurașul (se orientează vertical în sus).
FACTORI INTERNI
- Sunt reprezentați de: maturitatea seminței, puterea germinativă și cantitatea de
substanțe de rezervă.
FACTORI EXTERNI
- Sunt reprezentați de: apă, aer și temperatură.
CREȘTEREA ȘI DEZVOLTAREA PLANTELOR
DEF: Creșterea reprezintă mărirea și dezvoltarea plantei prin adăugarea unei noi celule.
DEF: Trecerea plantei prin etapele de sămânță – celulă ou – embrion – plăntuță – plantă cu
sămânță se numește dezvoltare.
CREȘTEREA PLANTELOR
- În condiții optime de hrană, lumină, temperatură, plantele cresc;
- Acesta este un proces ireversibil care începe cu formarea celulei-ou care se divide și
formează noi celule;
- Din acestea rezultă țesuturile și organele astfel încât o plantulă devine prin creștere
și dezvoltare o plantă adultă ce cuprinde toate organele vegetative și de
reproducere.
DEZVOLTAREA PLANTELOR
- Constă într-un ciclu care începe de la sămânță și care se termină odată cu formarea
altor semințe;
- După ciclul de dezvoltare, plantele se clasifică în 3 categorii:
• Plante anuale – Au ciclu de viață de un an (Exemplu: porumbul);
• Plante bienale – Au ciclu de viață de doi ani (Exemplu: varza);
• Plante multianuale (perene) – Au ciclu de viață mai mare de doi ani
(Exemple: arbori, arbuști, stejari).
BUTĂȘIREA
- Secționarea (tăierea) unor fragmente de plantă care să conțină minim două noduri
(numit butaș) și introducerea lui într-un pahar cu apă va forma rădăcinuțe
(Exemplu: mușcata).
ALTOIREA
- Îmbinarea a două plante, planta cu rădăcină se numește portaltoi, iar fragmentul
adăugat se numește altoi (Exemplu: pomi fructiferi).
MARCOTAJUL
- Înrădăcinarea unor ramuri numite marcote, fără a se detașa de planta mamă;
- Când va forma rădăcini se taie de planta bătrână (mamă adultă), Exemplu: vița de
vie.
ALTE TIPURI DE ÎNMULȚIRE
În afară de înmulțirea prin sămânță și cea vegetativă, unele organisme se reproduc prin
alte metode:
- Diviziune;
- Înmugurire;
- Prin spori.
DIVIZIUNE
- Se întâlnește la bacterii și constă în formarea de noi celule din celula-mamă;
- Un alt tip de diviziune se întâlnește la protozoare numită diviziune longitudinală sau
transversală, când celula organismului va forma două celule-fiice (Exemplu: Euglena
Verde).
ÎNMUGURIRE
- Se întâlnește la drojdii, când se dezvoltă noi muguri din celulă.
PRIN SPORI
- Se întâlnește la unele ciuperci (la ferigă și la mușchi);
- La ferigă, sporii se găsesc în partea posterioară a frunzelor adulte;
- La mușchi, sporii se formează în niște capsule localizate în vârful tulpinițelor.
SISTEMUL REPRODUCĂTOR MASCULIN
TESTICULELE
- Sunt organe pereche, ovale, localizate în afara abdomenului, într-o pungă inghinală
numită scrot;
- Testiculele îndeplinesc două funcții:
FUNCȚIA ENDOCRINĂ
- Constă în eliminarea de hormon numit testosteron, ce îndeplinește următoarele
roluri:
• Îngroșarea vocii;
• Dezvoltarea musculaturii;
• Îngustarea bazinului;
• Lățirea umerilor;
• Apariția părului facial (membre, trunchi etc).
FUNCȚIA EXOCRINĂ
- Constă în formarea celulelor sexuale bărbătești numite spermatozoizi, prin procesul
de spermatogeneză;
- Spermatozoidul este o celulă microscopică, mobilă, alcătuită din:
• Cap;
• Piesă intermediară (gât + corp);
• Flagel (coadă).
Capul prezintă un nucleu voluminos, puțină citoplasmă, iar în vârf prezintă o
formațiune numită acrozom, care ajută la pătrunderea acestuia în ovul în timpul
fecundației.
ORGANUL COPULATOR
- Are formă cilindrică, în vârf prezentând un orificiu numit urogenital, cu dublu rol:
• În micțiune (eliminarea urinei);
• În eliminarea spermatozoizilor.
CĂILE SPERMATICE
- Sunt de două tipuri:
• Intratesticulare (localizate în interiorul testiculelor);
• Extratesticulare (localizate la exteriorul testiculelor) cu rolul de a conduce
spermatozoizii de la testicule spre orificiul urogenital.
GLANDELE ANEXE
- Sunt reprezentate de:
• Prostată;
• Vezicule seminale;
• Glande bulbo-uretrale.
Aceste glande secretă substanțe vâscoase, albicioase, cu rol în hrănirea,
protecția și transportul spermatozoizilor.
SISTEMUL REPRODUCĂTOR FEMININ
OVARELE
- Sunt organe pereche de formă ovală, localizate în pelvis (micul bazin);
- Ovarele îndeplinesc două funcții:
FUNCȚIA ENDOCRINĂ
- Constă în secreția de hormoni (estrogen, progesteron) cu următoarele roluri:
• Lățirea bazinului;
• Îngustarea umerilor;
• Dezvoltarea glandelor mamare;
• Voce înaltă etc.
FUNCȚIA EXOCRINĂ
- Constă în formarea de ovule (gameți feminini) prin procesul de ovogeneză;
- Ovulul este o celulă microscopică, imobilă, ce prezintă nucleu localizat central,
citoplasmă cu substanțe hrănitoare, membrană și coroană.
CĂILE GENITALE
- Sunt reprezentate de:
• Trompe uterine;
• Uter;
• Vagin.
TROMPELE UTERINE
- Au formă de pâlnie, cu marginea franjurată, localizate între ovar și uter, cu rol în
captarea ovulului de la ovar.
UTERUL
- Are formă de pară răsturnată, fiind un organ cavitar unde se dezvoltă embrionul.
VAGINUL
- Are formă cilindrică și se continuă cu organul genital extern numit vulvă.
GLANDELE ANEXE
- Sunt reprezentate de glandele mamare, localizate în partea anterioară a toracelui,
cu rol în secreția laptelui după naștere, necesar hrănirii bebelușului.
FECUNDAȚIA, NIDAȚIA ȘI DEZVOLTAREA
INTRAUTERINĂ
Fecundația reprezintă unirea celor doi gameți (ovulul și spermatozoidul), formând celula ou
numită și zigot.
CARACTERISTICI:
METODE CONTRACEPTIVE
- Sunt de două tipuri:
• Definitive;
• Nedefinitive.
METODE DEFINITIVE
- Vasectomia: Secționarea canalelor spermatice;
- Legarea trompelor uterine: Împiedică transportul spermatozoizilor la ovul.
METODE NEDEFINITIVE
- Prezervativul: Împiedică transmiterea bolilor;
- Steriletul: Împiedică fixarea ovulului în uter;
- Anticoncepționale: Conțin hormoni care împiedică formarea ovulelor;
- Implanturi hormonale sub piele: Împiedică formarea ovulelor.
IGIENA SISTEMULUI REPRODUCĂTOR
SIFILISUL
• Boală determinată de o bacterie spiralată, ce se desfășoară în 3 stadii: