REGNUL PLANTEplante avasculare -plante vasculare PLANTELE VASCULARE-plante superioare, cu organe vegetative differentiate, al caror corp se numeste CORM.

, iar plantele se mai numesc si CORMOFITE. -cuprinde Filumul Pteridophyta si Filumul Spermatophyta. FILUMUL PTERIDOPHYTA-cuprinde FERIGILE, primele plante vasculare aparute pe Pamant. Caractere generale: -raspandite in paduri, in locuri umede si umbroase -Cormul este alcatuit din : radacini adventive, tulpina subterana denumita rizom, frunze mari, nu formeaza flori si nici seminte. -Inmultirea: asexuata prin spori care se gasesc in sporangi adapostiti in sori, pe fata inferioara a frunzelor; sexuata prin gameti. Clasificare : Lycopodiate ( pedicuta), Equisetate (coada calului ), Filicate (feriguta, feriga comuna ). Importanta : -plante decorative, rizomul unor ferigi era folosit la combaterea virmilor intestinali, cenusa de coada-calului bogata in siliciu este folosita la lustruirea metalelor.

FILUMUL SPERMATOPHYTA sunt plante vasculare, cu seminte, adaptate la mediul terestru. Cuprinde 2 mari Subfilumuri :

1. SUBFILUMUL GYMNOSPERMATOPHYTA cu seminte neinchise in fruct. Datorita glandelor rezinifere (care produc rasina) se numesc si rasinoase. Caractere generale : sunt plante lemnoase, arbusti si arbori cu radacina pivotanta, tulpina dreapta, inalta, frunzele aciculare; florile sunt organizate in conuri (masculine =o singura floare cu saci cu polen, feminine=inflorescente), semintele sunt neinchise in fruct. Reproducerea este sexuata, polenizarea se realizeaza cu ajutorul vantului. Reprezentanti : brad, pin, molid, zada, tisa, ienupar, tuia, jneapan, arborele-mamut. Importanta : -din rasina se extrag substante antifungice si insecticide, terebentina, sacazul, tusul, negrul de fum; din muguri se obtin siropuri expectorante; plante decorative si paduri cu rol ecologic (influenteaza clima, calitatea aerului si umiditatea ). 2. SUBFILUMUL ANGIOSPERMATOPHYTA-sunt cele mai raspandite si evoluate plante, adaptate la variate conditii ale mediului terestru; cuprinde plante cu flori si seminte inchise in fruct. Caractere generale : -plante erbacee sau lemnoase ( arbusti sau arbori) -floarea este alcatuita din : pedicel sau codita, receptacul pe care se insera invelisul floral alcatuit din : Caliciul=totalitatea sepalelor, Corola=totalitatea petalelor, Organele de reproducere : Androceul=totalitatea staminelor(care contin granulele de polen(gametii barbatesti), Gineceul=Pistilul (contine in Ovar ovule=gametii femeiesti). Polenizare cu ajutorul insectelor sau a a vantului. Dupa Fecundatie ovulul se transforma in samanta. Embrionul poate avea unul sau doua cotiledoane ( se numesc Monocotiledonate sa u dicotiledonate , de ex. Monocotiledonate =grau, stuful, trastia de zahar, bambusul; Dicotiledonate=frag, capsun, gutui, fasole, trifoi, lucerna, salcam, soia). Importanta : din multe se extrag se extrag substante folosite la obtinerea de medicamente.

SISTEMUL DIGESTIV LA MAMIFERE DIGESTIA LA ANIMALE Este alcatuit din : tubul digestiv si glandele anexe . Tubul digestiv al mamiferelor este format din : cavitate bucala, faringe, esofag, stomac, intestin subtire, intestin gros. Glandele anexe sunt : glandele salivare (3 perechi), pancreasul si ficatul. DIGESTIA este procesul de transformarea hranei pana la cele mai simple substante in vederea utilizarii lor. Digestia consta in : transformari mecanice(maruntire), fizice (dizolvare, umectare), chimice (hidroliza). Hidroliza digestiva necesita prezenta enzimelor, produse de glandele digestive. CAVITATEA BUCALA si digestia bucala : In cavitatea bucala se gasesc dintii si limba, organe specializate in maruntirea si amestecarea hranei. Dintii sunt : incisivii taie hrana, caninii sfasie hrana, premolarii si molarii maruntesc hrana. (au si rol de aparare).Limba-organ musculos, ajuta la masticatie si deglutitie. Digestia bucala consta in transformari mecanice si fizice, intervine si saliva produsa de cele 6 glande salivare(sublinguale, submaxilare, parotide). Saliva contine : apa, mucus, lizozim si o enzima denumita amilaza salivara. FARINGELE - in el se intretaie caile respiratorii cu cele digestive ESOFAGUL un tub flexibil care impinge hrana catre stomac. STOMACUL si DIGESTIA GASTRICA situat in partea stanga superioara, in cavitatea abdominala, sub diafragma.La mamiferele erbivore este voluminos, la pradatoare asemeni pt ca ele se hranesc ocazional, la omnivore este mai mic pt ca hrana are un continut nutritiv satisfacator. Sub actiunea sucurilor gastrice si a muschilor din peretii stomacului , hrana va fi transformata intr-o pasta. Sucul gastric este alcatuit din : apa, mucus, ioni minerale, acid clorhidric si enzime. ( cea mai importanta este pepsina care hidrolizeaza proteinele in proteine cu lanturi mai scurte de aminoacizi. Sucul gastric nu ataca peretele stomacului pt ca este protejat de un strat de mucus. HCl impiedica dezvoltarea germenilor patogeni ajunsi in stomac odata cu hrana. Se deschide orificul Pilor, hrana trece in Duoden primul segment al intestinului subtire. INTESTINUL SUBTIRE este cel mai lung segment al tubului digestiv, are un traseu sinuos in cavitatea abdominala, prezinta anse intestinale. La carnivore este cel mai scurt. Functia de baza a intestinului este

ABSORBTIA care depinde de suprafata mucoasei intestinala prezinta numeroase vilozitati , perfect echipate pt absorbtie (o bogata retea de capilare sangvine pt preluarea substantelor absorbite). INTESTINUL GROS prevazut cu sfincter si o valvula care permite trecerea intr-o singura directie; sub valvula o portiune =fund de sac denumita cecum (la om are o prelungire subtire denumite apendice); deasupra valvulei este colonul ; Anusul rectul (o portiune musculara)-prepara materialele nedigerate in vederea eliminarii lor. FICATUL situat in dreapta stomacului, sub diafragm. Primeste sange prin artera hepatica incarcat cu oxygen si prin vena porta sange colectat de la intestine, pancreas si splina. Functia ficatului este si de a produce bila, care se depoziteaza in vezica biliara; ea se varsa in timpul digestiei in duoden. PANCREASUL situat sub stomac, care produce sucul pancreatic care se varsa in duoden; si o parte endocrina care produce hormoni. Digestia intestinala : continutul stomacului este diluat cu ajutorul bilei, sucului pancreatic si sucului intestinal. BILA contine: saruri biliare care emulsioneaza grasimile, activeaza lipaza si ajuta la absorbtia acizilor grasi; pigmentii biliari dau culoarea caracteristica fecalelor si urinei ( rezultati din degradarea hamoglobinei); colesterolul si lecitina asigura absorbtia grasimilor. SUCUL PANCREATIC contine : lipaza pancreatica care hidrolizeaza grasimile la acizi grasi si glicerol; amilaza pancreatica transforma amidonul in maltoza. SUCUL INTESTINAL contine dizaharide care transforma zaharoza din sfecla de zahar in glucoza, lactoza din lapte in galactoza. Produsii finali ai digestiei sunt : Protreine se descompun in aminoacizi; glucidele ....in monozaharide; grasimile ...in acizi grasi si glicerol. Absorbtia intestinala finalizeaza procesul de digestie prin trecerea produsilor finali in sange.

REGNUL MONERA -fac parte microorganisme datorita dimensiunilor reduse -Procariotele(nu au un nucleu prevazut cu membrana nucleara) pot trai in medii diferite:aer, apa, sol, corpul plantelor si animalelor; la temperaturi de -120~100 grade celsius. -Forme: sferice denimite coci, bastonase denumite bacili, spirale denumite spirili. Bacteriile sunt alcatuite din : membrana, citoplasma, ADN-material nuclera difuz, ribozomi implicati in sinteza proteinelor, substante de rezerva, capsula cu rol protector, flageli cu rol in miscare. Mod de hranire :1. autotrof: chemosinteza sau fotosinteza; 2. heterotrof: saprofit sau parazit. Inmultirea : asexuat prin diviziune directa sau prin spori de rezistenta (in conditii neprielnice). Importanta Procariotelor : produc diferite boli, ca de ex : difteria, tuberculoza; -sunt si folositoare : de ex bacteriile saprofite care descompun cadavrele, bacteriile fermntative (transforma laptele in lapte acru, sana), Acetobacter (acrirea muraturilor), bacterii simbionte ( fixatoare de azot traiesc in simbioza cu leguminoasele), bacterii care ajuta la topirea tulpinilor de in si canepa pentru obtinerea de fibre textile, bacteriile metanogene (utilizate pt curatarea apelor reziduale), Escherichia coli folosita pt producerea de medicamente, vitamine.

REGNUL PROTISTA Caractere generale : -cuprinde cele mai simple eucariote( cu nucleu individualizat), unicelulare -protestele sunt acvatice, libere, solitare si coloniale -miscarea se realizeaza cu ajutorul flagelilor (si receptori pt stimulii din mediul extern) si cililor prezenti pe membrana -hranirea heterotrofa -respiratia predominant aeroba -reproducerea asexuata prin diviziune directa Exemple de protiste : amiba, radiolarii, foraminiferii, giardia, euglena verde, parameciul, plasmodiul malariei. Importanta protistelor : -rol de filtru acvatic -fertilizatori pt sol -alcatuiesc planctonul=hrana pt vietuitoarele acvatice -contribuie la oxigenarea mediului -scheletele, cadavrele diatomeelor sunt utilizate la fabricarea vopselelor, filtrelor, ca ados in compozitia pastei de dinti.