CAPITOLUL: TESUTURI

TESUTUL = o grupare de celule care au aceeasi origine, forma, structura si indeplinesc aceeasi functie. HISTOGENEZA= procesul de diferentiere si de formare a tesuturilor. HISTOLOGIE = stiinta care se ocupa cu studiul tesuturilor 1. TESUTURI VEGETALE - in structura organelor plantelor - criteria de clasificare: a. dupa forma celulelor tesuturi parenchimatice = format din celule izodiametrice, la care cele 3 diametre sunt egale tesuturi prozenchimatice = format din celule heterodiametrice, la care diametrul longitudinal este mai mare ca cel orizontal b. dupa gradul de diferentiere celulara: tesuturi embrionare (meristematice) tesuturi definitive c. dupa functia indeplinita: tesuturi de aparare, fundamentale, conducatoare, mecanice, secretorii, etc. Tesuturile embrionare: - Celule mici, ovoide, cu pereti subtiri, fara spatii intercelulare - celulele se divid continuu - se intalnesc in varful radacinilor si tulpinilor, dar si la nivelul internodurilor tulpinilor articulate Tesuturile definitive: -celule differentiate, specializate pentru indeplinirea unor functii, nu se mai divid - dupa functie se clasifica in: 1. Tesuturi de aparare - au rol de protective - uni sau pluristratificate - la exteriorul organelor vegetative, dar si in strucutra unora dintre ele - suntprimare (epiderma, exoderma si endoderma) si secundare (suber so felogen) 2. Tesuturi fundamentale - celule vii, sferice sau ovoide - au rolul de a produce sau depozita diferite substante Tesutul asimilator: - Rol in fotosinteza - Celule cu cloroplaste - In toate organele verzi, in special in frunze (mezofil = miezul frunzei) Tesutul palisadic Tesutul lacunar Tesutul de depozitare - Celule cu vacuole mari in care se depoziteaza diferite substante organice Tesutul aerifer - celule cu spatii intercelulare in care se acumuleaza aer Tesutul acvifer celule cu capacitatea de a acumula apa

3. Tesuturi conducatoare: - rol in conducerea sevelor in corpul plantei - celule alungite = vase conducatoare - vase lemnoase : conduc seva bruta (apa + saruri minerale) - vase liberiene: conduc seva elaborata ( substante organice ) 4. Tesuturi mecanice: - au rol de sustinere si asigura rezistenta mecanica a diferitelor organe vegetale - celule cu pereti ingrosati - colenchim: celule cu pereti inegal ingrosati - sclerenchim: celule cu pereti uniform ingrosati 5. Tesuturi secretorii: - celule cu capacitatea de a produce si elimina diferite substante: arome, uleiuri eterice, rasini, taninuri - in frunze, flori, seminte, tulpina 2. TESUTURILE ANIMALE - se intalnesc in structura organelor metazoarelor (animale pluricelulare) - provin din diviziunea mitotica a celulei ou sau zigotului si prin diferentierea acestora - dupa functii se clasifica in tesut epithelial, conjunctiv, muscular, nervos 1. Tesuturile epiteliale: - celule de forme diferite - nu sunt vascularizate, se intalnesc prin difuziune din tesutul conjunctiv adiacent - dupa functie se clasifica in: Epitelii de acoperire - sunt formate din celule de diferite forme - uni sau pluristratificate - au rol de protectie - formeaza la exteriorul corpului epiderma sau captuseste interiorul organelor cavitare formand mucoase Epitelii glandulare - celule cu capacitatea de a produce si elimina diferite substante - impreuna cu tesut conjunctiv, vase de sange si nervi formeaza glande - dupa prezenta/absenta canalelor de excretie ,glandele se clasifica in: glande exocrine produsii sunt eliminati la exteriorul corpului (gl. sudoripare, sebacee) sau in interiorul unor cavitati (gl. salivare, gastrice) glande endocrine nu prezinta canale de excretie, produsii secretati = hormone se varsa direct in sange sau limfa (tiroida, hipofiza, suprarenale, etc.) glande mixte cu secretie endocrina si exocrine (pancreasul, testiculele, ovarele) Epitelii senzoriale celule care au capacitatea de a reception stimului din mediul extern si intern (epiteliul olfactiv, gustativ, etc.) 2. Tesuturile conjunctive: - rol de sustinere, hranire, protective, de formare a elementelor figurate ale sangelui,etc. - sunt formate din: celule conjunctive + fibre conjunctive + substanta fundamental

- dupa tipul substantei se clasifica in: Tesuturi conjunctive moi Tesuturi conjunctive semidure (cartilaginoase) Tesuturi conjunctie dure -tesutul osos: compact si spongios - substanta fundamental este impregnate cu saruri de Ca si P 3. Tesuturile musculare - celule specializate = fibre musculare Tesutul muscular striat - celule alungite cu striatii si numerosi nuclei dispusi periferic - formeaza muschii striati (scheletici) Tesutul muscular neted - celule fusiforme cu un singur nucleu dispus central - formeaza muschii netezi din peretii organelor interne Tesutul muscular cardiac -celule musculare striate cu un singur nucleu - formeaza miocardul = muschiul inimii 4. Tesutul nervos - format din neuroni si celule gliale Neuronul: -celula nervoasa specializata in generarea si conducerea influxului nervos - este format din: corp celular si prelungiri (dendrite si axon) Celulele gliale: -mai numeroase ca neuronii - au rol de sustinere, nutritie, sinteza a mielinei, digestive a neuronilor distrusi,etc.

CAPITOLUL: STRUCTURA SI FUNCTIILE FUNDAMENTALE ALE ORGANISMELOR VII

-organismele vii au trei tipuri de functii: de nutritie, de relatie si de reproducere

1.FUNCTIA DE NUTRITIE - asigura prelucrarea si transportul substantelor in organsims - se realizeaza prin hranire, respiratie, circulatie si excretie NUTRITIA IN LUMEA VIE -material vie este formata din substante organice, care sunt combinatii ale carbonului, toate organismele preiau din mediu o sursa de carbon - dupa sursa de carbon, exista doua tipuri fundamentale de nutritive: autotrofa si mixotrofa 1. Nutritia autotrofa - sinteza de substante organice pornind de la carbon anorganic, de la CO2 - dupa sursa de energie: fotoautotrofa = fotosinteza = utilizeaza energia luminoasa chemoautotrofa = chemosinteza = utilizeaza energia chimica rezultata din oxidarea substantelor anorganice din mediu Fotosinteza - capacitatea plantelor de a sintetiza substante organice din substante anorganice utilizand energia luminoasa - ecuatia chimica: H2O + saruri minerale CO2, lumina, clorofila substante organice + O2 - in toate organele verzi - se desfasoara in doua faze: faza de lumina faza de intuneric - importanta: principal sursa de substante organice, mentine constanta compozitia atmosferei in gaze respiratorii, sta la baza productiei agricole si silvice 2. Nutritia heterotrofa - consta in hranirea cu substante organice produse de alte organisme - dupa sursa de substante organice: saprofita si parazita Nutritia saprofita - Organismele saprofite se hranesc su substante organice preluate de la organismele moarte in curs de descompunere - Specifica bacteriilor , ciupercilor inferioare si majoaritatii ciupercilor superioare - Saprofitele pot fi: specializate si omnivore Nutritia parazita - Organismele parasite se hranesc cu substante organice preluate de la organisme vii pe care la paraziteaza - Specifica bacteriilor (bacterioze), virusuri (viroze), ciuperci (micoze), plante superioare (cuscuta, lupoaie, muma padurii)

Nutrita mixotrofa -specifica unor specii de plante cu nutritive autotrofa si heterotrofa - plante semiparazite: vasc - plante carnivore Nutritia simbionta -simbioza = o relatie de intrajutor reciproc, ce se stabileste intre doua specii una autotrofa si una heterotrofa - lichenii = alga verde unicelulara + ciuperca - micorize =radacini de plante + ciuperci - nodozitati = radacini de leguminoase + bacterii fixatoare de azot DIGESTIA LA ANIMALE -digestia = transformarea alimentelor in substante nutritive - digestia este de doua tipuri intracelulara = prin fagocitoza si pinocitoza intalnita la protozoare, spongieri,celenterate, si la unele celule din corpul metazoarelor (leucocite) extracelulara se realizeaza intr-un tub digestiv Sistemul digestiv si digestia la mamifere Sistemul digestiv tub digestiv:cavitate bucala faringe esofag stomac intestine subtire intestine gros - anus glande anexe: glande salivare, ficat, pancreas Cavitatea bucala si digestia bucala - dintii: incisive, canini, premolari si molari - limba: organ musculos cu rol in masticatie, deglutitie si perceperea gustului - glandele salivare produc saliva: mucus, lizozim, enzima (amilaza salivara) -hrana sufera transformari mecanice, fizice, chimice - transformari mecanice: taierea, maruntirea, amestecarea hranei - transformari fizice: umectarea hranei si dizolvarea unor component in saliva - transformarile chimice: actiunea enzimei amilaza salivara asupra amidonului preparat termic - in urma digestiei bucale rezulta bolul alimentar Stomacul si digestia gastrica - dimensiunea stomacului difera in functie de natura hranei: cel mai voluminos la erbivore, urmat de cel al carnivorelor sic el mai mic la omnivore - majoritatea mamiferelor: stomac unicameral, exceptie fac erbivorele care au stomca tetracameral (ierbar, ciur, foios, cheag) - digestia gastrica rezultatul activitatilor motorii si secretorii ale stomacului - activitatea secretorie: suc gastric: apa, mucus, ioni, HCl, enzime (proteolitice: pepsin, labferment, gelatin; lipolitice: lipaza gastrica) - activitatea motorie: miscari tonice de umplere si miscari peristaltice prin care bolul alimentar se amesteca su sucul gastric - in urma digestiei gastrice rezulta chimul gastric Intestinul subtire si digestia intestinala - cel mai lung segment la tubului digestiv, lungimea fiind adaptata la natura hranei:cel mai lung la erbivore, mediu la omnivore si cel mai scurt la carnivore - o portiune fixa: duoden si o portiune mobile: jejun si ileon

- activitatea secretori: suc intestinal, bila, suc pancreatic - sucul intestinal: apa, mucus, bicarbonate, enzime proteolitice, lipolitice, glicolitice - bila: produsa de ficat, se acumuleaza in vezica biliara intre digestii, iar in timpul digestiei se varsa in duoden. Este singurul suc digestive fara enzime. Are rol in emulsionarea grasimilor - sucul pancreatic: produs de partea exocrine a pancreasului, contine enzime proteolitice, lipolitice, glicolitice - activitatea motorie: miscari de umplere a intestinului si de amestecare a chimului gastric cu sucurile digestive - rezultatul digestiei intestinale: chilul intestinal Absorbtia intestinala =procesul de trecere a nutrientilor din intestinal subtire in sange si limfa - este favorizata de suprafata mare de absorbtie datorita prezentei la nivelul intestinului subtire a pliurilor mucoasei intestinale, a vilozitatilor intestinale si microvililor; vascularizatie foarte bogata Intestinul gros - format din cecum, colon, rect - la nivelul lui se formeaza materiile fecale prin procese de absorbtie a apei, ionilor, secretie de mucus, procese de fermentatie si putrefactive - defecatia = procesul de eliminare a materiilor fecale Glandele anexe Glandele salivare- in cavitatea bucala , produc saliva Ficatul -glanda exocrine situate in cavitatea abdominala, sub diaphragm, in dreapta stomacului - format din lobi si lobuli - celulele ficatului (hepatocite) produc bila Pancreasul - glanda mixta, situate sub stomac - partea endocrina produce insulin si glucagonul - partea exocrina produce sucul pancreatic