Lucrare de laborator nr

8
Tema : Fructul si seminta.
Scopul : Studierea structurii morfologice si
anatomice a semintei
Planul lucrarii:
1)Definitia fructului și semntei
2)Morfologia fructului.Tipurile de fructe
3)Cariopsa la ovă z
4)Structura și anatomia seminței de fasolă
5)Fructele și semințele ca medicament
6)Concluzie
1)Definitia fructului și semntei
Fructul este un organ de reproducere ce se dezvolta in floare in urma
fecundatiei ovulelor si metamorfozarilor succesive ale ovarului.
Stimuleaza functia sexuala.Din ovulele fecundate rezulta semintele,iar
din peretii ovarului se formeza pericarpul,care inconjoara si
protejeaza semintele.
Saminta este organul de reproducere al plantelor superioare care
rezulta din ovulul fecundat.Are functia de a da nastere unor plante
noi.

2)Morfologia fructului.Tipurile de fructe

Fructele variaza dupa urmatoarele criterii:

Forma Globuloasa, ovoida, cilindrica, sferica, conica, alungita,

cubiforma;
Marimea De la citiva centimetri pina la citiva zeci de diametri.
Greutatea Variaza de la citeva miligrame pina la sute de grame.
Culoarea Este diversa si variaza de la specie la specie.
Aspectul Variaza in dependenta de parcursul dezvoltarii plantei
suprafetei .
*Anatomia fructului.
Fructul este format din tesuturi ce formeaza pericarpul ,care
inconjoara semintele.Pericarpul are 3 zone histologice:exocarpul,
mezocarpul,endocarpul.

Este o zona externa,unistratificata,formata din

Exocarpul epiderma sau pluristratificata formata din hipoderma.
Are rol de aparare si celule transformate in spini,peri
stomate sau lenticele.
Este zona mediana alcatuita din mai multe rinduri de
celule parenchimatice vii cu rol de depozitare a
Mezocarpu substantelor de rezerva.Acesta este strabatuut de
l numeroase fascicule conducatoare ,este suculenta si
bogata in glucide ,vitamine, pigmenti.
Endocarpul Este o zona unistratificata subtire,ce constituie un
tesut de protectie al semintelor.Corespunde la drupe.

1
2 1
3 2
3
4
4

A B C
Componentele fructului la prun (A); lămâi (B); fasole (C); 1 - epicarp;
2 - mezocarp; 3 - endocarp; 4 - sămânţa.

*Clasificarea fructelor.
1)Dupa originea sau provenienta fructului se deosebesc fructe :
simple,multiple, compuse si false.

 Fructele simple -provin dintr-o singura floare cu giniceul

monocarpelar sau pluricarpelar cenocarp.
 Fructele multiple-provin dintr-o singura floare cu ginceul
pluricarpelar apocarpic.
 Fructele compuse- provin dintr-o inflorescenta.
 Fructele false -provin din ovar,dar la formarea lor participa si
alte elemente florale (sepalele, receptaculul , petalele, baza
staminelor).

2)Dupa consistenta pericarpului la maturitate deosebim fructe

carnoase si uscate.
  Fructe carnoase- au o zona histologica (mezocarpul ) bine
dezvoltata, alcatuita din celulel vii, bogate in substante de
rezerva.
 Fructe uscate- la cele 3 zone histologice sunt formate din celule
lipsite de continut viu, anvelopele carora sunt ingrosate.

3)Dupa numarul semintelor incluse in pericarp deosebim fructe

monosperme si polisperme.

 Fructele monosperme- au o singura saminta si dezvolta un

pericarp pentru a o proteja.
 Fructele polisperme- dezvolta mai multe seminte,deseori mici.

4) Dupa modul de eliberare al semintelor la maturitate, deosebim

fructe dehiscente si indehiscente.

 Fructele dehiscente- se deschid la maturitate si pun in libertate

semintele.
 Fructele indehiscente- un elibereaza semintele din pericarp
,ramin inchise in fruct pina la distrugerea pe cale naturala a
pericarpului fructului.

Fructele simple
 Fructele simple carnoase indehiscente :
-au un mezocarp pluristratificat ,suculent ,strabatut de fascicule
libero-lemoase si este alcatuit din celule parenchimatice vii,cu
vacuole;

-exocarpul si endocarpul sunt unistratificate;

-se deosebesc urmatoarele tipuri : baca , drupa si hesperida.

  Fructele simple carnoase dehiscente:
-ramin carnoase pina la maturitate, cind se desfac si elibereaza
semintele.

Capsula carnoasa-fruct cu intreg pericarpul carnos.De exemplu la

castan.

 Fructele simple uscate indehiscente :

-dezvolta un mezocarp ingust,format din elemente mecanice bine-
dezvoltate;

-materiile de rezerva se depoziteaza in seminte

( glucide,lipide,proteine);

Din aceasta categorie fac parte :

 Nuca
Fig. prezinta : fruct uscat indehiscent de nuca la alun .

Fig. prezinta : silvica indihiscenta la ridichea salbatica.

 Fructe simple uscate si dehiscente :

-se caracterizeaza prin repartizarea neuniforma a
tesuturilor mecanice in pericarpul fructului;
-se dinsting : folicula,pastaia,silicva,silicula,capsula.
Tipuri de fructe simple uscate dehiscente: folicula de nemţişor (A);
păstaia de fasole (B); silicva de rapiţă (C); silicula de traista
ciobanului (D); capsula denticulată de garoafe (E); capsula valvicidă
de lalea (F) şi bumbac (G); capsula poricidă de mac (H); capsula
operculată de măselariţă (I).

Folicule la nemţişor Păstaie la soia

Silicve la
Brassicaceae
 A B
C D

Fructe simple uscate indehiscente: achena de

cânepă (A) şi floarea soarelui (B);
nuca de stejar (C); cariopsa de grâu (D); păstaia
indehiscentă de arahide (E); samara de ulm (F).
Fructe multiple
-la maturitate se desfac in fructe mici,numite si mericarpe;
-totalitatea fructelor mici libere pe un receptacul formeaza un fruct
multiplu;

-deosebim : poliachena ,polinucula(fagi),polifolicula (spanz),

polidrupa (zmeur).
 4
3
1
1

2
A B 2 C D
E F
5

Fructe multiple: polidrupă la mur (A); poliachenă la căpşun (B) şi

piciorul cocoşului (C); diachenă la turiţă (D); polifoliculă la bujor (E);
disamară la arţar (F); 1 - receptacul; 2 - sepale; 3 - achena; 4 - drupa;
5 - folicula.

Polifoliculă
la spânz

Siconă la
smochin
 D E

Fructe compuse

D E

-provin dintr-o inflorescenta ,unde ovarul fiecarei flori se

transforma intr-un fruct;
-deosebim : soroza(dud),sicona(smochin),glomurela si
stiuletele.
A B C

Fructe compuse: soroza la ananas (A) şi dud (B); sicona de smochin

(C); glomerul de sfeclă (D); fruct la cornuţi (E).

Fruct false
-sunt pseudofructe;
-
deosebim:pseudobaca(matraguna),pseudodrupa,poama(mar)melo
nida, enduvia sau hipantiu(maces).
 3.Morfologia semintei.
Semintele se clasifica dupa :

a) Forma : sferica, lenticulara,ovoida,reniforma,disciforma,

fusiforma, cordiforma;
b) Dimensiuni: diametrul mic de 1-2mm, mijlociu de 4-6mm,mare-
de citiva cm;
c) Greutate;
d) Culoare:este determinate de prezenta pigmentilor in tegumentul
seminal. Pot fi : uncolored,alebe, galbene, verzi, brune,gri.
e) Aspect suprafetei si relieful extern: pot avea aspect lucios,mat
sau glutinous.Relieful poate fi neted ,rugos,catifelat,cu peri etc..

Formatiunile structurale ale semintei

Hilul Este cicatricea ce corespune locului de prindere a
 ovulului de funicul,prin care a fost legat de
placenta.
Micropilul Este o proeminenta cu un mic por la mijloc care
corespunde micropilului ovulului si este locul prin
care strabate radicula in timpul germinarii semintei.
Rafa Numita si rafea este o proeminenta dungata
in lungul uneia din laturile semintei.
Anexele Sunt formatiuni carnoase ce contribuie la
tegumentul disiminare.Ele sunt arilul, ariloidul, carunculul,
ui seminal strofiola.
Cariopsa la ovăz:

8)Anatomia semintei.
Tegumentul seminal- provine din integumentele ovulului ,are rol
protector si este stratificat,asigurind pastrarea semintei o perioada
mai lunga de timp.Se disting 2 straturi : testa si tegumentul.

Embrionul-este componentul principal al semintei.Rezulta in urma

diviziunii zigotului,format la fecundarea oosferei.Este alcatuit din :
radicula sau radacinita embrionara, tulpinita sau axul hipocotil,
mugurasul sau gemula si cotiledoanele.

Endospermul si perispermul-sunt tesuturile semintei cu rol de

depozitare a materiilor de rezerva necesare pentru nutritia
embrionului pina la formarea organelor fotosintetizatoare proprii.Se
disting seminte : exalbuminate si alubuminate .
 6)Fructul și semința-sursa de medicament.
Datorita proprietatilor chimice pe care le au,fructele proaspete sunt
o bogata sursa de materii prime pentru ingrijirile cosmetice, in scopul
improspatarii, rehidratarii, tonifierii si catifelarii tenului. Sucul si
pulpa fructelor constituie un insemnat izvor de vitamine si saruri
minerale, care contribuie intr-o mare masura la mentinerea
elasticitatii si prospetimii tenului.

CAISELE

Pentru tenurile lipsite de suplete si prospetime pot fi folosite caisele

bine coapte avand proprietati hranitoare si tonifiante, datorita
continutului lor bogat in vitamina A in stare naturala. Caisa este o
buna tonifianta si a tenului normal si gras cu pete negre, cu tendinta
la acnee. Se foloseste fructul proaspat cu care se fac lotionari sau se
prepara masti din caise
 proaspat zdrobite.

CAPSUNILE
CAPSUNILE au efecte tonifiante si usor astringente. Ele se folosesc
sub forma de masti, in cazul tenurilor uscate, iar pentru tenurile
grase, in amestec cu talc, caolin sau zeamil si cu cateva picaturi de
suc de lamaie pana la obtinerea unei paste de consistenta. Mastile
de capsuni tonifica si albesc epiderma.

GUTUIA
GUTUIA are actiune astringenta si se foloseste sub forma de lotiune
in tratamentul tenului gras cu pori dilatati, si sub forma de comprese,
pentru tratarea tenurilor uscate si patate, in scopul hidratarii
acestora. Fiind bogat in vitamina A, sucul de gutuie se recomanda
tuturor tenurilor. Masca se prepara din suc de gutui amestecat cu
caolin pana la
 consistenta unei paste. Acest produs are actiune emolienta si se
foloseste si pentru tratarea crapaturilor de pe maini.

MIGDALELE
MIGDALELE sunt folosite in tratamentul pielii aspre si a eczemelor,
sub forma de comprese si lotiuni. Are actiune trofica. Decoctul de
migdale se prepara din coji de migdale. Laptele de migdale este
folosit pentru catifelarea pieli.

SEMINTE DE STRUGURI

Ulei de semințe de struguri în cosmetologie e utilizat destul de activ.

Este bine absorbit și potrivit pentru pielea uscată, uleioasă și
mixtă.Sămânța de struguri de ulei cosmetic are proprietatea de a
reduce saloobrazovanie și a strânge ușor porii, fără a le înfunda. De
asemenea, afectează în mod pozitiv aspectul general al pielii facială
și tonul acesteia.Uleiul poate fi folosit pentru hidratare sau
purificarea pielea feței. Cu ajutorul uleiului, este posibilă
îndepărtarea bine a cosmeticelor decorative de pe față, poate fi
aplicată în loc de cremă.
 SEMINTE DE IN

Semintele de in sunt cunoscute inca din cele mai vechi timpuri

pentru proprietățile sale benefice, acestea sunt incluse în rețetele
sunt nu numai medicamente, dar sunt utilizate pe scară largă în
produsele cosmetice și dietetică.Au efecte benefice asupra
organelor, pielii, contribuie la pierderea in greutate. 
 6)Concluzia.
In concluzia,in cadrul acestei lucrari delaborator cu tema : Fructul si
seminta, am determinat particularitatile morfo-anatomice si
structurale ale acestora ,am insusit notiunile si functiile lor.Fructele
avînd un rol important și în medicină, de ex:
fructele de chimion inlatura mirosul neplacut al
respiratiei,stimuleaza apetitul,regleaza ritmul cardiac tulburat de
probleme digestive si calmeaza durerile menstruale.Este indicat in
cazuri de bronsita si tuse in special la copii si stimuleaza lactatia.
·        Alimente crude - "alimente vii" - adicã fructe și legume crude,
cereale și semințe (mai ales încolțite) conțin enzimele necesare
organismului care reprezintã forța vieții.
·        Fructele, legumele, cerealele conțin zaharuri naturale pe care
organismul le poate metaboliza ușor și brut pentru o funcționare
echilibratã.